CHARTES DTCKENS

T}AVIDCOPPERFIELD

FOVESTEA $I EXPEruENTELE PERSONALE

ar,r rArqARuLUt DAVID coPPERFIEII

TraducereaBREBEAN U ALINA LOREDANA

Editura MondoRoBucuregti,20lT

Partea a-II-aZorii unei zite mai bune

CAPITOLUL }O(CAPITOLUL XXICAPITOLUL}O{I

CAPITOLUL XXIU

CAPITOLUL XXIVCAPITOLUL X}(\/CA.'TOLUL XXr/lCAPITOLULX}$/IICAPITOLUL}Oil/IilCAPITOLUL XXIXCAPITOLUL XXXCAPITOLUL }frXICAPITOLUL XXXIICAPITOLUL }OffIIICAPITOLUL}C{XV

CAPITOLUL XXX/CAPITOLUL XXX/ICAPITOLUL XXXVIICAPITOUL XXXflIICAPITOLUL }OfiIX

La Steerforth / 5Micula EmilY/ l5C&teva scene vechi

gi cAteva Personaie noi / 35

Suntde pdrerea domnului Dickgi-mi aleg o Profesiel58

Primele mele destrdbillilri /74ingerul bun gi ingerul rdu / 83

Cadtn captivitatel l0S

TommyTraddles/ ll9Mdnuga domnului Micawber/ 129

Iardgi acasd la Steerforth I 149

O pierdere / 157

I pierdere mai mare / 165

inieputul unei lungi cdlSrorii/ 174

Fericire / 193

Mituga mea irni Pricinuiegteo mare uimire / 2l I

MAhnire/ 220Entuziasm/ 241

Pu[ind aPd rece / 259

Desfacerea tovdriqiei / 267

Wickfield gi HeeP/ 285

305

Parte& a-II-aZorii unei zite mai bune

clplrolul rxL{, STEERFORTH

Cend servitoarea a cioc5nit Ia ugd, a doua zi dimineafa, la ora

opt, ca sE mi anun[e ci apa pentru ras mi agteaptd, m'alninrogit in pa.tul meu. Bdnuiala ci servitoarea r6sese de mine,oferindu-mi apd pentru birbierealS, ffi€ urmflrit toalS rrremea

toaletei mele gi m-a fdcut, sunt sigur, sd am aerul umil aI unuivinovat, c6nd am tnt6lnit<r pe scard, cobordnd ladeiun- Eram a6a

de amdrat c5 tot bdietandru sunl incdt rni.a venit foarte greu sd

hec pe l6ngd ea. Auzind-o rndturSnd scara, am stat lipit de

fereastra, uitandu-ma Ia statlria regelui Charles c6lare, degi

statuia aceea nu avea nimic regal, inconiuratd precum era de osumedenie de brigti sub o burd de ploaie gi pe o cea[5 groas5.

Chelnerul m-a scos din incurcdtur5, vestindu-md cE domnulSteerforth md aEteaptS.

L-am g6sit, nu in sala comun6, ci intr-un drdsul salonag cuperdele rogii gi cu covor turcesc. Focul ardea vesel gi un deiunsubstanfial era servit pe o masd acoperitd cu o p6nzS albS-

Camera, focul, Steerforth gi toate celelalte se oglindeaudrSgilaE in mica oglindi oval5, agezatd deasupra bufetului- [ainceput erafiI stAnjenit, cdci Steerforth ettr a€ia de elegant aEa de

sigur de el, m5 intrecea at6t de mult in toate (gi in v6rst5" firegte),c6 a fost nevoie de t<rati gra$a sa ca s5 ies din str&mtoare. EI aizbutit, totuEi, gi nu md mai puteam situra admirAnd schimbareace se petrecuse la ,,Crucea de Aur", cdnd cornparam starea tristi

ln care erarn cufundat in ajun cu masa gi tot ce rnd inconiuraacum- CAt despre farnillaritatea chelnerutrui, nici nu mai eravorba Ne servea, ag putea spltne, ca un pocdit care gi-a pus saculcu cenug6 pe cap.

- Acum, Copperfield, mi-a vorbit Steerforth cAnd am fostsinguri, aS wea sd gtiu ce faci, r.lnde te duci, tot ce te priveEte. Misepare ce-mi apa$i.

M-am inrogit de plS.cere vfle&nd cdt interes irni poarti incE gii-am spus gfindul mShrEii rnele c6nd md indemnase Ia aceac6l6torie.

- Fiindci nu egti grdbit a spus Steerforth, vino cu mine laHighgate. Si stai o zi-dou6 la noi. Maic5-mea are sd-{i placd - eae mdndri de mine Ei se carn intrece, dar trece-i cu vederea Ei os5-i placi gi ei.

- A,g wea sd liu intr"adevir sigur de asta" precum aigentilegea so spui, am r5spuns surfrz8nd.

- O! To$ cei care mi. iubesc au asupra sa drepturi pe careea le recunoaSte indatS-

-Atunci m5 agtept s6-i fiu foarte pl6cut" am spus.

* Fii sigur! a fdcut Steerfarth. Vino de incearcd. Sd mergems5 vedern curioziti[ile oraEului, un ceas, doud. N-ai totdeaunanorocul sd le ar61i unui inocent ca tine, Copperfield, Ei-apoi vornlua diligents spre Highgate.

Credeam cdvisez- Mdtemeam dmdvoi degteptain carneracu numdnrl patruzeci Ei patru, cd n sd pr6nzesc singur la c mas5in sufrageria comun6, servit de un ohraanic. Dupd ce i.am scrismdtuEii gi am inEtiin[at-o ei l-arn intAlnit pe fostul meu camarad,at&t de admirat Ei cfl am fost poftit de el, ne-arn urcat intr-o biri6,ca sd vedem o,panorarnd gi alte spectacole curiffise. Arn dat oraitS prin muzeu gi m"am minunat vdz6.nd c&te lucruri deosebitegtie Steerforth gi cum nu se lSuda deloc cu gtiin[a sa-

- Vei primi distinc$i la examenele universitare, Steerforth,i.am spus eu, dac5 nu le-ai gi prirnit, iar ccrlegii tdi au de ce s5' fiemdndri de tine.

- Eu, si trec un exarnen strdlucit! a strigat el. Nu, nu, drag5.Margareto- nu te superi c6-[i zic ,Margareto"?

- Deloc, am rdspuns eu.

s

* Egti bdiat bun. Margareto drag5, a rAs el, n-arn nici cea malmicd dorin[E, nici inten[ia s5 md deosebesc in aga chip. $tludestul pentru ceea ce vreau sd fac. Gdsesc cd sunt destul deplicticos aga.

- Dar gloria..., arn inceput eu.

- O! Margareta rornarnticS! a r&s gi mai lare Steerforth. De cem.aE trudi eu, ca sd fac sd cagte gura gi sd ridice mAini entuziasteo turm6 de pedanfi? S5 facd al[ii aga. Sd caute slav5, eu nu le-ovoi disputa

Md zdpScise g6ndul ci m-am ingelat aEa de tare gi mi-a p6rutbine cd se schimbd convorbirea. Din fericire nu era lucru greu.Steerforth gtia sd treacd de la un subiect Ia altul cu o uEurinti Ei ografie proprii nurnai lui.

Dupd ce-aln biut c6teva rdcoritoare, ne-aln urcat in diligenfdgi, mul[umit5. scurtimii zilelor de iam5, se intunecase trine c6ndne-arn oprit Ia poarta unei vechi clddiri de cdrSmidd, lia Highgate,in vArful dealului. O doamnd lntre doui vSrste, cu migcdri alese Eicu fa[a frumoasS, se afla la poartd la sosirea noastrd- L-a salutatpe Steerforth cu vorbele ,,scumpul meu Jack" gi l-a sbins intrra[e. El m-a recomandat doarnnei spundndu-mi cd e mama luigi am fost primit de ea cu o gra[re maiestuoasd"

Casa era veche, dar elegant6 gi bine ingriiitd. De la ferestreleoddii mele vedeam departe l,ondra invdluit6 intr-un abur des, cuc6teva lumini ici-colo. Abia am avut timp, pe cdnd mdtmbrdcam,sd arunc o privire rnobilei masive, peisajelor brodate, atAmate incadre pe pere[i (opere, cred, ale doamnei Steerforth, dintinere[e) gi unor portrete,ln pastel, de femei cu pdrul pudrat gi cucorsete, luminate de vdpaia fiocului abia aprins, c6nd am fiost

chemat la cin5.in sala de mese se mai afla o doamn5. Aceasta, micd, brun5,

slabi, nu era pldcuti, deEi trdsdturile sale,€rau regulate gi fine.Aten[ia mi se indrepta c5tre ea: poate pentru c5 nu miagteptasem s-o v6d; poate pentru cd era in fa[a mea sau poatepentru ci avea intr-adevdr ceva remarcabil. Avea pdr Ei ochinegri, privire insufle[itA, era slabd Ei avea pe buza de sus ocicatrice veche, sau rnai degrabd o cusdtur5, cdci fdcea una cutonul general al fetei gi se vedea cd rana se vindecase de mull

Rana aceea fusese de la gur5 pdnd la bdrbie, dar acum urma eiabia dacS se vedea de peste rnasS; nu rdmdsese deformatd decAtbuza de sus. Mi-am spus in gdnd cd femeia avea weo treizeci deani *i cd ar fi dorit si se rndrite. Nu se [inea prea bine - ca o casdmultd vreme nelocuitd -, dar avea totugi o infd[iEare bun5. Sepdrea cd slSbiciunea ii vine dintr-un foc lduntric, care o mistuia Eigriia prin ochii ei arzitori.

Mi-a fost prezentatd sub nurnele de domnigoara Dartle, darsteerforth Ei mama lui o numeau Rosa. Arn aflat ci trdia ladoamna Steerforth gi cd era de rnult dama sa de companie. Mi s-a pSrut cd ea nu spune niciodati sincer ce wea sd spun6; cd semul[umea sd-$ strecoare pdrerile gi reugea biniqor. De pild5,c6nd doamna $teerforth a observat, ffid mult in glumi dec6tserios, ci se temea ci- fiu-sful duce o viata uguraticd laUniversilate, iati pe ce cdrdri a ocolit Miss Dartle:

- O, adevdrat? $ti1i ci sunt foarte negtiutoare gi c6 nu cerdec8.t sd fiu instruitS, dar n.a fost totdeauna aga? Eu credeam ci-ide [a sine in[eles, cd felul acesta de via[i este...?

- O pregdtire pentru o profesie ftrarte serioasd - asta wei sdspui, Rosa, spuse doarnna Steerforth cu oarecare rd.ceald..

q tocmain adevdrat Dar, oricurn, s-ar putea si fie qi altfel?Nu cer decdt sE fiu desluEiH., dacd md ingel. Eu credeam insd cdin realitate aEa e!

--'- Anume cum?lntrebfi doannna Steerforth.

- O! Dumneavoastrdwefi si spune[i cfr nu, f6cu domnigoaraDartle. Bun, sunt incAntaH sE aflu. Acum gtiu ce trebuie sdgdndesc: iatS cfutigul celui ce trtreab5. Nu voi rnai tngddui sd. sevorbeasc6 inaintea mea de nizb6tii gi de risipe de tot felul, caurnSri fireEti ale viegi de student.

- $i-ai face foarte bine, spuse doamrn Steerforth. Epihopulfiului rneu e un om foarte conEtiincim gi, rlacd n-a$ avea deplindtncredere ln fiul meu, a€ avea{ in sttruinfa sa.

- intr-adevdr? se miri domnigoara Dartle- Ah, e congtiincios,cu adevdrat congtiincios?

- Da, sunt sigurd, spuse doamna Steerforth-

- Ce fericire! strig6 domniEoara Dartle- Ce linigte pentrudumneavoastd! Cu adevdrat congtiincios? Atunci nu-i.-. Nu e,

I

llreEte, dacd este ln adevdr congtiincios. Bine; imi pare f'oarte

lline cd pot avea despre el o p5rere buni, pe viitor. Nu v6inchipui[i c6t a cdgtigat in stirna mea de c6nd Etiu cE este intr'adevdr congtiincios!

IatS cum domnigoara Dartle igi strecura in orice impreiurarepdrerile sale asupra tuturCIr lucrurilor gi cum scotea in eviden[5tot ce nu intra in ideile ei. Sunt dator si spun cd avea uneorisucces deplin, chiar fiind in contrazicere cu Steerforth- Am avutun exemplu chiar pe la sf6rgitutr cinei. Doarnna Steerforth vorbeadespre cdlStoria pe care o pldnuiarn in Suffolk. Am spus laintimplare cd a$ n foarte rnullumit dacd Steerforth m'arintovdrdEi gi-am ldmurit cd mi duceam s-o vid pe bdkdna meadddacd gi familia domnului Feggotty, a marinarului aceluia pe

care l-a vdzut gi el, cdnd ne aflam impreuni la pension-

- O, omul acela grosolan! spuse Steerforth. Cel care il aveape fiul siu cu el, nu-i aga?

- Ng, era cu nepotul sdu, am indreptat eu, dar l-a lnfiat. O

fine Ia el gi pe o foarte drdguld nepoat6, adoptatd Si ea- intr-uncuv6nt, casa lui (sau mai bine corabia, cici locuiegte la l5rrn pe ocorabie) e plini de dovezile, in came gi oase, ale bundtifii gi

mdrinimiei lui. Cdminul acetra te-ar fermeca.

- Da? rosti Steerforth. Mult aS wea sd-l cunosc. Si vedemdacd se poate face ceva, cdci ffiri sd mai vortresc de pldcerea cucare te-aE intovdrdgi, Margareto, face s6 intreprinzi o cdldtorie casd vezi oameni de felul acela, aduna[i laolaltd, 9i sd tr6iegti tnmijlocul lor.

Speranfa acestei noi plSceri f,icea s6-mi batd inima. Dar

domnigoara Dartle, care pAndea cu ochii ei pdtrunzitori, se

amestecd in conversa[ie, pe temeiul tonului cu care spusese

Steerfiorth,,oameni de felul acela".

- Ah! Zdu, spune[i-mi, sunt ei infr.adevdr...?

- Sunt ei ... ce? $i ce wei sd spui? lntrebi Steerforth.

- Oameni de fetul acela! Sunt oare intr-adevdr animale,brute, fdpturi de alt soi? Grozav ag dori sd gtiu.

- Este, desigur, o mare deosebire intre ei Ei noi, spuse

Steerforth, cu nepdsare. Nu te po[i agteph se fie tot at&t desim[itori ca noi. Nu Ii se rdnegte sufletul atAt de lesne, n'au

delicate[ea noasha pl5pendd. sunt oameni cu virtute tteplind, agacel pu[in se spune' si nu sunt pornit sE zic dimpohivd, dar naturalor nu e a$a de sub$re Ei trebuie si fie ferici$ c6 nu ri se rdnegtela fel d9 ugor inirna ca gi fafa lor asprfr. gi groas6.

- Adevdrat? Ecu domnigoara DartL- Nu-mi puteai face oplScere mai rnare decat desrugindu-mi lucrurile astea: e o maremdng6iere! Mi bucurd grozav s6 gtiu cd ei nu;si simt suferin[ele.I-am plffns de rnurte ori, dar de acum n-o s6 re mai port gdja. catrg"$tr' tot tnve$! Mi indoiam gi eu, e drept, dar rndoielile s-aurisipit- Nu Etiam ce Etiu acurn- Iati bunurintrebirilor, nu-i aga?

credeam cd steerforth grumise ca sd n facd pe domnigoaraIlartle sd vnrbeasci gi md agteptam si-mi ma'ilu;seascE giumadupS plecarea doarnnei steerfortrr gi a tovarigei sare. Erarns_inguri, in fa[a focului. EI s-a mdrginir s5 m6 innene ce creddespre ea.

- E foarte iscusiti, nu-i aga?

-_lscusiti? igi trece viala ra rocird. Ascute mereu gi orice,culn

-*i'a ascu$t figura prerungi gi tatia sugrumati. A ajuns de s-a

$it q meEtegugul acesta. N-am mai rdmas din ea decfit o ramide cu$t.

- Ce cicatrice izbitoare are pe buze! spusei eu.Steerforth pili Ei tdcu o vrerne-

- Adevirul este cd eu i-am fdcut_o.

- Din foitfirnplare, desigur.

- Nu. Eram un copil- Md supdra gi am aruncal cu un ciocantn ea- Vezi bine ci eram un ingerag care promitea multe!

M-am lntristat ad6nc ci adusesern vorba de ceva aEa dedureros, darera prea tArziu.

- Sernnul i-a rdmas de-afunci, precum vezi, gi_l va duce lnrnorm6nl dacd se va odihni weodati intr-unur, c5ci md lndoiesc:6 u-" avea tihnd. gi acolo, Este fata unui vdr de iepane, din parteatatei, rdmasi fdri rnami. Apoi i-a murit gi tatit. [,i"*u, "**rdmdsese vdduv6, a luato la ea, ca s6_i 6nd to*r&i*- ,qre dou5mii de lire sterline, ar ciror venit ir econ-orniseEte d tos anii gi-l

"1""9j 13 capital" gtii acum po'estea domnigoarei Rosa Dartte -at&t cat [i se cuvine sd gtii-

- $i nu mdindoiesc cd te iubeEte ca pe un frate.

l0

- O, spuse Steerfrcrth, conrtenrpmlnd focul, sunt fra$ lntre(:rue nu e niciun fel de iutrire; iar unelle iubiri-". Dar x:rvegte'te,(lopperfield! Sd bern in sdnEtatea mtugaletels de pe cernp, lnonoarea ta gi a crinilor dirn vale, care nici nu munce$c,,ffilci tlulcxc, in onoarea rnea - adic6 spre rugine)a tnea.

Z6rnbehrl ba$ocoritor c.are-i fltltura pe lluze de c6lleva clipepieri la rostirea cuvintelor acelont gi lgi redob&rdi toati grar$a gi

sinceritatea obiEnuite.N.am putut sd nu md uit Ia cicatrict]' {:u o durercr,as6 aten$e,

c6nd ne.arn dus la ceai- Am otrsenrait repede cd aceasfia erapartea cea rnai sensibili a lie[ei pi, da<:d chripul fi pdlea, cicatriceaiEi schimba culoarea gi se fdce;r o rJrirryg;d cerugie, plumburie,ldmuriti in toati intinderea ei, ca o lir:rle de cemeald sirnpaticdatunci cfurd e in dogmrea lfbcului. Juc€ind lable cu Steerfolth, se

stdmi intre ei o mic5. discu$e, can: pe eil o'aprinse curnplit, gi amvdzut cicakicea trvederfindu-se ca vol'[re{e misterioase apdruteodinioard pe perete: ,,Mane, Tekel, Phares,".

Nu mE miram vdz6nd-o pe doamrra liteerforth coplegitii deiubire pentru fiul ei. Pdrea rcd nu poater nici si se ocuste' nici sivorbeasci de atrtceva, Mi-a ar6tat un rnredalion cu chipul gi cu oguvitd din pdrul lui, de c6nd era copil, aLpo,i alt porhefi l& v6rsta Iacare il cunoscusem eu, Ei purta la pie;pt lgi un al treilea pottret'recent. Pdsha intr-un scrin, pus l6ngd olrii;rnuihrl sdu I'n'toliu, toatescrisorile pe care i le scrisese el. Br.lcurcras6 mi.ar li citilt cfit"eva Ei

mi-ar fi plicut si le aud, clar Steerfoirtlh s-a pus la rniilelc Ei n'al6sato.

- t^a domnul Creakle a$ fficut cunr4Stin[d cu fiul n]eu' mi se

pare, mi-a spus doamnra Steerfirrth, vorbitrd cu mine itn timp ce

Steerforth gi domnigoara Dartle iucarr llabrle. Mi.adur:,alminte cimi-a vorbit, pe wemea aceea, de un elev mai tAndr dedt el'coleg, care-i plScuse. Doar numeJe durnitale rni s"a gters dinminte.

- A fost plirr de bunitate Ei de rni{rinfunie fa[A de' mine pe

wemea aceea gi vi rog sd crede$ cd a:reiun mare nef ioie de unasiemenea prieten- A'g fi fost strivtt ffu6 e:1.

- A fost totdeauna bun gi gelneros, aL ncrstit ea rnAndrd-

ll