NR. 4 I august 2013

GazetaBAIA SPRIE

de

UN PROIECT }N PARTENERIAT CU PRIM{RIA BAIA SPRIE

Băisprienii, sufletul acţiunii pentru Spitalul orăşenesc

„Credem că toate serviciile de sănătate publice ar trebui conexate într-un sistem care să se autosusţină. Acum avem mai multe sisteme² sistemul de prevenţie în care lucrăm separat cu medicii de familie, sistemul de ambulatoriu cu medici specialişti cu care iar lucrăm separat şi avem sistemul de spital cu internări, care din nou lucrează oarecum separat. La noi, unde trebuie să creăm un sistem funcţional, trebuie tot angrenajul acesta să-l facem să meargă într-un circuit închis, să se autosusţină”.

Dorin Vasile Paşca

„}mi doresc în continuare ca la spital să fie acţionari băisprienii. Asta a fost ideea de la care am pornit şi aş vrea să realizeze că sufletul acestei mişcări sunt ei. Nucleul poate fi primăria sau altcineva, dar inima nu bate dacă nu are suflet”.

Dorin Vasile Paşca

Reporter: Care este în prezent situaţia Spitalului Baia Sprie?

Dorin Vasile Paşca: Încet, închegăm grupul de suport local la spital, încercăm să ne adunăm o echipă civică mai mare decât am avut până acum, echipă pe care am implicat-o şi într-un mini-proiect european, care îşi propune să găsească soluţii viabile pentru spital. Credem că toate serviciile de sănătate publice ar trebui conexate într-un sistem care să se autosusţină. Acum avem mai multe sisteme: avem sistemul de prevenţie în care lucrăm separat cu medicii de familie, avem sistemul de ambulatoriu cu medici specialişti cu care iar lucrăm separat şi avem sistemul de spital cu internări, care din nou lucrează oarecum separat. La nivelul comunităţilor mari, a mu-nicipiilor reşedinţă de judeţ nu e interesantă o astfel de conexiune. Au suficienţi bani încât chiar dacă unele conexiuni nu funcţionează, ele merg din inerţie. La noi, unde trebuie să creăm un sistem funcţional, trebuie tot angrenajul acesta să-l facem să meargă într-un circuit închis, să se autosusţină. Specialiştii trebuie să lucreze mână-n

mână cu medicii de familie, medicii de familie la fel cu specialiştii, cu laboratorul şi să încercăm să încropim o bază spitalicească care să ne asigure măcar un număr minim necesar de paturi. Necazul mare e că pentru a da drumul măcar la un nivel ne-ar trebui măcar vreo 150.000 de lei. Numai pentru baza hotelieră. Avem 15.000. 10% din muncă e făcută. Mai trebuie 90%.

Reporter: Despre certificatele de acţionar?

Dorin Vasile Paşca: Am ieşit un pic de Sfântă Mărie, am încercat să promovăm un pic, timid, imaginea certificatelor. Ele sunt disponibile de o lună. În acest timp am reuşit să vindem de 15.000 de lei. Am mai adus 25-26 de acţionari noi şi sper să reuşim să atragem şi medici. Avem aparatură destul de bună de specialitate prin Loïc Thétio. Dar nu avem medici. Urmează o politică atractivă şi pentru medici. Şi îmi doresc în continuare ca la spital să fie acţionari băisprienii. Asta a fost ideea de la care am pornit şi aş vrea să realizeze că sufletul acestei mişcări sunt ei. Nucleul poate fi primăria sau altcineva, dar inima nu bate dacă nu are suflet.

Reporter: Cât timp vor fi vândute aceste certificate?

Dorin Vasile Paşca: Vindem certificate până când se strâng bani. Se pot cumpăra de la primărie, de la spital şi vom face câteva puncte volante în oraş. Cred că fiecare cetăţean îşi permite măcar un certificat. Avem peste 15.000 de cetăţeni şi sper să reuşim să rezolvăm o problemă reală a comunităţii, în folosul comunităţii.

Acţiunea civică pentru asigurarea unor servicii

medicale performante, în folosul cetăţenilor, din oraşul Baia Sprie a intrat într-o nouă

etapă: a certificatelor de acţionar în valoare de 20 de

lei. O investiţie accesibilă oricui prin care se poate construi un

vis: Spitalul Baia Sprie.

Interviu cu Dorin Vasile Paşca, primarul oraşului Baia Sprie

2 32 3

BAIA SPRIEde

4 54 5BAIA SPRIEde

n Florin Teodor Mureşan

Reprezentanţii a opt oraşe din Europa s-au reunit, recent, pen-tru cea de-a treia sesiune de lucru din cadrul unui proiect

de inovare în sistemul de sănătate publică. Lucrările s-au desfăşurat pe parcursul a două zile în incinta unui complex turistic de patru stele situat în localitatea Dăneşti, de lângă Baia Sprie.Sunt de menţionat două aspecte inedite referitoare la acest proiect. Baia Sprie este singurul oraş din ţara noastră angrenat în acest program. Proiectul are la bază o viziune - devenită practică în Europa - care nouă, românilor, poate să ni se pară mai degrabă ca făcând parte din altă lume: inovarea sistemului de sănătate publică prin - atenţie! - implicarea şi participarea directă a cetăţenilor la luarea deciziilor în sistemul serviciilor de sănătate publică. Nu-i aşa că, pentru noi, pare un concept cam extraterestru? Totuşi, în Europa func-ţionează. La noi, spitalele se închid!

Oraşe 4DAceasta este egida sub care se desfăşoară un proiect de inovare în domeniul sănătăţii, din cadrul amplului program european URBACT. Membrii proiectului sunt: Igualada (Catalania, Spania), Leeds (Marea

Britanie), Novara (Italia), Tartu (Estonia), Plungė (Lituania), BrainPort Eindhoven Region (Olanda), Business Development Corporation din Jena (Germania) şi Baia Sprie (România).

Proiectul este coordonat de reprezentanţii din Igualada (Spania), localitate unde, în luna martie a.c., a avut loc reuniunea participanţilor cu scopul de a începe faza de implementare şi stabilirea paşilor de urmat ce va permite partenerilor să lucreze coordonat. Finalul proiectului este prevăzut pentru luna martie 2015 când fiecare oraş va trebui să fi generat un Plan Local de Acţiune, în conformitate cu realitatea şi gata de a fi pus în practică. Programul oferă un rol decisiv cetăţenilor astfel încât aceştia să poată identifica punctele slabe ale sistemului şi să propună soluţii de care autoritatea locală să ţină seama. Cadrul implicării cetăţenilor îl va oferi înfiinţarea Grupurilor Locale de Sprijin.

A doua întâlnire a grupului a avut loc, în luna mai, la Eindhoven (Olanda), iar acum Baia Sprie găzduieşte cea de-a treia reuniune a grupului.„Suntem parteneri într-un proiect internaţional, coordonat de cei din Primăria din Igualada, Spania. Scopul proiectului este de a indentifica posibilităţi de inovare în serviciile de sănătate publică,

într-un parteneriat european, încercând să vedem care sunt diferenţele între sistemele publice de sănătate europene. Categoric, noi, România, ne situăm pe o scală destul de joasă a valorilor acestor servicii. Aceste schimburi de experienţă probabil ne vor aduce mai aproape de ceea ce ştiu ei să facă în Europa; trebuie să încercăm să aducem ce-i bun de la ei şi să inovăm la Baia Sprie. În speţă, ei sunt interesaţi de Baia Sprie datorită faptului că noi încercăm să redeschidem spitalul într-un parteneriat public-privat.În România nu mai este nicio intervenţie de acest gen. Sper să obţinem şi sprijinul lor, logistic, în primul rând, pentru că proiectul nu-şi propune investiţii în infrastructura spitalicească, ci, deocamdată, să asigure o logistică clară care să ne ducă la redeschiderea spitalului cu o largă participare a cetăţenilor.Tema pe care o avem acum este implicarea cetăţenilor în serviciile de sănătate publică. Cum se pot implica cetăţenii? Cum se implică ai lor? Cum se implică, sau mai bine zis, cum nu se implică ai noştri? De ce se implică ai lor şi de ce nu se implică ai noştri? Fiecare localitate prezentă este reprezentată de liderii grupurilor de suport local din respectivele localităţi, managerii de proiect precum şi reprezentanţi din fiecare primărie a oraşelor europene participante. De exemplu din partea oraşului coordona-tor de proiect este prezent viceprimarul Igualadei precum şi directorul spitalului care este medic şi totodată şeful Grupului Local de Sprijin de acolo. Aceste Grupuri Locale de Sprijin sunt una din inovaţiile cheie în cadrul programului care permit cetăţenilor participarea la luarea deciziilor la nivel local, generează soluţii la probleme, planuri de acţiune concrete pentru problemele care apar în sistemele lor de sănătate publică”, a explicat Dorin Paşca, primarul oraşului Baia Sprie.

Drumul e lungMai este încă drum de străbătut până să putem vorbi cu adevărat de servicii de sănătate publică în Baia Sprie, însă autoritatea locală pare decisă să ajungă la capăt. Două sunt problemele majore ce trebuie rezolvate: lipsa banilor şi lipsa me-dicilor. Primarul din Baia Sprie a demarat în 2011 o iniţiativă ingenioasă de salvare a spitalului din oraş, închis de guvern, prin implicarea cetăţenilor într-un proiect de parteneriat public-privat de subscripţie publică (cumpărarea de acţiuni). Aşa a fost înfiinţată societatea MEDSPRIA S.A. cu scopul de a oferi servicii medicale populaţiei. Însă acest lucru a fost doar începutul bătăliei, iar banii colectaţi sunt departe de a fi suficienţi.Acum, primăria se implică în acest proiect stăruind în lupta sa pentru asigurarea serviciilor de sănătate publică în oraş.

De ce? Pentru că...

“Pentru că tuturor ne pasă de sănătatea noastră şi a celorlalţi. Pentru că spitalul din Baia Sprie „s-a născut” din voinţa şi solidaritatea comunităţii locale şi poate sa „renască”, din nou, tot cu sprijinul oamenilor. Pentru că Baia Sprie are nevoie de un spital modern. Pentru că atunci când autorităţile centrale ne întorc spatele, noi maramureşenii am ştiut întotdeauna că putem şi ştim să ne descurcăm singuri. Pentru că noi alegem dacă vom rămâne în istorie ca şi generaţia care a închis ochii, resemnată, la moartea unui spital sau cea care l-a salvat. Pentru că oamenii au decis să se implice în loc să caute scuze şi să le ceară altora să le rezolve problemele.

BAIA SPRIE, model european

Baia Sprie este unicul oraş din România integrat în cadrul unui

program european de inovare în sistemul de sănătate publică.

Recent, oraşul de la poalele Gutinului a fost gazda celei de-a

treia reuniuni de lucru a grupului, format din opt oraşe europene,

din care face parte. Lucrările s-au desfăşurat pe parcursul a

două zile în cadrul unui complex turistic din Dăneşti. Participanţii

au arătat că manifestarea băispriană a fost cea mai

reuşită dintre toate. Acest lucru demonstrează că demersul

din Baia Sprie se bucură şi de încrederea şi suportul străinilor.

„Proiectul se va derula pe o durată de aproximativ doi ani

şi finanţarea pentru partea română, pentru Baia Sprie, este

de 63.000 de euro. Această sumă este alocată pentru întâlnirile grupurilor, formarea Grupului

de Suport Local Baia Sprie. Vom încerca să creăm în jurul acestei

echipe un grup de suport local format din cetăţeni implicaţi în fenomenul acesta de sănătate publică, cetăţeni împreună cu

care va trebui să scriem un plan de acţiune local. Acest plan de

acţiune va cuprinde paşii pe care trebuie să-i facem în aşa fel încât

serviciile de sănătate publică din Baia Sprie să ajungă la

performanţele dorite de cetăţeni”.

Dorin Paşca, primarul oraşului Baia Sprie

„Fostul spital din Baia Sprie nu mai există. Vorbim acum de o societate pe acţiuni, MEDSPRIA S.A., constituită prin subscripţie publică, care furnizează un anumit spectru de servicii medicale, dar fără posibilităţi de internare. Două sunt principalele noastre probleme: nevoia de finanţare şi lipsa medicilor. În mare parte, reabilitarea fostei clădiri a spitalului este realizată şi a costat până acum în jur de 250.000 lei. Policlinica este la etajul clădirii unde funcţionează un laborator de analize medicale, un cabinet de chirurgie generală, unul de medicină internă şi unul de ginecologie. Din păcate avem doar trei medici, iar intervalul de timp în care aceste cabinete sunt deschise este mult sub nevoile oraşului. La parter funcţionează, dar fără a avea vreo legătură cu noi, cabinete ale medicilor de familie, cabinete stomatologice ori tehnicieni dentari. Subscripţia publică este deschisă în continuare - valoarea capitalului subscris şi vărsat până acum este de peste 300.000 lei , dar aceste sume nu sunt de ajuns. Pentru a putea finaliza lucrările de investiţii la clădirea unităţii cu paturi, este necesar să reuşim accesarea de fonduri europene în cadrul următorului program de finanţare europeană ce se va derula în perioada 2014 – 2019.”

Zoltan Molnar, preşedintele Consiliului

de Administraţie al MEDSPRIA S.A.

6 76 7BAIA SPRIEde

1. reabilitare infrastructura de străzi, accese carosabile şi pietonale, precum şi amenajare spaţii verzi în oraşul Baia Sprie.

obiectivul proiectului: reabilitare in-fra structură de străzi, accese carosabile şi pietonale, precum şi amenajare spaţii verzi în oraşul Baia Sprie, contribuind la eficientizarea condiţiilor şi diminuarea disparităţilor de accesibilitate şi inter-conectivitate între zona nouă şi cea veche a oraşului, precum şi reabilitarea zonelor verzi.

Obiectivul specific al proiectului îl reprezintă reabilitarea infrastructurii de străzi şi alei în lungime de 5488 m (Străzi şi alei în Cartierul Microraion Vest, Străzi şi alei în Cartierul Gutinului, Străzi şi alei în Cartierul Plevnei, Strada Boczor Wolf, Strada Ştefan Cel Mare;n amenajări trotuare 12.441 mpn amenajare parcări: se vor amenaja 748 locuri de parcaren amenajare pietonal (zona Strada Gu tinului; Str. Plevnei) şi spaţii verzi (17930 mp) pe parcursul a 22 luni.

2. creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune a oraşului Baia Sprie, prin achiziţionarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere.

obiectivul proiectului: reducerea cri minalităţii sociale şi creşterea siguranţei cetăţenilor din oraşul Baia Sprie, prin dezvoltarea serviciilor de prevenire a criminalităţii, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii, crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea economiei locale.

În cadrul proiectului se vor realiza următoarele: n achiziţionarea sistemului de su­pra veghere constând din: infra struc-tură transfer de date, echipamente de transmisie date, camere video fixe şi mobile, dispecerat central de mo-nitorizare.n instalarea sistemului de supra­veghere necesar pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în oraşul Baia Sprie.

Deşi PIDU este implementat deo-camdată într-un procent de circa 60%, Baia Sprie a început să zâmbească. Primarul Dorin Vasile Paşca spune că:

„Cam 60% din lucrări sunt executate, din păcate, dacă ritmul rămâne acelaşi, probabil că nu vom reuşi să finalizăm în octombrie aşa cum ne-am propus şi vom cere o amânare până în aprilie, dar sunt optimist. Totuşi, sunt mulţumit de PIDU, oralul zâmbeşte un pic, mai multă curăţenie, rigoare. La partea de camere de luat vederi din păcate suntem la cea de-a treia contestaţie, sper să trecem cu bine, să fie ultima şi să finalizăm până în octombrie aceste lucruri.

Însă, în acest proiect problema este legată de aprobarea organigramei de către Consiliul Local. Trăiesc un paradox pe care puţini primari în România cred că îl trăiesc, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici aprobă organigrama propusă de către primar şi consideră că organigrama este una bună care

produce coerenţă şi dă rezultate, în schimb Consiliul Local refuză să aprobe organigrama şi refuză înfiinţarea Poliţiei Locale oarecum, ceea ce pune în pericol ambele proiecte. Finanţarea noastră e legată de nişte indicatori pe care ne-am obligat să-i atingem, indicatori şi legată de egalitatea de şanse, de angajarea în Poliţia Locală a unui număr de femei şi bărbaţi, într-o organigramă care ar trebui să dea rezultatele pe care ni le-am propus şi să atingem indicatorii pe care ni i-am asumat.

Consiliul Local trebuie să creeze cadrul legal pentru ca noi să putem funcţiona în sprijinul cetăţenilor din Baia Sprie. De multe ori am impresia că funcţionăm cu un Consiliu Antilocal, nu un Consiliu Local. Sunt multe abuzuri de putere, care nu-şi au rostul în administraţia locală.”

Oraşul care zâmbeşte spre viitor B

AIA

SP

RIE

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Oraşului Baia Sprie are un obiectiv major: „Transformarea oraşului Baia Sprie într-un spaţiu în care este plăcut să locuieşti şi să petreci timpul liber”, care se doreşte a fi atins prin promovarea următoarelor proiecte:Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Oraşului Baia Sprie are un obiectiv major: transformarea oraşului Baia Sprie într-un spaţiu în care este plăcut să locuieşti şi să petreci timpul liber”, care se doreşte a fi atins prin promovarea următoarelor proiecte:

Dezvoltarea zâmbeşte băisprienilor. Oraşul de la Poalele Gutâilor a intrat într-o fază de dezvoltare accelerată, datorită implementării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană.

8 98 9

BAIA SPRIEde

Recent, Loïc Thétio, preşedintele asociaţiei umanitare Solidarité-PloemeuRoumaniE, a descărcat la Baia Sprie aparatură medi-

cală, necesară spitalului din oraş. În mare, este vorba de patru gastroscoape, masă chirurgicală, masă ginecologică, şase pulsoximetre, aparatură şi instrumentar O.R.L., oxigenatoare, materiale sanitare. Este a doua acţiune umanitară din acest an, după cea din primăvară, prin care cel căruia i se spune şi „Românul de la Atlantic” continuă sprijinul acordat redeschiderii spitalului băisprean.

De fapt, povestea este mai veche şi citito rii GAZETEI de Maramureş o cunosc.Pe scurt, guvernul a hotărât închiderea spitalului din Baia Sprie. Autorităţile locale au spus „ba!” şi au hotărât să lupte pentru asigurarea serviciilor medicale pentru cetăţeni; la standarde mai ridicate, într-un spital al oraşului. Loïc Thétio, pentru care ideea închiderii unui spital reprezintă o absurditate inacceptabilă, a decis să se implice activ în renovarea şi reutilizarea spitalului cu aparatura me-dicală necesară. O muncă deloc uşoară. Aparatura provine de la mai multe spitale din Franţa şi pentru fiecare lucru Thétio şi membrii asociaţiei umanitare pe care o conduce trebuie să străbată efectiv tot

teritoriul Franţei, acolo unde un spital este dispus să renunţe la respectivul aparat.

„Sunt încântat să spun că, după un an şi jumătate de muncă, ambulatoriul din Baia Sprie este aproape operaţional, sunt bucuros să observ progresele care s-au făcut aici. Este necesar să amintesc efortul diplomatic pe care trebuie să-l facem în Franţa pentru a obţine această aparatură. Nu este uşor nici pentru mine nici pentru asociaţia umanitară Solidarité-PloemeuRoumaniE să adunăm această aparatură medicală şi să-i dăm destinaţia România, pentru că, de regulă, aceste aparate se refolosesc şi în Franţa. Eu şi membrii asociaţiei pe care o reprezint cunoaştem puţin din istoria spitalului din Baia Sprie, dar ştim că spitalul se adresa unei populaţii de peste 30 de mii de locuitori şi efortul nostru conjugat este ca aceşti locuitori să beneficieze din nou de tratamente de specialitate şi de un spital în Baia Sprie. Sper şi cred că acesta nu va fi ultimul transport pentru Baia Sprie. Am în memorie cuvintele unui medic cu care m-am întâlnit când, în Franţa, adunam această aparatură, şi care spunea că ar fi fost bucuros ca la începutul carierei sale să fi avut la dispoziţie toate aceste aparate”, a spus Loïc Thétio.

Mare parte din aparatura pe care aso-ciaţia umanitară Solidarité-Ploe meu RoumaniE a donat-o spitalului din Baia Sprie este folosită de puţinii medici pe care deocamdată spitalul îi are.

Spitalul funcţionează în cadrul unei societăţi pe acţiuni, MEDSPRIA S.A., constituită prin subscripţie publică, iar sumele astfel obţinute sunt utilizate pentru reabilitarea spitalului.

Conform celor spuse de primarul oraşului, Dorin Paşca, până acum au fost investiţi în spital 100 de mii de euro, însă ar mai fi nevoie de încă aproximativ 200 de mii de euro.

Luna aceasta s-au împlinit 22 de ani de când Loïc Thétio desfăşoară activităţi umanitare în Maramureş. Primării, şcoli, spitale din mai multe localităţi din judeţ, inclusiv Baia Mare, au beneficiat de ajutoarele aduse de „Românul de la Atlantic”. Pentru acţiunile umanitare desfăşurate în peste două decenii de activitate, Loïc Thétio a fost decorat de preşedintele Franţei cu ordinul “Chevalier de l’Ordre National du Mérite”, a doua mare distincţie a ţării după “Legiunea de Onoare”.

Francezul Loïc Thétio sprijină în continuare spitalul din Baia-SprieGândiţi-vă la înconjorul Pământului de nouă ori şi veţi avea măsura prieteniei pe care francezul Loïc Thétio o poartă acestui colţ de ţară. Este distanţa nenumăratelor drumuri, Franţa-România, pe care acest gentilom, distins cu ordinul “Chevalier de l’Ordre National du Mérite”, a parcurs-o, adunând ajutoare în patria natală pe care apoi le-a donat în Maramureş.

„Suntem la policlinica spitalului din Baia Sprie pentru două

evenimente pe care le marcăm astăzi. Unul este a noua vizită a

domnului Loïc Thétio la Baia Sprie - şi nu este o vizită de curtoazie, ci a venit încărcat cu aparatură

pentru ambulatoriu de specialitate, pentru urologie, chirurgie şi

ginecologie. Un al doilea eveniment este o nouă reuniune a Grupului de

Suport Local, care are menirea de a găsi formula de redeschidere a spitalului din Baia Sprie (acest

grup funcţionează prin prisma unui proiect european din care şi Baia

Sprie face parte, alături de alte oraşe europene, şi care are ca scop

asigurarea serviciilor de sănătate publică pentru cetăţeni – n.red.)

Doresc să cer în continuare, foarte serios, sprijinul băisprienilor

în redeschiderea spitalului. De astăzi înainte, cetăţenii vor putea

cumpăra certificate de acţionar la spitalul din Baia Sprie. Vom face o acţiune de promovare mai amplă,

inclusiv prin afişe răspândite în oraş. Sper să găsesc ecou în ceea

ce le cer băisprenilor pentru că, iată, avem dovada că partenerii noştri de peste hotare se implică mai mult decât ne implicăm noi, cetăţenii acestui oraş, noi care,

până la urmă, suntem beneficiarii acestor servicii de sănătate. Am considerat că, probabil,

este necesar un imbold pentru băisprieni şi am pregătit certificate

de acţionar care vor putea fi cumpărate atât de la spital, cât şi

de la primărie. Preţul unei acţiuni este de 20 de lei, dar valoarea

certificatului poate însuma mai multe acţiuni.”

Dorin Paşca, primarul oraşului Baia Sprie

Florin Teodor MUREȘAN

Cu siguranţă, oraşul Baia Sprie reprezintă un model de dezvoltare şi viziune. Se află în top la capitolul ac-

cesării fondurilor europene şi a relaţiilor de cooperare, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în dezvoltarea şi aspectul oraşului. Un oraş care a devenit „şantier” prin implementare PIDU, un oraş care oferă condiţii mai bune cetăţenilor şi are un aspect tot mai european. Iar viitorul continuă să sune bine.

Primarul Dorin Vasile Paşca spune că urmează să fie implementate şi alte proiecte vitale pentru comunitate: „Vom demara lucrările la staţia de potabilizare a apei în cursul lunii septembrie sper să demarăm lucrările, acum lucrăm la

Evident, în acest timp se lucrează şi la ideile de proiect pentru următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, perioada 2014-2020.

Un motor important al dezvoltării locale este şi Grupul de Acţiune Locală Mara Natur, care în perioada viitoare va gestiona şi mai multe fonduri: „Gal-ul merge bine, rămânem în topul GAL-urilor la nivel naţional, probabil că vom mai avea două

sesiuni, sperăm să cheltuim toate sumele pe care le-am cheltuit. Lucrăm şi la GAL pe noua strategie, am conturat echipa. Un obiectiv pe care ni l-am propus, o matrice mai plicată, dorim ă creem în Microregiune un drum care să ne lege pe toţi din GAL, Drumul Aurului, pentru că mai toţi am fost angrenaţi în minerit, să creem o ientitate a GAL-ului, să atragem investitori şi turişti şi să creem o dezvoltare economică şi socială”.

Investiţii pentru viitor

Atu-ul principal al unei administraţii eficiente este viziunea. Iar administraţia

băisprianăa demonstrat că are curajul să creeze proiecte

inovatoare şi importante pentru cetăţenii săi, dar, mai ales, că

are tăria şi determinarea de a le pune în practică.

În acest an, sărbătoarea oraşului Baia Sprie va avea loc în 31 august şi va comasa şi sărbătoarea oraşului şi Festivalul Sette Suas Sette Lua.

Primarul Dorin Vasile Paşca spune că: „va fi un mic spectacol, nu foarte amplu, cu formaţii locale în mare măsură şi o formaţie din Croaţie care vine în carul Sette Suas Sette Luas pe care l-am comasat cu sărbătoarea oraşului, să nu facem cheltuieli suplimentare. Dacă vorbim de acţiuni culturale, în 14 septembrie sărbătorim la mină ca în fiecare an, vom ridica un parastas, va fi o pomană, simpozionul „Triunghiul morţii” şi cu această ocazie cu care sper să reuşim să-i conferim părintelui Justin Pârvu titlul de cetăţean de onoare al oraşului nostru”.

„Ideile de proiecte le-amn pus pe hârtie, lucrăm la concretizarea lor în planuri mai mici, sper să avem indei cât mai bine conturate. Mi-e frică încă să dau drumul la studii de fezabilitate pentru că nu avem Programele operative

semnate să vedem dacă rămân aceleaşi, dar ne pregătim, lucrăm pe partea de verificarea a terenurilor, pentru că cele mai mari greşeli care s-au făcut au fost asupra naturii proprietăţii, de aceea multe dintre oraşe au pierdut”.

Dorin Vasile Paşca, primar Baia Sprie

lucrările şi pe Tăuţii de Sus şi lucrările de apă pe Satu Nou de Sus. Între timp facem şi pasamente pe străzi, prea multe nu în acest an pentru că suntem concentraţi pe PIDU. Proiectul e destul de mare şi apar necorelări care trebuie suportate din bugetul lor”.

degajarea terenului pentru amplasarea staţiei. Avem promisiuni de la executaţi că până în decembrie clădirile vor fi ridicate şi până în luna martie echipantele vor fiintroduse în aşa fel încât în primăvară să putem bea o apă filtrată, mai bună decât acum. Anul viitor sper să putem demara

10 1110 11BAIA SPRIEde

Casa de Cultură îşi desfăşoară activitatea pe baza programelor şi proiectelor elaborate de directorul-manager al acesteia, Andrei Bărbos, în concordanţă cu strategiile culturale şi educativ-formative stabilite de Consiliul Local şi Primărie, în subordinea cărora funcţionează. Activitatea Casei de Cultură şi a caminelor culturale din subordine urmăreşte, în principal, următoarele obiective:

a) oferirea de servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi participare a cetăţenilor la viaţa culturalăb) conservarea, transmiterea, promova-rea şi punerea în valoare a culturii tra-diţionale şi a patrimoniului cultural imaterial.c) educaţia permanentă continuă de interes comunitar. d) promovarea turismului cultural.

Activitatea de management cultural s-a centrat asupra întăririi rolului așe zămintelor culturale, prin transformarea lor în centre comunitare de acces la informaţie, cultură şi coeziune socială.

Prin programele culturale minimale se identifică grupurile ţintă şi efectele produse la nivelul mentalităţii co-lective, pentru că, “mai întâi trebuie

Iată de ce se cuvine să iniţiem un recurs la memorie şi demnitate pentru cinstirea unor personalităţi de excepţie care au marcat identitatea şi spiritul acestor locuri. Practic, primarul Vasile Dorin Paşca a preluat propunerea Gazetei de Maramureş de acordare a titlului de Cetăţean de onoare, post-mortem, arhimandritului Justin Pârvu.

Părintele Justin Pârvu şi-a împletit destinul cu cel al neamului românesc, luminând ca un far al dreptei credinţe, în mijlocul furtunii, la iluminarea conştiinţei nationale. Acum reprezintă ultimul mare mărturisitor al unei gene-raţii de sacrificiu, care s-a jertfit în temniţele comuniste din Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet, Canal şi lagărul de muncă de la Baia Sprie. Odată cu trecerea la odihnă veşnică a arhimandritului Justin Pârvu ( 16 iunie 2013) s-a născut un nou sfânt. Cinstind memoria mar-tirilor din temniţele comuniste, în perimetrul Minei Baia Sprie, părintele arhimandrit Justin Pârvu a ctitorit o troiţă, înnobilând locul de jertfă.

Având ca temei aceste argumente şi memoriile depuse de redacţia Gazetei

de Maramureş şi directorul Casei de Cultură, Andrei Bărbos, în şedinţa Consiliului Local Baia Sprie din 22 august, primarul Vasile Dorin Paşca a pledat pentru acordarea titlului de CETĂŢEAN DE ONOARE, post-mortem, arhimandritului JUSTIN PAR VU, în cadrul Simpozionului “Triun ghiul morţii” ce se va derula în ziua de 14 septembrie 2013, în cadrul Casei de Cultură din Baia Sprie. Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate de voturi.Cu această ocazie, va fi vizionat şi filmul documentar “Fericiţi cei pri-goniţi” (regia Andrei Bărbos), prin in-termediul căruia părintele Justin Pârvu, ultimul mare mărturisitor, ne va purta prin cenuşa imperiului întunecat al temniţelor comuniste, realizând astfel un document pentru o lume care are dreptul să ştie, dar nu are voie să uite.Obştea Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ a fost încântată la aflarea acestei veşti privind cinstirea pro tectorului său, apreciind că promo-varea în conştiinţa publică a regretatu-lui monah şi a epocii de teroare co-munistă poate face din Dealul Minei un veritabil Memorial al durerii.

Recurs la memorieCea de-a doua jumătate a secolului XX a fost bântuită de abuzurile totalitarismului. Practic, în perioada comunistă, România nu a fost altceva decât o imensă puşcărie. Peste 300 de închisori şi lagăre de muncă au avut menirea de a anihila conştiinţa celor ce gândeau altfel decât comuniştii. Alături de închisoarea de la Sighet, coloniile de muncă de la minele Baia Sprie, Cavnic şi Nistru au reprezentat teatrul unui demers diabolic de exterminare a intelectualităţii româneşti, ostile regimului stalinist. Între anii 1949-1964 altarele se mutaseră în temniţe.

să te lu minezi ca să fii” sustinea M. Eminescu. Implementarea proiectelor culturale anuale a dus la creşterea notorietăţii insti-tuţiei, prin implicarea ei în evenimente de anvergură artistică, realizând parteneriate cu alte institutii de gen şi personalităţi ale vieţii publice.

Ansamblul Folcloric DOR CĂLATOR, înfiinţat la sfârşitul anului 2008 a performat pe coordonata promovării culturii tradiţionale, câștigându-şi o bună reputaţie. Colectivul ansamblului s-a angajat ca partener în numeroase proiecte artistice de nivel regional, naţional şi internaţional. Dezbaterile de interes comunitar des -faşurate în cadrul instituţiei au revi-talizat implicarea publică în actul ad-ministrativ iar activităţile şcolare au fost impulsionate.

Management cultural băisprian

12 1312 13BAIA SPRIEde

În 14 septembrie 2013, în cadrul Simpozionului „Triunghiul Morţii”, arhimandritului JUSTIN PÂR VU i se va acorda, post-mortem, titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE al oraşului Baia Sprie.

Andrei Bărbos, directorul Casei de Cultură Baia Sprie

Colectivul Ansamblului Folcloric Dor Călător din Baia Sprie

Festivalul Sete Sóis Sete Luas, a ajuns, în anul 2013 la cea de-a XXI ediţie şi este promovat printr-o reţea culturală din care fac parte peste treizeci de oraşe din 13 tari ale lumii: Brasilia, Republica Capului Verde, Croaţia, Franţa, Grecia, Israel, Italia, Maroc, Portugalia, România, Slovenia, Malta şi Spania.

Organizat pentru prima data în 1993, Festivalul SSSL porneşte de la ideea de a capacita evenimentele

(“descentralizare culturală”) culturale prin marcarea expresiilor culturale de tip “luso-italian” şi, în acelaşi timp, de a se integra într-o dimensiune mai amplă, euro-mediteraneană pe de o parte şi lusofonă, deci atlantică, pe de alta. Festivalul se adresează unui public cât

mai larg, evitând sa devină o manifestare culturală elitistă. Evenimentul pro-mo vează proiectele care valorifică mu-zica populară contemporană, artele plastice si figurative, prin implicarea re prezentanţilor de valoare ai culturii mediteraneene şi lusofone.

Începând cu anul 2011, Asociatia Cul-turală VATRA SATULUI CHIO-REAN, în parteneriat cu Primaria oraşului Baia Sprie sunt invitate cu drepturi depline în cadrul acestui proiect de promovare a culturii tradiţionale şi a artiştilor într-o reţea internaţională. Spre deosebire de conceptul unui festival urban zgomotos, programele culturale de acest gen sunt unice, având perspectiva internaţională şi menirea de a încuraja oraşul să se dezvolte şi să inoveze prin acţiune culturală.

obiectivele:n o percepţie europeană a imaginii oraşuluin găzduirea unor evenimente axate pe valoarea culturilor tradiţionale europene, în parteneriat cu alte organizaţiin valorificarea potenţialului turistic şi promovarea culturii în oraşele partenere la reţeaua culturală “Sete Sois Sete Luas”n restaurarea infrastructurii şi obiec-tivelor culturalen dezvoltarea coeziunii sociale.

În douăzeci ani de existenţă, datorită caracteristicilor sale inovative, Festi-valul a câştigat un mare prestigiu. Pe 20 ianuarie 2009, a fost prezentat la Buxelles într-o audiţie specială în faţa Comisiei Culturale a Parlamentului European, obţinând mai multe premii de excelenţă pentru calitatea proiectelor culturale şi sinergia artelor spectacolului, dar şi pentru promovarea patrimoniului imaterial şi îndepărtarea barierelor ling-vistice în spaţiul mediteranean.

Primăria Baia Sprie a găzduit cu succes, în anul 2012, cea de-a XX-a ediţie a festivalului, în cadrul Complexului Turist Şuior. Evenimentul inedit a reunit pe scenă artişti de exceţie din Croaţia, Spania, Italia şi Maramureş, reprezentat de colectivul artistic al Ansamblului Folcloric “Dor Călător” al Casei de Cultură. În luna martie a acestui an, pre zent la reuniunea internaţională a festivalului de la Oristano, Sardinia, directorul Andrei Bărbos a fost man datat să organizeze ediţia a XXI-a, care va avea loc în 31 august, în Piaţa Agroalimentară din Baia Sprie, între orele 17-23.Alături de oaspeţii italieni, formaţia PAR TO DELLE NUVOLE PESANTI din Calabria vor evolua scenic tineri ar tişti baiesprieni, Grupul “Tradiţii”

al Zegrenilor din Ceaba (jud. Cluj), Ansamblul “Doina Arieşului” din Câmpia Turzii şi celebra doinitoare a Banatului, Ana Munteanu, precum şi Ansamblul DOR CĂLĂTOR al Casei de Cultură din Baia Sprie. Proiecţia expoziţiei virtuale a re mar-cabilului artist plastic Nicolae Apostol va reconfirma dimensiunea universală a creaţiei contemporane romaneşti.

Directorul festivalului, Marco Abbon-danza şi Andrei Bărbos, regizorul artistic al manifestării, apreciază că mobilitatea şi promovarea artiştilor într-un spaţiu multicultural european poate fi un factor eficient de dezvoltare a turismului cultural şi promovare a identităţii noastre spirituale.

Baia Sprie integrată în spaţiul multicultural european

Colectivul artistic este implicat în sustinerea spectacolelor folclorice cum ar fi: De lăsata secului la Cicârlău, “Pri măvara sub Gutâi”, Armandeni la Baia Sprie, Udătoriu’ din Șurdești, “Tânjaua de pe Mara” “Jocul tradițional al satului” de Rusalii la Făurești, Imn de Ziua Eroilor, “Primăvara la

Cetate”, Berchezoaia, “Sânzienele” la Băiţa de sub Codru, Festivalul Internaţional SETE SOIS SETE LUAS, Toscana, Italia, “La poale de Ţibleş”, festival Groşii Ţibleşului, ca şi alte manifestări publice ocazionate de sărbători religioase şi de interes public la invitaţia partenerilor culturali.

Remarcabil a devenit, vreme de cinci ani, festivalul OBICEIURI DE CRĂCIUN, iniţiat la Chiuzbaia şi dezvoltat ca târg de Crăciun la Baia Sprie în parteneriat cu Asociaţia Culturală VATRA SATULUI CHIOREAN, coordonată de Andrei Bărbos.

Ultima participare de succes a ansamblului folcloric a fost remarcată în cadrul primei ediţii a Festivalului Tarafurilor Tradiţionale ca partener al Şcolii De Artă Liviu Borlan din Baia Mare.

Experienţa artistică şi notorietatea publică a managerului instituţiei au fost argumente relevante pentru reprezentarea Casei de Cultură şi a Primăriei Baia Sprie în numeroase evenimente culturale de interes larg: prezenţa în mass-media, conferinţe, lansări de carte, festivaluri, concursuri, parteneriate culturale regionale şi internaţionale.

14 1514 15BAIA SPRIEde

„Cred cu tărie că un vis pe care îl ai singur rămâne doar un vis. Un vis pe care îl ai împreună cu ceilalţi devine realitate. Noi toţi, am avut, în urmă cu doi ani, un vis normal în orice ţară civilizată: acela de a avea acces la servicii medicale de sănătate, aici, la noi, acasă, în oraşul nostru. Datorită dumneavoastră, cetăţenilor, şi pentru dumneavoastră, ne-am încăpă ţânat să spunem „Nu” deciziei de închidere a spitalului şi am avut curajul să luăm soarta comunităţii în propriile mâini. Spitalul orăşenesc din Baia Sprie a crescut în tot acest timp datorită încrederii şi sprijinului dumneavoastră. Am demonstrat deja că deţinem cel mai important „capital”, care ne ga rantează succesul: cel uman. Unitatea, responsabilitatea pentru comunitatea noastră şi pentru viitor şi spiritul civic ne va ajuta să ducem la bun sfârşit acest proiect.

Am gândit acest proiect pentru băisprieni şi îmi doresc ca dumneavoastră să fiţi sufletul şi motorul lui. Spitalul orăşenesc trebuie să fie al comunităţii şi la propriu, şi la figurat. În urmă cu o lună am început vânzarea certificatelor de acţionar în valoare de 20 de lei şi, sunt, convins că, din puţinul dumneavoastră veţi alege să sprijiniţi acest proiect vital pentru noi toţi. Sunt convins că un vis pe care îl au peste 15.000 de oameni poate deveni realitate”. Vă mulţumesc tuturor!

Cu stimă, Dorin Vasile PaşcaPrimarul oraşului Baia Sprie

Un

vis

pe

care

îl a

u p

este

15.0

00

de

oam

eni

po

ate

dev

eni r

ealit

ate