®seuri

I

DANIEL VIGm

Conlravaloarea timbrllilli literar se varsii in contu/ ASPRO I1r. 45.10.80.12.108 BCR - seclor 1. B/lcure~·li

Cartea a aplirut eu sprijinul Ministerului Culturii

Editor: Celli" Vlasie

Consllicr editorial: Gheorghe Craciun ulegere ~i paginare cOl1lputeriz.at~: autorul

Corcctura: autorul Coperta colecliei: Adrian Timar

Aoarut: 1998

Tiparul executat 13 tipografia editurii PARALELA 45

© Copyright Rditura ParaLeLa 45 str. Fralii Gole$li 29. Pite~ti, 0300, tel I fax: 048/6--1.58.46

lS.B.N.: 973 - 9433 - 12 - X

Tenttltia Orientului,

~tudii de im:Jgologie

COLECTIA 80 seria ESEURl

Daniel Y'i1!hi

Jntre pildure ~i copaci

Drumul prin pacturea de semnifica\ii ale scrisului oriental sc asean1fu1a ell bczlnetica ditikire a lui StOlcea, personajul dill nuvela lui Gala GaIaction }II[oara lui Ciilifar. Ceea ce 1 se lntlmpUi anaru.tui ambi\ios In drumul ditre "mintuirea" oferitii de dracuJ innupat in tigllrd bamnului l1Y>rar i se paate intimpla oriciiruJ, sa-i spunem. exeget care ajungc sa nu zareasca poteca din cauza mllitimil copacilor. Adicii sal! <tiungi sa te pieri.} In detalLi sau, mai rau, ajungi sa teoretjzezi In a)l\

lnasurn Incit nu-ti mai riUnine nimic din viata operei. Ce-i de Hicut? Sa ImpJet~ti cele dOlla 'in ~a fel "indt sa poti prinde In privirea anaJitidi ~i padurea ~i copacul. Dadi nu ai viziunca pactum, dn.unul e tara capat. e ceva de felul eroului caragialian care simte (teoretic) enorm ~J

vede (~ijderi) rnonstruos. Metodologic, problema a fost el1unrata de Galaction: .,Prin pifdure nu erau poled. Stoicea mergca p.:: de-a-ntregul. Pe lD1de agurizarii jnfiiffeau prea strins ~-j-I incurcau. SLOicea scotea cu{ituJ. PUIJctuJ ditre care se fndrepta em miazifnoapte. Din Gill auzise. dadi {mea.i drept spre miaziinoapte. i!1tT­jumatate de 2}' E!/unge.ai... ..

bate. astea Ie puteam detalia intr-un intertextua !ism care sa favorizeze detaliul ~i generalita{iJe, abstrac­t-iilc ~i concretetca. Ar fi prea de tot frumos de yom

utea sa nu pierdem tensiunea ideilor ~i savoarea viet-iJ.

Modul in care se constitule sensu1 onental este unul din scopurile d\utarii noa<:;tre: 0 structurare a Ul1UJ

7

o 'fentatia orientuIui

l

n10dei care nu predetermilla investigdfia. ci se constituie a arare In chiar ti mpuJ cercetarii ~i, ca LJllTlare, a

dccsteia. Un model al contextuJui ~i altul aJ texlului care se mtrepatrund concornitent in resiitura textuala~. TcrneiuJ

eluJui poetic avut in vedere se bazeaza pe "coerenta pragmatidi. a textuJui" $i este ,,fundarrentata In persoan emitenta sau receproare participanta Ja comunicare. Aceasta comp]eteaza (substituie). pc baza unor cuno~tinte anteJioare (presupozipi), lacunele existente In text ~i creeaza a<;tfel un tex't coerent. AceastJ coerenta pmgmaticii exisra Ja nivelllJ w1ei structud de adfi.Jlcinx:. Vcuiabilitatea interpretarilor posibiJe creeaza cocrcnte ~i texte diferite intre ele.. Notiunea pragrnatica de coerenta arata dar ca textuJ este un fenorren proccsuaJ ce are dapc cvoJutive diferitc.,,3

Interesul detectivisticii de fara este tocmai modul de ..creare a coerentej" prin intelprctare ~i de "caur<.U'c" a "conexiunilor dintre literaturn sau cliscurs, in general,~i conrextul sau,>-l. Aid avem in vcdcre cvitarea

Mouelul "poale (...) ilduce imponanle ~er\'icii Cl"fC{:t.lr1l tlad <;allsfacc cxigenta gcnerali7ari I, a5adar dad cst!: (;On~lruJt 'in il58 kl inc:'l fen01T1enc!c cxploratc se eonSllluic in varianll: ale unul mudd eapahJl sii dell scama ue un ansamblu farg dL" [cnomem: compar;.tbJl,_ sau opuse", (A. 1. Greimas Joseph Councs. SEI\.nOTIQl:E. Dictionoaire rsisonne de Is theorie du langage, Pam, HachcHt:, r.238.)

, "Dcnumuea melaforidl. a accstor doua ltpuri d!: kgiiluri in rapor! eu lexieul <it: suprafalil suselli'i apanlia relallilor JongJlUdHlak sau Oflwntak lIinl:arc) 5i transversalt: sau VCI ticah.: (transllnl:<ln.') a cllror IlIcrucI,?arc. In aceSI moment sunuleau pregnanl () anullllla lextualitatc" (Jean Rlcardou. Noi probleme ale romanullli, Bucurt'~li, Editura Ulllvcrs, 1988, p. 289.)

1 Heinrich I. Plelt. $liinr,a tcxtului ~j analiZll de lnt, BucLlrc}ll.E<.IJlura Univers. 1981. r 97.

J In VlllUllea noastra ,lnaJlllc,l cxislii u duhlii disl),'Jeft: intle Ohll'CI. respCCllV, cuvant $i intre stare de IUCl11D actl\ it:.ttt:. prn'T<; . .tdld fraza. In margll1ilc moddului poetIc pe carc-I vom ,chIp pc

Daniel Vjihi

detemunismului primitiv ~j sociologizarea vulgarizaroare prin a~cultarea smerim a sfaturilor inteleptilor din Lmtichltate, ceea ce ne va intcresa Tnainte de toate in elimitarea modelului poetic al scrisului oriental va fi

mai ales gasi.rea diferentel specifice (diaphom) pe baL..a unei activilliti dialectice a diviziunii (diaire.sis). Ceea ce rewlta ar trebui sa fie, nu pfu"tl al tenr~nului generic (Orient), ci Fonne specifice (eidos), cu sClrmificaria pitagoreici'i de naturd caracteristicii, inteligibilitate ]uuntrjdi a lucnu'i1or care nu sc collstituie 'iIltr-o suprarealitate care cIa seils cunoC:l':'terii. ci sunt cuplinse In imancnta lucrului. Operaf,iwIC<l acea~ta prcsupune arm a dialecticii care consUi, dupa Platon, in ,.a divide dupa gcnuri 1ji a nu privi drept diferita 0 specie identica sie~j, ruci una diferita drept aceea"i" ('!''ofistuJ 753 d-e,.

"Priceperea" acem.ta institlJie modclul pnntr-o operatie specifica prin care "eel care cste til stare sa fadl asa ccva" trebuie "sa vada 0 singura Idee tn Inai l11uJte care ~LJbzista (iecare separat, sa 0 vailii lndcaiwls extinsa peste tot ma.i muJte. deosebite Illtre de, t.l.rept Invruuite de una din afara tOI, dupa cum vcde, elm nou,

r>urcursul lucrillii, Cllvamu! mducc omall1~nlalin ~rccJfic h.lnx:<i. (tromatismul leXical. uomClllU <.pecl1"lc de InVcstlgJ.\Il: stlli ... tlC). in lImp cc fra/a exprima umamisll1ul unagll1arullli orJl:nlal ~I est\.: park SlIbSt:c\,cnla a "protl1colului I~ltlrisirii", dllpii cum il numc~tc Nlcolac M:molescu. Prima n.:krinlii ...stc de naluri <;enlIOllca. a dOlli\

~cmantidl. Arniintloua ~c uncsc in pragll1allCa rcceptam : "('cle doua tlcterminari a.le referinltl. semmtlctl ~i ~cmanlJca, lhfcra UllW' penLl11 dl sunt operate pc paJien.: tliSlJOClc: In nivelul w"antulul (sl,;mioticil\ ;<1 IJ. eel al fnllei (semantica). Dar alat ClIvantu) cal ~I

fmLa sunt ·.dOl pflli ai aCelclll.51 enllta\1 scmanlicc», n:vdalld ins.l.~1

polarito.tca rdenn\u p\: care 0 ptllcrn nUl1li obiect.. dnd c vorh.l I.k dcn.:ntul ,ll vantu lUI. sau ~larc de IUl'rurL cand dv,'rn 1I1 n:tlere rClcrcnlul frvcl" (Manu:'. Ghlca. Omu! poietic pc tariimul limbajului. Cralova, Edituru SI.:nsul rnmiinesc, l<JlN, n. I') 1)

9

8 'fentZlfiZ2 orientului

una singura stfuuind. ca una In mal multe J'ntreguri, ea ~i mal multe, definite, ell totuJ separate: iam ee Jnseamna a $ti sa deosebe9ti, dupa cate un gen, ee anume pot avea in comun felurite1e lucruri ~i ce ou."(Sofistul 253 d-e).

&ism doua chipuri, dupa Platon, de a realiza :aphorai, diferenrele specifice ;

,..Mai Intai: sa cuprinzi dintr-o privire $i sa aduci la 0 lmica fonna detaliile risipite peste tot, pentru ca definind fiecare unitate In parte, sa POri face !impede care anun~ cste aceea asupra careia, (Ie fiecare datiL vrcrn sa dipatfun 0 in varatura.

Cel de-al doilea, dimpotriva, COnsta in a putea sa di Vize7i in sp::ci i, potrivit artieuJapilor naulfale, Incercand sa nu frangi, ~a Cum fac bucatarii Iipsi t..i de Indernanare, vreuna din piirtJ." (Phaidros, 265 d-e).

Operatiunea este definim de Aristotel In tennenii ei cei mai generali, drept procedeu ce urca de Ja particular Ja universal (kathoJou) Si de 1a cunoscut la necunoscut. I.nducpa este fonna prin care, din experienfa individuaHL putem dobandi cun~terea conceptului wuversaJ (Jmtholou). cat ~j a propoziriei wliversale(arche).

ldentificarea diferentei specifice trebuie sa aiba In vedere dimensiunea ontologica a e]dosulw~ ca nanrra caracteristica ("potrivit articulatiilor ei nanrrale"), aItfeJ exista peric01ul (gnoseologie ~j Iretcxlologic) .,sa (. ..) frangi, ~a cum fae bucatarii lipsiti de Indernanare. vreuna din parp", adiea sa consideri neesentialu1 drept esential sau sa stabile{>ti diferente semnificative unde nu exista. Sigur di dificultatea consra In a practica justa diviziune (diairesis) pentm ca. aJtfel, putem sa plutim In iluzie ~i sa lufun drept Fo~ specificil (eldos) 0 parte(meros) a acesteia.

Pentru reducerea, pe cat Cll putin(1i. a gre5eh]or, ,Justa diviziune" trebuie sa aiba 1'n permanen~a In vcdere

Daniel Vi~hi

modeluJ care predetermi.na cautarea ~i 0 mcxieleatii ill sens eidetic. Ceea ce ne intereseaza este, 111 ultima analiza, cwn anlJl"te se constituie textul 1'n coerenta sa specifica, ln~elegand aceasta din ~ ca expresie a aJegerii e1emenreJor fic{ionale, pentru ca, lntr-adevar, "daca nu admitern nici 0 selectie prealabiHi in prelucrarea textuIui, ce criteriu am putea Iua atunci In considerate ?"

In raport cu textul., eJemente1e fictionale trirnit la relarii transtextuale, la context, dar ~i 1a procesul lns~i

de constituire a acestora, tinand cont de faptul ca ,Jictiunea are de-a face simultan, pe de 0 parte eu materia constituantli a lumii la care se referii, ill ultima instantii ; pe de alta parte, folos~te materia semnificanta a textului ciireia Ii datoreaza, ill primuI rand, existenta. Dar raportul stabilit de fictiune lntre cele doua materii este remarcabil caei. in ciuda diferentelor di.ntre ele. este un raport de 0 ciudara sirretrie, ~i una ~i alta se cornportii la reI, datorita unui mecanism tranzitiv evident: actionand asupra uneia, actionam I;'i asupra celeilalte. Evidenfjerea uneia 0 evidentiaza pe cealaltli. Ocultarea uneia 0 oculteaz1i pe cealalta."

Mecanismul acesta fictional se ordoneaz1i prin referinta constanta la ceva simplu, cvasiireductibil, care 11 sustine concomitent clinlauntru ~j dinafara sa: ."...propozitia se refera 'in rmd global la ceva poo funqia de identificare singulara a unuia clintre tem:enii sm. John Searle, to Speech Acts, nu ezita sa prezinte sub forma de postula! teza ca ceva trebuie sa fie pentru ca ceva sa poatii fi identificat"J.

I "",]izabelh W. Bruss. Semne p practid. Penlru 0 extindere lJ

oeticii In volumul PoeticJJ I:/mericanii. Orlentiiri ocluale, stu{Jii criticc. anlologu:~. nole ~i btbhografie de Mlrcca Borcilil ~i Richard McLaine. Cluj-Napoca, Edttura Dacia. p. 339.

10 11 T'enhma Qrientului

Diferenra max.nna pe care 0 avem In vedere m constituirea rrodelului ca pastulat al referintei (~j al m<XIelarii ca rrecani.sm de prcxlucere a! acestuia) ni-l ofera studiul lui Anton Dumitriu referitor la perechea conceptuala Orient-CXcident, proiectatii in alta pereche

nceptuala, mai larg cup:ri.nzatoare inca, dintre eleatism ~i heracleitism. Cel dintili concept se refercl pre.IX>nderent la rrxxlelul orientalca mcre-rrenire, anistorism ~i metafizica Traclifiei, al doilea vi.zeaza schimbarea, Lc;;torismul. Este evident, pe de alta pane, cii Oxidentul nu este cu tatul heracleitic, dupa cum nici lumea oI1entala nu este m intregirrea ei supusa mcrerrenirii e]eate. Aceastii disociere este daar "un pastulat al referintei" care ni s-a pamt eel mai larg, cuprinzator $i pe baza ciiruia putem constitui 0 poetica a a1tedtii{il~ intemeima pe 0 tranzitivitate textuala de tipul text-context, ill care al doilea tenren 11 doteaza cu sens pe eel dintfu, dar ~i acesta il rerrodelea.za, ideologic, ~i nu numa.i, pe eel de-al doilea. Disocierile pe care Ie in1esn~te mcx:Jelul In cauz1l. se refera ~i la personaje ca acton dar $i ca instanre narative, ernul oriental este, cwn se splme curent, mai degraba pasiv, are (ca actant) un minus energetic, tinde spre incremenirea eleata, folose~te povestirea ca mijloc de iluzionare, rnai degraba decfu unul de insertie mundana, are 0 aplecare spre proliferarea baroca a textului, se sirnte mai aproape de descriere ca acronie (dupa Ricardou) decar de nara\iune (logocronicii). Pasiunea fiqionala ($i, implicit, narativa) a insului orienta! este orientatii $i ea altfel, aceasta este modalitate de mascare, de dedublare, de Scoatere a lumii din ritrnurile ei heracleitice In vederea proiectarii acesteia in eleatismul unor istorii exemplare.

Daniel Yl2:hi

"Prin padure nu erau poled". Herrneneutica este, dupa Paul Ricoeur1

, teoria care ,,regleaza trecerea de la s(17JCtara. operei la lumea operei. A interpreta 0

opera inseamna a des£ai;ura lwnea la care ea se refcra in virtutea «dispunerii» sale, a «genului» ~i a «stilului» sau.'· A desI~ura lumea povestirii lui GaIaction pretinde a-i accepta nu numai genul, stilul ;;i dispwlerea, ci ~i aItceva, care ni se pare mult mai mult ; a accepta, bunaoard, cii pe rata lacului din fata morii administrata de bi:itrinul os~ al diavolului ,,nu se izvodea, niciodatii, nid 0 unclli". Mai mult inca ,,De-a pururi, fa{a lui sta linsa, limpede, 'inghetata, ca un stei de sare". Asta e problema. Dadi. sintem de acord cu problema asta, totuJ e in regula, chit ci In felul asta ne plasam destul de departe de toate ale lumii, ie$im adici din Lume pentru ca niciunde aici, 'in mundan, un lac nu are fata ,jinsa, limpede. inghetata, ca un stei de sare".

Ce este, la unna unnelor, lumea operei? Care te extensia sa posibiJa in raport cu lunlea ca atare?

Exista 0 granita greu de evidentiat tntre rcferinta literala ~i cea netaforicii, tntre sensul metaforic ~i eel literal . Intre sensul propriu ~i eel figurat, nu al cllvfultului. ci al discursului ; 'intre denotatia sa univoc:a $i denotatia sa metaforica exista 0 aporie. un impac:; de esenta gnoseologicii. Pami unde se extinde literalitatea lumii ~i

de unde anume 'ineepe proiectia ei in denotatia rnetaforicii? Ce este adevfuuL existenta sau cosmosul insll~i ca mtreg referential? Unde Incepc echivocul ~j

unde sf"8.n?e{>te univocul in reprezentarea lui? $tiinta persevereaza inspre dit mal multa univocitate ~i nu peate sdipa de echivoc. Arta dore.~te maximuI echivocitiitii !?i nu se poate smulge din univocitatea sistemului de reprezentare.

J vezi ,\JetaforH vie. Rl1(:ure~tl. Edilura Unlva~. 19R

13 Tentutill orientulUi

IntreOOrile pe care Ie-am pus mai ihainte se ana implicit cuprinse In fragrnentul u.rrnator: "Dar Stoicea nU-~j mai gasi urmele in padure ~j se riitaci. Cu eFt cia sa se indrepteze, cu alii se pierdea mal mulr prin flI"$te curpeni ineF1ci{i. prin m..<tre viroage in care putrezeau copaci lrJsm{:i {ii prinrre ni~re gropnire din care i~'eau. cum ies coa.stele din stirv, riidifcini nfflbi£e \<ti intoa.rse':

Metodologic, am convenit di 0 posibilitate eficace de :restn1ngere a detaliilor ~i a proliferarii analitice (viroage, copaci trlisniti, gropnite, rfu:iacini) In veclerea unei euprindeli generaliz.c'ltoare este postularea unui model operaponaJ care peate ierarhiza, mai 'intili de teate. terrele ~i subterrele ~i, mai apoi. mecanismul de prcxIucere al acestora, adicii modelarea. Di n pcThpectiva diacroniea, modelul scrisului oriental fn literatura noastd'i este (~i) expresia unei experiente de viata specifie-autohtona. Aceasta, fn fond. ne despartc. spre xemplu, de literatura francezii. nord sau sud-americana

~i ne apropie de literatura vecinilor din BalccU1i. E<.;te. dupa cum spune Mircea Muthu. 0 literatura a sud-eslului w-opean. A bakanitatii. tn pcrirnetrul acestci experiente

comune lTlOi;itenirea bizantina este mai larg cuprinL1itoare, este 0 extellsie semandcii prin ortcxIoxism ~i prin modelul de organizare statala (specific noua ~i altor state din jur) la un anume moment istone. Epoca fanariota instituie, la rfuldul ei, 0 diferentie:re, In plan tematic ($i nu nUmai) , fata de l~ balcanica care nu a trait 0

asemenea experient'i istorica: aceasta este 0 restJiingcre selll::Wdca in masul-a sa dea mai muJta coerenta modelului.

La Galaction - in Balcania ImaginaruJUI fic~jonal in general - lacul (Iumea toata) este adesea expresic a unel alterjta~l pe cale de a instaura fantastlcul intrucit. a~a cum se vede, laeul nu e de alci. Din imanent. Faptul ca ..De-a run.tri, a~a lui sm linsa, hmpcde. Inghetata, ca Wl stei de <;i.U'C"

Daniel Vi1!hi

e in masura sa puna pe oncine pe gib.duri. Ca ~i in proza voiculesciana - alt locuitor al Balcaniei fictionale - universul, acvatic, intesat de formele excesive ale faunei si florei, este, . IOtermediar si, mijloc potrivit pentru investigarea stdifundurilor existentei umane. Omul si primordialitatea, , acvatica Ie mtiInim ~i In proza sadoveniana. Nici acolo apa nu este element exterior, si acolo se produce un fen omen de implicitare, apa fiU est'e doar ant. Vom reveni. eu toate acestea la Voiculescu apa nu 5ta niciunde "ca un stei de sare" dimpotriva virtualjta~ile, ascunse in masa nesigura care-i blocheaza 'in~epenirea. slnt metafora a unei dinamici slmbolice de profunzime; 0 explicitare a unei irnplicitari stravechi. in Amintiri despre pescuit, 'in rnultimea exoti.ca uneltelor si metodelor acestei indeletmciri se strecoara femeia are nu este (nici ea) dOQr femeie ca oricare alta. inainte de

toate, are singe amestecat: "Neam de grecoaica din insule. corelta eu singe ardelenesc", mirosurile ei trupe~t1 sint altfel vag acvatiee, sirena iesea din ape "mirosind crud a umed si a proaspat". Altele ale trupului ei sint ale apei ~i ale neamulUl plscicol ; temeia avea "trup(...) pietros, umeri poleitl, sinil 'inalti, sus, pe carena pieptului iesit mainte, si pintecele usor

) '" bombat, ca 0 platosa". Fantastieul se strecoara pe nesimtite lntr-o lume care: altfel, traieste fIresc, chiar d~ca 'indeletllicirile eroilor ei nu siot ale celor mai multi dintre semenii no~tri. Iata-i pe copiil din satele acelea intr'ind pe seara "in vadurile bolovanoase ale Buzaului." "Paseam furis", ne asigura povestitorul. "ml~cind lin plcioarele, a~ijd~ri fantomelor\ ca sa nu trezim pe~tii adormiti Iinga pietTe sau intre tespezi netede". De buna searna ca asemenea realita\i nu par a tulbura in vreun fel ordinea logiea a existentei ; abia, treptata lor aglutinare poate genera efecte fantastice; mai intotdeauna fantasticul este expresia unei constructil, imagistice, a unei derulari epice, domeniul sau de existenta pare a se situa mai aproape de verb si mai putin alaturi de incremenlrea eleaHi a substantlvulul. Acesta din W111a

prcgatcste intruziunea fantasticului, irumperea lui. Se,

17

.­/6

Tenmtia orie.DhJlui

inepuizabila ~i ireversibila. S-a spas, Ja inceputul veacuJui. ca timpuJ "paate foarte bine sa tIe reprczentat de spatiu, daca oi-I inchipuim pe eel dintii ca pc ceva care se mi~c5,1. Numai ca rni~carea limpulUl, spatiahzarea sa, se petfece, pe de 0 parte In lumea din atara, in dimcnsiuni macrocosmicr ~i, pc de alta parte, in lurnea dinlaumru, dctclTninabiJ5' prif) dimensiuni bergsoniene. DepJasarea, depa~irea sau anihilarea eeloT doua tete ale conditiei umane antreneaza individul in drama consti~ntiz5rii situ~rij sale in plOpria lemporalitate. Existii 0 s~ga a sutletului, a istoriei acestuia dest~,~Ur,J1a parakl ell istoria mare, detennmata de aCeasta. dar j~ra a i :-.::supunc imru tom!.

Adevarul acesta i! probeilz8 rnvesririle dm ~i desrrC' Balcania, Multe dintre ele "povestesc" fl.lportul dintre incremenjre si moditicare, dintre nUcleul timrei noastre _ ce ne apare meta11zlC, imlloil ~j atemporal _ ¥' tlmrml cosmic, timpul exterior devenit istorie, Aeesta pune tiJnt in cTiz~

atUi,;mCli pentru eli ca este altceva decit timpul. Dad ar fJ timpullnsu~i OIci nu l-ar cunoa~te, pentru ea nu ro~i CUlloa~li: decit prin diferenta, prin conflict ~l pnn dlstantare. Altfel numc~ti fals ~i abuziv cllnoa,Y1erea Iii aparenrele vietii, ClI

tiind una in escl1{c!c ci. Astfcl, erout dintr-o poVcstm' neintimpHitor aleasa din opera lui Rebreanu (care off-ra mOdeluJ celaJalt, a1 scrisului central·european din Iiteratura noastra) sc dcsranc de "mecali",i.:a" (de obirsie orientala) a bana!iratii cotidiene. In nuve1a Calvarur de~tinul lUI David Pop rezuma anticipJtiv cordlicteJe de constiinta ale lUI Apostol Bolog<t Inaintc de razboi DaVId Pop du~e 0 vla!fl tihnita, lipsita de intimpLiri capabilc sa-J scoata dintr-o incJ1ic molateca si indiferenta. Viata lui se suprapune UnUl fel de a' fi care-i va frnprurnuta ProfiJU'l musilian a1 offiulut t1"tra calita(i Sintem Intr-o Kakania fin de siecle. Zbuciumitrile ml-i plac IUt David Pop; nu-i pla~'e nici lllUnca. Mfnat dc amJi'I<l tatalui SEill - un tamn din si munciror ~ petrecc am multi pnn Ulllversitate rara: sa trcad' cx:amcllclc. ~i dllM ca :<.d SL' 'PU<lI::iinfa\i~a nasaudenilor intr-o lnmina favorabiUi se apuci'i c! ~l

Daniel Yighi-trec:~ cu bine" examt:nu( de ot'i.ter. MaguJit si inaltat ill Qchii

~onceta~efil[or pnn. tlllul de SUb'uli\t:1 In rcz~rva, David Pop lSI des(;opera 0 \,'ocatie de care IlU se ~tia capabil. Militarul de p'roft'sie care dormita in dasul inc:lpacitati!ar si lencviel sale tihl1ite iI va arul1ca Ilni pe umla - in vrcll;urile'razboiului - in brate!.;: uliui destin nou. Deocamdata traieste ceho\'ian si do::.r "sit~gd,~ re..:c' rt10srcnit din tin.~a piirin~iJ~r ar puka a~tieipa caritra militma de Olai rI[zie. Secvcntelc de Vlata de pinil Ia criza dedan~:ll:i dl: cata~lrofa ra~bi}ilJllJi ~u savoarea mok.~l11ii ;l crepusculului nnpcnal. EroulUl nostru II place sa ia~r1. !'n iume "de l.ju~ impJTaHdui" imbr;)('at in unifUWJa de marc (Imlla ~l sa mearga la biseridL sCrnind a~Il'i:nza\ie j'n or.lsclul de provil1cie. Vlata lui David Pup sC1m5na eu irna'gm.:a lacului incrcmanit c'a "un j[ei de sare strHvezie" dw povcstll"C3 lui va/action. Apdrcnt Illl l.'xista nici 0 Icgarura intn: ,:1..: Pe dt.' 0 pal1C' jnmea onenwJ-balciUli.:a, Jmcolo, cea at: cXl{xt Yfittel l.:Uf0Pa. DaM aparent. Umanitatea este asem[lI1Jtnalc. la~ii·1 re Da,·jd k.akan.:zul rhmbindu-se edlJpat oij~crc"i'k prin orn~ ."1 iat;l-i pe eopii luindu-se dupa dinsuL admlfindu-i srnilucirea. Jandannii il salurn inlcmllltl de !'cspcct ,~i ..D;J\id pj~l'~te gra\i '5i mlndru, l~j zdr[lng:ine~r~ sabla ~]-.~i Lice ClJ mU!1umire ('~ 11U-1 lucru pll!in sa fil

suhlncotencnt in rezerva". ~i jn Inn!{l \.Teme3 <lsta DavId Pop ~c Casa(llre~tc ~i nu

sc intcreseazn niciuecum de snarta gospodarif"i pentru ca sotia S::J estc: femcle hamica si pm:eputa. Are un b5idella ('are rine foa:1e inuIt. Polit.ica nu fact' nieidecllm. Ba ~hiar t:vila' cu grij5 Z8r\l u ~l patimik inutile. Pina Llici nu am ie~it deloc din il11l1ginea ];tculul incremenit ca "un stei de sare straveZH::'·. Abia r3l-hoiul il va cl1itina dmtr·aJe sull: ~l ablCl atunci ochiu! prozatorulul \'8 scruta mal inde<lproapc ceca ce parea mal len, i:llaltaicri simp!\! ~i lipsit de intl'res. Din ue-est moment intepe sagl-l '>Lltler.ului. isrori,j launtrica esle t:a l) intrare 'intr-o llltH Tealirate, ~utle"tCa\<:a dC::;lgUr. duf J.Ha, Stoicca din .Uotlru lui CiilUiu' se tr~?e?le Sl el 111 alt;t lumc, llUl1\l-l1 l'd pc de-a-ntrc~lll: ,Du-jJrl ce se spdld pe Iniini, iSI ((jell pumn!l

19 IS Tenf~ia orientului

.../ivl1ne. Fi sculunda in iazul rece ~i, scorindu-l plil/i cle apii .yi de murmur. i'i azvlrli in obm)i". Ti'narul se trezc~te in plina ilu?Je, ii pare ca a adom1it In padure ~i nu a reu~jt sa ajunga la moara torul pare sa 0 ia de la capat, aceca~i indistinctie a drumului prln piidure: "Dar Sloicea nu-,~i mai gasi urmele in padllre o?i se riitiici". Ratacirea, drumul IJPSI[ de repere, se vadesc a fi drumuri Sprt:: lad. DiavoIuJ este printul ratacirii. ,Plidurea pare ca se metamorfozeaza, devme spatiu anarhie dezordme ~j rabUfrtire ilogica: "eu eft da sii se I~uterepfez~, cu azit se pierdea mai muff prin ni~te curpeni incr/cir , p l17

i rni.,'Ne \liroage in care putrezeau copaci /riiSl1lfi ,,"i printre ni~te gropl1lte din care leseau, Cum ies coastele din stirv, rae/acini niilhitd .'Ii intoarse" ,'Haosul este amplificat si de tiJl1una care "I1U crapo de/oc III p/ome siiniitoasii, CI se o{erea III spmarea gorunilor, cr[~nea,fril1gea ','1i diidea ChlOte",

Nu altfel se petrec lucrurilc nici cu Da\'ld Pop: spalma de necunoscut este ~i ea prezenta, apol desp

ih1

irea de

al Sal, privlrea aruncatli mapoi spre casa dupa ce :1 trecut poduJ Vicarului : mid detalil aparenr nesemnrficatJYe, rclntate Imper~onal ~i cinematografic. Imaginea ramasa in urma _ analogon al Jrnaginii lacului incremellIt ca "un ste) de sare stravezie" - este a unei lumi care se pregatt'~te sa apuna, abia intretlnuta de un cchillbru eare parea odinioara tnurnc SJ care se dovedise precar ~i ~ubrezit de (stonc. lmagmca' vle!1J aceleia II urmare~te 0 vrCll1e pentru ca sa revllla in tina/ul nuvelei sub forma unei scrisori Illdepartate, Si tOI arunci. in clipa desPii.r1irii de ai sai, se li1ffmplii ~i cele dintil f:'l'emmen/esufletc~ti, mai lutli 0 supersti~ie - nu se i'ntoarce sa-~i sarute l:opiJul, apoi tulbureaJa credintei slimita de un Hnstos de tInichea de pe 0 cruce de lem1l de la margmea tirglJJUI ~I l1Iai

apol visele din noaptea petrecuta 18 cazanna in care se "invlrtea iarafi prin ograda ~i prin zavol ,. ~i ,,\'orbea ell Elvira" ~i -I "samta pe Titi'" sau se Jupta ell baioneta .,ranil in burtil de sabia unui du~man fiaros' ,

Ceea ce I '\e IntimpHi de aJci inalnTe lui David Pop nu mal are JU1pOftan!a in ordJnea [3ptulUJ pelrccut, ci Ill/mal in

Daniel Vighi

aceea a mutatiilor lente ~i intortocheate din sufletul ~i onstiinta sa. Spaima de la inceput I se tope~te in "Imbulzeala

gro~ava?' a razboiuJui, ~i daca a1ti ofi~eri se pierd ~i mar nervo~i ~i "galbeni la [aVi ~i ragu~ip la g,Jas", David Pop scapa eu bine, ba se ~i distinge ill lupte. Inlauntrul sau se produc In schimb muta~iile lente, irevocabile ca timpul, implacabile ca destinuL ell toate eli sublocotenentuL Pop cauta sa revina la starea aceea asemenea Imaginii lacului incremenit. Revenirea este una in plan moral ~i politic; hl11stea aceea era una de aceasta natura, De aceea lsi gaseste el argumente lini~tltoare: i~i spune siqi despre n~cesitatea datoriei impuse de juramintul militar catre impihat.

onsolidilldu-si asa constiinta si motivind astfel ceea cc face zilnic. David 'se 'cufunda din' nou in nesemnificativ si ill previzibilul unoI' lntlmplan mecanice, chlar daca diferite de cele pe care Ie traise clndva in oraselul duminicilor chezaro-craie~ti. De altfel, ceea ce are irnp~rtanV\ In aceasta saga Hiuntrica este totusi ceca ce se intlrnpJa afara. In lumea

are. In istorie, Criz~ eroului este declansata de intrarea Romaniei in razboi. Din clipa aceea se umesc dinln~epenirea lor glndufl ~i stan sutletc~ti care sint aidoma spa~iului

anar/He, dezordimi ~i rabuf11lrilor iIoglce ale padurii prin care se ratacc~te tinaml Stoicea din Moara lui Califar: "ell cit da sii se inderepleze. eli arit se pierdea mai mult priTl ni.lle

urpeni Illeilcifi, pri" 1Ii.~te vimage /11 care putl'ezeau copaci riisniti si pnntre niste gropni/e din care ieseau. cum ies coasf~le' din st/r", radacini ndlbite Sf intoar~e". Mai intii izlolarea de ceilalti ofiteri, apoi i~bucninle furioase ale. aeestora Tmpotriva' tradatorilor valahi si nelimstea sa, sentimentul frustrarii si, aI umilirii a ~eva profund si, incontrolabil. Drumul lui David Pop, istoria sa, timpul cnzei in care intra detimtiv ~H tara scapare Pcrsonajul moare pentru ca nu mai c capabil de schimbari. saga nu mai este eu putin~a ; tintuit inrre datoria in care nu mal credca ~J atraqla fascmanta pentru cei de dincolo de hnia frontuluI, Pop DavId nu se uoale hotfin in vrcun reI. Inconjural de macelul pe care

21

20 'fernlltia orientului

n-are cum sa-I stavileasca, sfir~e~te impu~cat de un plutonier valah, pecetJuind a~a 0 nefericire carcia ii da chip slngele sau ce inmoaie 0 scrisoare de acasa mototolita in palma si scnsa in romaneste. ,

EroUI lui Rebreanu moare pentru ca istona, cronica devenirii sale launtrice, nu-J poate impaca in cele din lIrma Cll

lumea reala. In nuveJa lui GaJaction, tfnarul accl.a nabadilios ~i navalnic piere pentru ca nu vrea sa iasa din iluzie, drumul este lnvers, geografia aceea~i. Dupa ce Stoicea traverseaza padurea va fi ajuns intr-o normalitate aparenta ~i in~elatoare. Mai apoi salveaz3 via~a unei bncre fete de bOler pc llllme Rovin ~i-j ci~tigii incrcderea ~i pretllJrea. Domnl~a Tecla s inddigosteste de viteazul care i-a salvat viata si tatal fetei 11 lua de ginere ,,~i-l a~eza bun sHipi'n in cea m~i I~are parte din mo~iiJe rovjne~tene. ~i iata-l pe Stoicea: bOlerit de voda, cinstit de 0 lume intreaga, iubit de nevasra, norocos In copii, norocos in roadele pamintulU1, norocos in toate celea, ca in poveste". Lumea in care traje~te Stoicea este limpede ea unda plriului de mume, numai ca nefrind creatic a IUl DUJnJ1CL

nu are 10 ea fiinta, nu este declt 0 iJ~zie, 0 inselaciune diabolica. Satana ~u poate crea decit iluzii. Din clnd in dnd Stoieea lsi reaminteste fugar de lumea de dtnainte tara sa' , perceapa di Intre aceea ~i eea in care traia aeum se atla 0

prapastie; eea dintii este lumea, in timp ee asta in care traie~te fericit este un dublu mincinos. DavId Pop, dimpotriva, aspira sa iasa din lumea la care a ajuns _ un

agica, nelini~tita - pentru a se imoaree in eealaJta pc care 0

esimte ca pe un paradis pierdut. El vrea Paradlsul pc care nu-I are, Stolcea crede ea are paradisul. Unul aspira spre iluzia laeului incremenit al vietii , antenoare, celalalt erede ca traieste in chiar i'ncremenirea (ca un stei de safe) a unei feridri tara sfir~it. Amindoi nu au parte dccit de iluzii diabotice. David este asemenea unui loger cazu!, Stoicea se aseamaoa unuia care si-a gasit mi'ntuirea. Nlci unul, l1iti eeJaJalt au au nimie p~lpabiJ. Doar dUZlI. In momclllul in care pirjolul tatari)or ii distruge familia ~i averea, in ciliaI'

Daniel Vi2.hi

focul luptei, Stolcea revine In lumea realll batj ocori t de Olorar: ,.un glas de eucuvaie ~i de Juare in rlS II ingheta, ficatii :

, - Bre, ee Uiric de t1acau !... eaci S-8 lzbit ell un pumn de apa in ochL inti cazu ea un boboc de gisca". Tragedia lUI Stoleea se na~te in chiar accasta cJipa din oeputin~a sa de )a tnceput de a desPartl iluzia de realrtate, csenta de aparenta. l~i cauta veehile repere existentiale, nevasta Tecla, boierul Ravin, eopiii, averea pina ee, intr-un tlrZIU priccpe crt solul diavolulul I-a "proeopslt" eu a mmcluna, cu 0 J!uzle pe care a considerat-o viata sa adcvarata. Pacatul sau 0$tc al mintii trintltii brutal "de pe calul nccuratuluj". Apa femlccaUl' a iazului I-a purtat pe intinsul unui veac de om ~i s-a implmit in acest fel nefiresc ca destin omenesc. Finalul nuvclci est tragic pnn chlar rcfuzul lUI Stolcea de a accepta ca ceea cc a trait a fost 0 simpla Jluzie; neputfndu-se intoarce in lumea aceea care is-a parut senina cn unda piriului, el 0 rcfuza pe eea adevaral3. Dumnczeu cste stc1pinul lumli adevarate, Dl3volul estc stapiuul ttQ1Uoll ; c1l1d hotan.~lc non-fic~ionalu­

lui se intrepfltrund cu fictionalul se na~te tragcdia ca cxpresie a neputin~ei de a rezolva logic dilema.

Ar mal fi de adaugat ~I felul in car~ morand, en. sol al Satanei pe pamint, l~i primc~te moartea: ..Ce pomana t1-ai face!'" raspunde el satlsrncut cind StOlcea 11 ameninta, eu moartea. ~i adauga: "Sint trei suce de am de dud port in oase o vla~a blestemata ~i sunt afurislt sa nu pot sa mor decic omorit". Nemurirca cste un blestem greu de purtat. ea ~ine de insasi ratiunea de a fi a dlavolului care cstc menlt sa llu-si, , . poata gasi odlhna mOllil: "T0\i impara!li popoarelor se odihnesc eli cinste, fieeare in locasul sau. 1<). Sl numai tu esti azvirllt dcparte de mormintul tau, ~a a ramura'tara de pre~, ~a rfuuasitele celor care au fost UCISI eu lovlturi de sabie, zvirlitl pc piet~e de mormint, ca un hOlt dUcat in plcioare. 20. Ttl n~ te vel pogari in mOnTlInt, diei lu ai pusttit paminluJ ti'm, ~i pc poporul tau tu I-ai ucis". (!sa;a, 14, 18-20)

22 T~ntlltill Qrientului

~rmele in padure

Revcnind Ja tema dezbaterii noastre sa evidcn­~cm proce..c;ul unificator al llruvocitatii paradigmatice a wlui concept: Orientul-asa-cum-se-dejinesle_el_i'n_SpU(iul -roI178nesc-prin-dijeren(ii. Prtn altcritate. Ace~sta dl: pc unl1a o gasim ca fundament al existen!ei omene~ti. Este mai larg cupnnzatoare decit slabele noastrc vrednicii hermeneutice 0

pot demonstra. Dincolo asadar de lumea lui David Pop-ardelcanul, dincolo de ~niversul arhaic (fantastic SI

folcloric) al junelui Stoicea-balcanicul. se afla un fundament comun care nu permitc alteriHitll, atunci cind estc Illata eu adcvarat in seama, sa dcvina stare iremedlabil con flictuala I. lntotdeauna exista ~ansa unUl ceva care perrnne apropierea ~j dialoguJ, chiar daca viata toata ~i din toate timpunlc eSle 0

asplratie legitirna spre altentate. .Tata un exemplu care amesteca domelllul politologiei eli aceta al rcfleqicl apart1l1Jnd ideologiei hterare. I-am spus :

I conform aceSlei vi;rillni balcanismlll este 0 lnsupor1llbll5 corigcntIstoricli ~i de civillzatie sau, invers, ardeleano-baniilen, i sint Cf)rig~n'l In

a

cxigenrele unci eXlstcnle prictenoase ~l. mni mult ind, sint cnm nrosrj

?~DameL\'iclJi --'

Pliicerea (altOnima) a line; cafele matinale

Mai intotdeauna pollticul, In vlrsta sa modcma a av-lIt 10 vedcre ornul in anonimltatea sa, mal mult, ~I I-a rcvendicat. a prehns ca-I reprezinHi, ca-I reconvcl1e~te to eontrariul sau. Obsesia aceasta provme dill l1lccaOlsmele constituim puterii 111 democra\iile actuate. PrIn acestea. anol1lmul este ehemat sa intre In jocul polltLC ~I I se ofera posibd Itatea ca sa-~i transceadi:i starca. Sa tie al tfel. Ca nll este asa, nu are mci (\ rclevanta in lumea modema; nu se poate ca toti anonimll sa devlIl'a cdebn, sau macar notorl1, pcntnl ca at-unci s-ar mstaura () anonimitate a celebriU!llor Spalma de anonimltJte sc simte mai apng In vrcmeCl auolescentcl, arunei a Uisat Pronia. sau locul IIber :'II, . cromozomilor, ca omul s5. se \orca <.lltfe!. sa atraga aten~ja, sa la~a din rind sa-~i incheie nasturele mal sus la halna. sa-~I

raJa 0 spnnceand. Spallna de care vorbesc ar pUI~a avea ref1c'<c din lumen animala 111 care curare maseul, un ratOI, sa zieem, estr frumos eolorat pentru a eHrage atentla fem~lelor, m general cenu~ii. S-ar putea en OtlluJ sa t'i recomcrtlt 'ultural asemenea impulsun obscur bioJogice. ~i sa Ie fi emnphcat filozofic, politic. sau doar ideologIc. In tot cazuL un lucru este celt: mal ales adolescenta 5i tineretea cultiva aIteritatea. Tinaml simte, uneori c~ ~paima,' prcsil1n~a banahta~ii. a vie~ii oarecare, a lTIonotoniei pc care 0 pretlnde Dlcrsul imbccilizant In scrvieJU. intotdeauna la aceka~t ore.

e acestea toatl.: rinarul cu sprinceana rasa Ie resimtc ea pe un at~ntat la propria sa libertate, rnai mult inca. sc Sll1lte aidoma unui intemnitat ll1tr-o pll~dirje sofistieaUi.. Idei. in detimtlv. minunate care au alimental, de vreo doua veacuri incoacc, toata poctica insurec~l(:l, loaHi eivillza~la i1rcastn a Iloash'a care i~i fundamcnteaza, lata, infra~lructul1le politlcc, deologice, dar ~l inalr filozofiee. pc aceusta cultlvare a

dlferen\ei. Omlll civiliza\iei actuale or putea eu bUlla ~tllnr

24 TentZlfia orientului

rastuma vechea axioma care zice ca exist atita limp eft cuget, II ase'liunea paradigmatica care ne incredin!eaza di exisf

intruC£t sint d~Ie,.il. Se pal depista aici ~i Dlscaiva strafundW1 metafizice; omlll, despfu1it de eliberarea prin credin~a de rezolvarea "pozitIva" a mOI1ii. s-a gasit ill situaFa de a 0

identifica ell un mister cu totul impenetrabll. ~i intmclt est asa, atunt.:i nu-i ramine altceva de facut decit sa i se lrnpolriveasca in viata prin ie~irea din anommat. Pentru omul modem, moartea este anonimatul absolut. A fi mort In viata, inseamna - in acceptiunea ti'narului ell sprinceana Jipsa ~i ~u buzunarul pantalonului albit de prafuJ opiumului - a h'ai Indistmct. Burghez. Semnarea condicii de prezenta la birou. ca scmn al marelui anonimat. AI indistinqiei. In cele din mna al monii care ea, nu-i asa ?, este mareIe si defilllt1vuI

anonimat. A 'fi viu ~i a trai ca ~i cind e~ti mort pretinde a nu percepe nevoia de alteritate. De evadare dm anonimatul mortii in viata.

. Fata 'eu aceasta fireasca. zicem nOI, nevoie de a se manifesfa aomului ca personalitate prin cultivarea difcrentei, societatea sc manifesta prin (cel putin) doua opti~ni fundamental diferite. Tntii de toate se spune ca alteritatea excesiva este drum spre anarhie ~l spre neantlzarea Socletapr, cil adica nu poti face tot ceea ce vrei. Ca hbertatea ta este ingradita de libcrtatea celuilalt.

De cealalta parte se spune ca a Socletate democratica trebuie sa ~tie sa cultive altentatea. sa Ii sprijine afirmarea ~I sa gascasca mijloace de a 0 gcstiona. Amindoua adevarurile acestea par imprescriptibJle. Mai mult ca ill cazul altor semeni de-ai nostri, cei care au trait in anonimatul mort al totalitansmului a~ trebui sa pretUlasca greutatea existentiaHi a CClOT doua paradlgme de stru~turare a societatii umal;e. in primul caz, ,,1upta irnpotriva dezordinii" (cite~t~ a alterit3!ii) amenin~a. poate ameninra, Iibenatea individuJui ~i 11 supune uUlIi proces de anol1lmizare. Rezultatul finai al acestei baHilll ci~tlgate eSle spcctacolul omagial de pe stadion in cmstca dlctatoruJui care a confiscat in beneficiu propnu altcritatea

Daniel ViQ:hi 25

tuturor. In al dollea caz, excesul bine gestionat a1 alteritatii din lumea democratidi poate duce ~i ella un alt fel de anOlUlTIlZare. Cind toti, slnt diferiti, nu mai este nimeni diferit. , Procesul eu pricina este bine pus 1n evidenta de modemitatea in arHi, mai precis de traditia acestcia: ceea ce ieri scandaliza, adll~a era viu, a sfirsit prin , a fi inmonnintat in adrniratiile , conforme ale unor gusturi anonime. a retrospectiva Picasso, spre cxemplu, este azi 0 ilustrare a unei istorii: aceea a felulUl in care a fost aSlrnilata diferenta. Sprinceana rasa a, tinarulul vlctimizat de conformismul burgbez este astazi conforma eu istona unui anume mod de a te raporta la societate. Este U11 conformism at nOllconformismului. Nimic mai ameninHitor. La aceasta noua ofens iva a anonimatului,

. ' nlrnlC llU sc poate opune.

e de alta parte, singumJ anonimat de dorit. necesar chiar. ~i care trebuie aparat ca pe un bun a1 patrimoniului clvlhzatiei democratice cste cel al normei Sl al normarii 'undice~ Aceasta, norma juridica, trcbuie sa fi~ impersonala. Fara chip. La antipodul ei se ana nonna artistica: ratlUnea acesteia de a fi este tocmai iesirea din nomla. Adica altentatea. Legislatia fiind 0 norma~e a diversitatii. un reflex, , al nevoii de abordare a indlvidului dmcolo de alteritatea sa. este - ar lTebui sa fie! - un SOl de Sacerdot al Anonimatului. La antipodul ei, Arta este Mare Preot al Diferentei. Justitia atirma neVOla metafizica a impersonalitatii , nonnelor care ~e permit convie~irea.

~

In acest din unna caz nu cxista derogari, egalitatea anonima 111 [ala legii presupune ca nici un artist sau politIcIan, oridt de ma're ar fi el, nu poate fi absolvit de crima, de viol (trupesc sau ideologic), de furturi. Ceea ce este valabil pentru anon1m trebUle sa fie la fel 9i pentru 0

eelebritate. lleidegger ~i Sadovcanu ar trebui sa fic egal vinovati ca un necunoscut secretar departamental al partidelor Cri111inale pe care Ie-au servit. Ori daca nu sint ei vinovati, atllnci de ce-ar fi anonirnul acela vinovat? Dad ar proceda altfcl, justi\ia ar pedepsi vina de a fi anonim. Am putea astazi spune, daca scrutum problema cu un recc oeh; Ideologic, ca

26 27 Tentutia orientu.lui

extrema dreapfii a considerat anonimul vrednic de dispre{. in imp ce extrema strngo I-a socotit vrednic de aji fn~'>elal.

Sint sau nu sint vinovati Eliade sau Cioran pentru ca au considerat in tineretea lor ;omantic mesianica faptul ca singurul lucru care n{erita apreciat este elitlsmul politIC Sustras anonimatului cabinei de vot, ca energetismul izbavltor al dizboiului si al unei atitudini virile fata la faHi cu istom sint eu adeva/at izbavitoare? Este de acc~ptat ce~a ce spune

ioran In [storie ~'i utopie cum ca prefera demonismul Uniunii Sovietice care minI! inainte lstoria, eonformismuJui burghez al cantoallelor elvetiene care 0 decoJorea7.a si 0

arundi in anonimat? Cum 'e de raspuns la 0 asem~nca provocare? Ce e de preferat: demonismul care "face" istoria ~i ne ofera deliciile futurismului de a trai periculos sau, altfel, xistenta anodina a burgezului care soarbe cafeaua dumisale

pe tera~a din casa sa dintr-un ora~el din Alpii helvetiCI In care nu se petrece nimic?

Raspunsul Imi pare unul singur: din pacate, nu c cu putinta ca istoria umaniHitii sa se petreaca in tihna anonima ' diminetii domnului aceluia. Asadar, niei 0 sansa de a arune istoria prada anonimatului burghez de care'se temca Cioran. Exista, vai noua!, suficiente resurse de "dirnmuare a monotoniei", chlar daca urnanitatea toata nu-~i poate. repnma dorinta sa traiasca asemenea burghezulllJ aceluia din lurnea anist~rica a unui popor fericit. Din nefericire, nu exista sansa ca in gradma vilei aceleia (ca imagine paradlslaca a' une istorii incrcmenite in placerca matinala a unei cafele) sa nu se

ai strecoare nicidecum (~i niciodata) vreun terorist arab gata sa revendice cme stie ee, on cutare ins din Balcani in cautarea vreunei leb~de ratacite.

Daniel Vi2:hi.

erientul: ~chitil pentru un model eidetic

Asadar aLteritatea care alimenteaza serisu! Oliental poate fi 'detenninata un ivoc In pI an geografic. cultural , economic, religios etc. ktrebarea este legara de modul 10 care aceste (relative) univocita{:i detennina ceea ce spunea AristoteL: a produce Inseamna a produce singularitatl. ~i dacii ~a ceva defin~te stilul, cum anu~ diferenta instituita de acesta se lnt1ln~te cu proximitatea care peOOte instituirea senei ~i a mocIelului poetic al scrisului oriental ca dorreniu al echivocitatii care nu se poate lipsi de univocitatea concepruJui.

In acest caz existii 0 o1i~care centripeta a onceptelor 1n perechi de felul aIteritatii (Orient/Occident

cu dezvoltfui. paradigmatice fjlozofice - eleatism/heracle­itism, ideologice - traditielmodernitate, istorice Bizantlepoca fanariotaJperioada interbelicii. socioJogice strainul ~i autohtonuL religios - ortodoxismlcatolic1sm, ~tinism'pagfu1ism $i pana 1a dezvoltiiri poetice de tipul baroc/clasic etc, etc.). Toate aceste paradigme se proiecteaza in rmdeluJ poetic oriental ~j-i asigura inclividualitatea dar 11 pot transgresa lnspre 0 proiectie tnmspoetica reflectand In alt cod poetic. in alta maniera artisticii, acel~i univocitati conceptuale. Este evident di Mateiu Caragiale, Ion Barbu. Mihai1 Sadoveanu sau Panait !strati sunt mal aproape de rmdelul poetic oriental, 10 timp ce Ion Vinea, Gib Mihaescu, Ury Benador. Ion Marin Sadoveanu sau 1. Peltz scriu altfel. Ei difem ill plan poetic, dar sunt asemanatori (partial) in

28 Tenfatia orientului

eel al continutului. :MID teOOle spus, U desparte scriitura, dar ii apropie "unitatea referen~ala" care poate fi ,Jorrnulatli ca un fel de tematidi a textului,,1

Studiile de fara I~i propun inventarierea unor constante cultura1e ale ditorva scriitori din perioada interbelidi (Mateiu Oiragiale, Ion J\1arin Sadoveanu, I. Peltz, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati) prin care eultuid noastrii doband~te una dintre zonele sale de specificitate poiet.icii. Din punet de vedere n~todologie, consideram cii aceasta peate fi pusa In evidenta dupa inventarierea lementelor sale specifiee, arar in p1<m poetic, dh $i

altfel, dintr-o perspectiva mai larga care individualizeaza o spiritualitatc In care scriitorii inainte citati i~i regasesc unul dintre temeiurile originalitatii lor artistice.

Am considerat, de asemenea, utila delimitarea conceptului, 0 data prin relationarea sa eu dezbateJile asupra specificului national, ~, a doua oard, in raport eu analiza textuala propriu-zisa care dIi continut cstetic diferentierilor din pcrimetrul mai larg al ~pecifi(;itatii noastre eu lturale. Trebuie sa. acceptam ideea di, [a urma urmelor, orice am face si oricum am rasuci cultura nu 0

putem separa de Jdeologi~, oridt de barbar ar suna in urcchi apolitice acest adevar. Maiorescu, Gherea, Lovinescu sa Mircea Eliade au practicat consistent evadarca din turnul de fildes.Yo eomunism inehiderea intre peretii lui imaculati era 0

form~ de ie~ire prin inchidere. Refuzul llnui anume militantism ideologic era un activism implicit de felul celui practicat de adep~ii lui Gandhi. Un fel de greva ideologica. in aeest caz s-au salvat valonle estetiee cu pretul unei debilitari, a eelor moral-civice. Cultura nationala, nu intimpHitor a~ zice, 5i-a asumat 0 forma (de oblrsie orientala) de rezistenta. prin pasivitate. Ast3Zi lucruril~ s-au schimbat in' 5ens occidental-heracleitic. Dezbaterile ~i polemlcile rcgases

, cf. Hemnch r. Plett. \fttiin(a tl'xtului .~i anaHZH dt' text, l3ucurC~l1. Editura Univcr~. 1981.

29Daniel Vie:hi

teme din vremea interbelica; adesea specificul national este roiectat ireductibil conflictual cu europenisrnul, ca ?i cind

cele doua s-ar exclude In felul de dinainte de razboi. Iluzii 'deologice eleate ~i ele de origine orientala. Pentru asemene combatan~ istoria ?i-a suspendat curgerea. Pentru alte zone de interes ale dezbaterii publice, cultura interfereazfl Cll

mosteniri postbelice de felul aceleia care contrapune victimelc guJagului celor ale holocaustului. ~i invers. Ca ~i c1nd defmitivlll pe care II aduee cu sine faptul mOI1ii nu ar aJunge. In toate eazurile 1'n diseutie, scaTa valoriea la care avem a ne raporta este doar aceea a democra~iei-ca-efect­~I-produs-eultural. Spre exemplu problema contabilizarii

ictlmelor sub regimurile comuniste si fasciste nu aT trebul sa se exeluda reciproc prin eoloraturi politico-ideologice colaterale crimelor. De aceea nu e cazul sa credem ca 0

dlmmuare a Gulagului este 0 afacere de stillga, dupa cum Illversul ei apartine militantismului dreptei. Existft ~i de 0

parte ~i de alta villova~ii care alimenteaza obscur ~l

psihanalizabil cerna. A scapa din strinsoarea lor ideologica este 0 problema de eliberare personala a fiecanJia dintre participantii, la discutie. lata, , sa rna dau de exemplu: dupa rcvolutie am imbratisat, tara diferenLJeri, idealuri Ie pol itice , , ) , ale dreptei in raport cu care n-am avut nici eultura politidi ~i

nici ra.bdarea sa-i detaliez relieful ideatic. Astiizi nu mai sint lntru totul de aeord eu muIte din ideile acelea pe care mi Ie-am asumat atunci nediferentiat sub urgenta momentului :

U era vremea, ziceam, lmpartini firului henneneutic In patru. Cu tnupul am perccput ca nu e tocmai a~a, eft schimbarea. ea insasi, nu este un lueru simplu, eft nu se poate irnagina peste noapte un alt slstem, ca nu exista, totu~i, doua Romanii, cum lcea militant-patetic in vremea aceea Alina Mungiu. Nu

exista insi democrati eu totul si ins1 definitiv pierduti pentru ) , t, '\

democratie, cu citeva exeeptii notorii care imi Intm-esc afirmatia'. Am pliceput prin i~tuJ~il mai degraba subiective, deeil ina)t doctorale, di democratia este 0 stare de spIrit, 0,

31 30 TentZltil1 orien.tului

chestiune culturala inainte de a fi 0 nOnlla legislativa ~I 0 institutie.,

Democratia - 0 gestiollore a vulnerabilitiitii. Ceea ce , , Inca nu ~tie intelighen~ia noasu'a este faptul ca demoera!ia este (~i) 0 civilizatie a celor relativ stabi. a in~ilor Itpsiti de spectaculozitate, a indivizilor eu anvergura pol nidi mai degraba mediocra decJt altfel, a indivizilor care nu se plictisesc sa creadfi in mereu ace1easi lueruri simple. Democratia este 0 gestionare a vuJnerabiUH1!ii, a indivizilor care neavind ei insisi, , convingeri definitive, date odara-penlru-foldeauna, nu Ie cer nici altora sa aiba a~a ceva. A insilor care au mai intotdeauna intrebari de pus si mal putin rasp~nsuri de dat. In Iiteratura noastra scriitor de~ocrat a f~st Bacovia: marginalul prin excelenta, cxc)usul, cel care a dont, sa-si gestioneze singuratatile, neputintele. marginalitatea. Ion

' " Barbu a fost aJtfel. La fel Emil Cioran. Personal, rna simt mai aproape de non-eonformismul marginal si neeanonie al lui Bacovia. Sau al avangardei. De multe ori ~militatea literaturii este mai permisiva fata de dernocra!ie dedt Impenalismul adeviirurilor inalte al ideilor, fie eJe si fil02ofice. Sau a ideologiei ca discumparare publica a ace~tora.

Mai e ceva anume care nicI nu poate fi spus foarte sirnp]u: dadi serutez astazi figura lui Zelea Codreanu sau Nae Ionescu simt un ceva anume pe care, probabl], doar intuitia scriitorieeasca i'l poate percepe: ceva Intunccos­imperial in figura lor frumoasa, sigura. hotarita. meslalllca, de indivizi care au intotdeauna dreptate, care reu~esc, pe care nu Indrazne~ti sa-i eontrazici tu, un nimeni, un bandicapat, un zero care. culmea, simte, are sentimcntul, eli c asa ceva. Lui

elea Codreanu ori i te aHituri si i te subordonezi, ori ii devii dU~ll1an, nu exista cale de mljloc, dupa cum nu exista iu preajrna sa viitor mediocru, existenta banala, onzol1luri pI'evlzibile. Totul este excePtIOnal in pr~ajma 1m ~1, vorba Iu"

Daniel Vighi

Cioran, muste~te de energie. Ori ce este, in atari situa~ii, banalitatea-plicticoasa a democratiei? Cum poate sta Bacovia linga Nae Ionescu? La aceasta intrebare filozofia a dat multe raspunsuri gresite in secolul nostru. Llteratura a iesit mai bme din exarnemJI acesta al istOJiei. ,

Scriitorul, Pi/ozo/1l1 ~i Dictatura. ScriJtorul a aderat dm naivitate sau din lasitate la dictaturi, nu cl le-a creat, intiietatea si onoarea aceasta II revine filozofuJui, individului aceluia tare rnlnat in viltoarea vietii de credinta di ideea este , , ceva care iese din domnia cantitatii (ca apanaj al democra\iei) ~i intra mtr-una a calitatii. Dc altfel, idcile aeestea apaI1m ~.

ele unui stralucit glnditor tare pe nume Rene Guenoo. Scnito11.l1 este mai aproape de dernocra~ie pentru ca sta mai ales in concretul vietii; fata de el, filozoful (~i ideologul) slnt rnai aproape de dictaturi pentru eli lucreaza cu abstrac\iuni. Or dietatura este , , ESlecreatie abstracta prin exeelenUL un conS[11.lct (deatie. Scriito11.ll, atunci dnd are sirntul artet, adica talent. ~tIe di scriind despre absu'ac\iuni de felul iubiril d tara ~i neam (sau de Europa :;;i de de111ocra~c), nu iese nirnic : cI trebuie sa stea in diversitatc. in cantitativ, in mediocritatea lumii. In locul poporului din discursul filozofico~ideologic il gasim in literatura pe Mitica la bere, pe Mara depasindu-si barierele etmce Sl, religioase de dragul nepotilor, pe Apostol, Baloga descoperind unlarutatea dintotdeauna inaintea moI1il, percepind 0 abstractiune care iI condanma la moarte (datoria fa~a de irnperiu), p'ercepind alta care il impinge sa moara (glasul etnie) 81 inteJegind ca dineolo de amindoua este ~ "

Lublrea pentru non~ adica. in cele din urma, pentru viata asa cum cste ea: umila. eazuta ln cantitativ si in mediocritate. Sa 11a lerte memoria stdilucita a lui Mircea 'Eliade sau Cioran, Ie respect infnco~at erudi!ia ~i talentul, insa ma simt aproape de MihaIl Sebastian. Sigur ca Bologa este erou. sigur cli el se mintuie prin croism, numai ea Rebreanu I-a umanizat, adica nu I-a proiectat definitiv ~i tara recurs in unilateralttatea

33 32 'fentatia orientulUi

abstracHi a eroismulul. Tnainte de a muri, Bologa are nostalgia viitoare a unei Civllizatii a lasitatii, ar spune ClOran. a , " tolerantei care ne permite sa ne salvam pneteniile, at" 7;lce Scbasti~n. Cine are drcptate? ered, indin sa ered tot mai mult, cil Sebastian. Avern de ales intre lasitate si eroism, credc filozoful Scriltorul zice di lumea este' un aInestec: ca ..ista UD eroism vulnerabil si ca nu intotdeauna invingatorul

are dreptate. Democratia este 0 civilizatie care a f~vata., Invata mai depaLte, sa gestioneze vulnerabilitiHile 5i felul in are'poate fi ingradlt putemicul - Puterea - il; a~~ fel mcit

sa-I vulnereze cit mal putin pc cel vulnerabiJ. Nu este cu putinta eroislllul in aceast~ civilizatie a vulnerabilului? Sa este ! 'Eroismul de a spune ca e~ti ~)nerabil, eroismul de a crede ~i de a martunsi ea ai gre~it, daca crezi ca ai grc~it, sau, dllupotnva, cclalall, eel in care sa ziei ca n-aJ gre~it, daca crezi a~a. Eroislllul de a nu tacea despre anume lucrun. Vulnerabilitatca Sl auto-vulnerarea nu slnt inventij israelile. . , cum ar spune Nae fonescu, ci realitatl ale clvilizaHcl europene. Mosteniri iudeo-crestine. ch "iata noastr­europeana are fundameme de ac~st fel se ponte'vedea din oata istotia el. Pc de 0 parte eroismul lui Soerate, al lUI rOY,

at lui Isus pe cruce; de cealalta parte traditia vUlnerabilJtalll, ,asumate in gestul dm noaptea d~ Ia gradina Ghetsimani in care Ctistos se indoieste, se teme asemenea celor slabi. celor tara vocatla eroisLlluiui si eu vocatia vulJlcrarii. Asta nu inseamna ~licldecllm aboll;'ea subtil-p;oleteultista a ierarhlilor valance, a elttelor, mai ales a lor, a notelor ~eolare maximc. Lumea est~ ~i exprcsia castranlor pedagogice necesare, a unifonnel ~eolare, a disciplmei rnv8.tarii, a eatalogului care J!l ma<>oara vrednic18, a lnvingatorilor, a concuTsunlor dl:': toate ~oillrile, a eelor care stiu, a eelor inzestrati din nastere., ,.

.. Familia" lui Charles ,WaIlSOIl. Asadar, dup' Holocal.lst ~I Gulag, omenirca are de invatat eft planeta nu este numal a unora in dauna celorlal!l, eil lumen este ~i a

Daniel Vie:hi

marginalJlor; a t,ganului, a curvei, a opiomanului ~i a bomosexualului. Ori ne place. ori nu ne place. Dad in contracultura power-flower, daca in ncbunia frumoasa­tlnara-~i-conlestatafa a mi~carii hippy, s-a naseut ,.familia" lui Charles Manson gata sa 0 uCld1i pe Sharon Tate, nu i'nseamna di nevoia de libertate 5i de contestare este ilegitima. Intotdeauna in libertate eXI;ta perieolul ca Charles Manson sa a lIcida pc Sharon Tate. In numele aeestei potcntialc crime nu putem institui dictattlra elitelor, fie ele ~l

minate de impulsuri etice in favoarea celor pro~h ~i l11ul1i. Our niei jnvers. N-au decit, la unna unnei, cei destepti sa alba atlla libertate e1ta a meriHi prin Iluminarea celor ~1Ulti. Un ait motor al pedagogiei mai efieace nu se poate i'magina: libertatea eelor care ~tiu (sau slnt morali) sa fie condi~ionata

de graduJ in care imoralitatea sau ignoranta eelorlal~l

atenteaza la ele. Orice lneercare de disculle ierarhlc­autontar1sta falsifica democratia; domnia cantitiitii in dauna celorlalti (pc care 0 deplinge Guenon) nu ar treb'ui inJocuita prin altceva: adlca eel ce ~tiu mai mull sa dotnl/eascii peste eel ce ~tiu mai pu!in. Mai bine ea ace~tla din lIrma sa fie dependenti de ignoranti, sa nu poata sa nU-1 bage in seama, sa , , ~lle di de .~oarta lor, a prostlmli, depmdc paradlsul lor sapiential. In cazul aeesta democratia, ca medlOcritate Jtlema'tica ee este, decide ea si prostimea trebuie sa aibii puterea ~i inte)cptii sa 0 aiba ~I sa nu fie a cUiva anume in mod exelusiv. Dincolo de domniile caliUitii. .5i ale cantltntil, guenoniste se aDa subleetli aeestora. Daca nu se va SLi luerul acesta va fi eu putinlu ~I Gu)agul ~i Holocaustul. Se ~or striea dm nOll prieteniile: eel invulnerabtli vor vulnera pe cei vulnerabili, eroil se vor desparti de lasi, cel eurati se val' trage" ,

eoparte ~i VOl' iutoarce spatele celor pro~li ~i impuri. Excetcnta va domm peste medioctitate. Nu se va tntimpla ap eva, atlta timp cit eel care ~tie IlU va uita ceea ce ~tle, anume

adevarul simplu ca dmcolo de abstractnme este coneretul \lCtli. Dmeolo de umamtate se atH OlTIu( dincolo de poporul ro~an este Ton al Glaneta~ului, chiar dad I-a mdlgnat pe

35 34 'fentmia orientului

Iorga. Mitica la bere este 9i el na~ia. R0tul ~i hotia la fel, cele bune si cele rele laolalta. Natiunea nu este 0 abstractiune si literatUra (in primul rmd ea) 'stie acest lucru; intotdeauna 'a ~tiut, numai ideologul (uneori ~hiar filozoful) nu a ~tiut.

Democratia iTltre analiza si psihanalizii. Ce este prin urmare ' I

, in care cutare Intelept da dreptate unei anume parti, da in democratia? 0 posibiHi imagine in oglinda a bancului acelUla

' ,aceeasi masura dreptate si, celeilalte, in asa , fel lnclt alunci ' c1nd a treia constata indignata ca In acest fel nirneni nu are dreptate este de acord ~i eu cea de pe urma; In fond unica dreptate pe care 0 face dernocra~ja este sa spuna ca toti au dreptate In relativ si nirneni nu 0 are in absolut. Absolutul stani dernocratice este relativismul ei. Exista un adevar aJ Gulagului si un adeviir al Holocaustl.llui. Aceasta nu insearnna ni~idecum ca nu exista Adevarul ca masura a celor doua adevaruri, mai ales ca acesta are infatisarea elt se poate de concreta a crimei. Intre glon~l care I-a ~apus pe Iorga ~i temnita care a spulberat viata lui Iuliu Maniu se afla adevarul absolut al mortii. lntre evreul omorit in pogrom 5i romanul' ~ ,mort la Canal nu exista niei 0 deosebire etnica. lntre Mircea Eliade ~i Mihail Sebastian s-a spulberat 0 prieterue: fata de acest adevar absolut toate celelalte smt doar adevaruri elative care ascund complicitati psihanalizabjje.,

Daniel Visz.hi

erientul: llcellstil realitllte fenomenologicil areprezentilrii

Sirnplificand lucnnile, am putca afirrn..1. fapnd ca malitatea harniciei noastre hermeneutice ar putea fi

aceea de a demonstra de ce este posibila seria scriitOlilor amintir.i (Mateiu Cardgiale, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu sau Panait lsrrati) ~i care este conrinutul diferentei lntre aceasta serie ~i alti scriitori apartinand acelei~i q:xxi literare. Analiza ar trebui sa deJimireze e1en~ntele de similaritate poetidi, invarianteJe In nmura sa Icgitimeze seria enunt-ata ~i sa-i asigure iclentitate in jferenta. ~mersul de aceasta natura esle unul orlzontaL

In izomorfie; cl poate identifica 0 serie de constante poetice, contlrmate. de altfcl,de critica literarii, cum ar fi: cromatisrnul lexical de tip baroc, simbolismul de sorginte folcloricii, poetica dublului ~i a dedubliiri i. Iuuicul, Iivrescul oriental etc. etc.

Simpla alaturare a acestor caracteristici ne imlica faptul ca exista 0 suprapunere Intre elementele de continul. purtatoare ale unei viz.iuni specifice despre lun~, ~j cele apartinand niveluluj strict fonnal, poetJc. Faptul ca ac~tl scriitori au selectat anumite ten-e are prin e1 Insu~i semnificatie poeticiL fiind sursa a diferentei concretizate lntr-o realitate textuala speCl.ucii. Impresia pe care 0 Ince~~ este ca, In diaJeetica dintre folllk:1 ~i conti nut. cea ctintai este dctcmlinat5., in cam! seriei scriitorilor supu~i analizei. de ~e1ecr.ia tcrnatica intr-o masura mult mai mare decat, sprc exemplu. In

36 1'emuliu orieniulUi

cazul poeticii avangardei, in care continutul este in imregin~ predererrninat de cJJre C3utarea poetidi. in acest din urrn.a caz, aventura frazei esfe mai ifIlJXJrtant<l decat aventura ca Btare, ~i-i datoreaza mull mal putin. Spre exemplu. cidol oriental ill poerreloI lui lon Bm-bu transcende textuI care rilrnarx: to~i un vehicuJ caire aJteeva, cmar daca acesta din urrn.1. Se afl5 In tap:>rt de biumvocitate cu textul. IIDtivandu-i specificitatea in plan poetic. Fat<l de a {Xletid. pw- insurectionala. cum este cca dadaism, bunaoara, lucrurile nc apar dcstul de Jimpezi, in acest din unna caz con~inutu1 op::rei fiind chiar fOrma ei,

Dinarnica integratoare a wntjnutulu.i III forma, a unor constante spirituale in invarianre poetice, 0 regasim in esentialitatea religiilor. dar ~i in perspectiva larga a filozofiei culturilor. in primul caz, invarianta se identifica cu divinitatea lns~i care intra intr-o re1atie op:Jzitiv<1 de tipul unu \ fllllltiplu eu lu~a. Procesul ideatic consurnat in gandirea misticiIor se aseam.'ina p3.na 1a un punct eu fenorrenologia fOffi"kelor slmbolice ale lui Cassirer. Aceasm asemanare esre sugeratil de ancliza lui Rudolf Olo aplicatii constanrelor comune ale misticii orientale ~i a ce1ei occidentak :

- ·.Multirrea este vazuta ca una" (5i numai asaC,.<;te viizutii corect) ;

~ ,,Ivfulpnra cstc vazutii in Unu" ; ~ "Unu este vazut in mu1tirre".

UnuJ insu~i devine acum obiectul viziunii, ca supraordonat ~r preordon:1t mlll~imii. EJ CSTc mulripJici_ tatea, nu in sensul eli rrultipliciratea ar fi Vnul, ci cu titlul de princjpiu subjacent nultiplicjtatii.'"

I Rudel[ OUo. A-Ji~li':a Orienta/ai .,; mi-;ticl OcddenrnJui,Au;:ul'qti. Editura SeptentriOl1. 19\.13. p .D.

37DanielV1Ehi

DxJsebirea apare (in raport cu fenoIrenologia fomelor simbolice) in rron"'Cntul in care. in gandirea rdigios-mistidi. unul din~ pob-i 10 ruscutie doband~te

preJXln~en¢ !ata ~ celaIalt, in ~a tel iocal invarian}U memfu.ica dcvme smgurol fapt demn de a fi Sl.-lUeat. In acest caz Unul "trd11Smutii valoarea ITI.lltiplului in sine, devine p; ne~in¢ile fiindul-carc-ramane. {JCnnanentul, valoarea pmpriu-zisa ~j dephna din multiplu Si din spatele mulriplului. Acest ~pect va ie~l in relief tot mill acuzar.

Multiplul nu mai constituie acum dedit mJduriIe sale schitTJbatoare. Unu] insu?i, dincolo de ele, este COI1Stmltul, re_manentul. idenricul eu sire "ins~l,

furu:1arrentul neschimbator al coruptibilului tranzitoriu.',l In acela!?l fel, In filozofia cllitutii se fXJf­

detennina consranre (de la cele conlextua]e }a ceJe textuale, cu specifieitatea lor shlistica, lematil.:a, p::>lcticii) prin care pot fi stabilile tipologii culhrrale. Acestea asigud. originalitatea prin diferentlere a unor spatii culruraJe Jargi. cum ar fi cultura orientaIa in raport co cea ocddentala. Si in acest caz invariantele formale se Intcmeiaza p:: verticalitatea diacronica prio care pt)<ile fi detenllinat con~inutul specific. A<;tfel. constantele2 care se rnanifesta "in structura morfologica a unei culturi au terreiuri paradigmatice motivate prin psihologia <Utei, ~i,

de acolo. intr-una mai larga (ontoJogica) deterrninfu1d 0 viziune specifica asupra reaJitatij illS8.5i. in acesr tel procedeaza NietL'ichc In N:Jiierea /ragediei. disociind inlTe dionisiac .'$i 3p)liruc in arta. IXzvoItiind sugestii din Schorcnhauer, conceptuali7-Mea apolinicului prcsupune. dupU Nietz.<;che, "aL'ea limitare plina de masura, acea !ipsa a pommlor s.1.lbatice. acea lini~te inteleapra a zeului pliismuiror. Potrivit co originea sa. privirea lui

I ;dell1,ibidem, p.l J. 2 ~'a Forme originare ireuuclhile, ('idus.

39 38

Tentatia orientulUi

trebuie sa fie «solara» ; chiar in clipele de manie $i de nemultumire, hand frumusetii se oglind~te 1n ea. Intr-un sens cam foq.at, i s-ar potrivi lui Apollo ceea Ce Schopenhauer spune despre ornul captiv In vaIuJ Mayei : "nalta, ~i se pdlb~c urIand , marinaruI l~i pune toata nactejdea in sanna.na lui barca. tot astfel, 1n mijlocul unei lumi de chinuri, sm lini~tit omul singuratec. rezernandu-se Increzator in ace] «principiumindividuationis»."I

Dionisiacul este descris la fel: ,,In ace]a~i pasaj, Schopenhauer ne descrie grOa7,.a nemasurata ce-l cuprinde pe om cand se simte ln~elat de fom1ele cunoa5 rii aren tereap lor ori de dire ori principjuJ ratiunji suficiente, intr-una din mtruchiparue lui. pare a suferi vreo exceprJe. Daca adaugam acestei groaze extazul iliitator de delicii, ce se n~te din adancurile omuJui, ba c1liar ale naturii, de cate ori "principium individuationis" cste incaIcat, aruncam 0 privire In esenta dionisiacului, pc care ni-l putem Inchipui eel mai lesne prin analogie cubepa.,,2

In acela5i fel, In aceep{iwlea lui Leo FrobenillS, exism 0 realitate supraindividuala denumit..~ Paideuma care predetennina creatia artisticil din perspectiva Lillei organicita{i culturale dependente In specificitatea ei de spa{iu. Constantele morfologice ale culturii orientale ~j ale celei OCCidentale sunt expresia de adancime a unei con~tiinte paideumatice a spapuIui. Astfel, ,.rasfuiteanultrai~te intr-o grota a lumii. EJ nu cunoaste un exterior. CortuJ sau nu este un interior. ci un percte de.'ipfutj tor ne]uat In sea.ma, care-I inve]~te 'i'n mod trecator ca un

) Arthur Schopenhauer. Lumen co ,,"oinla fi reprezentore. vol. 1. cap. II1, p. 414. CHal In sludlUl lUI F. Nlelzsche. NUitt!reu troKl'diei in volumul Dc la Apollo In Fuust. Bucurqu. EJllura Mcnulanc.1978, pro 182·183. 1 F. NielLsche, op. cit., p. 183.

Daniel Vil!hi

veslJ]'l§nt. Apusc<'U1uJ, dimpotriva, trai~te intr-0 cas~i. El ~ un sent:i.Irent al interiorului, din care abia putea sa se dezvoIte un s~ al exteriorului. Acest exterior este un spa~iu nes~it. Rezulta vastitatea lumii.'" Legatura lntte paidemna, ca realitate matriciala suprainclividuala. ~i om este concliponatii strict: ,lotre paideuma ~i viata oamenilor exista 0 asemenea legaturii. imanenra, mcit pieirea senti.Irentului paideumatic al spatiului are drept urrnare ~i disparitia omului Ins~j". Mai mult inca: ,'paideuma formeaza rasele. Ea 11 consn'ange pe om sa unreze calea pe care i-o traseaz1l. j'1 domina atat de de-plin, Incat nirneni nu i se poate sustrage. mdit omul nu se poate dezvolta spirituaIi~te decat in sensul paideurrei ce-i este Innascuta".

Dincolo de aceasm interconditionare autontara dintre cultura ~i paradigrrele matriciale care-i asigt.ffil origlnalitatea. pe care 0 vorn regasi ~i la Oswald Spengler sau Lucian Blaga, pe noi ne intereseaza afirmarea unei orgarucitati care genereau1 modeluI eidetic aJ unei ..reaIitiit:i textuaIe distincte": OrientuJ In jiteratura ramana interbelicl. Investigarea acestui model va avea 'in vedere radiografierea contextului. Schi{ii pentru un eidos al contextului. Radiografierea mcx:1elului eidetic at textului Si, 'in sIar\,it, supratextuJ. Primul model eidetic este istoric ~i ideologic. AI doilea este stilistic, tematologic ::;f poietic. AI treilea Inglobea.za dimensiunea sapientiala, filowficii, a scrisuI ui oriental. Evident ca toate trei se Intrepatrund In coerenta receptarii. Diviziunea analitica nu pie.rde din vedere niciodata sinteza. intregul predetermina partea. Synagoge este fu ctiairesis. Unificarea ~i fragmentarea se Intanlp]a una prin cealalta.

I Leo Frobcnius. Paideumn. Bucure~li. Edllura McndiclJlt:. 19R5. ". 141

•, ~

42 'TentaJ'ia orientului

sistem de idei . Se sustine cil principiiJe cultutilor orientale SWlt revelate ~j de aceea garantatc ; dar fomlal nirreni ~i nimic nu poate sa ne dea un sistcm de idel absolut, dacil tond depinde de axiomele alese. C..)

Singura superioritate a unei culturi tmditionaliste,fata de cultura occidentala, este coerenta ei. Aceasta nu-i da, insa, nici lm caracter absolut.'"

Pentru Anton Dumitriu, cultura occidentala depa~e~te fragrrentarismul prin abordarea sa complemen­tara, inter- ~i pIuridiscipl inara , COnfOffil direia adcvarurile par{:iale care dezvolta necontradictoriu 0 axioma datil j'~i Leduc relativitatea pennitand continua apropiere a cuno~terii de absolutul fiintei care se regase~te dincolo de multiplicitatea demersurilor.

nsideram ~i noi, 'in Iucrarea de fata, ca stricta abordare a invariantelor poetice specifice seliei scriitorilor care vor fi analiza{:i nu sc peate restriinge la simpJa inventariere In plan poetic, dedit prin asumarea riscului ca fenomenele luate in discutie sa fie aoordate daar cJjn perspectiva unilatera1-sincronica, In dauna unOI' aborclari 1n diacronie, prultr-O investigatie genetidL Vom incerca, ~adar, sa avem in vedere 10 pennanent In demersul 110Stru analitic intrebarea "de ce ~a ~i

a nu

altfel", mtrebare aparent simpUi in fonnulare, ins5 extrem de dificila in cmar elaborarea raspu.nsurilor pe care Ie pretinde.

o plima dificultate se n<l$te din chiar faptul di disocierile limpezi ~i funqionale din studiul lui Anton Dumitriu nu se suprapun mtru totu] influente]or orientale la care a fost supusa cu]tura noastrd.. Acestea i~i au, 1 randul lor, propria specificitate data cmar de faptul ca provin dintr-un Orient apropiat de lu~ occidentaHi, ~i, prin urmare, diferit de rasantul fudepiirtat din india sau

J Id .. ibid., n. J22.

43Daniel illhi

Orina. Fatii de aeesta, Apusul i~i poate deterrnina mal

riguros diferenta 'in p1an cultl1ral, dar ~ireligios. Spre deosebire de Orientul I.l1dep3rtat sau de

Apus, "Orientul", care cta specificitate constantelor poetice ale culturii noastre, l~i are zone de intrepatnmdere ~i de suprapunere part:iala ~i cu civilizatia occidentala si cu cea rasarrteana. Astfel, in cultura noastra, influ~nta bizantinii, urrnata de aceea prefanariota $i fanariota apaI1ine spatiului cre~tin. Inf)uenta turea, ~i mult mairestrfulsa, apartine unei religii monoteiste, este lIm-un anlll're, fel ~i ea 0 religie a cffi1ii sacre ~i a

rsoanei. ~i intr-trn caz $i in ceHilalt, deosebirea nu are arnplitudinea aceleia din analiza lui Anton Dumitriu.

DiferenreJe tipologice Orient-Occident sunt in acest caz mult mai subtile. mai ales atunei cand vor fi discutate din perspectiva traditiei ~tine. cateva disocieri generale pot fi, to~i. pu..o:;e ill evidentli chiar la o privire surnarii: astfel, ~tinismul msarrtean ortodox este indatorat Intr-o masUr3 mult mai mare filozofiei lui Platon, el ]nsu~i sensibil ta filozofia misteriilor orientale, In timp ce catolicismul datoreaza mult rnai mult fiJozofiei lu.i Aristotel, ra{:ionalismului ~i logicii sale. Nu 'intfunpHitor cultura europeana este construita. cum s-a ~'Pus, in logica gramaticii aristotelice. Teona, inteleasa ca o construct!e ideatica non-contradictorie intemeiatii pe 0

Iibertate axiomatica, l~i gas~e, in traditia Europei postcarteziene, unul dintre temeiurjle specificitatii sale. Numai ca dupa Ren~tere, Platon reintrii in marele circuit a1 gandi.rii apusene, daca a lipsit eu adevarat vreOOara din acea.<;ta. Pe de alta parte, Biserica apuseana nu s-a putut sustmge Cll totul caracteru1ui heracleitie a1 eiviliza{:iei europene, de aici implicarea ei muJt mai mare in concretul politic ~i social. In acest tel ar putea sa fie interpretata ~i polemica doctrinarii dintre cete doua biserici; rasarrtenii af~ ca sunt Wlicii pastriitori ai adevaruJui revelat: din perspectiva eleatii, ei acuza

45

44 TE:ntZ1fiza oriE:ntuIUi

eatolicismu] de faptul ca a cedat unei presiuni de tipheracJeitic.

~i disociere 0 gasirn $i ill istoria artei: astfel, prin Erminii, ortodoxia a supus viziunij sale eleate eautfuiIe anistice pe care Ie-a mgriklit, In timp ce pictura occidentaHi ~i-a intensifieat ciiutarile creatoare in spirit herac1eitic.

Daniel Vi2hi

Grecul Potwniani - arhetipul S~iritUIUi critic dintre razboaie intre oglinzile aralele) ale

modernitiltii si ale tra itiei, . .

Romanul interbelic radiografiaza mult mai complex dedt ptltem noi ca simpli laici -astazi sau ieri - percepe ~alitatea balcanica si mentalitatea care Ii da consistenta., , EXIsta 0 anume superioritate calma a conloeuitorilor mei de provincie istondi, rna refer la Transilvania si Banat, care ma cam plictiseste, are si ea 0 anume suficie'nta, mai ales ca" ,avem inca de perseverat spre occidentalismul revendicat de unii (ardelenii) In dauna altora (rega~enii). Este adevarat di burgurile transilvane difcra de tlrgurile lumii din vechiul regat, numai ca ar trebui sa tim, macar din clnd in clnd solidari cu desperanta lor ruina la gilldul ca, 111 fond, orasele din Ardeal nu fusesera, totusi, creatie romaneasca. Chiar ~sa !., , Nu Ie-am meut no1. Transilvanenii, banatenii 51, bueovinenii, au avut ~ansa istorica a unei stapiniri rno~tenitoare a unei civilizatii care urea de la Ari5totel spre luminile secolului

I

caderii BastiIiei 51, de acolo plna la Me Donald's. Ce slntem noi in rapol1 eu toate astea? Rudele rnai sarace de la tara, cei, veniti la urma. Si cum ne eomportam In raport eu treaba, . asta? Pai in doua feluri posibile: [oarte apusean ~i foarte anti; toata cultura noastra s-a sfi5iat Inlre aste doua atitudini. Din cauza di avem un deficit de' occidental ism oi-\ asumam

esperallt sau il respingem vehement. Numai di niei Intr-o parte nici In eealaWi nu se afla tot binele si tot raul eu putinta. Bunaoara, dnd il aud pe domoul Paul Barb~meagra la

-- 47

46 TentZltia orieDtuJUi

televiziunea nationala avertizind Unpotriva .,macdonaldizarii Romaniei" nu ~i-e foarte 1a indemina sa-I aprob, mai ales cil nu de lllUJta vreme, tocmai de Pa~ti, la Timi~oara S-a inaugurat a~a eeva, ceea ee a aruneat In eriza autoritatea mca parinteasca eonfruntata eu un soi de mIting din pal1ea eelor doi prunei ai mei care se doreau maedonaldizati, ceca ce a si trebuit sa se i'ntimple; am renun!at pre! de '0 dupa masa, ascala la ouale frumos si tradJtional Incondeiate eu

' ,simboluri de arhaica polisemie ~i ne-am ln1aNat In aglomeratia macdonaldIzarij eu prieina. Mentalitatea balcanica este si asa ceva: sa mergi la Me Donald's cam Cum mergeam in e~pil~rie la eiuda!enia aceea ajunsa In ora~elUJ meu de pe malul Muresului: 0 balena eongclata, adapostita intr-un soi de eort in car~, contra cost, ne era pennis sa intram sa-i vizitam ramasitele pami'ntesti. Se poate si asa. In lumea' ., ) , \

balcaniea pruneii se iotore aeasa eu steguletele Me Donald's din eometul eu Inghetata ~i suspina 0 vreme ~u gi'ndul la eeva care nu prea are nimre de-a face eu misterele gindltoruluJ d la Hamangia. $1 eu toate astea eu nu ma simI amenintal de "artofii [ripti ai americanilor; cred ca este cu putinta 0 buna

' ,conlocuire lntre buna lor Intocrnire si arhetipurile Tradnici. Nu trebuie sa ne plasam In rapol1 cu ' spirituJ traditIOnal , In teIul antropologilor care II cauta pe Bigfoot pnn 'padurile nord-americane eonvinsi ca el exista doar In smircllrile cele rnai ascunse ale plane'tei. Este prezenta aici a defonnareProvenita din fictionalizarea modema a mentaJitatil Ooastre

' ,care ne incredinteaza cil Traditia este un ceva rnisterios' ,aseuns in castele veehi, i'n pivnite, poduri batrfne ~i Illllnastiri tibetane. Tradifia pretinde, conform aceste, mcotalit'!i. conservarea, apararea ~i pribegia i'n eautarea izoJarii primitive dintr-un inevitabil instinct rnuzeal cu care ar coJabora si Yeti acela, Omul Primordial, sau cine 0 ft, dar si reverllle ~oastre romantice. Doar in trecut, zieem In mod ~urent, se ascunde i'ntreg adevarul revelat al Traditiei. AceasHi perspecliva,guenonista mJ-este aproape pina intra in conflict eu steagunlc seotianului eu chine si chiftclc. Dc aiei meolo ne despanirn !" ,

Daniel Vi2hi -Modernitatea contra Tradi~iei, ha:nburgerul contra.vecerniilor drept cinstitoare, mersul pe Luna contra mersulUl la Athos: annie mal previzibil ~i nimic mai plicticos. Pot eel mult accepta, nu faptul eli ar fi una irnpotriv8 celeilalle, ei ca ar fi Itceva. Asta da 1 Numai eli ~i aici am frisoane dnd vlid cum

iscodirile video plitrund pina in tainItile cele mai ascunse ale lavrelor ~i cum se lnealdi. Traditia din acelea~i considerente O1uzeal-turistice care 'ii roma pe cuvio~i nevoitori sa se mediatizeze pc mieul eeran in loe sa suspine dupa pustia mintultoare.

Asa si cu rnentalitatea noastra balcamca, 1m! este pardi pe~tc'mina sa rna strimb subtlre la ine\'ltabi la el

realitate. Am creseut in umbra unui bazar dm vremea oeupa~iei otomane a Banatului care a durat 0 suta pizcci de ani batu,i pe muehie. Sint convins ca pricep mult rnai bme paezia orientului adapostlta io veehimea stilpilor pridvorulUl IabaI1at al construcpei aceleia dedt un iraklan sau algerian fundamentalist. AHituri, peste Mures, la umbra sleJarilor de la poalele dealunlor, e manastrrea fra~ci~cana ell j'nceputun de prin veacul al paJsprezecelea; pretind ca pricep mult mai mull din adinea ei pace seeulara ded1 un lrlandez protestant sau eatolic din annatele acelea ale lor care Ie insingereaza storia contemporana. Ce este, plna la urma, Tradi~ia? Un

att.ntat la reconciliere si la dialog? 0 incercare de abolire altentfl\t1 eu f0rta spadei? Eu spun ca eXlsta 0 Traditie a ubirii si una a urii, dupa cum exista si 0 Traditie a luptei

pentru ' apararea adevarului de ercdi~ta si 0 'Traditle a, , , inecrdirii de a privi la eretie, la reformat si }a schi5mati·' altfeJ dec'lt la un dusman definitiv. ' ,

Sl cum sint incredintat ca Iiteratura nu poate produce dictaturi pentru ca este mai eomplexa 51 mai deplina decit falosenia ideii, voi apela in contmuare la'realitatile dumisalc. Iata~1 pe cutare gree, gazetarul Panaiot Potamiani din romanul

48 TentmiZl orientului

Sjlrfit de veac in Bucure~til al lui lon Marin Sadoveanu, un ins cinie, arivlst, lipsit de orice tentatii gratuit-artisticc. Un, reprezentant al modemilAlii capitaliste! Reprezentantul sill la masa eu boierul Bubi, cu amanta acestuia, Jurubita, ~i cu aJti ditiva aserrenea, zeflemisind credinta in viata viitoare ~i sentiIrentalismul care I-a Unpins pe tanaruJ Bubi, reprezentantul Traditiei, sa rrearga la cimitir, la m:nmantul batrarmlui Dor~, footul aren~ al mo~iei tatiUui sau, baronul Barbu. Asadar Ion Marin Sadoveanu portretizeazli omul rmdern prin grecul Potamiani, insul cu eonvingeri liberale, lipsit de prejucJecatile Traditiei pe care 0 ironi.zeazc1 prin ,,ArgumentuJ boccelei eu putregaiuri (omul de indatii dupa rroarte) ~ al orgoliului spetei umane de a-~i presupWle singurci un suDet nemuritor, dind toate celelalte animale, care simt ca noi, se hranesc ~ se inmuitesc ca noi, mai modeste, n-au a~menea nazuinte sau Ie asclUld ~i nu fae eimitire ~i monumente; apoi, credinta ridicola. eu scanduri vopsite ~i poleite 1a care te inchini, lipsi!L1 de minuni convi ngiitoare, ce nu se mai pot repeta eu vechile minuni, in vreme ce oridmd pol;i face apa trecind un curent electric prin volurre diferite de oxigen ~i hidrogen ; nebunia discutiilor inutile, ca la Bizant, despre sexul lngerilor - tcate se a.rrestecau in gura Iarga ~j lacoma a lui Potamiani, intrerupandu-se numai dupa fiecare ar~nt de cate lll1 «nu e ~a?» $i 0 tnghil;inrra de vin."

Cu toate eil. romanul lui 1011 Mari.n Sadtwcanu "face imprcsia de roman vcehl, inL'1rzial In all seeol, pasu~ii a bal/llclanlsmului de ~eoal~r' (Nieolac Manolcseu. Area lui Noe. 1. p. 255) el ~stl'

piJdultor toemai in aeeasti1 radiografie a contcxtului : dincolo de formula. romanul preia tema conflictulUI dintre tmdi\lc 5i modemllatc. cste un "document al micii hurghcLli" (N Manolt:scll. ~. cit., p. 255). actIve. In conllict eu pasivlsmul lum,; vcchi

n:pre7enlata de baronul Barhu ~i de fiul sau Rubi.

49Daniel Viihi

Solidar cu 0 realitate spirituaHi - aceea a Traditiei - pc care ar vrea totu~i sa 0 depa.'$easca, Bubi se suparii, vrea sa paraseasca masa , sa pIece, stamind terrerile gazetarului care nu dorea sa-1 scape din rnaniL ~adar, grecul revine: ,,-D-apoi binc, coane. II spuse el, lufuldu-l de brat, se peate tocmai dunmeata sa rna lntelegi gre.5it? Nu suntcm noi capetele tari ale societiitii: durnneata - metafizicianul, iar pozitivistul ? !"

Tradipa este impregnata de tnetafi7.Jea, de exaltare sentiwentala, sufera de lipsa a spiritului critic. Modernitatea are mai purine iluzii, e.<;te cinicii din exees pozitivist, I~i exerseaza hbertatea prin atitudine critica. Numai cii lucrurile nu au stat intocmai ~a in cultura noastra. In secolul treeut, tocmai exaltarea reformatoare a p3$opti~tilor a sufent de lipsa spiritului critic din cauza unUl entuziasm nediferentiat. tmpotriva acestuia se va pronunta Titu .Maiorescu In studiul progrdITlatic L contra direcliei de astiizi din coltura romami. Aici, avantul refonnator al pru;;opti~tilor e.<;te considerat 0

,J-atacire totaHi a judeditei"; mai mult inca, "ratacirea" cste ,!enomenul eel ma.i insemnat In situatiunea noastra intelectuala, un fcnorren ~a de grav, incar ne pare cii este de datoria fiecarei inteligenti one.<;tc de a-I studia., de a-I UIlTI3ri de la prima sa aratare In cultura romana ~i de a-I denunta pretutindenea spiritelof mai june. pentru ca acestea sa lnteleaga $i sa prirreasca sarcina de a-I combate ~i nimici tara nici 0 crutare. dacii nu VOl' sa fie ei ~i~i nimiciti sub greutatea lui"!.

Dacit atitudinea aceasta s-a dovedit necesara, salutara chiar, In procesul ~ezillii culturii nationale pc temeiuri axiologiee, in privinta aplidUii ei mai largi

I Tllu Mmorcscu. Opere. vol. .I. Bucurqtl. Edllura MIOt:rva. 1978. p. 149.

I

50 Tentzrtizr orien.tului

asupra procesului de refonnare a societiitii roman~ti din punct de vedere politic, economic ~i institutional lucruri1e smt eel pu{ln discutabile. Astfel, pozitia extrema m privinta respingerii mediocritiip.i eulturale prin judeca}a critica s-a dovedit valabila pana In ziua de astazi. In n~le acestei atitudini au putut fi respinse toate ofensivele ideologic-propagandistiee asupra eulturii care au eautat: sa Wocuiasca judecata criticl eu utilitatea educativa sau propagandistica. Alta trebuie sa educe, s-a spus adesea in ultirnele decenii, ea este rnenim sa mxleleze con~tiin{ele dupa anumite tipare, au tot repetat mai marji de la Consitiul Culturii si Educatiei Socialiste., ,$i ei, ~i altjj asemenea, au uitat (voit?) faptul simpJu pe care l-a enuntat Maioreseu In a doua jurnatate a veacului trecut, ~i anurne ca, inainte de oriee, alta trebuie sa fie artii ~i dupa aeeea orice altceva.

Pe de alta parte, este adevarat eli atitudin extrema, extinsa. dincolo de marginile culturii, peate stfuni rezerve. "In aparentif', sustine l\1aioreseu, "dupa statistica fonnelor dinafara, rotllfulii posed astazi aproape Tntreaga civilizare occidentala. Avem politica ~i ~tiinta. avem jumale ~i academii, avem ebiar 0 constitutiune. Dar, in realitate, toate acestea sunt produqiuni rooarte, pretentii Tara fundament, stafii tara trup, iluzii tara adevar, ~i astfel euJtura cIaselor rnai inalte ale roll'lfulilor este nula ~i .tara valoare, ~i abisul ce ne desparr de poporul de jos devine din zi in zi mai ad.fulc"[.

Argwrentul fmal din fragmentul citat introduce 0

n~teptata renuntare la principiul intransigent at arrei pentru arra atunci cfuld discutia se plaseaza ill perirretre ma.i largi. Fo~le civilizatiei se struetureaza lntr-o societate printr-un proces de evoJutie treptata ~i organica, su..<;tlle mi~carea junimista Tn aeord eu ideoJogia evolutionismului englez ~i a filozofiei gennane

I Idem. ibidem, p. lSI

Daniel Vi1!hi 51

post-hegeliene. Libertatea de a imprumuta cste limitata de capacitatea poporului de a asirnila inovatia fonnala ~i

a-i da, ill consecinta, continut. Este evident ca in planul artei aceastii atitudine duee inspre infundatura proleteultistii de mai tfuziu, care restrfu1gea libertatca artei In funetie de capacitatea de receptare ~i de asimilare a receptorului. ~ aici ataeurile de mai tfu-ziu impotriva artei elitiste, care nu se adrescaza maselor largi, menajand In acest fel efortuJ de asimilare a inova{iei artistiee din partea celor carora Ii se adreseaza.

Verdietul maioreseian este din perspectiva civilizat.iei ~i a refonnei lipsit de orice nuan{a: ,.forma tara fond nu numai ca nu aduce niei un folos, dar cste de-a dreptul stricaeioasa. fiindca nimi~tc un mijloc putemie de culrura. ~i, prin urmare, yom zice : este mai bine sa nu facem 0 pinacoteea deloc decit sa 0 facem lipsita. de arta f:ru.m:>asa"l. In raport cu aeeasra din lIIlTlii atitudine, Eugen Lovineseu diagnostiche.:iW exact, atunci cfuld sustine ca ideea pleaca de la eroarea "de a aplica la civilizatiile de forrnatie revo1utionara, legi Ie evo]utioniste.,,2 Criticul se desparte in ace..c;t punct de jw1imism: "Ot. \ii 1a alte popoare inapoiatc - Rusia ~i

Japonia printre eele dintfu - civilizatia noastra nu se putea fonna decit revolutionar, adica bruse, prin importatie integrala ~i tara refacerea treptelor de evolutie ale civilizatiei popoarelor, ca Franta ~i Anglia, dezvoltate pe eale organica". Teeria sincronismului se deosebe~te in esenta ei de evolutionismuJ organic ~i se circumscri traditiei liberaIe p~optiste, revolutionare, pe care 0

extinde asupra eulturii in general: ,,La oriee altitudine geografica, ne folosim integral de ultimele inventii ale rneeanicei sau descoperiri ale medicinei; nu refacem

lId., ibid., p.153. :' Eugen Lovinescu. Scrieri. vol. VI L Bucun:·$ll. Edltura Minerva. 1978. p. 217.

52 l'entDlia orientului

fazele evolutiei ci, punandu-ne solid In acela:;;i plan eu ultima fazli a ~tiintei, beneficiem lara munea de rezultate aeumulate ale muneii altora."

Pentru 0 buna percepere a dezbaterilor de idei de la Inceputul secolului nostru este nevoie de 0 survolare ­fie ea inevitabil sumara sau partiaHl - a realita.tilor istorice si, , , desigur ideologice care au motivat eonfruntarea traditionalism I modernism, veehe de-acurn si ale carei unnan Ie reg'asirn si azi in eultura nationala. ' , ,

Un singur exemplu, din multele posibile ale acestei reglndlri ~i reco~iderari a eonceptelor ~i perioadelor de istorie literaril: ,.In ariee eaz - pentru a reveni - modelul literar p~optist nu este un rezultat al revoluvei de la 1848. Nici paradigma interbehea nu este una ale carei limite estetice sa se confunde eu momentele finale ale celor doua razboaie Illondiale. La fel, a vorbi acum despre 0 literatura romana postbellea ~i nu despre una "de dupa Eliberare" nu inseamna 0 mai buna situare in estctie, pentru di in felul acesta eludam In contlnuare eonfiguratla eelor doua modele, (rnodemlst si postmodemlst) ce earaeterizeaza aeeasta perioada. Ex~mplelc s-ar putea inmul1i ~j cu alte idei primite ~i aproape unamm acceptate, de~j acum avind 0 putere de cireulatie rnult restrinsa, apartinind trecutului nostru imediat: "obsed~ntul deeeniu", "ro~an politic" "textualism" etc. Situatia in care De aflarn nu poate ocoh paradoxul: simtim nevoia sa recuperam estetic toate aeele momente, forme ~i

enomene literare care au suferit presiunea unel prea accentuate ideologizari - de unde ~i imaginea lor mai departe deformam, dar ~i sa Ie regindirn istoric ~i politic, msa de data aceasta din perspectiva - credem - a adevaru lui obiectiv ceea e, vdnd-nevrind, impinge esteticul in planul secund al

interesului. Cele doua tendinte contrare sint poate un efect al post-totalitarismului. Comulllsmul este 0 ideologie ce exccleaza pnn dlspret1l1 atit al valorilor cit ~i al adevarulul. Restabilirea lor este acum un Imperativ, insa mai ales in domemulliteraturii valoarea nu poate fi din nou intcmeiata pe

53Daniel Vie:hi

adevilr, chiar daca adevaml acesta e altu!' Vrcau sa spun, in trecere, eli a gindi l1teratura noastra din perioada comunista in func,ie de eategorii precum ,Jiteratura rezisten\ei" "literamra disidentei", "literatura evaziomsta" mi se pare 0 solutie cu totul nesatistacatoare, In care autonomia faptului literar einca o data saerificata."\

Aeeste perspective, care tradue un weltanschauung, 0

configura~e mentala. in eele din urrna un mod de raportare Ia lume, 1~1 au eeouri speeifice 1n social, In economic, in psihologia sau psihopatologia raportarii la sine pe care 0

presupune nationalismuL Aut ~tefan Zeletin, Cit ~i Eugen Lovmeseu cauta motivatiile in domeniul economic pentru , schimbarile fundamentale care se petree pc sol romanesc mamte ~i dupa revolu~ia de la 1848. Astfel, pentru Eugen Lovineseu: ,Yunctul de plecare al acestei revolu\ii burgheze mHiuntrul Pfiucipatelor trebUle cautat 'in tratatul de la Adrianopol (1829), prin care, desfiintindu-se monopolul turcilor asupra cerealelor noastre. nt s-'a acordat libertatea comertului. Prin eontactul eu !arilc indusrriale apusene, in cautare de plete Doi de desfacere ~i de materii prime, ineepe descompunerea veehiulUl regim agrar si formatia burgheziei romane. Daca drumurile eomertului n-~r fi fost 'aba-tute iamsi spre rasarit ~i daea stipuJa!iile rratatului de la Adrianopol n-~r fi taeut eu putin~a penetra~ia vaselor englcze in porturile dunarene, D-aID fi avut, desigur, dupa teoria materialismului Istoric, revolutia de la 1848 sau divanurile ad-hoc de la 1859. Razboiul Cri~eei (1854), de asemenea, n-a pomit deClt din nevoile circulatiei marfurilor; prin el am fast ingloba!i eu totul in sfera de aetlUDe a capitalismulul apusean. De la tratatul de la Paris (1856) ~i pina la coDven\ia comerciaHi eu Austria (1875), comcrtul englez, ajutat ~i de eel francez, ne-a dummat, eu deosebire. pietele. Avind, asadar interese de aparat la gurile Dunarii, cap'italismul franco-englez a trebuit

1 Gheorghe Craciun, Pa.,~optism sou "bonjurism "? In "YalTa", 1/1997. p. 17.

54 Terulltill Ori~ui -sa ne ia sub protectia sa; ne-a aparat, astfel, po1itjee~te d

Tureia si, mai ales, de Rusia; ne-a emancipat eeonomiceste de Austria. De aiei, seria momenteJor istonce ce ~ll caracterizat dezvoltarea Romaniei In veacuJ al XIX-lea. Si pentru a nu pomeni dedt pe eel mai insemnat; trezind, in IOteresul circuJatiel, tendinte de unificare politica, pe care' , ideologla timpului Ie numeste aspiratiJ narionale, capitalisrnul e adevaratul generator al statelor m~deme. Indarlitul Unirii Principatelor, trebuie, decl, sa vedem lleVOla capitahsmului franco-englez de a se razima, in expansiunea lui, pe un stat unitar ~i independent.'"

::.. Lovinescu. Istoria cll'iliza/iei mmf11le moderne, Bucllrc~{i. Editur;!MlJ1elVlJ, p.213

55Dan ieJ Vi e:hi

:Jofre militllnti~m ~i nlltionllli~m : berilrill "

.Ar Jj timpuJ ca Jiteratii nO$fri, ei mai aJes'~

in romanul Lunatecii al lui Ion Vinea este deserisa 0

lume a superioarei leneveli artiste eu inrudiri evidente eu Ideologia rnodemitatii, eel putin in faptuJ cl Lueu Silion. personajul central. este un dezabuzat, un Oblorrx:>v politic 51 itleologie. dupa cum observa Nicolae Manolescu tntr-un studiu care il1sote.~te aparitia efutii: "Inrudirea cea mai acL1ncl eu opera lui Mateiu Caragiale consta. ~te toate deosebirile, In faptul cl am.andoua sunt romanele unei inaptitudini de aq.i.une. ayand ca eroi ni~te in~i pasivi'" . In general, ne asigura critieuL romanul este ,)storie a eheltuirii unei energii", de aiei prezenta de inteles In paginile sale a parvenituJui . a ariYisrului, ,,zg§reitu.l. cuceritorul, construetorul, ornul activ , desfa~urand 0 lntreprindere oarecare". Sunt cita{i Nicolae Filimon ~i loan Slavici, respectiv Dinu Paturicl ~i Mara - cazuri de ~i ambitio~i, hotacip. sa-~i

schirnbe destinul ~i viata. Lueu Silion este un OblomJv, un rafinat eu ascendenta aristocraticl, un contempJativ care nu vrea nimie de la viata In afara unui epieureism vag ~i el, antrenfu1d eu sine 0 lancezeala a naratiunii. dupa cum 0 nu~te Nieolae N1anolcseu, s~ind ea insi'l$i in sugestiile poetice ale unui gol existential, un fel de absenta a finalitlitii vietii. a rrelancolie rara moriva{ie clara. Lueu Sillon este un dezabuzat pragmatic care ~tje, prin naiviw? trucate. sa-~i apere libertatea. La. inceputul secolului nostru, eultura fO.maneasca fusese

icolae Mano!escu. Lunoll'Cii in "Contemporanul". nr. 28 (978), p. J.

5 1"entzltia Qrientului

dominatil de micul romantism de provincie de extract samanatorist. Lovinescu intrevede aid temeiurile "conflictului" latent intrezarit in secventa , epicii din remanul lui Vinea dintre rmdemistul Silion ~i ciracii lncruntati, ai pr"Ofesorului Fane Chiriac. Asadar, glndirea lor se va regasi ill fundarnemele unui "Taranism ma:i mult principiaJ ~i, In OIice caz, politic, ce avea sa

vina literar ~i agresiv, fie prin samanatorismul rriuturisit reactionar al d-Iui N. Iorga, fie prin poporanismul ~u pretentii democrdtice aJ "Vietii, ,rorrfm~ti·,. Para a nesocoti realitatea acestei dragostc pentru taranime, n-o putem rnsa disocia ~i de 0

putemica urn fata, de revolutia soeiaHi , de noile c1a'ie, si ora~en~ti, care au sqlimbat cu totul a'ipectul politic ~i juridic at !arii noastre. Conflictul se reduce. in fond, la lipsa de sincronism dintre prefacerea revolu!ionara .nstitutiilor ~i a conditiilor de viata sociaHi a poporului nostru si prefacerea tnceata si evolutiva a sufletului' ~- , romanesc. ill loe 1nSa ca aceasra lipsa de sincronism. aUt de fireasca, sa-si fi gasit 0 justificare eel putin In, , mintiJe cugeratorilor 5i cercetatorilor stiintificL ridicati

) ) " ,prin culrura la posibilirati de reflectie obiectiva, ea s-a, , premcut futr-o ar:ma de lupta Impotriva mersului irevoeabil al revolutiei sociale. Artistii SW1t Jiberi sa se dezvolte in cadrul propriei Jor senslbilitati, orjoini si al

, O' ,orizontuluj familiar - oaIrenii de cugetare sj de stiinta nu trebuie sa fie numai expresia unor instin~te de' cla~a sau de rasa. Posibilitatile liberei lor determinan sum mult mai mati. and aStfel de oarneni devin exponentul unei ideologii anacronice, uri'nd prezentuJ, Hiucfind cu fanatism treeutul, sravilind muti! mersu! istoriei, e usor de Inteles ce pot deveni artistii, prizonierii instinctuJw' sl ' r ,ai propriei lor sensibilitati, ..."

I '::. Lovinescu, !storia civiliza{iei romli"e moderue, Bucurc~ti, EditUI3 Minerva, p.l33

Daniel Vi gm 5

5i nLl numai. Nationalismul cultural cu care int.ra. ' Lucu Silion ill conflict este animat harnic, rnesianic, d militan'ti care umplu locul, vorba croniearului. Iacatii-l pe unul vorbind inconfundabil, arnestecInd totul eu mixerul samanatorist. ace Alexandru Vlahuta , In nUJTI8.rul trei din primul an de apantie a "Sernanatorului", In 1901: ,,Ar fi timpul ca litera{ii no~tri, ei mai ales, sa-~i Indrepte luarea-aminte ~i toata dragostea 5pre popar. ate lucruri fnurx)ase nu s-ar putea scrie acwna pentnJ el! Icoane din treeut, Intfunplfu.i vite:.i~ti, ispravi de acelea care-ti maltA sufletul, scene din via~ de la tara, pilde Si InvatAturi sanatoase date mtr-o forma ~gatoare, puterea providen{iaHi a unui primar ideal, a unui proprietar, a unui preot, a unui InvatAtor - ~a cum Ii visaffi ~i ewn ar trebui sa fie oamenii ~tia - bunatatea, jertfele, munca ~ izb3nzile lor, i'ntropate In povestiri calde, sugestive, ~a ca eititorul sa se simta mi~ ca de lucruri vaZllte aievea ~i sa capete Indemnul de a-si aduce ~i el panea lui de bine pe lurrea asta, de a se face ~i el folositor eu ceva tarii ~i neamului lui :,)

PentnJ corifeul samanatorismului, opera artistica trebuie "sa inalte sufletul." Aici apare, msa, deosebirea.

11a fusernna.ta : ace.<.;t avant cathartic se dobfu1~te pOO arra, creeie dezabuzatulmodem de felul lui Silion ; poo proieqia scenelor de viatii rurala In ideal, sustine Vlahuta. Conform programului sam~matorist primarul, lroprietarul de pamant, preotul sau lnvatatorul ar trebui adu~i ill literatura ,.~a cum Ii visarn ~i cum ar trebui sa fie oarrenii ~tia." Modemitatea sceptica crede ci aceasta presuptme evadarea In ideal, fuga din realitate penuu a se putea tmplini iluzionarea, abandonuI,

I AIVlahu\a. Carp pentru popor. "Slimanatorul", an I. \901. nr.3 'in anto\ogla Pre<~'8 Ii/eraro romiineasc8. vol. II (\901-1948). Bucure~li. Edilura pcntru lileraturil. \968. p. 9.

58 Tlml'ZltiZl Qrientului

minciWla. Siirrimatorismul pretinde ca arta este 0

convenpe care se desta~oara paralel eu existellta pc care o poate corecta pentru a se putea oferi oarrenilor ca n:xxiel pedagogic. Acestei credinte prograrnatice i se substllTleaZ1l finalimti etice prin care ornul dobfu1~te .,invlitiituri sanatoase." Alta nu conc~ viata, ci curge paralel eu ea pentru a i se substitui ~i pentru a se oferi ca alternativa mfultuitoare. Desigur ca 0 asexrenea viziune. ar putea replica In:xrernul, intra in conflict eu IfOpriile intentii. odatli ce, tot aid, Vlahurn do~te ca

"cititorul sa se sirnta mi~cat ea de lucruri vazute aievea." Ramane inevitabiJa intrebarea daca, In acest caz, redarea .,aievea" a vietii mai este ~ ceva ~i daca lnIocuirea ex.isten~ei eu ceea ce aceasta "ar trebui sa fie" este, In cele din ~, un fapt eu finalitate pcdagogica ~i chiar erica. Morala nu poate predetennina opera Literara declt cu pre{U1 jertfirii rrenirii acesteia. In chiar aceastii pozipe sUi intreg confljctul mtre programul literar samanatorist, de expresie traditionalism. ~i mxiemitatea artistica din prima jurnatate a veacului nostru cu care a intrat in jX)lemici adesea violente. Fste adevarat, pe de alm parte, ca OIicare program literar mcearca, Intr-un tel sau aItul, sa predetermine creatia artistica, sa-i ofere dnunuri de wmat ~i ~ete. Numai eli programele modemiste sunt mai aproape de ceea ce pare a fi esenta creatiei artistice ca expresie concreta a libertiitii creatorului ei. Dx>sebirea sm in faptul ca sarrimatorismul pretinde ca arta sa se supuna unor comandarnente extelioare ei. ill timp ce jX)etica modema este una a insurgentei. a revoltei ~i a elibeclrii din canon. Adica exact pe dos. Este adeviirat ~i faptul eli nici un program nu poare garanta valoarea estetica, dar mei faptul ca efuziunile romantice. de in!eles pentru vremea lor. nu acoma automat fieearui ins care serie versuri calitatea de poet.

59Daniel Vil!hi

Conflictul acesta substan~al a alimentat po1emicile vremii. Nico1ae Iorga se exprima adesea in acest fel paradigmatic: libertatea creaPei este resimtiHi ca sursa a unar incoeren~e ~i a unei nevoi de epatare Jipsite de substantii. Revista "Samanatorul" nu peate fi, In accepriunea lui Iorga. ,,0 tribuna libera, de unde talentul, fie eat de adevarat, sa dea dreptul fieciruia de a serie in orice directie ~i cu orice seop Ii place." Mai mult inca: "Tribuna libera, care se peate asemana eu 0

beriuie sau ell 0 cafenea unde vine ~i petrece oricine e in stare a plati , aceea peate fi buna aiurea, unde literatura n-are acea misiune mare de illdreptare \'i moralizare pe eare eu mfuldrie trebuie sa ~i-o recunoasca ~i sa 0 mdeplineasca 1a noi. E w~or a ziee ca literatura nu se exprima decat pe sine, ca ea cta fomlii frumoasa rezultatelor observatiei, combinatiilor Inehipuirii, rnarturisirilor inimii l?i ca, prin unnare, nu poate fi vorba de moralitatea ~i imomlitatea. ci numai de adevW. frumuse{ea ei, pentru care singura jX)ate fi trdSa la raspundere.'"

eu tcate acestea, oricat Ii parea de inaeceptabil istoricului, adevaruI. acesta este mai aproape de esenta insa~i a literaturii : prima ~i cea mai importanta conditie

operel de arta este propria valoare estetica. toate :lelalte S1lllt secunde ~i pot. eel mult, participa la 0

mai deplina definire axiologidi a ei. AL:~t ~i nimie mai mult. Razv:ratirea lui Iorga fata de mo~tenirea

maioresciana, de fapt. este lipsim de obiect: literatura se defin~te ea atare raportfuldu-se la sine ~i abia apoi peate tinti, poo fmalimtile ei, oriclit de departe in lume.

1903 Iorga sintetiza teate terrerile ~i frustrarile

I Nicolae lorga Ce elite "SilO/ana/orl/!" ?, "Siimtinnlorul", an 1906. Yol. L nr.l dm I i.muaric, pp. 1-3 in antologm Pre58 literara romaneO$·l'ii. YOI 11. P 21.

---o

'fentmia orientulUi

traditionaJismului confruntat CD arnenintarea pierderii' ,specificuIui national tntr-o lite.ra.tu.ra care se i'nchina servWi modelor straine: ,,In aceastii eIipa _ scria Iorga _ n-avem nimic de cucerit, nimic de adus ... Yo miscaz-ea noastra politica e un timp de oprire, care va 'finea. peate, multa vreme JoeL. Ce avem de mellt i'nainte de toote e purificarea, lntregirea, lnaintarea ~j) rnaj ales, raspj'ndirea cuIturij noastre. Avern un stat national tara 0

eultt..rra nationala, ci eu 0 spoialii straina, frantuzeasca. Avem visuJ

' de unire nationala i'n aC~i fo.rma

,politica,

IJ Leganam tIl vorbe ~i nU-l chemam La noi prin fapte; hotarele mai SInt Inca horare pentru cuJtura Iloa"rra. Ne dorim uniti La un loe si nu ne cunoastem nieidecum."1' , ,Ce presuplUle aiei fonnula ,,nimic de eueene, nimic de adus ..." In raport eu un Ollzom al cautanIoT care s-a dovedit. din perspectiva istoriei liternre. ca persevera spre mcx:iemitate? ToM de cucerit, totuI de adus cm mai degraba un gTnd care se dovedea a fi mai pe masura eeJor de la "Vieata noua" din preajrna lui Ovid~nsusianu. Acestia simteau ca ceea ee aducea' ,samanatorismuJ fusesc adw; deja: ,,0 patima, spunea cfuectorul "Vietei Doi", de care nu ne putem desface., atima exagerariJor. Pomim lntr-o parte, ne dueem

orbeste, si nuT' ne i'ntrebam unde "om ajunge, ee roade' ,

Yom cuJege. ill literaru.ra, ca si ill aJte rnanifestatiuni, ' ,exageram iar de dtva timp, cum am exagerat prea de

multe ori In treeut, si spre paguba noastra. Ne trebuie, spunem, 0 jiteratura ~urat romaneasca, icoana a vie~ei, a Sufletului nostru, 0 literaturii ~a cum putjna ni s-a dat plnii acum. ~i d~i de gilldul acesta cIadim teorii, dam sfaturi pe care nu Ie cumpanim mai bine, care ne i'mpieclica sa vedem mai departe, sa jUdeeam mai drept.

IN. lorga, 0 /louii epocii literarii. in "Siiman3torul", 11, nr., din 18 mai 1903 ; repro In 0 luptii literarii, T, p 10.

6lDaniel Vi2.hi-~ cltVa timp se cia scriitorilor povata sa se rntoarcl la popar, la literatura lui sfmatoasa, eurara, senma, comoara de simpri, de gindiri care slnt ale noastre, de veacuri, care pretuiesc mai mult decit orice ne-ar veni dinafara, orice am incerca pe cai zadamice. S-a spus de mai multe on ~a ceva - nu-i nimie nou, mci 0 descoperire ; s-a spus intiia oara ~j limpede acum vreo jumatate de veac de scriitori care se mgrijiau de viitorul, de inaItarea literaturei noastre, dar pentru ca se repetli ~i astari, e bine, e timpul sa ne lamurim. sa futelegem ce vrem 5i .. ,,1 ' , ce vreau al111 .

Mai tfuziu, gandirismul adauga programului samanatorist o dirrensiune rretafizica ~i modemitate in expresie. Ramane, in schimb, ~i rntr-o parte $i in cealalta, intact, un soi de militantism cvasimesianic. Cu <l.?a ceva nu se peate impaca eroul din romanul lui Vinea. eli toate ca Fane Oliriac, profesorul sau, mcearca S3-1 aderreneasca pentru 0 aserrenea atitudine.

Creatoral~ in general, sa mearga cu aldorul Ja izvorul poporului. ConflictuJ roodernitate (respectiv cosmopolitism) - traditie (respectiv , a, nationalism). alirrentat majoritatea polemicilor de nat:ura politica a vremii. Numai ca attmci dnd Marcel lancu striga 'in Contimporanul ci fnunosul este 0 prejudecatli, el nu mime; aceste medii amestecate ale avangardei: evrei. anreni, greci sau rol'llfu1i eu ascenden~e incerte, vor fi ~tiut de pe atunci ca va veni 0 vrerne cmd puterea politica va resti cunoscutul i'ndemn ca scriitorul , creatorul in general, sa rrearga eu ulciorul la izvorul poporului si de acolo sa se adape. Helas ! nebunii din,

1 Ovid Densusianu. Opere, vol. V. Edilura Minerva. 1980. p. 86.

62 Tentzatia orientulut

avangarcIa au priceput eli ~a vor sta lucrurile, ca va veni un anUTre ceas al istoriei ~i va exernplifica afirmatia lui Marcel ranell, aceea despre frumosul ca, prejudecatii. Vlahu~a ~i Iorga nu au ~tillt ~i nu au aVllt premonitia aceasta. Ianell, NJaxy sau Ron, doar ei ar fj

putut spune inca de pe atunei eli apa din uleior are gustul hirtiei creponate care Impodo~te prezidiile politieienilor. E de preferat ea literarura sa dobindeasca aspect de berarie <.Iedt unul de templu taplin tn eare

e interzis sa f1uieri dnd anlll"re insi isi etaleaza prejudecifile. Asta nu a priceput-o Nieolae Iorga, ~i niei VIahuta, si niei ehiar Nae Ionescu., ,

,,-l.;U ce va pot Ii agreabiJ? intrebii LUCll

intimidat. u Tn discupa ell Fane OriIiac, profesorul einie ~i inteligem aI tinerepi lui Lueu Silion, ne gasim in [ala unei motivatii clare a unui obloITXJvism care sfideaza morala sociallL "Tu vrei", IT repro~eaz1i Chiriac, "sa praetici un superparazitism ill daWla unui organism el i'nsu~i parazitar. Nu merge !

- ~ ee nu? Paduchii de trandafli n-au $i ej parazitii lor? Pasarea crocodilului n-are ~i ea paduchi ? T{, dezminte natura! protesta Silion". .$1 tot Siliotl i5i exprirna donnra de libertate cvasiabsoluta; ..Nu m-am naseut ca sa rna ehinui. Nu vreau sa fiu la porunea nirnanui", se mfutwise.,;>te Lueu Silion. Cel eLi care VOI~te este un ins care pare sa apartlna galeriei personajelor de felul lui Ianell Urrnatecu ~i Gore Pjrgu - reprezentantIi unei ]umi care nu ~tie sa piarcIa . Deosebirea fa~a de acestea este una (door) ideologiea. Fane Oliriac are energia burgheziei In ascensiune, il

ciocoilor, ~i ideologia comilitonilor lui P~adia. El este un traditionalist Inzestrat eu energiiJe Lmui ins ill lumii mcxJeme. ~adar, ,Joarte inteligent ~i invatat. Chiriae are dez(want~iul lui Julien Sorel de a fj de fanlilie proasta ~i, In egala masma, ambitiile acestuia. EJ va cauta sa

Daniel ViQ:hi 3

patnmcIa In elasele de sus, incepand prin a fi dascaI 1n particular lui Silion. Ajuns profesor universitar $i gazetar reputal, Chiriae va continua" (inutil de altfel ) ,,initierea fostului sau elev, dar de data asta ill culisele jumalistiell ~i ale politiell"l. ~i tot aici, ill lunlea presei, Ion Vinea rea\.iz,eaza portretul, eu accente satirice, aI ideologilor traditionalismului : severi, mcruntati ~i lipsiti de urmr.

Yn m:xi cert Lueu Silion nu adera nki la ideile lui Nae Tonescu din Cursu} sau de metaJizicii; pentru personajul lui Ion Vinea "preocuparea ~taflZieii" nu are "ca principal resort mcercarea noastdi de a nc smulge din lumea realirapi sensibile pe care noi 0 consideram ca 0 lume a aparcnte10r ~i de a ne pIasa mtr-o regiune care sa fie sustrasa fluetuatiilor $i nesigurantei.,,2 Eroul din romanul lui Vinea nu eonsidera lumea realitItt.i1or sensibile, aparenta ~i niei nu pare sa lrnparta~ea<;ca ideea ca doar aneorarea In orizontul metafizic al traditiei fe~te omul de alienarea modem.a.

Numai ca, tocmai In acest fel, III perioada interbelica tradiponalismul s-a redefinit prin gruparea din jwuJ revistei "Ganclirea" illtr-un mod direrit de sfunfmatorism, prin ancorarea specifieuJui national 111 cfirrensiunea sa religioasa de fact1..lI3 cr~tin-ortodoxa. In relatia eu sarnanatorismul exisra 0 continuitate dara de ceea ce Nae Ioneseu credea a fi 0 depa$ire econornicului prin spiritual In politica problemei naponale3

. Acestora profesorul O1i.riac Ie ~te ernul in felul de odinioara al aceluia;;i Nae Ionesell, a efuui

1 N. Manolescu, art. cit., p. 3. ~ Nae Ioncscu. CUN' de metafizidi, Bucure~ti. Editura Humanitm;, 1991. p. 257. 1 vCLi Nae loncscu. De In "Siimiiniilorul" In noul sial rom/inesl' in antologia ROZ8 "linturi/or. Bucurt:~ti. Etlilura Rol.l \·anlunlor. 1990,

---64 65

TerUtJtitJ orientului

figura nu pare deloc sniina de aceea a personajullli din roman.

Este de remarcat llmorul ivit din chiar neputinta lui Lueu Silion de a se ,,ridica" la maltirrea "consecintelor" lIDei anehete de presa: astfel, un subaltern al profesorului Fane Qilliac, bine I1"X)tivat ideologic, este, ~te, grav. Fundarrentalistul eu Interreieri etnocratice nu ~tie sa ri'da, nu-i place grecul Caragiale si rUei sa-5i vada natia intrupata de Lache si

) " ~

Mache la bere. Nationalistul fervent este mai intotdeauna indignat. Suparat i altii. NatilIDea sa: una ideaHi, pum, curata ca soarele sfint de pe cer. Din ace3Sta nati une fae parte eei al~i, eei devotati. spiritele plenare, mesianiee, eu ocoo indreptati spre Wl viitor asemenea unei gradini a delieiilor. eel care nu-i sInt pe potriva, ehiar romani fund, nu SIDt ontologie roI'Ilfu1i, nu slnt frrese rornfuli, nu sint romfuri asa cum respiri, asa cum te plimbi, ~a cum iu~ti, ~a' cum rnelaneo~zi sub lar de luna. ~ wei PO~ aluneca, din aeest paradis poV

fi aiungat de un Dumnezeu etnie, natural-bun-roman ; de aiei, aidoma Ingerilor vinovati, devii drac, a<.;ervit infemului din Iauntrul tau si de 'dincol0 de fruntarii. rx ace.ea nationalistul, care si~a luat 1n series rnenirea are, perpetuu sentirnentul urgentei masurilor care trebuie luate pentru lnsanat~irea I1"X)r~a a tuturor. A poporuLui. Modernul cosmopolit este In viziunea sa un clorotic, un apatic, un ins lnfrlnt necutreierat de pasiunea marilor idei. Asa e dumnealui "corsarul" din romanul lui Vinea si altfel, opus eu totul, este cloroticul dezabuzat Lucu Silion, ins eu sInge amestecat. un grec. impur ramas pe tiirmurile noastre din aceidcnte istorice. De aceea, sau Peate din aite motive, (nidodatii fiU rx* ?ti care SlIDt eu adeviirat motivele supariirilor etnocratului): "Corsarul 11 clintiiri eu 0 privire matcriaHi, grea, care te pipiiie ea pe o pac;are in pia~a, In vanzare." Suspectul, impwul ernie, se sin1te deranjat in eeva intim, In fond, el este

Daniel Viihi

,1nsernnat", este altfel, este cclalalt, adica strainul, adica ~caD1area vizibilfl a alleritii~ii :

.._ Cu cc va pot fi agreabil? intreOO Lucu

intinlida!."c.eea ee UIIIX::az3. cste descris de Vinea eu abil1tat pl.i.nA de umo!: unul pe care colegii de redac~e eai ,.corsarului" nu-l au ~ etnocra~ii nu ~tiu, cum am spus, sa l'icIa ~ el se afla in pennanenta de veghe. vi~a lor este asemenea matrozilor aflati, pe un euiraSat al fiintei' na1)onale pe care daar ei 0 apara, in nurrele cii.reia doar ei se jel~CSC in carturi ~i plantoane lara oditma :

,,!nainte de a primi vreun raspun..s, se simti W?or impins de 0 rn.ana care 1 se ~ezase eu po1iteta pe talie, pe dind atletul eel pieptos $i ventripotent li raia retragerea, poftindu-) sus, pe borduL biroului cu obIon, ca pe un vas de razboi. ~i se vazU ineonjurat.". Urrreaza problema, punerea in pagina a stiirii conflietu­ale. intotdeauna etnocratul cultural cautil problema care sa-i sustina nelinistile si hiimieia militanta :

,:- Sa ne 'dai ~n rilspuns la aneheta noasr:ra eu

ercmatoriul, grai. In sf~it. profeso~ul." Dezabuzatul modem vrea sa-i domoleasca

temerile, 53.-i aplatizeZe biperbolizILri}e atitudinale, se face ca nu pricepe. ca nu ~tie, soo ca nu cste la curent: .

,,_ Care crematoriu? _ Qematoriul din Buc~ti ~ TI informa uluit

profesor~ul. Nu eiti? gazeta ') Opinia ducc 0 campanie pentru dcsfiintarea erematoriului Capitalei."

Repunerea lucnrrilor In firesc cste preocuparea

modemului "dezabuzat"; el vrea sa traiasca tnrr-un aici firesc, nu aluneca pe pirtia imaginarullli debordant spre care n 'imping tovara~ii de cart at cor<;arului pentru ca este un apatrid. un v'indut, un neputincios lips}t de viziuni inalte; de accea se ~i refugiaza in ulmirea (volt naiva ?) a nepriceptltului :

6 66 TentZlti::. orientului

,,- DaT ce zor are.?"

hiar asa. "ee zor arc"? In fond este eu putinta sa, , existe si crematoriul pentru cei care 11 doresc, de ce nu ?

,,- Cum «ce zor are»? se incrunta corsarul, straduin­du-se totusi , sa llU ridice tonul. Crematoriul acesta este un scandal. E 0 crima.

- Ce fel de crima ? Intreba Silion, intrigat.

Un z.funbe-t ironic ~i arnar fu dispunsul.

- Presupunem ca 5titi di la crematoriu se (lrd cadavreJe.."

Lucu Silioo se refugiaza in adapostul aparem sigur al lagicii, numai ca aceasta ou are relevanta io atare discutie :, ,

,,- Se ard care ~i cadavre vii ? Con;;aru] cJatinIi dispretuitor din cap.

- PIietenul vostru vrea 'iri spuna ca e vorba de 0

cnma lmpotriva tradipei ~i a credintei, interveni junele profesor.

- Iertap-ma, nu pricep. Nu vad logica." vedea logica Inseamna a ie~l din hortu~ dc1iclanlln

sau, altfe!, a parasi; dupa cum lodeamna in cpod Nne

Iones('u, logica con lTactualista, a demOCl1i!ilor, in favoarca

logicii organict:'o Logica dinlauntrul logicii orgamce este

menita sa dobindeasca iubirea din pOllmca, nu din libe11ate

asumata. De aceea interYine "profe~ora~uI" ~i zice cum cn. existenta crematoriului este 0 erima. Conform acestei logic] , organiciste. cine nu iube~te, ura~te; cine nu eSle alaturi, cst impotTlva.

" ca e 0 crima rmpotriva datinii, asta nll 1m nevoie de deroonstra{ie, 11 intrerupe pmfesorul. Pan~

In anii din llmlJ, llX1T\ii la lloi se Ingropau in ramant . cum serle la e<:nte : din pal11cI.11t te-ai J13'l(:ut ~i ill Jiink1.nt ...

DanieLYimi

Dar de cfu1d cu crematOliul, roortii no~tri Incep sa au se

mal mtoarca In pamant. E 0 crezi~.

- Qed ca va ln~elati, se t'rnpotrivi SiIinn. Mo¢j

no~tri, fie ca-i fugroparn, fie ca-i incineram, tot m pamant se intorc."

in beriiria literaturii, nimelli nil va aprinde ruguri. Prea e lipsit de demnitate locul. A~adar, Lucu Silion arunca,

voit (sau nu), in derizoriu discutla plin abordarea logica a etaliului, prin detalieri care nu erau pe potriva vremii care

persevera alnmdeva; la 31 iulie 1926, Nae Ioneseu declallsa, asteptarea reval utiei mistice careia cindva , anume "in chip, necesar ii vom culege t1oarea". Drumul pina acolo e lung: "in

orice caz", zice filozoful, , noaslra nu va"gcneratia triii

intimplari Ie acestea".

Nu avea de unde sa ~tie ca Ie va tra; din plill ~i ea

munte1e care urma sa fie urcat va sfirsi prin a se invalui in, fumul co~urilor de la camerele de gazare in care chiar ca vor

arde cadavre vii. Pina atunci. vorba filozofuluL "incercarca

de a banui perspectlVele care se deschid in viTf' sint

"premature". Ramine timp suficient pentru discu~ii ~i anchete

de presa in care premoni~iilc macabre vor putea fi, din pcrspectiva zilei de astazi. dibulle. Prin urmare, la observa~a

lui Silion cdm ca Oli sub lonna de cenu93, ori allmintrelea, cadavrul tot pamint ajunge, dlseu\ia apuca pe potcci pre.sarate

eu umor negru :

68 'fentatia orientului

,,- Dar numai In parte! obiecta corsarul. Ce fad cu fumul ? Cum Ingropi fumul ') Veeezi? !

- CoJegul rreu merge prea departe cu analiza, se arnestccii Lrnpaciuitor profesor~ul. Parerea noastra e ca incinerarea contravine neao~ei traclitii. Parin{ii, striibunii no~tri nu s-au incinerat - s-au Inmo.rrnantat.

- Ca sa ~tepte In mornlc.mt Invierea, 11 contempla cu solemnitate corsarol.

- Dar de ce Il-aI' a5tepta-o ~i Intr-o mica l.UTl3? II intfunpina Silion. Nu vad dificultatea !

- Pentru ca se strica randuiala, proclama eorsarul. - Care randuiala ?

- Randuiala cucernicii. ~i traditionaHi care cere ca mortii sa odihnea"ca dup3 un anume tipie: capul la riisarit, l1l£'1.inile la piept ct caetera! (CorsaroI parea rnful ios)' ,.

IX data aceasta baierul Lucu Silion este eu adevarat !Upt de Traditie ; e.'1tc construit altfel. Personajul este cgaJ indifcrent atat fa~a de eei care ~'US~n ideiJe anchetci, cat ~i fa~a de adversarii acesteia.

"Stricarea rfulduielii", pe care 0 deplange corsaml rnfulios este in masu.ra sa sperie, - marturisesc ca ruei mie nu-mi e..',te la indeml:na sa rna adaug 1£1 stram.,>?! sub fOIlll8 de eenu~a lIltr-O eupa - de fapt, mai toate ingrijomrile corsarilor spelie. Pe de alta parte, diseu!ia antrcnea.za cu sine vizjuni profund diferite asupra lumii. Problema valabila ~i astazi cste cum anurre pot ele fi anihiJate ca potentiala stare conllietu­alii; Lucu Siuon apartine, mai degraba, deterrninismului logic al secolului lurninilor; "Corsarul manios", traditionalismului de f£1ett.lrii gandirista. Cci doi exprirna, In celc din umlil, un punet de vedere care desparte profund erx)Ca dintre cele dOM riiz.l:x)aie mondiale. Pcntm reprez.entan~ii tradi~ionalismului. .,smcarea dinduie­

6l)Daniel Vll!hi

Iii" se vade..5te a fi 0 "stlicare" LmplJcita a valoru suflete$ti a ceJor care tormeaza natJunea. Lucu Silion intui~te consecintele actuJui, numai (.;j nu credc In umiuile lui sau nu vre<1 sa cleadii pentrll a-~i apiira llldiferenta. Atltudinea lui e::>le, ill fond, aceea a unw democrat care vrea sa <UUrlt.'e ir Oledioclitate tumultul corsamlui. PenOlJ lun~1 modema, problemauca Tradl\iel, revolutla rnisticil si ultelc ast:n~nea adiea. dupa VJahllUi, ,,lcoan~ din treeut-, mtfunpIari vlt~,~:;;tl, tspravi de acel~a care-ti lnal~a sufletul, scene (J 11 \iata dt: h.1 ~ara" i:U"

tn;bui sa ramlJlll cu..,J ce stilt. Litl:r<..ltltr:l, teologic, polemiea de idei, dezb<.ucr~ cit dl" inalta. Acestca illsa n-ar trebui nicidccum exportatc. prin hotilriri unilatcrak, in templul eu aer de rnau"oku in C~1I"L .~ agita cor<,arul minios. Este cit se poate de bine ca toate icleile de felul celor de rnai sus - fie ek misticc, simplu uulllimste sau nationaliste - sa mOlina in beraria litcr..ttUlil. Acolo eeJ putin nimeni niciodatii. nu va apnnJc in Illllrdc lor ruguri. Prea e hPSll de dcmnitatt: locul.

LuCY Si/ion .~jmboJiz£';j /ij rcsun,elc de IJ1oderni­late ale orientului. In pemx.Lda interbelidi tn1U1t1onalls­mul ~i-a anexat onentul ~1 loate ale sale pi in gI1lparea din Jurul revistei ,.G£tlldirea' intr-ull mod dl ferit de samamtonsm. prin ancomrea dabatcn!or spccificuJui national In di~nsiune4.1 sa rdigIocl..<;i dt: factum erestin-ortodox3. In le]a~a eu samanatollsmul exista 0

continuitate datIl de (;eea ce "l\be IOl1c,,"cll credea a ti 0

depa~ire a ecollomicuJ U1 pnn spirituJl III JXllttica problerrei nationale ..

In eseul Sensul frndifiej, Ni<Jul'or Crainic de~partc limpede u'aclitiol1~Jisl11111 saman5tonst de eel practicat de m.i$CaTCcl b' .nclirista. Dupa Cl: ,.:sle alinnc1.l: faptul ca revista ..Gilndirca" ni(... ~t~nc.~tc Idcologia sarnanatoris~l autoruI Ie. lk''''partc 1X:11I111 i.I Ie suhlinia specificltatea. Astfe! iuealul ..dol' de 1~1 .,~ZmiHlator1.1r'

70 Tentatia orientului

era acela aJ consoliclalii unitatii politicc a romanilor in are paseismul, pe care ideologia gandi,ista II respinge,

este motivat run necesitip de exaItare a sentimemului nationa1. Samanatorismul exprima literar energiile vitale ale natiunii: ,:raranul samanatorist e, de [apt, un erou de balada acomodat actualitiifij. E1 1Je<1. cat zece, face dragoste cat zece, taJ.bare.c;;te ca haiducii "i are a face cu cai de furat ~i ~I1'iui~e durdulii pe la hanud de drumul mare. Voind sa dellDnstre7..e vite:1.l1tatea rcu"ei. Literatura s[nnanatorista e 0 apologie a instinctelor primare tlezlrm~te dupa tehnica baIadelor popular·e. ( ... ) Apologia epidi a instinctelor populare a fost exceslvi'L Un mare aport al uteraturii samanatoriste e descrierea aturii, a codrului ~j a cfunpului, in orgii de colori

pentru a face dccorul instinctelor In desfa~urare. deseori omul e numai lm pretext pitoresc In vigurosuJ

tablou al naturii. Un duh al pflITlantului ta5TJe.5te pagan ~i frenetic in aceste desClien autohtone ~1. sub puterea JUl. omul lnsu~i nu e dedit 0 fapturii. teJurica pnntre alte tapturi telurice.

Conceptia aceasta a omuJui instinctelor aparc astazi In toata insuficienta ei. Se poate reduce poporul romanesc la 0 viatli de instincte prirnare in SfulUl

naturii ? E sufletul rornanesc 0 totalitate de instincte in care n-a intervenit lupta dramatica a com;tiintei morale ~i dcci a co~tiintei reUgioase T ' . C~teva randuri rnai incolo deosebirea 7ntre cele doua nIi~cari trarutlonaliste e.,>te exprimata. hotarat: .,Samanatorul·'. sustine Nichifor Cminie, "a avut vlziunea magnifica a pamantului rornanese. dar n-a vazut cerul spiritualita~ii rolTIDne{iti. Nu-mi arnintesc sa fi intillnit 0 preocupare de biserica in paginile "Samanatorului", nici daea lumina ei a sr:rabatut vreo crea(1e samanatoristli ( ...

I Nil:hllor Cr:J.inic, Sensul tradi(ici. ·'Gandin:a", an IX 1')29. ilL 1-2 In :J.nlologia Prese literarii rOmBnCJJsca. vol [I. p ~50

Daniel Vigbi

Peste parnantuJ pe care am invaTat sa-l iubim din "Samanatorul"' noi vedem arcuindu-se eoviltirul de aUf al bll.erieii ortodoxe. Noi vedem substanta ace~tei biserici arrestecata pretutindeni cu substanta etnica. Penlru noi ~i

pcntru eei care VOl' vern dupa [Joi, sensu! istoriei noastre ~l al vie{ij ~i artei populare rarnane pecetluit tlacl nu p.nem seama de faetorul CI'e{\tin".

~nta articoluJui de fata aici 0 illtalnim. ill acea<;ta despaqire a curentului sarnanatOlist, de celalalt, traditionalist gtindrrist, 111 dimensiunea sa spirituala de expresie rasariteana, ortodoxa.

Pozina aeeasta critica fata de sarrimatorism va "trage rephca polemica a lui Iorga intr-o ancheta despre noua spiritualitate. oraganizata de revista "Tiparnita literara". in anul 1<)").-8. Iritarea istoricul ui este evidenra : .,In timpul din \.UlTlli", manun5e.?te lorga, "am fost ataeat de scTiitori pentru care am stirna, obiectiindu-mi-se ci nationalismu! meu obscurantist impieilica elanuri de ::;pintuaJitate religioasa. care tot urdindu-se ill sus ajung la TTlOl'mmUlll sfantului Sisoic (oo.) Suprema datorie religioasa estc de a ne inarepta, cu sinceritate, funqiunea in locul uncle suntem; iar sa nu Jingu1.iim in limbajuJ umflat puteri pc care nu vom ajunge niciodata sa Ie cunQa$tem decat ell tfunplele umflate ale unui teolog. Nu vreau sa fae din tradi~ia religioasa pretext pentru divagatii romantice ~i inaintea crudi lui Quistos nu vreau sa m3 Jn~epenesc 1.11 atituclini de teatro. Nu trebuie nici sa rJ.tionali7..am ca ni~tc spiteri ~i nici sa-I utilizarn pentru demollstratii scenice en un regizor" .

polerniciJe care au durat mai bine de un dcceniu Si jumatate eu europcnismuJ modernist. mi~carea

de 13 "Gandirca" se va radlcaliza tot mai mult. In

I NlColac lorg:J.. raspuns 1'1 anchem de:.prc NOlle spiritualitate In r('\'ISla ··Tlparni\.u literara . an L 1928.

72 TentmiZ1 orientului

Sensul tradiliei, spre exempJu. Nichifor Crainic vorbea de procesuI de adaptare a rmpnunuturilor eulturalc la specificul national - pentru ca, treptat. atituclinea gandirista sa Imprumute rigiclitatea ~i intoleranta doctrinam de tip politic. Faptul a~'ta va genera In ehiar cereul celor apropiap de gandirism distantari eritice tr~ante, in numele aceJeia.'?i libertati 1>pirituaJc eare tine vie cullura. Poziria aeeasta 0 intllnim ~i Ja Lucian Blaga intr-un eseu publicat in revista "Saeculum": ..~ 1a un tinlp lncoacc", remarea filozoful. .,se auele destul de des ace~t cuvint :«ce nu e ortodox, nu e romaneso> Nimeni nu pretuie5te mai mulr decrt mine fervoarea religioasa, In orice forma s-ar lnanifesta, dar nu prea Inteleg care e pretinsa legatunl nece.o;;arii ~i exclusiva Intre ortcx:loxic ~i mmfuutate. Mill precis. Iegaturi Intte ortodoxie ~i romanism au fost :;;i pot sa fie muJte $i felurite. aceasta In spirituJ contingentelor istOlice; nu prca 1nteleg insa pretinsa ,,nece<;itate excJu!>iva" a aeestei legaturi dnd se pune problema in chip abstract $i filozofie $i oarecum to afara de timp. Okj sau admitem eu teologii ca doctrina ortcx:loxa e de natt.l.r'8 divina, inspirata de sus, ~i attmci ea e «dumnezeiasdi», iar nu <<romaneasca», sau admitem eu filozofii cl doctrina ortodoxa este ~i ea 0 foarte nobiIa opera umana $i atunci ea a fost gandita de sfintii parinti. care au fost rretafizicieni ~i in ~eeJa~i timp greei, sirieni sau egipteni de rasa ineem. In cazul din ullTliL rornanii prin exponentii lor ehemati pentru acea<;ta, to primul rand prin preop. ll-au fueut dedU: sa-$i lns~easca gfuldirea panistica, 0 gandire care sub raportuJ incliceluj etnie inseamna gandire greecasea, siriana sau egipteana . Ca filozof, trebuie sa privesc lucrurile sub unghi striet ~i pan3 la carat fiJozofie. AJtfcl, filozoful u'ebuic sa renunre la vocatia sa. Voi continua deci <;3 SUSPII ca ~j idei filozofice nu tocnlai ortodoxe pot sa fie foane

:IDaniel Vil:!hi

roman~ti, cfu1d ele sunt, ca atare, gandite lntfua oara de ~ ",,,1

un roman. Detaiiat de toate acestea, personajuJ lui Vinea,

ultimul fanariot, sta dincolo de polemicile veaeului, nu se alatura gandirismului In dezavuarea s~lInanatorismului

~i niei nu Ie respinge pe arnfuldoua in favoarea modemismului. Lueu Silion simbolizeaza resl.l!'Sele de modemitate ale orientului in eultl1ra si civili7A.tia, , rorn.aneasdi. El este mal aproape de esenta pragmatica ~j

lipsitii de fervori n~ianice a ceea ce Gore Pirgu nlllTe~te "viata care se vierui~te", Lucu Silion nu crede nid In "metafizica" sufletull1i. fie el $i national. nu estc cutreierat de revetii1e lui Bubj Barbu din romanu] lui Ion Marin Sadoveanu, nu vede In oglir1L.i venetienc "scorburi de lumina" In care omul se a<;cunde treptat In mister.

I Lucian Blaga. Despre viit()rul filoz()fiei rom8nt'~'ti. "Sacculum", n L nr. 1-2 in anlologla Pre.~'JJ literura r(lfnHneo~·di. vol. fl. p.

623.

74 75 'fentlltill orientului

lumea veche ~til in amortire •

Imaginea boierimii autohtone Tncepind din pelioada Pi1t 0ptistii ~i pTna lirL.i.u In vremea interbelica instituie una dintre eele rnai importante diferente In c1mpu] Lemarie al literaturii, [iCeea c/intre ooieri ~i ciocoi Cea dintiii perpetueaza imaginea insului de 1a rara, legat organic de lTaditia autohtona, ea in viziunea emineseiana sau In rornanul lui Nieolae Filimon, In cicl uJ rornanesc al lui Duiliu Zarnfireseu, in parte din proza sadoveniana sau 'in literattrra samanatorista. Conform acestei viziuni, boierol autohton cste constlUit unilateral ca "personaj pozitiv:' AHituri de el este prezent eiocoiul, realizat ~i el wli lateral, ca negati v at celui dintfu. Acest personaj apaqine galeriei dominante 'in proza interbelica de figura lui Gore Pirgu. La Fel eu T'anase Scatiu sau Dinu Pfuwidi, laneu Urmatecu, din ramanul Sfar~jl de veae in Bucure~1i de Ion Marin Sadoveanu, t:r.1ie.5te InlT-un dublu ircconeiliabil, se vrea pe rnasura lumii boieruJui Barbu, tara sa poam fi eu totuJ al ei. De aici comportamentuJ sau eontradietoriu: viclenie lingu.c;;itoarc rata de boier ~i grosoHinie agresiva in raportwile sale eu subordona(ii. Ca rn proza lui NieoJae Filirnon sau DuiJiu Zamfirescu, In roman se eonfnmta doua lumi: una P11io0J11<'ltie-burgheza $i eealalta ideaJist-mistocratiea. In planlll rnai larg al dezbaterilor eultllrale djn perioada interbelldi aceasta eonfruntare este prezenm In discursul ideologic tractitionaJist-samanatorist, Si mai apoi gandirist - pe de 0 parte, ~i diseursul modernist, proelrrope<U1 ~i

Daniel Vi2:hi

sincrorust - pe de alta parte. Influenra orientaJ­balcanidi participa 1a arnfu1doua eurentele acestca, prin vechirrea bizantina $i ortodoxa se alaturJ lumii traditiei, dar prin ferrrentul negustorese, cosITlO{X>lit $i preponderent urban participa ~i la rnodemitate. lata, spre exemplu, ill romanul Slilr~jt de veac in Bucur~ti,

descrierea ,,iconostasuJui" (simbal al lurnii vechi) care a apaJ1inut rnaIrei bfu:ranului boier Barbu. E de remarcat aiei prezenra ridieata a cuvintelor din sparill1 bisericesc, arhaisme, grecisme exotice, denllmiri de sfinti Si, mai a1es, un ritm al frazarii care aminteste de Mateill Caragiale:

,,De patruzeci de ani, intr-un colt rntunecat al iataeului, batrfulUl baron pastra neatins iconostasul maieii sale. &a 0 tfunpla grea de stejar, frurnos hOrOOtim dintr-o impletin.u-a warn in ramuri de lauri, In fnmzi~ul

careia se repetau, de jos $i pana sus, ni$te caUireti mici, eu sulite sub\iri ~i eai ridieati tn dOlla picioare pe $oparle lungi. Ca 0 annata rnihunta, alcatuita dintr-o multime de sfinp Gheorghe urea lntr-o lumina ro$iatidi ~i nesigura spre cer. De timpla aeeasta erall atamate ieoanele. In mijloc, 0 Maiea Domnuhri, marc, suflata eu aur: stantul Nieulaie, episcopuJ Mirelor, $i sffultul Haralarnbie, amfuldoi purtiind ciirti Ie intelepciunii; euvioasa Parasehiva, ell Indepartarul schit, umflat din able de argint, in fund, pe lima ce-i povest~te tara ~

stantul Stelian, aparatorul copiilor. alaturi de sIantul Cristofor; sIanta Vcuvara, patroana familiei lor, 'in aghiazrna careia nllmai manla Mitrana ma.i 1mbarbura la zile mari, Si puzderie de icoane rnai mici, de sidef, de aur $i de argint, pe care sfintii, sau erall subt:iati grec~te, sau Impod.obip ~te, eu frunze $i eu hlamide, purtand cruci ell dite doua brate transversale $i flamuri ee fluturall din van. Pe langa ieonosrasul acesta,

aronul a trecut In fiecare zi, iar dimineala ~i seara s-·

70 Tentutia orientuIui inchi nat.,,1

fconostasul este a metaforli textuala care oved~te faptul ca "structura extra-textuala este intocmai

ierarhizata ca ~i int:reg limb~ul operei artistice. In plus, inserdndu-se 'in diferitele mvele ierarhice, unul sau altul dint:re elementele textului vat intra ln diverse legaturi extra-textuale"2. Traditia simoolizata de iconostasul In fata ciiruia se inchina in fiecare seara boierul este popu]ata de sfin~: "stantul Niculaie, episeopul MireIor", "sIantul Haralambie, purtand". nu intampliitor, "ciirtiJe inrelepciunii"; "sfantul Stelian, apamtoru] copiilor"; "sfanta Varvara, patroana familiei"; toti a~tia sunt "subtia{.i gr~te" sau "lmp<XIobiti ruse~te."

"Legiiturile extra-textuale" pot fi dezvoltate (in perspectiva ideologica. istoricii. sociologica) in paradigma tradi{.iei; pe de alta parte, acestea devin ,.legiituri intnHextuale" In economia romanului. Tn care prezenta sfintilor, bunaoarii, are rost ilustrativ In eOllstruqia personajului : 'in aniliele situatii iconostasul este simbolul unor realitap istoriee. care ~i-au gasit 0 "rea1itate" textualii.

Tradi~a dep~itii de vremurile rrxxierne este ilustratel in romanu] lui Ion rviarin Sacloveanu ~i de fostul administrdtor al m:>~iilor baronului Barbu, Ioachim [))rodan, inlocuit din funqie de pragmatismuJ energic al lui Ianeu Unnatecu. Doroclan trai~te rntr-o "easel de-a Barbilor", uitat de oameni l?i de vremuri. 0 aura romantica Ii invaluie viata :in:franra. Doroclan ,.nu mai vrea sa iasa din easel", se rnulturreste sa "stea eeasuri Intregi ~i sa privea.sdi peretele de dea'iupra divanuIui, uncle ca 0 floare, erau batute In tinte fotografii vechi,

I Ion Marin Sadovcanu. Sffr,il de veac jiJ BuclJre.~ti) pp. 228-229. ; lOlln LOlman. La structure du texlt' Hrtistique. Iraduil du rus~e par Anne Fournier. Bernard Kreisc. Eve Mallen::1 CI JocJle Yong. SOliS la dJnxtiDn d'Hcnri Mcschormic. Ed'!inns GalhmanJ. 1973. p 90

Daniel Vi e.hi 77

taeute de baron. Multe erau iscaI.ite. Toate purtau anuJ pe eIe, cele ale lui Bubi mai ales, la toate varsteIe, rx>rodan Ie privea, fuma tigarli dupa tigarli. ~i ganduJ, great, abia de i se muta. de pe una pe cealaltii, ca 0

J}1.IJScii Ien~a de vara.,,1 'fn:franra fiind. lumea veche sta in amorpre, i~l

SCIUtea.za propriul !reCut lntr-un fel de nostaJgie vaga. Speeificul lumii acesteia este lncrernenirea, apoi 0

nezdruncinatii lini~te etica; viata lui Ioachim Doroclan erd "rnxiesta ~i cinstitii." Aceasta din l..Ulllii rnodestia ci.nstitii. - este 0 alta ,JegfuW'c1 extra-textualii" III masura sa justifice poetica irnplicita a romanelor centr'ate tematie pe binomul rrodernitate-traditie. 0 alta triisatura distinctiva a traditiei este una de naturiL sa-i zicem, stilistica: batrfu1Ul arresteca t:reburile ~i socoteIile lui "cu a lini~te ~i eu vorbe ce-i veneau dintr-o nelncetata citire a Vielilor SJinlilor r' La fel ca In opera sacloveniana sau In aceea a lui Mateiu Caragiale, lmlba se vact~te a fi prineipala mocIalitate de evocare a lumii vechi. SimOOl al tracIi{.iei, Joachim Dorodan "vOrne.5te" 0 Limba a cazaniilor sugcrind 0 trai nicie moraHi, 0 sanatate etiea: .,OJ <<I1J.l1lfu1ii» pe mo~ii (cwn Ie spunea taranilor), eu negustorii ~i eu ooierii. 0 limbii ~j 0 rostire ~eza.te ~i ~teptate poo ton $i cuvinte II taImacea.u buna-credinra ~i cumintenia". 10 acest caz legatura poate fi consideratii una intra-textuala.

ContrastuJ oxymoronie este prezent ~i 111 modul in care este construit un alt personaj : BubL fiuJ boierului Barbu. Acesta s-ar vrea un om al lumii moc1eme, pragmatismului burghez. ambitie pe care Iancu Urrnatecu o va exploara fu beneficiu propriu pentru ca, d~l

umblat prin strainarate, Bubi apartine tot~i lumii vecru rornan~ti. lnceICarea sa de a i~i din cercul priffuit-nostalgic al aristocratiei se coneretizeaz1i pnntr-o

I fon Mann Sadoveanu. Sffr.rit de veoc fn BlJcure~ti. p. 86.

79 78 l'entlltia ol'ientului

ini(:iativa ce se va implini numai In imagiIlat:ia sa. opunerea pe care i-o face tatalui sau, baronul,

arc in ea 0 mcarcatura parabolica, dar poate fi interpretata ~i ca 0 alta, posibila, metaford textuala: Bubi \'rea sa yanda 0 parte din mo~ia farniJiei pentru a ri.dica 0 fabrica de oglinzi, lucru considerat ,,!$i 1'olosit01", {)i frurms.' , In argwnentatia sa, fiul baronului este inconsecvent: utilitarismul ("lucrul de [olas") cste contrabalansat de atraqia pentru gratuitatea frurnoasa, a<>ernanatoare saflIe)or de Ceylon ale altui aristocrat, Aubrey de Vere din nuvela Remember a lui Mateiu Cardgiale. In chiar ganduriJe lui Bubi imaginea ogJinzil pare a fi suportul imaginativ al scrutarii sinelui tn clipa cfu1d TI destifinuie tatalui intentla: "Vam di va face pe ceilalti sa creacta ca propunerea nu este terreinic gandita daci va parea lncurcat, cand se intillni deodata In priviri cu e1 Insu~i, rasfriint Intr-o lunga ~i clara ogJinclli vene(:iana. Era un lucru de PIet, ale dirui ape fugeau In actanc, facand 0 scorbura de lumina. cu imaginea omului lot rnai Sc8zuta, ~i abia departe illecata 'in tran"parente ceturi verzui. Rama era tot de stic1a, ln~urubaUi In c1~tare colorate"l. A gandi temeinic insearnna, In acest

, a fi pmgmatic; capabil. adica, sa desfaci fiCtlunea de realitate, sa despaqi proiectul utopic de eel utilitarist-practic. Aidoma oglinzii venetiene, traditia este

ntru Bubi Barbu "un lucru de pret", spa(:iu al iluzionam, un mister "ale clirui ape fugeau In ackmc, taeand 0 scorbura de lumina" In care ,imaginea omului" este "tot mal scazuta."

Scilderea imaginii omului, al acelui om viguros reprezentat de Iancu Urmatecu, este rnetafora insuJui aflat sub vremi, victirna a istoriei. Pomind de la 0

emenea viziune, lncercarea de a ne defini spiritualitate.:'l ~i specificuJ national s-a illtfunplat mai intotdeauna pri

1. M Sadoveanu, ibidem. p. 90.

b _

Daniel Vi!!.hi

recurs la istorie, la acel ,Jucru de prcf' la care visa fiul baronului Barbu. Traditia acestei atitudini urea spre noi din vrern:a cronicarilor ~i nu este lipsita de ternei, cu roate ca adesea a suspendat spiritul critic necesar privirii lucide asupra a ceea ce suntem. Efecte]e unei asernenea atitudmi au fo..<:;t, mai apoi, circumc;ctise unui anume fatalism care, s-a spus. ne-ar fi Tnscris 'in matricea spirituala. Istoria este 0 reaJitatc imuabila, un dat greu de mxlifieat, 0 oglinda venetiana ale carei "ape fug ill adfulc": omul este sub vremuri ~i nicidecum aItfe!' Acest prizonierat ill istorie a generat de-a lungul veacurilor 0 atitudine regresiv3 a civilizatiei romane~tj in ffiIXlIt cu tumultu1 lumii Iargi. Prin unnare, poporul roman are incrustat in gena sa na~ionaIa un sJ?eCific paradoxal, acela aI popoarelor batrane, al unOI' civilizatii

au epuizat istoria ~i t::raiesc intr-un crepuscul postistOlic. Am triiit sub vremuri tara sa I'e~im sa Ie dominam vreodata. Ne-am nascut Infrdnti, ca ~i batrdnuJ Ioachim Dorodan care trilia lotr-o "casa de-a Barbilor" ui tat de oarreni ~i de vremuri.

Acea.st:a atitudine extrem-critica profesma :in vremurile modeme de Emil Cioran, de pilda. este rrenita sa contracareze lipsa judeciitil severe ill raport cu noi In~ine, lipsa care nu ar face altceva decar sa perpetueze, prin automultumire ~i autojustificare, un anistorism fatal, o "sciidere a omului", ~a ca :in oglinda lui Bubi Barbu.

Acesta este un neputincios social, 0 victinlii sigura a vremurilor noi ; fiul baronu1ui trai~te rataeit In rcverii vagi, Intfu7.i.e In fata icoanelor, a amintirilor ~i,

chiar dadi nu vorbe9te ca 'in Vie/fie Sfinti/or, are slabicitme pentnl ardi, pentru poezie, mai ales. Celalalt, insul modern, este mwt peste ase~ea gratuim?, nu are timp pentru ~a ceva. Din aceast.~ cauza atunci cind, la mceputu] construetiei fabticii, Bubi sc arata foarte preocupat de ceea ce inccpuse, Umlatecu este sinceI' I'ngrijorat: ,J-{;'mlicia tc1naruIui baron Ii cllidea de banuit.

0

80 "YentZltia QrienJuJui

Nu era numai 0 spoiaH'i ~i 0 fnlm.1ntare de pe lIcasupra lucrurilor, ci el ~gea eu truda panii In adancul lor. Nu era un joc, ei mund la fel eu a lui, eu mesc sill-ite ~al1 fntfuziate, eu seri pierdute In discutJi, ill toV.'idl~ia eelor trei Bellini sau numai cu Marco. Erau alergaturi prin targ, ciiHitorii pam la locul viitoarel fabrici, erall tocmiri grele s,i tot zbueiumul llnei grele afaceri. ~i Unnatecu L5i spunea ca daea va tine a':itfel, gandul, banuit gaunos~i ajutat de el. s-ar putea schimba i'ntr-o infiiptuil'ctemeirucii".

Omul lntors eu pnvrrea ~i eu sufletul spre lreeut nu peate ,,lnIaptui temeinie". nu are consecventafar-J glone a acumulani, este Jipsil de motival1a Cc1.5tigului. de batnea arivistului dupa recuno~terea soc iaHi ~i avere

pentru efi Ie are, prin na5tere. pe amandoua. Pe un asemenea calcuI se bazeaza laneu Unnatecu $i nu da gre~, ]urrea trdditiei este Pasiv3, tara energie: pe aceea putIDa pe care 0 an~ 0 folose:;le, n.5a cum am spus, pentru reverii, incursiuni imaginare, sclutnrea unor proiecte care !~i consum.a 1n propria lor apan{.ic cncnria care le-a dar n<1{)tere.

pre deosebire de boierul decadent, blughezul, semenea strilinuJui venit de niciunde, tara trcCUl ~i tara

ascendenre, mvest~te totuI In prezent ; pragmalismul sau este cinic ~i arivist: Jumea noua s-a nascut in preajma lui. Daca vrea sa lJe aJtfel, se multU~~tc sa inlite, sa-~i puna 0 masca pe care In striifunduri 0 dispretuie~tc pentru cii Ii simte deficitul energetIc. Plcdoaria In favoarea tradifiei este resimtitii, mal mtotdeauna, de omul lUrnil nmeme ca ,.ineficientii·" "paguboasa" SOClaJ :;.i

Daniel VilZhi 81

eeononuc, minora cultural ' . Comportarrentul lanarului Bubi se asearnana eu eel al crailor lui Mateiu Car'dgiaJe,

I Constnnun NOlca afirma. intr-o confennlli linlltii ]a Berlin il1 1943, IOtilulaLa Ce e etern .~-j ce c istoric in cultura romancasc8? (pagini despre .m.fletal rom;jne.~c. Bucure~Li. Editllra Humanil:ls. 1991) ell sUntem 0 cullura minoril.. farli en acest luenl sa inscmne nC<lpiirat 0 I11fenonlatc call1aliva. Ceca cc ne indlvidualizeazii sunl, inamtc de once. realizruilc cullurii noaSlre populare. calilHtiv comparabllc cu celc ale marilor cUllun. Pozi\ia seamana eLI aceca a autohlUI1Ismului de c:Xlract samanatonst care credca Jcsprc sine eli t:xpnmil. un dat fundamental (de natura folclonca) al spccjficuluj nostru cultural ~i implicit national. Numai elL fala de acesla. NOlca ia disLanla in spiritul sincronismulul lovinesclan. Rlidacmile ruralismului nostru dihnuic dlO llmpun ilnllce. cfind, strfuno~ii get] c:rau s-aleru. fala de grecil invecinati, care erall ora~cni. Aceasl1i conSlat,lre ,Hi n~lere unci aliLUdi11l Iran~antl.: prin care Noica Se

alalUrJ.. a~a cum am spus. lendinlci modemlsle din cullura 11035Lra. "No I nu mal vrem". afirma Constanlln NOJ(;a. "sa fim eLemii slilem UI istorici". Mal npoi ,llLrm<ltilIe slInl inca mai declsc: '\:conOmlel.:~LC ~i poll!ir..:c~IC. r..:lIILuralicc~tc ori splnlualtce~lc, simlln1

:1 IlU nml pUlcm de mull Lral inlr-o Romanic pmnarhala. Salc<lsca. dl1lsturidi:'

ConHlclul dinlre pianul clem ~i eel iSloric al deslinului nalIOnal esLC analizat de ConstanlIn NOH.:a $1 in eseLlI Sunet agrH .~'tJU ,<wflet pastor/ll ? Disoclerea inlrC clem $1 Istonc esle proicelala. In aceSI Cal. asupra conslderatlilor pnn care eivilizillia noaSlra traditionalll este definIta en timd una de lip pasloral. In orozitic cu aceasla din lIrma. civJlizalia agrara oferi'i poporului noslru disponibilitilti pentru a sc ridica la nivelul planului istoric. deoarece "nu oriel: Lip de vial~ rurala eSle vegelativ. slatic, ncpolitic ~l

conservator: nu once tIp de tariln eSIC insutlc\il dour de 0 energie pa~,va. Exista ~ocicta\j de tip rural ce au ~i foq1{ de expnnsiune. 1>pml ofensiv. pUler,,; de afinnatie". ExemplIficarea llpului agrar. istone. al naliunii recurge In probe care it apropic pc Constantin NOlea Lit: ,maliz.! cC0110n11ca Liv factura IIhcrnla. li.5a cum 0 tnli'iJnim 1,1 ~tefan Zcklll1 : ., Dc pesle 100 de ani:' -SUSpI1C autorul - "de la paccil inchcH\1l1 la Adnanopol. cand ROl11ii.nicl agrarl.: Is-au deschis posibIlllili de schimLJ. poponil roman S-ll agrarI3mzat" (Stefan

82 'TentZltia orientului

adicii pentru viata trilita in risipa dezinteresatii: "Bubi avea ochi lacomi ~i-i placea sa curnpere c. ..) runanu baron trecea eu birja prin piata ~j pe 1a badinii $i venea incarcat cu de toote. Era insa la el mai degraba 0

Hicomie de viata. decat de rnfu1diu ~j un gust de risipa. IX multe ori it indintau mai mult ~nii de la care cumpfua decat marfa pentru care nu se tocrrea. lei ~i colea. descoperea ~i cate un lucru bun de tor ~i fill':

stridii de Ostanda, homar de Bosfor sau [mcte din Italia ~i nu se [erea sa pl<lteasca fcarte scump, in ianuarie, mic~uneJe $i liliac de Nisa, pentru ca sa impodo-beasdi mesele prelungite pana seam sau pana noaptca tfuziu, 10 jurul carora Ii pHicea sa srranga prieteni $i sa vorbeasca"l. Craila.cuJ prelungit ~i pofta dizcrtatiilor intretinute bahic 11 despfu1:eau pe Bubi de eficienta burgheza, alarurandu-l mai degraba de lumea boen-ei artistice - posibiHi replica ill conternpordlleitate a

IClin. Bur/:heziB romOnii. Originea $i ro/ul ei istoric. Bucurc~ti. Edltura Humanilas. 1991, p. 52.)

Yn deve11lrea poporuJui noslru ar coexlsta. dup1'l lanfuuJ Noica. alllturi de suflelul agrar. de natura islond de tip ofcnsiv. ~i

suflctul pastoral deschis spre etemitaLe care nu ar caracleriza taranu I agrar, dupa cum doruJ esle 0 rcalitaLe suflcteasdl speclficii nomadismului pastoral. infruntarea acestor dou a realitali sunelc~ti este proiectalli de filozof in milul biblic, in care drama jerr.firii sufletulul pastoral apare ca neceSJtatc a inlrilni noastre in iSlonc ~i

in modemilate : "Abt:l e cioban ~i Cain t: plugar. Abel nitace~te

pnn lumc, ~i Cain friimiinta locul. Jar Cain ucide pc Abel. Inlotdeauna Cain ucide pc Abel. Mii. gandcsc, de pildli. la celc douli su[\ete romane~ti : sUfletuJ pasloral Si cel agrar. Tot ce c nostalgic si setc d\; zan nOI tine de sufleLUI paslorului. Dar a \recut pesLe el sufletul stawtor aJ plugarului, ~I I-a pustllL: are sa-I pUSLIlUScii Suntem \llfa lui Cam in Care Abel n-a murit Inca de lol. Dar va veni pe(\capsa lUI Dumnezeu - ma~lna - ~i-i va milium pc amandol, pcntru ea neamul lor sa creasca hiblic. dmcolo tic l[lfIJe lAm" (C. NOIca. op. cit.. p. 3H.). I Jon Marin Sadoveanu op. cit., p. 209.

83Daniel Vil!hi

5utlelUlui pastoral. in feluJ acesteia, tfularw boier iubea ,,In orice Imprejurare muzica, de }a Hiutari pana la acel v~nic Beethoven, pentru care nu era zi sa nu !>'e ~eze 1a plan ~ ~i 1n ceasuri singuratice, credinta, ce-l apropia tot mai rnult de gandul unei vieti de dincolo de lurrea accasta." In fel romantic avea delicii contemplative $i 'everii subtile:" Sirn~ca 0 pUkere nespusa, tot atat de mare ca In fata bucuriilor de roade, de parfumuri, de dirnuri ~i de poarre, sa se umple cu stele ill nop\i.l .>enine, sa ame~eascl pe prapastiile gandulw ~i sa se desfete intr-o lini$te ~i pace lnspre care illtreaga lui fLinta, neflicuili pentrU lupta se indrepta. De aci ~i 0

'hemare putemidi la el, in 7jlele de toarnna ~i prin1<1var3., 'inspre lungi visan prin cimitire.,,1

85

84 Tentlll'iZi ortentulUi

Radiografill extra-textuala a :scri:suluioriental

Is/orin in oglinda - specificuJ naponal prin recursul la istorie. In dezbaterea asupra specificului national, influenta orientala este situata Ja interseqia autohtonismuJui cu europenismul afumat dupa generatia. p~ptista. Prin Yechin~ sa, iniluen~ arientaHi se inscrie in cadrele traditiei, fiind totodata ~i a deschidere eatre un anun~ spa{iu culturaJ est-eurapean Cll pre)w1giri inspre OrientuJ apropiat. ~finirea conceptuIui nu poate evita cateva intrebari fundamentale sintetizate de catre Mircea Muthu in studiul sau Literatura romana ~i spiritul sud-est european. Autorul citat se mtreabii, pe builli dreptate: "Ce este «spiritul sud-est ew-opean»? Paate fi el exact circumscris unei epoci deci 11 putem considera ca pe 0 realitate istorid sau dimpotriva, nu e declit 0 notiune vaga, lipsira de substanta Si cu pretenpa de a trimite la 0 fonna mentis ideala, atemporal5 ? Daca nu exisra 0 definiJ:ie precisa (~a cum se poate vorbi de precizie in terr:renii istoriei CU]tura1e), se pot delimita to~i TJ.i~te COmponente, ni$te elerrente ce l-ar aldtui ? In ce raport ne aflam noi fata de «spiritu] sud-est european»? In sf'~it, constituie e) un tenren de referinta In procesuJ de eluciclare a relatiei specific national-universal, national-international tn literatura ?"t

I Mircea MUlhu. Litera(ora ramana -ii spirllu/ sud-est european, ucure~li. Edilura Minerva. 1976. p. 17.

Daniel Vi£hi

In temeiurile originalitatii noastre etnice sc ami fondul tracie, apoi romanitatea modelata de influentele sud-slave ~i de ecumenicitatea cr~tinar:a\ii ortodoxe. Mircea Muthu defm~te specificul nostru ca rezultat, mai degraba, a1 diferentierii structurale prin care influentele externe capma chip original. Dupa aparitia tureilor tn Balcani, tirnp de 0 jumatate de mileniu, "existen~

popoarelor din rona sm sub semnul eroicului". In tot acest timp ,,Bizantul rlU:nanc tenren de constanta referint3. pana la 182]", de a<;e~nea "turell trebuie ~i ei integra? in acest «spirit» (...) prin zestrea de Intelepciune orientala - manifestata in creatia populara - ~i pe care sud-estul 0 preia, naturalizand-o In eonfonnitate cu specificul fiecanu popar. In contextul de mai sus, Anton Pann, de pilclli, nu este scriitor sud-est european. ci wlul roman, un roman ca DivanuJ persian (Mihail Sadoveanu) nu e 0 creatie sud-esticii, el apartine geniului creator rornfulesc, ca Si balada despre ~terul Manole ~.a.m.d.

Oiutarea diferentei specifice este cu totul interreiata In arealul spiritual sud-est european, cu

bservatia ca, fiind astfel in raport cu veclnatarile noastre cultura1-istorice, este la fel ~i in interiorul culturii noastre nationale. Scriitorii Panait lstrati, Mihail Sadoveanu sau Ion Barbu sunt altfeJ in chiar 1iteratura noastffi (~i) prin preluarea creatoare a acestor influente cuJnrrale st::raine. Aceasta dubla diferentiere este. in fapt, expresia unei sinteze specifice care masoard distanta stilistica (psihologica ~i ontologica) care II desparte pc l'v1ibail Sadoveanu de Liviu Rebreanu. ~i unul ~i ceJaIalt exprirna artistic 0 an~ sinteza originara ~j In acela5i timp originala: pe de 0 parte spiritul mediteranean ­liric, ludic, colorat lexical, bizantin, dar $i folc1orizant - dincalo un spirit, mai degraba, gennanic. atent la

IlStrUctie, la idee, la tew ;;i la "austeritatea" expresiei.

86 'fenfMia orientului

De aceea consideram ca, pennu a putea defini sinteza, ca diversitate in wlitatea noastrii clilturaHi, ne-ar fi utila ma.i degraba calea rnversa, de subliniere a diferen~ei , cu observa{ia ci originalitatea este urmarea naturalizfui.i acesteia in masurii sa genereze prin ea 111S8{;i 0 cliferentii specifica In cultura na~onala. In termenii clisocierilor lovinesciene, spirituJ oriental ne apare ca fiind, mai degraba, un fel de si ncronism autohtonizat prin vechimea infIuentelor. Cultura sud-est ern'opeana a generat 0 sinteza in spiritualitatea noast:ril care a premers cliferente1e duse pana. la confruntare ideologidi mtre national ~i european di ntre cele doua ffiLboaie. Din aceasta cauza, ea a fast adesea invocata ~j de traditionalismul aurohton, dar poote fi considerata ~i prilejul primei sincronizliri europcne, chiar daca limitate la 0 anumita zona definita printr-o istorie comuna ~i printr-o ecuIrenicitate religioasa de tip ortodox. Neagoe Basarb, Dimitrie Cantemir sau Anton Pann aPartin celeilalte Europe, cdei rasaritene. ~i de 0 paJte ~i de ceaJaltii exista ac~i vointii de sincronizare ; preponderent religioasa, dar Si politica (dupa modelul imperial bizantin) in aI doilea caz, hota.rator laica in traclitia liberalismului revolu~ei franceze, ill primul.

Orientul, In acceptiunea luer8rii de fatii, este, .c;;adar, ~i 0 n"'D~tenire "pozitiva", expresia unor constante

culturale care au generat 0 tipologie generala (una dintre mai multe posibiJe) ale discursului literar interbelie. Orientul este ~i Gore Pirgu din romanu] lui Mateiu CaragiaIe Crail de Curtea Veche, adici dezagregare, abjectie, mahala imundii, dar ~i episcopul Platon din Sakkollclion din romanul sadovenian Creanga de aur _ simbol al unei aspirapi rnistice, aseIlliinandu-se lui Na<;tratin Hogea din ciclul baladesc-oriental al lui Ion Barbll.

br _

87Daniel Vilffii

In Schimbarea la fata a Romaniei, Emil Cioran proiecteaza istoria 1n cultura, incercand sa 0 defmeasdi. in acest fel din croar interiorul ei: .,LipSe.5te deveniril Rornfuliei un sens ascendent. Schema forrnala a soartei noastre este orizontala. Ne-am t:fuat in vreme. Popoarele fcrieite ale pamanUllui sunt irup{ii ~i de aceea soarta lor ~te implicit reprezentarea verticaIei. Gotieul este stilul ascendentii, aJ elanului vertiginos. <1'11" orientat. al devenirii tran.,eendente. 0 incJjvidualitate sc determina dupa eleIrentele gotice din suDet. Predominarea lor camcterizeaz1i pregnanta ei. Elanul unci culturi expriJT~

prezenta interna a patosului gotie. Qici goticul este verticala sufletului. Din el deriva tragicul, sublimul ~i

renuntarea, ca pac;iune rx;ntru alta lume. Absenfa goticului din con~tiint:3. te asimileaz.ii 1ini~tit ~i caIdut devenirii. all.lllcandu-te prada timpului. Destinul, ca 0

lunecare onzontaIa, este negatia gotieuIui ~i a complexelor de viata naseute clin el. NeamuI rornfulesc n-a ll-ait sub semnuJ spiritului gotie. De aici : pasivitatea, scepticismul. auto-dispretul, contemplatia domoala, religiozitatea minora, an-istoria, inreJepciunea cari eonstituiesc aspectul negativ al specificului nostru national. a<;pect din paeate central. ~a ne-am trait noi 0 mie de ani ~i ~a va trebui sa nu ne mai traim miile ce vor unTIa.'"

SensuJ juctecatilor severe al cunoa.c;;terii de sine .n fragIrentul dtat este, indiscutabiL unieul valabiL este

unica modalitate de evitare a feti~ismului mitologizant. Tmditia europeana a unei asemenea atitudini. i~i are riidacini ill gancfuea lui Socrate. amplificata prill cre~tinism. Orice pIasare in afara accstei paradi~

epistemologice ne plaseazli dineol0 de esenta spirituali­tatii eurooene In ceea ce are aceasta mai autentic.

L.:.miJ Cioran, SclJimburea 10 {alii a Romiiniei. Bucure~ll. EdilU" Vremea. 1938, p. 63

88 Tentafill orientului

Complexitarea <.liagnosticului stabilit de Emil Ooran J'n rupon eu specificul national este Jndi mai accentuar de complexitatea generata de paradigma lraditionala, aceea a omuJlli sub vremi. Un exemplu, run

ultele posibilc. este eel oferit de Toan Hdiadc Radulescu chiar la inceputurile dezbatcrilor despre specificul national Tn eseul EchilibruJ J'ntre 8ntiteze. In cest eaz explicatia permanenfei in vitregiile istoriel i~i

are te~iun intt-o ganrurc liberal-democratlea. exoticti aproapc. orieum ~ origmaHi. Ao;;tfel, dupa ee este fOlmulata te7...a veche: "Imprejurarile noastre au fost eu totul Itele: ne-am depmat de popoarele de familie \au stllpc

rornane ; am dimas i.L.ola{i ~i purini, rneonjuraW de vccini tari. Nu se vede In istoria noastra de patru seculc ineoo sa fi avut treizcci de ani de repaus; ~j timp putin ~i brafe putine nu pot. f~te, produce cat timpul mult ~i bratele multe"l, 5eriitorul eonchide intr-un rei ne~tcptat : .'Cauza di cxistiim pana astUzi nu e ca am fost tari ~J numero~i ~i ca vecinii no~tri au fost putini !;ii debilj. ei pentru ca instltutiunile ne-au intillit eu unirea $i ne-<lU ferit de unitate". Rapornnile clintre cele doua conceptc sunt definite In tem1enll ftlozofiei dialectice ca spat1u al libertalii dobandit In diversitate. Disocierea este limpede ~i plina de consecinte pentru lumea rnodema: "Gmu zieem: Unu ~i eu WlU. ~i eu unu...atunel ~jwlgcm In Unire.

Cfu1d zicem unu, ~i eLI nula. ~i eu nula. ~i elJ nula...ajungem munci la Unitarc.

Prin urrnare. LInde este unire, toti sunt ceva, ~i nde este unitate, aeolo unul este tot. ~i cejlalti nulu"l.

intre an/ilea'. n\l(.:ur('5[J.

Daniel Vighi 89

Disocierile sunt Inca mai limpezi tn alte diteva fragrrente pe care Ie reproducem pentru concizia lor inataeabila :"Unire n-ar fi Intre rornaru. eand unul ar fi tot ~i ceilalti 5 sau 10 milioane nirniea; atunei ar fi unul ~i eLI nula. ~i Cll nula... aclidi unitatea absolutismului. ( ...) Unitate dar este unul ~i nu nurnar, $i ciind unul dintre to? l~i aroga dreptul de a fi totu1 in persoana lui nu este prineipiul unirii ~i aJ tariei, ci al espotismului, al urii ~i al disolutiunii" C...)

.,Recun~tem unitatea ca fapt, nu 0 putem lnsa confunda ell unirea, ~1 cand este vorba de principiul unirii nu-l putem personifica mtr-un despot, lntr-un desbinator maehiave1ic, nici Intr-un Heliogabal ( ...) Unitate este in Rusia: aeolo unul este tot ~i ceilalti nula."

Regasim eu ~urinra in acestc afJ.ITnatii principiile gandirii modeme referitoare 1a comunitate ~i colectivitate. Cea dintili se struetureaza pe prineipiuJ unirii, arudi al unei structuri care eoaguleaza prin individualirati detenninate de interese nationaJe, politiee sau eulturale aswnate In libertate. In raport eu acestea din u.rrn.a, unitatea este principiu autarhic, capabil sa rnetamorfozeze comunitarea in colectivitate, diversitatea 1n unifonnitate anihilatoare. ~adar. flinta spirituala a unei natiuni este expresia comunitam a lIDor idea1uri comune In raport eu care individul ~j poate prezerva libertatea sa.

Este nerndoielnie ca scenariul idcatie a1 lui loan Heliade Raduleseu peate fi contracarat relativ u~or prin referin~ele concrete 1a istoria noa<;trii. Dialectica sensului centrifug peate genera la un pol al lui anarhia ~i

disolut:i-a statala ca sttuetura eoerenta, iar dincolo. la celaIalt pol. poate da n~tere autoritarismului despotic. Astfel, cand alltoritatea statala este dizlocam de diversitatea anarhica, riseul este acela al disparitiei lose.5i a statului, ~a cum s-a I'ntfunplat eu Polonia veacului al XVITI-lea. Pe de alta parte, atunei eand eomunitatea se

91 90 Tentmia orientului

rrobilizeaza liber In jurul dltorva idealuri, clisciplina dobfuldlta acrrfel se dovede~te superioara clisciplinei impuse autoritar. Pentru prima data In istorie acest fapt (de sorginte ideologica, alta decit cea religioasa) s-a petrecut dupa revolutia franceza, clnd am1ata Frantei revolutionare a Invins in l-azboaie, cu toate ca era mai slab dotata, tocmai datorita faptuJui ca soldatul francez avea 0 lllOtivatie superioara inamicului sau. Faptul acesta a dimas valabil pfula ill vre~ modema a ultirnulul razboi mondial, in cc:u·e autoritarismul dietatwilor militare a fost InfTfult de aparenta slabiciune a comuniG1tilor democmtice nevoite sa-~i dobfuldeasca f011a disciplinara prin mobilizare Jiber asun1ata.

Prin lI1lTIare. afim13pa lui Heliade ramane aetuaJa : spiritualitatea are nevoie de libertate, iar aceasta din ~ nu poate exista decat In comunitatea capabila sa-~i formuJeze idea1urile altfel decit prin constriingeri exterioare propriei sale fLinte spirituale.

Gandirea aceasta evasidemocratica, subJiniat5. apKsat 'in capitolele despre importanta votului ca nlanifcc;;tarc libern a vointei comunitare, este mai apoi proiectata asupra destinuJui national illtr-o tonalitale exaltata. specifica ideologiei ~i gfuldirii romantiee. Studiul acesta este pilduitor pentru cele doua mcx:luri de raportare la specificul national: pe de 0 parte desehiderea spre lumea larga,pe de aHa parte, reruzul acesteia prin recurs la propria noac;;tra istorie , eu valoriJe ci culturale ~i religioase. In ace.'>t din I..IIll15 caz, sublinierea diferentierilor pana Ja consecintele lor extreme favorizea.za izolarea. Dincolo, ill cea1alta perspeetiva, efectu1 este aceJa al unui freamat cosmopolit, In dauna lInor necesare incursiuni substantiale 'in fLinta noastra spirituala. ~i de 0 parte ~i

de alta asistam la spectacoluJ stfuljenitor al Ullor fiustrfui subiacente : 0 data refuzuJ orgolios al modelelor politicc

Daniel Vie:hi

~i culturale dintr-un complex provincial, a doua oarll. Imbrati~area lor necondifi,onata din acel~i cauze.

roan Heliade Radulescu Ie intersectea.za pe amandoua Lntr-o atitudine care Ie gol~te de substanta ~i

pe una ~i pe cealalta. Astfel, tntr-un reI de protocronism avant la lettre, Heliade descopera principiiIe democrafi,ei In toata lunga noasrra istorie. Ni se spune, de pilda, cum ca Dacia colonizata de romani s-a opus Rorrei imperiale, adica acelei lumi In care domi nll. autoritar unitatea anihilatoare, unde unu] este totul. iar ceilalp sunt nula ill arit.metica unei adunfui In care individualismul este sacrificat In neantul unei unitati tara perspective. Dacia era, tn acele eonditii, 0 lume care intelegea sa perpetueze spiritul democratic aJ republicii rornane consolidat de ~tinism ~i de practica desemnam conducatorilor locali ~i ai bisericii prin ceea ce astiizi numim procedeu electoral. Dupa loan HeJjade Radulescu acest spirit s-ar fi pastrat de-a lungul istOliei doar in teritoriile principatelor ron~.ne.5ti. unde conducatorii satelor ~j ai ora5C1or, ca ~i domnitorii, erau ale~i prin vointa satenilor, a boierilor ~i a clerului. Dincolo de asta, biserica apuseana va conserva autoritarismul central al cezaruJui ronlan In persoana lapei, in tirnp ce bisericiJe rasaritului I~i vor prezerva

caraeterul comunitar, ecclesia, adunarea tibera care se exprirna liber 1n desemnarea liderilor spirituali.

~a cum am spus mai Inaintc, efectul acestei n~teptate suprapuneri gole.,?te de continut ~i realitat istorica nationala, dar ~i principiile liberal-democratice, fapt care IT va despa¢ pe Heliade de pa~opti~ti, cu atilt mal mult eu cat, 'in contradietie eu mi~carea reforrnisili, Heliade se va tmpotrivi emanciparii t3rani1or prin lmproprietanre. Atirudinea ace~L"ta contradictoric inceardi sa lmpace in sine cele doua mari curente ideologice ­modernitatea ~i traditia - care vor domina scena politica rornanca<;ca.

93 92 TentatiZl orientului

tilizarea istOliei in scopul ilustrarii anumitor doetri ne politice 0 vom regisi ~i mai tarziu in polemiciJe din revistele ultimului piitrar at veacului treeut. Eminescu l~i exerseaza verva polernidi pe aeeastii tema. ale carei railiicini Ie descoperim inca in vrernea lui Heliade Radulescu. Satira eminesclana i~i sublimeaza indignarea In efecte umoristiee: "Unde foe", se intreaba. amuzat poetul, "a citit venerabiJul l'edaetor al «Romanului» toate pove.~tile astea? Sau ~i Ie Inchipl1ie~te singur, i~i baga degetul in gum. ~i Ie inventeaza ?

Dar sa adrnitem pentru un moment di aceste lucruri ar fi scrise undeva, sa adrnitem ~~dar :

ca 0 partida nationala exista din timpul lui Mircea eel Mare ;

ca ea sustine emanciparea taranului ; ca ~ef de partid era VIad Dracul ~i VIad Te~. lar pe de alta parte exista un partid reaqionar,

care se dizirna pe straini $i voia intarirea privilegiilor. Sa mtrebam. 3,$adar, istoria cine era aeel Vlad

Dracul, ~eful partidului national-liberal de pe atunei '1"1 Poetul intreaba. istoria pentru a I-e<l.5eza luerurile

in temciuri logice necesare pentru 0 serutare a realWitilor vechi lipsite de ceata ideologiei. Istoria este privita in cadrele ei generate $i doar prin rap::>rtare la acestea este judecata domnia lui l\I1ircea eel Batrful. Din punet de vedcre ~tiintific. atitudinea aceasta este unica valabila. ,Mrcea 1", ne reaminte.5te poetul, .,3 domnit de la 1387-1419, adeca trcizeei ~i doi de ani. In timpul sau 01..<:;a Lancaster a a:.iuns pe tronul Angliei, au trait loan Huss ~i leronim de Praga, au primit burggravul Friederich de Nurenberg marchionatul Brandenburg, s-a-ntcmciat actuala Casa imperiala. a Gennaniei; s-au

I \1ihai Emincscu. Opere. a.rt. "Are haz «Romiinu/»..., vol XII. BucUr<:5Ii. Edllur,\ '\c:.tlkmki. 1985. p. 40.

Daniel Vil!hi

latit puterea tureilor In Europa: 0 vreme peste tot urrburam ~i po1iti~te ~i biseri~te, caci tot atunci au fost Conciliul de la Constant; in zilele lui emu r3z.b0aiele Intre Franta ~i Anglia, trei Irnpamti i~i

disputau sceptrul Gennaniei ~i trei papi scaunul Sfantului Petru, atunci tr'aia Tarrerlan ~i Baiazid Fulgerul, c-un cuvant s,i Asia ~i Europa crau in foe."

Mai apoi Emine.'iCu se lanseaz1i intr-o interpretare ideologica, Ingro~arn voit paoli la carieaturii: ,,Mircea avea un fiu din flori, un bastard. anume Vlad, nationaluJ-liberal al ,,Romanului."

Tarn-sau fiind pe tron 'inca, ~i anume fiind aliat al Europei intregi ~i oeupat eu pregatirile bataI iei de la Nicopole, VIad, fiuI national-liberal, nu g~te atunci un lucm mai. bun de mcut dedit sa inchine fara Poloniei printr-un hrisov datat din Arge.,? 22 mai 13%".

Artieolul sffu~~te printr-o diatriba <..'are amint~te

tonw vehement-incriminator din Scrisoarea m. "Dar a numi pe Vlad Tepe.5 ernancipatorul poporului, national-liberal etc. e curatii copiHirie. Noi, nu-i vorba, le-am dori mq:ionaliJor-liberali, d-lor Giani. Cariagdi, Carada, ~, C. A. Rosetti, tot romani de cea mai veche origine, un Vlad Tepe~, d\ci i-ar lecui pentru totdeauna $i (de) priet~g cu Rochefort ~i de muJte alte suferinte. Ar vedea dlUlmealor cc liberal era Vlad Vv.'"

Mihai Eminescu se lmpotrive.5te 'in acest articol tentatiei de ideologizare a istoriei ~i de transformare a ei Tn suport ilustmtiv de tip propagandistic. Oi poetul Ins~i nu a fost consecvent cu aceasta atitudinc, faptul acesta se poate explica, la fe1 ca ill cazu] lui Heliade, pein stIUctura fundamental romantiea a personatitatii sale.

I Mlhai Emincscu. Opere. n. q{).

94 TentZltill orientului

'Tflrgul in sitrbiltoarea iarmaroculUi

In aborclarea specificului national, inf]uenta orientaHi poate fi considerata plima noa<;trli "sincronizare" In spiritualitatea mai larga sud-est europeana asimilaca fondului nostru autohton. In Sllldiur despre Ion Barbu, Thdor Vianu integreaz.a balcanismul fondului nostru autohton; tot aici enunta ~i diteva diferente specifice. Astfel, pentnl Tudor Vianu: "Componenta balcanicii ill frrea romarlUJui, mai eu seama a valahului de ra Dunare, a fost de eel rmi murte on trecuta cu vederea. Literatura noastrii s-a opnc s Tnregistreze. Portretul rommmlui, a5a cum s-a elaborat Tnr:r-un veac ~i mai bine de literatudi. cultff, a pus ill valoare fie nazwnta lui carre Oxidentul latin, tn care lri.i.iesc neamurile eu el, fie substratul patriarba! ~i mral, care i-a lngaduit sa se pastreze de-a lunguJ atator veaeuri neprielnice. Inteleetualul roman ~i t1iranul rornful au fast eele doua personaje mal de.<.;eori retlectate de scmtorii n~tri.

Se Intc1ege ca in astfel de conditii flrea rornfulUJui din c1a<;a mijlocie, ~a cum el s-a zlirnislit dintr-un fond local peste care s-au adaugat importante aluviuni balcanice, a ramas 0 regiune aproape necercetata de scriitorii no~tri. Balcanismul a devenit ehiar pentru reprezentantii inteleetualului ~i taranuluj roman 0

categorie inferiaar.1. demna mai c1egraba sa fie eombiituta ~i, dupa putinta, anulatii. Nu exisca Ynsa lueru, tn aceasta

Daniel VilZhi 95

lume, care, cercetat eu iubire, sa nu dezvaIwe 'in adfu1citrea lw 1aturi eu aclevarat pretioase"l.

tn citatul de mal sus exista 0 afumatie pe care 0

vorn llIT11fui. In cercetarea noastrll, anume faptul ca ,,in fu-ea IOrnanului din c1asa mijlocie (...) s-au adaugat importante aluviWli balcanice." CaracteruJ cultural sincretic a! tfu"govetului din of3.$ele din Muntenia ~i Moldova datorea.za atat fonduJui local, cum. II n~te

Tudor Virum, dar $i inf]uentelor acestei prime <<sincronizari» vechi cu I~ culturala ~i religioasa din sud-estul european.

in comparatie cu ltll'rea satulw, omogena etnie $i pastl::itoare a traditiei. o~elul balcamc, a~ cum apare in proza sadoveniana2

, bunaoarii, este amestecat. cosmojXJlit :

.Ma lntorceam in tar~or $i acolo Trnl reluarn jocurile eu semeni ai n~i de napi fe1OOte. In tar~oru1 ~ trfuau destul ovrei. In jund atelierelor gaol erau grfunaditi lucriitori adu$i din Austria: natii arrestecate. care vorbeau l~~te $i nernte~te."3

I Tudor Vianu. Opere, 3. Bucure~lI. Editura Mjnerva. 1973. p. 280. ~ Este eVIdent di proza de 11nerC\c pe care 0 avem aici in vedere nu corcspunde scrisului oriental In opera sadovcnlanli. numai ca nu asia ne-a Jnleresal In primul rand in accasta !>cqiune. ci. mal dcgrahii. radlOgrafierea altcrita\il la nivel contextual. Alterita[ea este o constanta a modt.:1ului poetic al scnsului oriental, eSle "0

COndl\IC" a conBLituirii unui lechnc. Dcsigur. conSla.nta aceasta poa!e Ii prcLeOla ~ III all tip de proza. este mal larg cUpnnz.alOare decat IImltelc modeJului nostru. Ceca ce ne inlereseazl[ pe nOI eSle 0

.1f/IIITR' allerilillc CiU'~ da na~len; unui ImllJ1Jt: lechne. Allfd nlel n-.lm pute<l Jvca pretentia c1I nc \-om pastra In marginilc modelului nl'stru care I~i ar~ propriilc: ddermlllnri.

Mihail Sadllveanu, C'a}man in Opere. 10. Bucure~Li. Editura de Slat ~nlru hleraturil ~j arla. p. 634-636.

96 'Tenh1tiu orientului

LuIrea urbana diferll de cea rurala ~i pnn 1rezent:a realitiltilor specifice civi.lizafiei industriale:

,.Auzeam de cateva ori pe zi sirena fabricii : priveam de pe deal trenurile care veneau ~i se duceau;,,1 sau at mxlului de viata o~enesc: ,~ ~tecam la petreeerile de iama, la patinaj, unde cavalerii tngenunchiau ca sa lege patinile domni~oarelor; Ifni placeau balurile din parcul romovanesc, vara, unde l"re{>teri dibaei taeeau sa izbucneasca artificii In cerul noptii: ~i eram rnfuldru de fanfara lucratoriJor, care 'inflorea toate petreeerile ~i adunarile lor galagioase."z

Centrul viepi targului pare a fi iarm;urxul, eu aglorreratia sa halueinanra de mfufuri ~i de oarreni . CorreJ1Ul agim multimea ill ritmuri ~titoare :

,,PrilvaIiile erau lnnoite; pe priijini, in euie barute afara, smteau aninate toate soiurile de marfuri pestrite; piei de opinci, sumane, abate, eizrne $i fierro-ii. tn mijlocuJ unei mate de oarreni, un eunosditor cerca fiarele unui plug, in alta parte, un negustor se baHibanea eu ni$te femei ~ l$i striga pretul, se Intorcea, Ie lasa sa se dep8rteze ~i Ie striga lnapoi. OaIrenii, in sumane $i eu e~rre foiau. se strecurau ill $inlguri dese, gramadindu-se unii tn altii. ~i t0ti vorbeau, racneau, se opreau 0 clipa, pomeau iar, se strigau, pluteau tntr-un mugct neintrerupt:'3

Meserii stri'ivechi sunt evocate prin cuvinte rare: ,,rc:lt~", "coropcar',, ,,hunnuzuri": "Sub bolta vechiului rat~ boierese din cap3.tul dughenilor de piata, un corojX<'1r l~i Intinsese pe a panza mare toata marfa: luciirii, margele, cercei, inele $i felurite podoabe ieftine. rn fata lui se opreau gramezile de fete, priv~u lung, eu

'dem, op. ciL, p. 634. dem, ibidem, p. 635.

j Idem, Floarea ofiJiti1, Opere, 3. edilie critidl. dt: Cornel Simio­nescu, BUCllrC$li. Editura Minerva. 1986. p. 165.

Daniel ViQ:hi 97

luare-arninte, apoi Indriizneau sa arate un ~irag de hurmI.JZUIi, pierdut printre celelalte grdrnezi stdiucitoa­

,,1

In iarmaroc curio$ilor Ii se prevest~te soarta: "guzgani albi ori papagali ell peoole smulte scotcau din ·afturele pJanete, In carc se spune norocul, diti ani t.rai~ti ~i ce nllI'l"ere sa iei la loterie."

Este prezentii ~i lu~ ce~torilor: "la un pod, un ce~aror rutTl.1n canta cu mana intinsa fiigaduind raiul :re~tinilor rnilostivi; altii se tfuau pc jos din multirre,

eu piciaarele frante, tdigandu-se numai ill 1l'lfu1.i." 2

Muzica nu lips~te niei ea: ,,0 caterindi se tfu1~a

u jale lntr-o parte." Altundeva se lntind hare: ,,In mijlocu] cUJ1ii, pe banci de bmd, ~1.ntau Uiutarii. scripca tremura subtire; a trfunbitii facea intorsiituri,

A d mai tari, cand rnai slabe, clnd di~ite, clispemte pardi; 0 ghitara tnserrma tactul eu bornb5niri adanei ­~i jocurile pomeau uneori furtunoase, uneori dOITlOalc 'in saarele fierbinte ~i in praful luminos care se ridica vfutej .',3 Distraetiile sunt felurite: "Scaunele Tndircate ~i felurit colorate ale scranciobului sc inaItau, sc coborau." Atitudinile O<lI"renilor sunt surprinsc eu umor 'in "nebunia" scrfu1eiobului : "Dnii cinsteau Yin, opriti sus ill cruce. Fetele radeau, tipau U$ar in cobo~urile repczi. Si ciind roata se aprea, se auzea sunetul de toadi al lenmului ~i strigate ra~ite'~.

Ca ~i in proza de mai tfuziu a lui M. Blc.cher, intillnim illci figuraril a lume de panopticum, un univers aI artificiaJitatll dublat de un boicot al "everumentului major" ~i al intfu'nplarilor ell .,rn.iz1i." lamlarocul trlli~te

delieiile iluzionani. In subtextul sau eel mai de

I Idem, op. cit, p. 165. J Idem. Ibidem, p. 165. 1 Id. ibid., p. 175 lId. ibid.. p. 175.

I

98 Tentmia orientului

dinlfumtru pare sa aseunda 0 metafom textuala. 0

parabola a nevoii omului de fantastic, de exotic; nevoia evacliirii futr-o lume paraleUi, diferitii, ca Intr-o uri~a poveste despre rnecanismele receptiirii, 0 leeturii a misterului de balel, cu efeete care amintesc atmosfera expresionismului :

"iargul vuia de lu.Ire; oarreni fugrarnaditi ca sardelele cac;cau gura la corredii, prin colb ~i eaId1.lICl. Panorama eu baba care joaca nu lipsea; era ~i MuzauJ de la FiJadelfia, ~i eel mal mare om din lurre, ~i un saIbatie din Africa; era ~i iluziunea seeolului al XIX-lea sau Bosco eel tanar. «care nici nu va inchipuifi. doTllflilor !», era ~i Cireul imperial ell calul care socot~te ~i rnaimuta care trage cu pistolul ... Emu eele mai alese minuni ale Jumii, ~i top aeei oar:reni insemnati fusesera, dupa cat spunea la Vieana, la Paris, Ia Londra, la Constantinopole, ~i jucac;era Inaintea imparaplor ~i regilor ~ lar acum i~ afara, inaintea mulpmii lrnbulzite, sutlau ill trfunbi(.i de Ii se umflau ochij In cap car cepele, udau 1'ngroziri, I~i varau eutire In milini ~i sahii in pantece, 1'~i trageau pa.lrre, se legau eu fuinghii, se radeau cu brice de lemn, fungi de un stfuljen, - ~i toti strigau eat ce puteau eat:rii «dormUi» adunap., ca intrarea e numai ~i numai zece bani, «poftit-i de intrat-i, ceva nevazut ~i neauzit !»"I

Specificul textului eu tematicl orientala este dat de caracterul sau subiectiv-polemic poo care naratorul i$i structureaza narat:iWlea .o;;i 0 controleaza printr-o regie rnediata ideologic. Caracterul COSTmpolit al o~ului, ca ~i sentimentul unei Iumi n~ezate, arrestee exotic d

1 Idem. La iarmaro(:, 18 Mere~·ti. In Opere. 4. Bucure:;ti. Edilura Mmerva. 1987. D. [·B.

Ma, _

Daniel Vie:hi 99

tradit-ie ~i influente modeme insufieient asimilate, vor coostitui tot atatea "puncte de vedere" interpretativ-ideologice ale naratorului in sensul lui Jaap J..jntvelr . Meul romantism postemine.scian, samana­torismuJ ~i, mai apoi, gandirismul au vawt in o~ un spapu al lipsei de identitate, 0 1~ a Sodo~i, loe predilect al irnoralitiitii, al parvenitismului ~i al unei alterim{i p~jdioase. Romarutatea, paradisiaca aproape. este privilegiu sm:esc: la sat se p3.st:reaza nealteratc virtuple striimo~~ti, in timp ce in o~ totuJ este a.rresteeat ~j confuz. Mai mult: acesta pare ca a Incaput pe mana profitorilor, a ciocoilor ~ a unor negustori straini. Paginile care tlflreatii vor incerca sa ilustreze feluI in care apare irnaginea stclinului in proza interbelicii despre o~elul de provineie din fostul regat, dar ~i in Bucllre$ti. Intenponam sa vedem, dupa 0

sugestie a lui Tzvetan Todorov, ,,modul in care eul (autohton) 11 descopera pe eelaIalt"(alogeni Inrr-un perirretru al alterit3tii pe care prezenta lor 0 instintie. Strliinul, ca element exterior unei strueturi InchegateJ

,

introduce in scrisul oriental, incipient tara indoiaHi, terneiurile polifoniei (intra ~ extraliterare) stabilite ca pluralitate a vocilor ~i a co~tiintelor4.

Apari{ia strainului 1n Jumea rom.fu1eascii este prezentatii de Pornpiliu Eliade cu un resentiJrent romantic ~i paseist specific, de altfel. epocii - sf'ar-.o;;itul veacului treeut - confonn unei paradigrne de larga

I Punctul de vedere, traduccre de Angela Martin. studiu inLroductiv de Mircea Martin. Bucure$ti. Editura Univers. 2 Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii. Problema CeluilaJt. l~i. lnstl tutu I European. 1994, p. 7. 'aceea a comunit1l\ii Lradilionale. I Idee<! aceasta se prolecleaza sumar tn observ,wa dup~ care "Con~liinla eroulul cste data ca una sLraina. apaf\infuld altcuiva", ~hhail BahtlO. Proble01ele poeticii lui Dostoie.-ski, Bucure~ll.

Edllura UOlvcrs. 1970. p. 9.

101 100 'fentZltia orientulUi

raspandire, prezente ~j in romanuJ lui Mcolae Filim:m, ill vOOevilurile burl~ti ale lui Alecsandri, In articolele politice ale lui Emineseu. Prin diversitatea sa ctnica, ord-~ul este inferior satului. Omogenitatea etnica a acestuia trebuie salvatii, mai ales ca o~u1 pare definitiv pierdut din ca~ invaziei negustorilor ~i meseri~ilor de toate n~iilcJ. In viziunea lui Pompiliu Eliade, bunaoara, negustorii anneni sunt "cci mai cinstip" penrru cit "se dovee/esc cei mai Jegati de \Arli" ~i "se a"imiJeatii mai repede restuJui popuJa{:iei." Alte caJitati : ,.Nu fac mulra zarva, sunt cumpatati. a~czati. economi. r~i mal pastreaza pentru 0 vrerre limba ~i triisatwile etnice: Ii recunO\'ti dupa tenuJ ~liniu ~i pfuul negru. In fiecare an pleaca In Transilvania, In Ungaria, in Silezia, in Moravia, In Brandenburg, la Venetia. ca sa faca cornert cu vite mari ~i mici din Principate. In tara, soot mai ales negustori de tutun sau de obiecte de lux, pe care Je adue din ciilar01'iilc lor din Europa. indeosebi de la Leipzig: de unde Ii s-a tras ~i numele, de lipscani. Yn linii maIi se poate spune ca dintre toti strfunii din Principate ei sunt eei rnai iubiti S1 cei care iubese cel mai mult tara care II gazdui~te." . fnsa prine1paJa lor virtute este faptlll ca ,,dllpa 0 suta de ani abia de se mai aude vorbindu-se despre ei: ttebuie sa se fi topit aproape toti, pe nesimtite, In masa populatiei .,,2

Negustorii greci sunt insa eli totul ~i eu totul altfel. Ace~tia Yin .•din toate colturile Greciei ~i ale 1Urciei, din Albania. din Moreea, din Macedonia ~i, od.ata aj~i aici raman." Comportarrentul lor stamc.~te mfuria evocatoare a istoricului: "Cruzimea !;>i ne~inarea

I lntcrtsant cstc faptul ca in rrclI.a pc care 0 Yom analiza, influen\u 'deo]oglca rndical-naponalistil l'psqte. accasta pare a fi apanaJ aJ dczbatcfllor pohllce; tn lill:ratura mterbclic5 de extract tcmatlC onental tolcran(a Inlcrclnicii cste 0 rcalttale incontcstabiHi.

Pompiltu Eltade, InfluenlJJ frnncezii asupra !.pirifului public tn Homanin. Originile. Bucurc~li. Etlitura Univcrs. 1982. p. 1O~.

Daniel 'll1ilii

lor scandaliz.eazli pana ~i p~alele din provincule vecine, pana ~i pc domnitorii fanarioti care, In mai multe riinduri, au cerut ~i au obtinut 1rnpotriva lor fmnane d extelminare. Dar revin eu fiecare noua dornnic, sa yanda $i sa eumpere cereale, sa practice camata ~i sa necinsteasdi familiile."

PopuJatia evreiasca a ora5elor din Principate est..e pre7entata prin ocLlpatiile spectfice. Evreji se tndeletnicese eu micul comcl1, mai mult: ,,11U vor sa ri~te ninric: ~ di se mu1turresc, la inceput. sa vanda ~ame, lapre, fructe. Indeosebi raehiu, de cde 111.:'U multe on dres cu apa; sau fac contnibanda CLl cereale. Cand evreul a strans ceva bani. 'incepe ncintfuziat sa-i dea ell earnata."

Conform unei vecru traditii europenc. ae~tia sunt considcrati intru~i veniti de aiurea care llriisc societatea in mijIocul ciireia triliesc: evreli ,,mmutesta un dispret profund pentru ceilalri locuitori ai ¢rii, pe eare-i cllprinde sub nwn:~le generic de «goi». adicii <<l1ecredinci(~i» .

~nii ace~tia vorbesc 0 limba lie neinteles, ~l.

eWI1 veneau din tan diierite. ~l lor Ie era greu sa se tnreleaga illtre ei; in general. folosesc un arnestec de dialect german ~i de ebraidi. Poarta nume care nu se i"ntillne.<;c In nki un calendar ~i pc care localnicii nLl Ie-au mai auzit: Wc, $loim, Leiba, Nufer. Ii recun~ti irred.iat dupa port ~i chip."

Grecilor ~i evreilor Ii se ala.rur~L In a doua jumatate a veacului trecut, negustori ~i rreseri~i nernti sau italieni, apei institutori din Franta ~i de prin Anglia - subiect distinct, Si ~tia. al cercetarii de fa¢. pentru ca. prin ei, societatea romaneasdi se confrunffi cu al doilea val de imigran\l. ce-i drept mult mai restrans numeric. Prezenta lor presupune institui.rea unui dublu

I Pompiliu Eliade. ibidem, p. 104

l

103 102 entmill orientului

raport de alteritate: fata de autohtoni 1?i fata de alogenii proveniti din lurrea Orientului (cazul grecilor. turcilor, arrnenilor) sau legati prin traditie ~i religie de ae~ti (evreii). ~. prima "penetrare" prill imigrc¢e a

societatii romal1~ti i'n ordinea vechimii este. ian1 mdoiala, rea onentala care dateaz1i lnainte mca de epoca fanariotii. De aceea. nego\Ul ~i rnulte dintre rreseni au. confonn lui Lazar ~aineanu, denumiri turce .sau grece~tj : ,,Meseri3..$ii emu organizati In corporatiuni distincte $i separate, numire Isnafuri. avand fiecare cate un staroste sau reprezenrant oficial: acela al argintarilor .se numea cuiungj-b~a. al bacarulor bacalb~a. aJ barbierilor berber-basa. al bucitarilor ahciba<>a, al cavafilor. . cavaib~a. al cojocarilor (lJ:TJP&l:iti In ba..'iCalii ~i i5lJcari ) ciufcib3..$a. al croitorilor terziba!?a etc.: tot a,;,a bruklrii. cavafii. cherestegiii. dulgherii, macelari i etc. Gradele profesionaIe erau : cirac. ca.Ifli. n~ter.'·l

~llineanu. InnuenlB orienta/ii Bsupra /imbei ,~j "u!furii romine, Bucurescl, Edilura Iibranei SOCl;:CU & comp. llXJU, r CCXXl.

L..

Daniel Viehi

1umea lui Jtic Kodaru. Arnestecul etnic din spatiul balcanic este 0

caraeteristicli a acestei lumi care. eel putin .in literatura, apare ca ftind extrem de toleranm. Xenofobia 0 gasim mai ales in diseursul politic. Literatura, pentJU ca se n~te din viatii ~i pentru ca este expresia nemijlocita a <leesteia. inf8ti$eazii aJtfel realitatea. lata, ca exemplu. pe 0U.ra ChiraJ ina, pe frumoasa ei ~, pe fwl ~i fratele lor, eel prieeput la dans, cheltuindu-1?i viata in petreeeri alaturi de "turci. greci ~i citeoda.ta rom1ni", ciici, tine sa ne spuna povestitoml, .,nationaJitatea nu juca mei un ml, eu conditia ca cwtezanii sa fie tineri ~i frumo~i. delicati. discre~i ~i nu prea grabiti"l. ,..Amestecarea m¢.ilor'· 3seunde uneori adevarate mistere ale ascendentei eutfuui personaj. cum este cea pe care 0 dczvaIuie prinrul Mavrocosti, ,,frantuz;ului" Antoine Bernard in romanul sadovenian Nopfile de Sanziene. care a fost interpretat ca un roman al ehemarilor ancestrale, 0 victorie a vechimii impotriva lumii modeme : ., ..noi". se rnarturi~te Mavrocosti. .,nu suntem greci dupa infati~are: suntem carreni mici, eu umerii obrajilor u~or

proeminenti. Leaganul neamului nostru a fost deci Asia, nu Elada. Nurrele nostru originar nu-l ~tiu. !.rau dus puhoaiele. viscolele etem-mi~catoa.re ( ...)"2

~i

Sit uitarea

cu toote carra ca

rnarile "pamantul

! Pan;1I1 Istrati. Chira ChiralilllJ, p. 52. ~ Mlhail Sadov~anu. Noplile de Sinziene, in Opere, 12. Bucure{\ti, Editum d~ slat pentru Iiteralllra ~i arta. n. 416-4L7.

104 TentZltin orientului

Moldovei are proprietatea de a aIre,.<;teca natiile". totu~i, crede prinrul, eeva "tot a rfunas din vechii pecenegi. Au ramas eel putin cfueva nume, simboluri ale luerurilor de odiniOc-rra' ,1

"Amestecarea rasei" pe parnantul MoJdovei s-a petrecut In vechimile istoriei cand viteji precum Nicoara Potcoava au dus ,,0 via{li de pribegie, ( ...) prin stepe tara how, pe ape repez1 ~i limpezi, prin tan inflorite ~i prin pustietiiti arse de seceta,,2. ~i eu toate ca .,tureii, tatarii ~l le.~ii murrmrrali eu groaza nwneJe lui, ~1, III

naIueirile de spa.un<1 ale aeelor VTemW"J in£rieo~ate, falniea lui fiiptura se arata Il1tr-o ~nealii de sange"3, eu toate acestea In tinuturile Moldovei ~i in cele ale Dobrogel, In pragul secolului nostru, ace$tia au s~it prin a trfu p~nie laolaltii. In vren~ lui Sadoveanu, satele tatarC.5ti din Dobrogea searnana eu cele din timpuJ lui Nicoara Poteoava; ~i atunci, ca ~i a<;tiiz.i, "Prin ar'$ita verii, pe ulitile intortocheate, prin casutele sapate mai mult In parnant, pJutea 0 pace ~i 0 jale de mimi. Rar, pe la 0 cotitura, un chip pistrui, eu ~urubwi pe 1£1 tfunple, eli tiehia soioasa to cap, sta dupa 0 taraba murdara de lemn, lotte oale de 1m, tintind Inainte ochii mid ca doua piroane oo.tute sub frunte',.j.

Relatille dintre oameni se pot injgheba flfese, ehiar ~i In vrerre de riizboi. 0 scena de acest fel este posibila 1n vrerrea scurta cand a:rrrele contenesc ill riizboiul din '77 : "Soldatii taeura 0 vreme, apoi Ul1ul de ]£1 ooi zvarli 0 glurna. Un rfu; stapanit se Intinse. Un turc dispunse Tntr-o roI1'1fu1easdi stricata ~i alt ras pomi. Apoi Wl caprar azvfrrli illl pac de tutllil. un fruntao;; un pesrret - ~i o~tenii turci l~i ariitau clintii albi, ranjin

J Idem. op. cit" P 416-417 2 MihaiJ Sadovcanu. $oimii. Opere, 2" p 52. ~ Idem. ibidem, p.52. 4 rd .. ibid., o. 91

105Daniel Vi2hi

foarte prieten~te. SehimLul de vorbe seintinse, din rfu1duJ eelaJant venira 1£1 noi pipe, pgarete ~i alte fleacuri t~ti"l.

Barierele lingvistiee nu sunt prilej de poticnire a eomunicari.i, dirnpotriva, srnmese tID urror spumos :

"Un capraI' balan, eu ochii fexute vioi, striga : - Effendi ! hei effendi ! - Evala ~ zise, de dineolo, Wl ture lnalt ~i b3rbos. - Moclis hacana! vorbi foarte series caprarul.

Ghel burda? Perpelita hacana', tangar mangar brlengher buf! TureuJ ramase eu ochii holbati, wa sa priceapa.

- Nu prieeput? Tntreaba diprarul. $i flacaii prinsera a r.ide. Tureul l~i intinse $i el gura, eu dintii albi, tntr-un rfu; feticit, l~i scoase plpa din tunica ~i 0

zvarli eaprarului. -Sabalairosum I... striga caprarul, ridiefutd luleaua.

$i turcii izbucnira In ras. De ad prietenia se Intinse pe toata linia. far dipralUl care ~tia tur~te sta mfuIdm ea un p~a ~i scotea, din efutd In cand, care-o yorba n3stIU.';mlci, care stfunea riisul tuturor' , ;'.

Ca ~i 'in ca.zu\ evreilor, ~i nrrcii din Romfulia interbelica se indeletniceau eu comertuJ ~i, mai ales, tineau cafenele, ~a cum campatrio?i lui Iosub atineau calea drumepJor eu ~rre. Cafenele1e tureilor din Bazargie seamana eu cra;;rrele evrei~ti, acel~i aspect de paragina te mtfunpina ct1nd patrunz.i in spatiul lor strfunt ~i mtunecos; m~teriii difem fata de efrreiurrele din tfugul moldovenesc, cele dintili. au Ul1 inconfundabil aer oriental. : ,,0 maghemita: de bagdadia carcia te lov~ti cu capul, ni~te divanuri cu rogojini, 0 vatra eu ciirbuni, sub spuza. un ibric ~i citeva filigene. Instalatia e gata. Vezi cafenele de aeestea pe toate uli{:i.le. una lfu1ga alta. una peste drum de alta. cativa mw;terii eu tmban, gravi ~i

1 Idem, Ccasuri de plu:e. In POJlestiri de riizboi, Opere, 3. p. 69. 2 Idem. op. cit.. p. 69.

107

106 'entmia ol'ientului

omoli sorb ciudata licoare ca ~i cum ar mdeplini un oficiu ~i rostesc din cfu1d in cand care un cuvant. Ori mai degraba tae"'.

Cfu'ciwna este un tapas frecvent In proza sadoveniana despre targul inceputul u:i de secol. Aici intaInim rnorrente dramatiee, pasiuni dezlanruite sau altele, donr umoristice. Baba .Maranda, In cutare nuveUi, poveste5te jupanesei Anghelina cum anume ,,~-a dus pfuinteIe la ~ma din sat, la Sura, ~i s-a pus sa beie nun." Neavand cu ce pla.ti panntele ,,~i-a lasat potcapul zlilog". ru;;a inca! ,Jidauca" 11 tot striga "cand n vedea t:reeand prin caparul uljpi" ~ 11 'indemna sa vina sa-~i sCQata potcapul, dar "panntele i~i 'indesa paIfuia pc oehi ~i se ducea gIont inainte..." Finalul intfunplarii este n~teptat ,Jidauca Sura" daca a vawt "ca nu mai vine preotul, s-a apueat \'i-a pus oua in PJtcap.',2

carciumarii sunt mai peste tot evrei; a'ipectuI ~trelor este descris cu voluptate aproape ~ In fapt. ruina lor exprima ceva din viata mizera a oamenilor din aceste locuri. Cfu-ciuma evreului Iosub "era 0 !?andrama neagra ~i urfua. cu ni~te ferestre chioare $i zoioase, _ ~i sta pe 0 coasra, sprijinitii in propteIe marl de stejar. ~abia sta; te rnirai cum 0-0 da vantul jos." EchiHbrul ei precar prilejui~te prozatorului 0 compar<1{ie nu lipsira de urror: "Tot ~a ~i betivul : se clatina ca dus de apa In toote pfu1ile, $i nu cade. Te g§nd~ti di trebuie sa fi. o minune la mijloc. IX buna sarna ca 0 rrrinune ca asta tinea 'in picioare ~i ~ma din Paiseni."3

I Mihall Salloveanu. BBzargic. Tn Opere, 10. p. 400. 2 Mihail Sadoveanu, Cra,fma lui mOf Precu, Opere. 2. edilic cnlJ­eli de Ccrnel Simionescu. Bucurc~ti. Editura Minerva, 19X5. p. 291. ,1 Idem. ComoarJJ doroban/ului, Opere, 3. p. 99 ..

Daniel Vjg:hi

~adar, evreii sunt prezen~i mai intotdeauna 'in de.<;crierea carcimrelor ~ Intr-un anume Joe, 0 "ovreicuta [lll'IlfuIa" este t:inta unor glume licentioase, care U stfunesc 0 stfu1jeneala feciorelnicii.: ,,0 ovrcicuta rurnana, pieptanatii frumos, cu parol lustruit, aducca gustiiri, yin ~i fripturi eu un zfunbet ademenitor: «Mai dorip. :eva?» ~i totdeauna erau rasete tari, batili In palme,

cand aghiotantul l~i ducea amandoua rnanile la mustati ~i, rdnjind, spunea gluma obi~nuita: «Firc~te ca ne mai trebuie ceva!» Fata se lnro~ea, l$i tremura u$or capul pomadat, apoi rndea ~i ea, ariitfu1du-~j dintii sclipitori.'"

Petrecerile sunt animate de ~rnarul evreu, de rigani lautari ~i de cantari de mahala: " Em un chef la toana. D:mmul Iosub numai in papuci, eu laibaruI in vant, L~i plirnba in toate pi:irtile barba ro$ie ~i obrazul pistrui, aducea biiutwil intruna $i era foarte vesel, Dimachi scarpa di n scripdi $i Ciobanu zdriinganea din cob:z1i, $i anlfuldoi cantau cat IT pnea gura :

«~-am avut, de n-am avut, La nimenea n-am ceru!»,,2

Adesea se petree in cr~ll1a lncilierfui inevitabile. In de.c;crierea lor este de remareat .frecventa ridicata a verbelor de mi~care care redau cinematografic intensitatea intfunplarii: "Se facu un zgomot asurzitor. Nevasta ~i copiii cra.5marului sanra. lncepura sa tipe $i sa planga. Ceilalp trei romfu1i apueanl pe omul rnfu1ios de bra~e $i cautara sa-l scoata afarii - dar el se smwlci, dadu cu pumnii ~i picioarele. Dupa aceea il apuca de barba (pe ~marul Iosub, n.n.) ~i-l trase pe IX>delele pline de norai, injurfuld $i racnind eu mame. Dimachi $i Ciobanu 0 apucasera la fuga pe u~a dindos.

C§.tiva oameni care treceau pe drum intrarii ~i, cu totii, taoarara asupra [X)robanrului. Se meu 0 invaIma-

I Idem. Foare oOlilii. Opuc. 1. p. 1.L. ~ 111t:1ll. Como8nl dorobJll1tlJllJi. Opere. 3. p. 99.

109 108

Tentatiu ol'ieJItulUi

$ea1a nemaipomeniffi. SeauneJe, rne.sele pariliau ~i se starfunau, stielele cadeau ~i se spfu-geau sunand, dornnu) Iosub tipa, nevasta-sa tipa, copiii {ipau, NecuJau menea, oarrenii strigau, - apoi deodatii izbuenira toti afara, inploaie ~i noroi".'

Ocupa{:iile evreilor in targuJ sadovenian SUnt

dintre cele mai diverse, toate au msa un inconfundabil aer de sarJeie, de precaritate sociaHi care constituie, de aJtfel, sursa unei expresivitati obtinute prin deserierea evocaloare, ea ]'n prozele eu tematicii asernanatoare din r. Peltz, Ury Benador, M. Blecher sau Panait lstrati. lata: cum este prezentat un bUjar evreu :

"Calul de la trasura, caramiziu, slab, eu coastele~i ~olduri1e i~ite, mergea In trap ostenit. Pe capra, ~ezat cam Tntr-o parte, ca sa poata vorbi cu m~teriul, jupanul, eu perciuni, eu barba ~i musta{i1c ro~cate ~i eu obrazul ea stropit eu sange. piirea ea dorrniteaz1i. Din vreme in vreme, birja dadea Tntr-un hop: calu) sliibea ill pas. Atunci ovreiul inaIta eapul, se apleca asupra ehilnei ~j, Tnvfutind bieiuJ pe deasupra capului, rcknea speriat: "Dio -clio Loo" Urma 0 ploaie de lovituri eu bieiu~ea ~j eu coada bici~tej; gloaba se optintea-. Negrea era .repezit pe spate ~i tncet ~geau ceva mai repegiorpana la alt hop."2

Negustoria marunta este TnJdalitate ind.irecta de caracterizare a evreului, praeticarea ei Insot~te aspectul exterior specific aJ acestuia. Specifieitatea este adesea subliniata $i prin fclul de a vorbi al personajuJui: ,,Printre )ucruri1e Impresurate de lumina mulra din lumea aceasta mare ~j now, se mai arata copilului ~i umbra trista, i'neovoiata a lui jupan Sulam, negustorul de apa gazoasa. NaJt, slab, eu barba .cara, ro~eata. aseutita; eu musra~i lungi, subt un nas mare, e-o fa~a plina de

J Idem. op. cit, p. 113.

~ Idem. FOBre oli/ita. Onere, 3. p. 142.

Daniel Vilrhi

pistrUi, Lmbracat In zdrente; acest jupan ~ulam tfu.·~te toata ziua pe witile ora.,?elului, ~te greu ciirueiorul eu so<lii, $i din cfu1.d in cand, ca 0 euno$tintii veche, s-arala copilului umbra aplecam, s-arata caruta, nourul de praf uriu, ~i rasuna strigatul prelung, r~it :

- z:octa electrica! doi graitari pabarul! ZocIa electrica !.. ."1

Altundeva, ocupatii similare earacterizeaz1i personaje asemanatoare, singurul element comun saraeia: ,,I{ic Zodaru triigea In toare dupa-amiezile un camcior pe ulitile targtl!loruJui nostru. Cu amandoua m5nile aduse la spate, Tncovoiat adfule din $ale, eu mustatile In piept, parea ca trage 0 povara ooa$a. Dar in caroeiorul scund n-avea decat daua tiniehele murdare din care turna iei-colo, oprindu-se pe la case. gaz albastriu. and pomea, spatele i se lncovoia mai tare $i gla<;ul lui eiudat, subtire ~i ragu$it, Ingana prelung :

-Hai gaz ! hai gaz !,,2 ~i ehiar daca, lntr-o an~ situat'ie, evreului nu i

se eLm~te ocupapa, ehiar daea nu practica niei una din cauza sameiei care 11 scoate practie 'in mara socie~,

eu toate acestea oamenii ii atribuie una anwre, ea in cazul lui CaIman ciiruia j se spunea Gubotam) : "Tr8.ia ill rnrg la Pa$cani, un ovrei. care pana attmcea nu mi se parea foarte nacajit. TI ehema CaIman, poreclit Ciubotaru. Nu $tiu daca flkea eiubote. Nu I-am vamt nieiodata lucrand. to cocioaba ill care traia, era cu neputintii sa instaleze un atelier. Abia aveau loe sa se lnvfu:ta el, nevasta, eei doi baiep ~i ceJe doua capre. Cred ca eei doi baieti, Machi ~i Acl, dorrneau eu eapul pe blana caprelor, altfel n-avea eum sa-i euprincUi 0 cocioaba care nu masura mai mult de trei p~i in lung $i-n largo

I Idem, MQrmantul unui copil in Opere. 4. p. 14. 1 tdem. fpc Zoduu, In Opere, 7, Bucure~ti. Edilura de SIal pentru Iiteraturli ~i arta. p. 554-555.

111 110 enJ'lltil1 orientului

Acoperi~ul acestei locuinte era aldituit din toate tinichelele gasite In gunoaie ~i r§pi".1

Comporta.rrente sorprinse din afara comuniratii, are lasa sa se mtrevailii atitudini pasionale, sunt

evocate prin apari{..ia cutfuui ,.Reba" a1 carui singur semn distinctiv este faptul ca poarta straie "evropen~ti" :

,Aproape de amiazil, coItal acela de rarg se d~tepta. Venca Reb-Itic. Glasul lui de departe sc auzea ca 0 talanga. Copiii ~i ferreile apareau in praguri; ~i

rno~neagul, subtire ~i slab, imbracat «evropenc~te», lnainta manios. cumpanuldu-se u~or. l,?i indesa eand ~i cand paHma rupti:i in cap ~i se uita uriH la cei care 11 impresurau. Apoi se oprea, ridica purrmij spre casa lui Befeu, croitorul din col~, ~i prindea a dieni romane~te, lucru pe care numai la betie II facea:'2

In ciuda saraciei populatiei evrei~ti din tfirgul moldovenesc, Sadoveanu surprinde ~i 0 virtute a acesteia, ~i anume pre~rea il1vataturii, fapt pe care II evodi ~i Dry Benador. La Sadoveanu hKnI1 acesta estc clescris cu umor. dar ~i eu adrni.ratie :

"Oiteodata II zaream ~i clirnineat.a, mai ales 111 'lele ploioa.'ie, cand ulitcle tar~orului no~tru. se

prefliceau In adevamte rauri de noroi. Yn ~a dimil1ep, Itie Zodaru avea alta rreserie: ducea in spate, Ja ~eoala ovreiasca, copiii mfuunp. Ii culegea de prin cotloane, de prin cerdacuri plouate, de sub guri negre de lli?i. li lua eu ~t~ug mcarca ~i Incepea sa triinteac;di prin glodul ad§nc ciubotele-i uri8.?e. Cei patru-cinci pnmci, eu straie ~i batiste colorate, stateau aninati ca lipitorile de el, pe grumaz, in spate, pe umeri ~i pe brate. Ajuns la heider, Ii descarca In brat:ele lui Her-Berl, un rnalamed lung ~i ~irat. Dupa cfueva cilraturi de acestea. chichineata lnvatatorului se umplea; ltie vara capul pe ~a ~i privea

I Idem. CaIman, 10 Opere, 10, p. 634-636. ~ Idem, Faare ofili/ii, Opere, 3, p_ 155.

Daniel Vi!!hi

minunat cum odraslele lui Israel invatJi litera legii. C-o varga groasil, Her-Bed biltea tactul, ~i copiii cfintau In cor Iectiile, necontenit, ceasuri Intregi, eu voci subtiri ~i

monotone. - Invatatura-i lucru mare ! zicea I~ic cUitinand din

cap ; ~i pornea la afaceriJe ~i nevoile lui :,1 Figura negustorului Mcu Braun din romanuI Foe

in banal ea lei de 1. Peltz este emblematidi pentru (~ ghetoului, a ulitei evreie~ti eu orizontul marginit In ritmul anodin al unor existente fara perspectivu. Orientul se distileaza, ca la Sadoveanu, in aglon---.erat--ia excesiva a meseriilor ~i a negustorilor ratati, chinuiti de visul himeric al Imbogaprii. ...Autorul rcu~~te", crede Crohmillniceanu. "sa dea senzatia Ingran~dirii existente lor condarrmate la recluziune. Olsatorese biltrfine, cbelneri reumatici, negustori ambulanti. actori ro~i de ftizie i~i consuma vietile obscure in ocliii in..alubre sau in ceainani mizere.,,2 Pentru George Oilinescu, romaneJ lui Peltz sunt "monografu de cartier ~i intercseaza prin aspectul colectiv." Meu ~raull "e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculew1i un marc han sordid, azi) al epavelor evreie, Si asigura pe mati sume Harml cu tei In scopul de a-i da foc. Insa Hanul e incendiat cfind nu rnai era asigumt. provocand ruina ~i moartea lui Micu.',3

Exotismul nun~lor ~i a1 ~eriilor, investigatia unui m:rli u marginaL mo~tenitor al lUmll orientale, este dublat ~i de un apetit epic, cam aglomerat ~i el, uneori exce..'\iv, ratfuld efectele prin densitatea faptelor relatate ; Micu Braun este un Cesar Biroteau. dupa cum afi.rrnii

I [demo Lwc Zodaru in Opere. 7, p. 554-555. , Ov. S. CrohmlUmceanu. Literatura romBnii intre cele douii rii.,· boaie mondiale, vol. 1. Bucure~tl, Edilura Minerva. 1972., p. 344 '. G. Cilinescu. Istoria fileraturii romene. Compendia. Bucul'C\'Li. Editura penlru hlcralura. 1963. :107.

113 'fenfutiZl orientului

CrolunaIniceanu. Peltz Ii descrie in fel balzacian maru-ea $i ciiderea: viata sa este 0 ogJimJa a unei lumi afIma ill perrnanentil zbatere, 0 lume n~ezat1i: ,.Domnul Micu a avul 0 tineretc rilia.citoare. Panntii s3.raci, lucratori Illtr-un atelier de croitorie, frati ~j surori cu nemi1uita. Batriinii s-au stins pc tacute ~i pe nesirntite, In noptile tara bucurie aJe ulitei. Fratii ~i suroriJe s-au risipit. Villi au devenit, la randul lor, 1ueratori sau tiniehigii, eu neveste ~i copli, fetele s-au mantat ~i nici 0 swpriza nu li s-a ivit 1'n viata.. El a salahorit 0 vreme, copil, Intr-o pravaI.ie mica din Dude;;ti - unde soarele nu intrii dedit la zile rnari - eand patronul era obligat de vechea lui ofrica sa se mute pentru 0 Ju.na, doua la Filaret." I

Ghetoul trdi~te alaturi de reveria imbogatirii ~i pe aceea a evadarii peste ocean, in America. Micu Braun reu~~te sa pIece acolo ~i toti cunoscutii comenteaza plini de invidie intfunplarea: ,,Fosta ulita, tot eartierul s-a minunat. Micu Braun in America ? 0 adevarata grozavie ! Ce-o sa facii nebunu' acolo ? Tori nernaneatii ~tia cum se lnvartesc de 0 caIte de vapor, cum 0 ~terg ! Ei padisesc mame rebegite sau tap ell

un picior In groapa, neveste lara nici un ban in casa _ i'mpovm-ate tnsa de copii ~i frati marunti ~i multi - ~i trimit apoi, din lnfrico~atoarele ceta? de piatra ~i 1ernn, lungi scrisori s~ietoare, in care tremura dorul de casa, de-ai lor, de tot ce-au lasat ill UI:I11B.."~ Ghetoul comenteaza ill felul lui ispravile lui Mcu Braun; cand .cesta trimite acasa 0 [otografie care U InIati~ in

"unifonna de soldat arrerican", sora lui Ii arara fotogra:fia CllIl1l1atului ei, ,,grataragiul din Dude~ti" ce 0 prezinta cunoscutilor la cr~I'Tl3.. Imaginatia PJpuJara se inflarreaza ,10 carciuma eu vinul vestit aJ podgorii lor odo~tene" ~i hotar~te ca ,,Micu a ajuns general

I 1. Peltz, 0p. cit., p. 12. ~ Idem, Ibidem, p J4.

DanieLYi2hi

amelican, ca sor-sa a primit 0 mie de «dolari»~i di In ~'eYa luni are sa pIece acolo la nouJ imbog3.tit. An~nca! Te joei cu An-erica!" Mai apoi s-a. aflat cii Micu a ajuns "un mizer Incasator La tramvaie" $i a fost tratat ca atare de fO$tii lui cona(ionali eu toate ca aventurierul Ii serie surorii sale ca "avea lcafa mai burn deem In armata ~i toarli ziua se plimba ell tramvaiul electric, nu cu cai, ca acasa." :Mai apoi, dupa ciitiva ani, ~tirile despre Braun dobclndesc din-ensiuni legenclare: ,.Ulita a Inceput iar3.:?i sa ~optea-;ca, sa nascoceast:a, sa zburde. «MieL! e taIhar 1a drumu ll1are: de mic a tost crud ~i cam santo Jefui~te trenuri Intrcgi, I'n banda, exact l:a ill America». <<Micu nu-i tillhar ­rectificau altri - e numai un atlet ill circurile ambulante. Sperie lumea cu nazdrav3.nii. Trdnt~te clmtr-o rni~care un vHijgan uria~. ~igur pe ~t~ugul lui ~j e illdriigostit de-o araJx>aidi pe care a luat-o eu cL ill Europa. Acu' e la Paris sau la Berlin. (~a' de unde», face alta eategorie de localniei. «Micu habar n-are de cire, nici de anlboaice. E tot 1a New York. S-a angajat mtr-o pravalie de manufactura». Nu-i cl atat de priceput in bran$a asta ? L-a ~i intaJnit cutare ~j l-a illtrebat de ce nu scrie un rand acasa, sora-sii? Dar Meu a lojurat-o ca la Buc~ti ~i a raspuns cii n-are de ce ~i

niei ce sa-i scrie.' 'I o radiografie a lumii evrei~ti intreprinde ~ Ury

Benador In rornanul Ghetto veac XX construit pe ideea cii "spiritul de discriminare r'dSiala se pasrreaza In 1uItlea burgheza m:xlerna ~i ca el continua sa oblige populatia evreiasca 1a 0 existenti! izolara. Nu e ignorat l'nsa nid roJul conservatorismului iudaic. Spre deosebire de Peltz, Dry BenOOor pune chiar accentul pe fortele coercitive din sfuml minoritatll evreie~ti, pe tradi~ii re1igioase ~j

I'd.. ibid., p. 17.

115 114 T~ntatill ori~ntului

eulturale. dfuld romanului 0 factura etnograficii"l. TaHU lui Baruch. .Mcneil Landau, paras~te un rarg obscur dill

Moldova, n1fulat de s3I-acie ~i disperare pentru a se stabili In Braila. Poezia provineiei din Vcchiul Regat se piislIcaza intaeti'l.. ace1a~l arrestee de san'kie dezolantii lntr-o aglon~rare urbana precadi. ca in rornanul lui Peltz. ~scrierea ora5ului 1.5i g3se5te expresivitatea i'n cxploatarea llnui ~m~ pitoresc urb~m de traditie ba.lcanidi, mal putin prelent in proza noascra ca~ i~i cautii ::>ubiectelc sau in lun~ ruraHi sau in rrediile aristocratice. intelectudle sau ewnpene de up occidental : ,,Mendl a ram'ts ill fata casu~ei miCI aplccara intr-o pane, dm hanul asta nesffu~t. eu alte douiizeci de cocioabe. una langa alta, toate la fel, sCc~date de lumina galbcna a lunei mari, rotunde, care e acuma deasupra bisericii ClI lIel eupole, din curtea de alaturi. Totul din jur pare fantomatic: luna em-e vfu;l~te pc cer, cvreii miei carl vin din o~, eu p~i obositi ~j sunt i"nghirit:i de gurile cocioabeJor $i copiii can alearga descuJti prillhan,,2.

La fel ea in romanele lui Peltz. lurrea aceasta i~i

duce traiul prin eeainani ~i hanuri sordide, prada acelei~i reveru himerice a evacliirii peste ocean: ..La coltul bulevardului eu srrnda Mare, Mendl s-a oprit, ill fata ceainiiriei Petersburg. la fel ell ceainfuia din Dorohoi. $i aiei stau ~ezaD: evrei ill ju.."Ul Ireselor ude. band ceaiul <<prokuski» 10 farfurii mario ~i ,uei - Ja reI ca In Dorohoi - rei mai multi stau cu capetele ingfuldunue ~i privirile pierdute in gal. Dad! te apropIi de ~<;e ~i tragi ell llrecbea. desI~e~t.i Intrebi"ui ~i

raspilllSw-i fa fel ca ill ceairulria din Dorohoi :

: Ov. S. Crohmalmceanll. op. cit., p. 345. 2 Ury Benador. Ghetto veal: XX, Editura Libriirici "UmvL:rsala" Alcalay et co .. BlIcurc~tl. p. 47.

l..

Dantel Vigbi

- ...Eh ...da, la Montreal zic $i Cll"l

Imaginatia locuitorilor ghetoului COl1Struie$te fictional lumi paralele. strabatute de miraculosul oriental exotic. Numele unor mcserii se alatura unor realita{.i iudaice n-ansfigwate fantastic: ,,lukJ tinicbigiul spune intamplarea cu eei patruzeci de rabini din I~i cari au vrut sa OOud din cef boul care poartii In eoame cheile rnfu1tuirii evreilor.

Dogarul Nuham a trait, uite aiei, In h,m unde ~ed cu totii, intfunplarea cu reb Matesiuhi, scriitorul de Tore care mai Iocuie{lte Si acurn acol0 In odfuta cocotata pc cele patru trepte $i selie cu ut>a ~i ferestrele lnchise $i Cli homul astupat. Cu patruzeci de ani In l.lftTIii s-a furi:;;at Intr-{) noapte necuratul prin co~ul sobei ~i i-a spureat 0 Tara abia ispravita"l.

Imaginatia populara, foLdorul cvreiese ~i traditia .-eligioasa specifiea se Implete$te eu ineursiunilc liv:re.~ti In istoria neamului israel it, dar ~i 'In marile legende medievale eu Golemul sall 'in realitati imediate cum ar fi aceea a eeleb:rei afaeeri Dreyfuss: jnsu~i tata poveste~te intfunpUiri minunate din cfu1.ile pc cali Ie eete~te: pov~ti din vre~ inehizitiei spaniole. eu copii de evrei dipiti ~1 ajUW?i alXli episcopi sau sfetniei ai regilor; suferinte1e dipitanului Dreyfuss, exilarea lui pc Insula Dracului, apoi relntoarcerea in onoruri. Mnuni eli Golemul din Praga, omul de lut. ciiruia rabinul i-a pus sub limba nurrele eel adevi'irat al lui Dumnezeu; nenorocirea aeeea din seam de Vineri, Cc1.nd rabinuJ uitfuId sa-i seoam hfutia de sub limba ~i nemaiavilnd voie s-o faca, pentru eli se aprinsese Intilia stea ~i 'ineepuse Sfunbata, Golemll1 a dus 1a sinagoga raul Intreg ~i a illecat or~ul".

I Idem. ihidem. p. 47. :! Id .. ibid., P 19.

117 I I (i

Tenhltia orientulUi

Sprc deO$ebi.rc de romanul lui Peltz. in eel aI lUi Ury Benador "trilbat realitari ale vremi i. sunt descrise intaJniri pol itice ale sociali~li lor in mijlocul carora evreii <;e sirnteau fa adapost de ofensiva nationalista ~i antisemiW. este dcselisa raseoaJa din 1~7. spaima ill [ata unui posibil pogrom, figuri ale militantiSmului mmanese de stanga de talia lui Stefan Gheorghiu sau Panait Istrati. Romanul prezinta $i mi~CclIea sionista sau nedrepUiti de felul expulzarij eruditului rabin Moses Ga<;ter.

ROlTk.'1Jlul cxplo<lteazcl, de asemcnea, la fel ea ~i cele ale lui Peltz sau Sadoveanu, resursele de pitoresc lexical. de 1.1 numele personajelor pana la cosmopoli­tismul amestceat, apetitul pentru InsU~irea Jimbilor striiin necesare inaintan i III societate dublate de preocupanle literare '.'i filozofiec ale eroilor, eonfruntarea lntre curentuJ asimilatiOllis( cu eel al pastrfuii identitatii. Emulatia eulturaHl ~i politica se intaInC:?te eu aeeea a imbogatirii r<3pide care transform8 lumea dupa ritmul nemilos al aeumulfuij ~i al prosperitatii dobandite spectaculos in acelc vremuri premergatoare prirnului razboi mondiaJ: Jnca nu s-a deschis navigatia pc Dunm:e ~i se ineheic contraete pentru mii de vagoane de grane «a Jivrer». Genn:lIlia ~i Austro-Ungaria pHitesc preturi nebune~ti. Sc zvone~te ea se pregatese de razboi. De cand s-a desehis Duniirea portul pare 0 padure nes~Wi de catarguri. elevatoare ~j ~lepurj , OJeiul humie zj $i noapte de vagoane, carure eu saci ~i stive imense. Portul vui~tc. In o~ pravatiile sunt pline de eumparatori. Cfu-ciumile de la bariere, din mahalale ~i suburbii rasuna de clliote ~i de cintec de armonica ~i de eaterindL Strada Nopth e lumin.1ra toata noaptea mai viu ea i'naintc, ~j felinarefe ro~ii s-.1u mrnultit. Marinari stnlilli parascsc ca~ele ziua m amiaza mare inca amet:iti , cu 0 droaie de copii ~j p~lamaJe dupa ei ~i se duc de-a-dreptuJ la politie sa se planga ea au fost furati ~j

D;ulicl VI~JJJ

batuii. AnuJ asta au Jnst injunghli'!1 P~lll1l cngJ '/1. lIll ne!!fU ~l dOl chineii. La Clllblli R..:.'!!aJ ~i 1.1 C1ubul Ce~-e<.lli~1I1or sc !Jlcn1 -.1 S'_ crL~tigj inll'-Il I1l)aplC a\cri ..

Ae~tc n.:..t1il:ltl ecnn'"lmice I::-J ;J1\ r:kl~icml inL;l In ~ln2'a Europei ~rft.".lntcllc") i1~l', ,L1. Dupa "ldill1 Zelctin. acea"t.J arE' "In iLnJl geIY·",l!e. ~l\":d':;l~;i in"liw\ii 5i se indreapla in dcee..l-;;I dlTCc..'!IC, tk<;1 (~u->;[irilul m::rgt: ~ ineet decJt ApusuJ'I. Di/oh arc..,l n~rl<.ll(i il \el..hiJor inslllu\l.i se datnrc;.te relPtJiit'l comclciClk 1I1tLll1a\lonalc, ~d cum apar lIe deSc..Tlse 'In pwz~ hII BCIl..1L!pr, in spauul trepIdanl d1 unUI p..!l"'. I ;i"~iri te:m. ill cLllupa. inceputtmle acestul P'()(,·~S "unt situale Uep;H1.e in limp. odatu ce prcx.'esul 1l11ema\ ionallz<1ri I cconomiL'c pnn relatlilc de schimb COI~rCli.lk :>Wll pla~~lle In Vfl:n~a

eruciuddor. cfind ,,-;.tu sl<lbilil rrirreIe contactc negustore~ti lntre OCX':ltlCl1l ~1 Ori~m. Bene11ciarclc princlpale ale ace:-.lci prim,~ Intc mapClnaliz&i eeonomice au fost orasele italiene Gell()va. Pi"a >;1 Vt~netla. inr, tlupa 1300, 51 alck romcu It.'~{ I , UL,-XUHC pillle din drumwile spre Asia treccau peStL' rcglunea dinlre Dunfuc ~i Nistru, Spatiul romanesc a ad:ipo~ltil lTli.tI ales un conlC11 de tranzit. ,~po/..ilde princlIXlJc " sU!,~ine

Zeletin, "ale nwfwilor nclusc elm Onent erau ConstantinopoJe ~i Cathl. colon!'1 genovczLl din Crimeea. De alei schimbul eu 1:'liropa ~ faeca ~le tmuturile noastre pe doua cii.i prindpJ.1.. : una ce pomea de la Cetatea Alba, smuxltea Moldova sprc Gali\ia, de tmde mfufurile plecau WlCOri mai depmtc pUna la Dcmzig sau chiar peste mare., in Anglia ; aha. ce pornea din actancul Europei, din Tfuilc de .los spre SlleLia $i Bocrrua, de aiei spre orCl$ele sase~ti Sibiu ~i Bra.so\ $i apoi de-a hmguJ MLmtenici ptma la Braila ~i tic aici la Mare":. Conc1uzia analistului romcl.n cSle, ~l'5adar. di drumuriJe

'J/wimi, p. 5(i.

II S 'Tentntia orientului

"~estea comerclalc au fost in nilisurd <;a provaace rena5terea MoJdovci ~i Munteniei, odata eu pnmele decenii ale veacului a1 XIX-lea. Prin Wll"klrc, sllstine Stefan ZelellI1, "atat de"parprea, cat ~i unirea popurului roman e deci un rczultat al telu]ui In care se Lndeplme~te procc.suJ de circulatie a mfufuri lor in cupnnsul tanlor rornane". In acel~J reI este explica15 ~i iLOltu'ea noastriL inccpand din vcacuJ at XV-lea ....:a ~i

int3:rzjerea cu aproa~ opt veacw~i a formfui i burgheziei ronl.:1ne$ti. 1-1'occsuJ cste concorrlltent ell a <.leplasare vizlbila a centmlui economic european dm sudul continentului. adidi. dinspre Halia, Spania ~i PortllgaJia spre nord, adici spre Olanda, Anglia ~i r~anta.

Rede~teptarca interesului pentru rasantul Europei incepe din a doua jumatate a veacului al XVlli-lea prin supraproduqm din Occident, datorata intrexlucerii ~inismului, dublatii de nevoia gasui I de piete con~rciale noi. Tratatul de la Adrianopol inUitudi monopolul comercial otoman, acordiind ~anlor ronlfule libertatea comerciaHL Din acest IUJrrcnt i'ncepe dizolvarea treptatii a vechilor structuri economice $i sociale din pOOcipate, mardind in ace1~i limp debutul confruntanlof polLticc ~i ideolagice dmtre reaqiunea conserValoare ~i liberalismuJ de import occidental la noi. Regasim aici teza lui Noica despre intrarea noastra din eternitatea Incremenitii ill vaJtoarea istoriei : "Cfind 0 tarJ capitalism patrunde intr-o ~ara agricola primitivii , e.1. se vede pusa ill fata acestei problen~: sa determine a produce pentru schimb, deci a munci in chip intensi'" pc ni$te tfu"ani, ce pana atunci erau obi~nuiti a produce nurnai penuu nevoile Lor proprii ~i eventual ale stapanilor pfu:t~ntului pe care erau a$ezati . Acesta e chipul ill care capitalismul mineaza vechea economic a tfuii respective - economia naturala - ~I 0 revoJutlQ­

eaz.a in economic bfuleasca. in producric pentnJ schirnb". Pri n acest proces "ramnul estc srnuls din

Dallle! Vi!!hi 119

rafXxturile sale patrim-hale ~i sibt a lUCIa dupa trebuinte­Ie capitausmulw'·!.

Un asen-cnea cornert, Jin ce in ce mal libe.r. practica polTuriJe de la Dunare inca din a doua jll1Tlatate a veacului fananol. Aici trai~te 0 lW11e. pestrita, arrestee k; Levant ::>i Ckcldcnt, esle un mewu al uventurierilor,

dar ~i al pove.,;>tilor seruationalc. Figura emblematica a acestui uruvel"S e:.(c Panait Iso:ati. prczent In chiar spa~iuJ

fictional din romanul lui Benador: ,Zalman 1-a infonnat -<1 [strati c acum zugrav. Jar a fiicut dc toate: a carat sad 10 port, a fost lopatar, a carat caramizi pe la binale. a fost hragaglU ~i odata cu bmga impfu1ea un malli.fe.,t socialist. I} carte, un sfat intelept ~i 0 vorba buffii. E tuberculos, s-a ttlVaIJt pe unde vrei $i pe unde nu vrel ~i a plecat de cfueva on prin striiirratate, ba ca muncitor pc un vas, ba ascuns intr-un harnbar. Acum e abia intors din EgipC2

.

cel<l$i spat.i.u, databil concret, upare chiar la Panait (strati. In Nerantula, crouJ povestirii locuie~te de la saisprezece ani "pe Ulita evreiasdi, 1a Braila." \cee~i mahala, ca 10 romanul 1ui Benador, este

prezenta Si aici - loe aJ unei comunitii{i cOllstruite pe o solidariC3te in saracie, dorninata de oralitate ~i de lipsa inwvidualismului burgbez care izoleaza gospociliriile Tn dosu1 zidurilor fnalte de piau-a ale gardurilor. In mahala nu exista secrete. totu! trfu~te 1n transparent:a, destinele tllturor se afla 1£1. iodemana pentru a fi correntate Tn :eainfuii ~i birturi sar-mane. Acestea 'insotesc din depalte destLnul protagoni~tilor prin comentarii intfunplate in aerul J'ntesat de fumul tigikilor din locande. k?adar, "La. l11ahala.. ct.rr{iJe sunt despfu1:ite pOO garduri din $ip::i

d .. ibid.. P 65 l 1II) Benal10r up. dr.• p. LLL

121 120 'f~ntZ1tia ori~ntului

vechi. Poti vedeCt tot ce se pctrece la Vecll11. Si cum lUIl1e<l pe aici e [oane cunoa')a $i nu prea polilicoa')a, fiecare se uita cit avc.-'l poita"l. Privirea anmcata pestc gard este apanajul unci lumi o-rund in cadre lradirionalc, ino--o solidaritate cu tcmeiuri folclorice. 0 )ume care tranzitea.z.8. knt spre umfOJnlitatea II1dl"tincta imburghcLitilor. Ace~tia de pe um1£1 i~i piertl luentitatea ~i pitore:,cul inceputuri lor pcntm a se pierdc in anonimatuI urban ::11 eclor cm-e au reu~it. D..: accca In pmza lui lstrati sara.ntocu) ~i vagabonduJ sunt purtatOlu Imei identitap origimtrc, eu dit se afla mal la marginea "ocietatii cu alar pcu- a ti mai II1tcresanti en subiect epic. CXlata sdipat1 din ace.a.<;ta zona intra in "lcreotipie. l$i pierd interesul epic ~i devin altceva: nil?tc iru,triiinati rata de eel pe care I-au parasit tr'aind incvitabil dublu din neputinta funciam de a fi altfel.

Mecanismul acestei schimbfu-i la fata este de aturli economidi. A reu~i In viata inseamna aid a

cvada din ghettou, din mahaia pentTIJ a-ti pute<t ridica in graba garduri 1nalte de piatrii.: intrnrea In randul burgheziei urb:me presupune 'inainte de toate 0

restrangere a transparentci dintili. La fel ca in dcscricrea lui Dry Benador, j'mbogatirea este un soi de agitatie nelini~tita care schimba oan~nii ~i lumea toam ~i le potenteaza amandurora pitorescuJ. Acumularea presuptme d.iferen~ieri dobandite pe roate diiJe. un creuzer cromatic, cosmopolit, 0 1ume diversa cu traditii multiple ~i. tot~i,

am ritmul ox:>lcom aI acesteia. Orientul ca "pamant american", ca loc al tuturor posibilitatilor proiectal intr-o zvarcolire exotica, plina de cuIO<:1re. Orientul pe calea despiiqirii de sine, de rnolcomeala seculara cm'e l-a Pnut mai mult pe langa istorie, Orientul intr'at In etica protestanta a capitalismului este 0 lume atlata in

I Panait lstrati. Ner811lu/o ~j alte pm-e.';liri, Edilllra MlIlerva. 131l\.:urqll. 1983. r 353

I.....­

Daniel Vif!hi

diso)ut"ie - sursa a unui pitoresc nascllt din cnza; una de Identitate ~i alta a ne~ezarii tcmeinice in aile cadre, un a.m:stec compozit dominat de asimtlarea Partia.la ~I

de kitsch-ul congenital: ,Bra.ila, un or~ cosnx:>pollt ~I

port de-o prcxJigioasa activitate, atragea Intte zidurilc ei. cx:lata. eu marti speculatori, toata crema aventuriclilor levantini, lacoma dc imbogatire: greei, mmeni, macedoneni, bulgan. Extrem de cutczatori <:>i, 1n majoritate, oameni cinstiti, ei cautau sa adune avere prin nlunca. prin economie ~i, evident, ajuul{i dc nome.

Pe drumul acesta anevoios, ajutond reciproc. r3bdarea, avaritia sordida, constituiau fOl1a ~i singum lor 6arantie de succes. Timp de ani de-a randul ii vede<:ll tfufuld ill) carucior eu feJ de fel de mfufuri sau lancezind ill fundul unei dughene jigfuite. Si cu toate di

unau gologani peste gologanj, foarrea ~i paduchii era partea lor de viatii. Apoi, I'ntr-o buna zi - dupa dispari~ja care trebuia sa I'nsel'nne pentru ei tirnpuJ pc are-I depune crisalida ca sa devina fluture I'~i constn.I.ia

o moara de taina; Lm a] treiJea se rncea camatar. Auzeai ca unul ~i-a cumparat un rernorcher sau un argobot ~ atunci, lepadand la gunoi slinosul lor costurn

national, adoptau un incomod costurn modern, incepeau sa-~j cladeasca confortabile locuin~e in inima ord.,?ului ~i dcveneau ni~te ~arlatani"l.

Pitorescul acestei lumi este asen~nea chipuJu' Nerantulei. fara din mahala, iubira in egala masura de eroul povestirii ~i de ill) aItu1, un grec tfular pe nurne Epaminonda de pc uJj{11 kalimere.:7SCa. Fata este ea lllS~i

exotica, aidoma fructului c<rre ii daduse numele, "Nerantula", ni se spune, ,Snseamna mic porteca] amar." Olipul ei este specific oriental: "Oache~a ~j cu par bogat, semana cu 0 tigmlca. Coada H'k:'lrC, impletita

I ILlem, VialJJ dlLlIra Mmcrva. Bllcurc~ll.

R3. p. 55

122 'feruatia orientului

ingrijit. Fata - ovala. fO<.U1e serioasa, eu ochi piitrun71l­tori si buze camO<:L<;c - era intotdeauna curata, ca si m1iru'lc $i picio<:treJe"'. Exotismul rcvine numit ca at~e in dcscnerea fetei. aJatLU"andu-se i'ntI·-un fel specific prozej orientale din litcratilla noastra: unUl procedeu care va fi fo!osit palla la sarietate ~i rnanierare 1n proza lui Hinu$ Ncagu. ~adar. 0 sinestezie specifica d1i euloare prozci acesteia, ame~tec de lexic eu sonoritati levantine, dub!at de 0 savanta dozare a descrierilcr prin percep~ii senzoriaJc: gusruJ, pipaitul, culoarea ~i parflJmul sunt i"ngcmanatc savant. Nerantula "avea camea tare ca piatra. Un parfum necunoscut parra atunci - parfull1ul cfunii iubite - Imi patrunsc In sange. Era ca mireasma unui fmct exotic pe care-l gu~ti Intma datii"~. Mal mult - $i tot specific lumii orientale - este arnestccul dintre rnolcome.a1a aparenta a vie~ii ~i acffincilTX:<.l patetidi a ~'entinentelor care 0 strabm dincolo de Incetinelile ei. lubirea pentru fata ell nun"'C de fruct exotic pare di se lntampIa foarte depmte de clocotul lumii. sau, mai bine spu~, dincolo de indiferenta ei orientala. ,1n jurul nostnl, plliitill. Ulita. de ascmeni. pustic.

TotuJ se petrecca Intr-o dupa-amiaza inabu$itoare e august, eand triintorii mahaJalelor dorm, cu totii. dupa

ce-au gonit m~tele $i-au lasat perdelelc." Viltute.:'1 prozei istratiene consta in capacitatea

acesteia de a zlIgrilvi frost realitatea. Scrisul oriental fiuctifica expcrienra de viata tara alibiuri livre$ti. Pentru Garabet Tbraileanu ,Diferenta .')pecLfica ~i calitatea esentiaHi a d-Jui Istrati e lipsa Jui totala de «liternnu;sm».,,3 In comparatia sa Ibrliileanu merge mai departe ~i ~aza in pardlcl un pare stilizar - In cazul

I ltkm. Ncranfu/a.... p. 353. lu .. ibid., p. 356,

1 G.lrabel Ibriiileanu. Sludii lilerare. 2. Rucurqll. Edllura MlIlerv,l. 1979. r 7"2.

Daniel Vighi ill

cJe fata literatura france-ni - eu un "coil de natura rustic." in serisul artist efectul urmarit e Il-.ai Intm de toate eel irnpus de eo~tiinta mtistidi a aotoruiui care vrea cu oriee pret sa-ti demonstreze arta, sa () impona ill con~tiin~ eititonlJui. Cu totul a.ltfel 5taO lucnlrile .In cazul prozei lui Panait Istrati care scriind Chua Chiralina. era "numai un am si Inca deloc un scriitor. A meeput sa serie din viatli, m;ca se poate spune astfe~, din mijlocul vietii, din afara de arta.,,1 Pentnt l<;tratl. m)adar, ceca ce conteaza intili de toate e marnnia sincerii, traducerea acesteia In pagina cat mal aproape de I~ care a generat-o. Exotismul autonuui nu este cautat sau lasa impresia ca nu este ~a. el este intim egat de aceasra lume a cafenele10r levantine, iube~te

.,tolaneala In care consumatorii ( ...) flecarese. carrd eu aer adonnitor. cfu1d eu aprindcre. Narghilele puf~e, sforfund apa din sticHi mtr-un concert monaton, zart1Ille tiidinesc date de-a dura pe table ~i cafeLele tw"C~ti purtate pe sclipitoare ravi de niche1, se perinda netncetat

mereuprin aceasra lume trmdava. care, cand 0 vezi ac~j ~i la oriee ceas din zj, te face sa te mtrebi din ee-o fi traind."2

Cafeneaua aglorrerara (spatiu In care rraiesc laolalra oameni sarmani, Infranti. pc care vazandu-i nu-ti ramane decit sa te intrebi, aserneni lui Istrati, "din ce-or fI traind'') 0 gasim ~i in proza lui I. Peltz sau Benador. Si la a~ti scriitori cafeneaua este semn pipaibil al unei xistente marginale. Alei. vorba lui Istrati. apare adesea

"europeanuJ Ingfunfat de originea-i «eiviJizata», inlarurand

eu dispret pe indigenul umilit care i-a dUcat pe pider In inghesuiala."

in aceasta margine de lun~ evrei, greci, arabi. sau romfu1i practiea rreserii sezoniere. trcliesc din expediente

\ Idem. ibidem. p. 73. - Panait lSlrali. VietH lui A.drian Zogrofi. p. 594.

--/24

'fentmia orientulUi

~i la voia norocului. $i pentru ca sunt marginali, au Un ---­sentiment aI soJidarita~ii in ratare. ill c~ec. n'aie~c acaparati de doua vise - reverii 1ntfunplate ill furnul afeneJe!or: un vis aI fmbogatirii rapide $i pe cat se

rx>ate miraculoase ~i ill1 altol aI evadfuii. Daml de duca 11 gasim peste tOl 1n proza lumii orientale; la fel se i'ntfunpJa acest fapt In lumca crailor mateini : altundeva luclUrile nu difcra eu nimic. Din perspectiva sociala. explicaria estc la Indemana; subiecfii reveriei acesteia oresc sa seape dintr-un loc aJ saraciei, ered ca 'iirii...,indu-l !~i parasesc ~i nenorocul ~i neferieirea. Este

aeea.<;ta 0 l~ Ineredinrata ca destinu! omuJui este detenninat de hazardul pe care ti-l poate aduce pribegia. A sta locului presupune a te motiva Tntr-o munca lipsita e spectaculos, a te Inereclinra valoriJor 1umji capitaliste

!;ii poruncilor ncmiloase ale aeumulfuii ; or. eroil acestia nu au ratx:iare de a purcede la asemenea l'nfcIptuiri lipsite de anvergura, ci sum fun~ntaJ niste in~i romantici, dupa cum ne incredinteaz1i Panait ISlTati intr-o marturisire care nu mai are nevoie de acL1ugiIi :"Viara este un cuptor care eere sa fie alimentat neeontenit eu energii noi ; tatuI e modificare, transfarrnare In biDe sau ill rau. Cine se oprC$te In loe, piere; ~i e mai bine sa dai lUleori Indarat decar sa nu te mj~ti".'

I Idem. ihidi.'m. n. 416.

125Daniel Vie.hi

,.Rel1mtul" - prototipul strilinului apusel1n in nalcl1nia

Cel mai adesea prezenta strilinilor :in romanul istoric sadovenian este ilustnuiv eXlerioara in sensul discursului narativ traditional, personajul estc pereeput din afara, nu pare sa aiba secrete pentru nar-atar, acesta domina personajul-actor prin gradul de ornniscienta, Investindu-l cu 0 anurre misiune ill acord eu ceea nararorul ,,,,;tie" din istorie. Inainte vreme, pe timpul lui "Va.",ile Vocia Lupu", al lui ~tefan eel Mare Sail ,Joan Voda Arn~u", rostul strainului era unul mai ales di~

natura misionara; ~a e Guido SoiaIi, de la misiunea din I~i 1n Frafii Jderi, Guido CeJesti din Zodi. cancerului, slujitor carotic la sed.iul aceJeia,?i rnisiuni; al{ii sunt doctori : Angelo, din Frll/ii Jderi, este barbierul italian a1 lui Stefan eel Mare, sau slujesc la caste: un sas, Ferent. este "vatamanul carelor' , ill Nicoara Potcoava? aitul, pe mDne Cro~ Maria,?, ost~

I1earnt. trude$te In riizboi In Eratii Jderi. In vrernuri.le rnai noi, apusenii practicil. meserii

are Ie SWlt peste mana romfulilor; ~a este lohan ~inistu1 in povestirea CocostarcuJ albastru, Anton ITlOranll din Bordeenii, neamt care se poarra eu luleaua intre dinti-. Alt neamt, Frant, este paeiurar 1n Venea 0

moara pe Siret, altul, cu aceI~i nun~. este doctor (Mormantul tmui copil).

--126 Tenhma arientului

Ocupa~ijle occidentaliJor (lifera $i de cele ale

evreului, ale tureului sau tatarului. Nearntul este ~.inist,

rrorar sau doftor, lohan Cart, din Tara de dincolo de negura, este $i eJ, aidonla cut-a:rui "taIian" Pittini din

alea Frumoasei. padurar; "TaJianii" pot fi mai multe Inca, ,,~ Gheorghe" este pazrric de cimitir, Antonio Tnvie rnortii In povestirea. Umbre.

Strainii apuseni par sa aiba ceva din aClul pestri~

al personajelor din iarmaroc, iata ,,\ill doftor neam~" adus de "un biet mo~neag" la baba dllmisale. "Doftonll" se poarta "eu ochelari de aur pe nasul ro~", se decl1i la un sci de operatiuni care par vrajitore5ti pentru asistenlii: "i se uitase in gum, II scosese limba, 0 batuse pe spate ~i

pe piept, - de se ingrozise ca de alte-cele biata~a

Casandra." ,,Bietul mo~neag" ~i "baba dumisale" sunt actorii dir~i ai unei naratiuni care se descopera pe rnasudi ce asistam la des~lll(lrea cronologic-liniara a acpunii. Atitudinea povestitorului se dezvaJuie In reactJa eomporta.trentaHi a personajului : "biata matu~a

Casandra" povestCl?te ca ,,sc ingrozise ca de alte-cele" de gestul "doftorului."

Ca ~i In cazul altora, moou} de a vorbi este ~i el mijloc de caracterizare indirecta, modalitate de a sublinia alteritatea: ,,La urrna, neamtul Intreba :

- Asta nu muncat carne ? - Nu ! striga m:>~neagu] seuturilndlH~i p1ctele. Nu

se cade: - post ! - Aber prost nu se peate, zise doftorul uitandu-se

peste ochelari. La. dinsul trebuie carne mul t".1

I Mihail Sadoveanu. lJliitu$a Casaodra, in Opere, 2. Bucun:~lJ Edltura Minerva, 1985. cdl\lc cnllca de Cornd SimiC'nt:scu. p 3Vi

Daniel Vighi 127

cand anum1ti vizitatori apuseni de vaza, cum ar fi baronul von Hacken eu sotia, viziteaza padurile Va!ahiei din pasilll1e cinegeticii. de~coperii deprinderi ~i1 un striivechi, cum ar fi amnarul eu care paduraru

elteTo[11;l ~anu Ii vine In sprijin doamnci baroane care se chinuia zadall1ic sa-~i aprincUl tigarcta eu ,Je01nW?oarek " nerrebnice ale lumi.i m:xleme. Si aici

1

este prezenta, 1n contrast, lurrca veche. Singurillatea occidentalului stabw.t in lurrea

satloveniana apare mult mal frecvent decit 'in cazul rasanteanului , al grecwui, a1 tufeului sau al tatarolui ~ ac~tia sunt de n1al multa vrerre In legatudi eu tinuturiJe moldoven~ti. "sunt mal de-ai locului." Singuratatea este aIci expresia lU1ei altenta?- care nu s-a putut sublima ille altceva. A fi singur presupune a perpetua tara sperant altentatea dintfu. In aeest fel este descrisa via\a eutillui nearnt "pn¢$it", dintr-O ciucllitenie, In Delta:

..Am pleeat foarte uiroit de pe grindul lui domnu Fran\. L-am ma.i vazut pc ~ de doua ori trei ori. Era acelru;;i., dar cine era? - Ridicam din umen: Cine peate ~ti '! _ De unde venea '? Alta taina.. - Ce c:lrarnii I-a silit sa se cxileze aici? - Tot taina. N-am ~tiut niciodata. nimie. - Cfu1i n-avea. Reviste, scrisori, nu primea. Nirrenea nu-l 'lntreba, nimenea nu-l cercetase."

Fragn~ntul apar1ine discursului emotiv care ,,scoate mal degraba la iveala dispozitia afectiva,,2 a naratorului ~nit sa sublinieze ~ misterul vie~i personajului prin sublinierea lipsei comunidirii sale eu lU"l"l"Ca exterioara. Dispozitia interogativa. a naratorului este unnatii de tot atatea nega~ care indetermina S1

I ldem. Vales Frumoasei. in Opere, 14. p. 496. ~ Jaap Linlvell Punctul de vedere, Bucure~ti, Editura Univers p. 78.

--

129

f2R 'fenfZ2tiZl orientului

suspencIa istoria anterioam a personqjului. LCe<.t ce llrTreaza se Inserie in paradigma tradi~lonald a lipolOgioi discursului narativ JTl3rCat de onmiscienriJ naratoru]1Ji prin revenirea spre lm trccur disUU'nat ~ timpuJ verbal al

discursului, de~i se des~oara la perfectul compus. are 0

funqie prospectiva in mpoI1 eli fragmenuJl de rnai lnainte care joaca roIul de sisrem referential f<l(:il de ulteriOaId sa desf%u.rnre emnologica :

"A$a a t.rai t acest om 0 vrcn-x:: pe grinduJ Ilit. Pe um~ batrnnerca ~i rcumatisn~Ie J-au ingenunchiat. N-a mai putut sU-\ii ingrijeasca gradma, cande Stop i-a murit. floarea I~ie s-a useat, aT fi rnurit ~i el de roame, ingur ill bordeiuI lui, dadi nu dadeau ni"tc resear'

peste eJ. L-au lidieat ~j I-au ad.us alci, la cherhanaJelc din Jata noastrlL Ii dadeau saIbaticii ac~tia ai Delte; pane ~i pc~te, dar n-a mai trait mull, s-a swns in seun. a Juat in nX>Imant taina vierij lui.

L-au dLls oamenii Intr-o lotea ~i I-au fngropat pe grinduJ pe care triiise vreme Tndelungarii. Acolo doarme ~-acuma Revarsanle Dunllni Insa au m.l.lit parnantul; bordeiul s-a risipit, s-a dus : nu se mai cunoa~te nimic; saIbaticia a eucel;t grfuiina: nimenea n-are sa mal cunoasca niei locul uncle hodin~te Ol11ut acela pc care cine ~tie ce tragedii mtunecate I-au gonit din lumea civilizam in ace..'\te singuriitap ..."I

Alp apuseni s-au adaptat, au devenit oarneni ai locului ; "dornnu Lohan" cun~te tainele vanatului ~i ale padurii ca oricare locaJnic: "eLl voce domoaUi" accsta ]~j laITl1.JIe'?te interlocutorul ,.ce feJ de dihanie spanoa"a-i mia, Cum trebuie sa te apropii de ea, lUlde trebuie s-o a~tepti la panda. 1mi vorbi aooj ~i despn.' difcritclc,

I Idem. Pribegll. in Opere. 6. p. 98.

Damel Villhi

felwitele soiuri de rate salbatice, de 1£1 cele mai mititele si lUP ca rdndunelc1e, care traiese In vadwile Moldovei, .ana la gotce $1 alte soiuri man $i nrre care yin numai primllv<u-a de prin departate smfucuri. cine $tie de unde, de la marginile lumii..."[

fi om al locului pretinde ie~irea din cvocarea In tlmpul trecut a1 verbului, personajul devine din narat, naTant; povestirea sa, care dovede.5te 0 experientii cinegetica sigurii, se desf~oarU $aU Ja un treeut apropiat sau la timpul prezent ; Tn acest leI alteJilatea diminueazi1 In ritmul vietii trdite eu serrenii.

intr-o alm povestire, un oareeare ITlO$ Gheorghe ..«a fast odatii talian $i papist~»:, dar acu-i «de-a no~tri:·>." E"te prezentii $i aici a~i trecere dinspre timpul tI-ecut spre prezentul verbal aJ integriirii Tn comunitate. Ideea este IDtanta prin reluarea cu valoare semnificativa a diferentierii timpului verbal: ,A t:r8it el poate cx:lalli. intr-o tara departatii ~i nedeslU$itii, dar acu sta aiei, la marginea tfugului, ell rrJilrup Deana." :Mai apoi, In acel~i nm a1 omniscientei naratoriale, asistarn ~i la 0 anticipare eerta a destinulu.i : ,,~i de-aiei n-are sa se mai duca niciiieri." Integrarea sa In eomunitate este um1aI'ea stingerii alteritiitii in vederea intriirii 'in rfuldul oarrenilor: ,Din $oacfi,a ce fusese, femeia 11 facuse om. Acu era Tn rand eu lumea." Urrnarea flreasca a acestei rnetarrorfozc pretinde $i 0 alta mxlificare a timpului verbal. lmperlectul, ill cazul acesta, exprin~ durata unei istorii triiite: "Gospoclarii din sat Ii ziceau (<TIlO~ule»,

«11fu1a5ule» ; unii ii siirutau mana; eli multi biitrilni din atdi. Cr'd euscru; umbla 1£1 nunti ~i ]a botezuri ~i avea

I Idem. CocOo';UircuJ albllStru. in Opere. 7, p. 309.

131 130 TentooZ1 orientulUi

scaun ill sfatuI cetor curninti." In alta proza "Strfunii mergeau pe drumul din

mijloeul satului, - spre cr~ma." InI*~area lor amint~­te, nu intampHitor, de lurrea iarmarocuIui: .,Emu Tmbracati ca pJoje.,~tenij iarmaroaeelor moidovene~ti: cu nadragi largi, eu brilie late, cu ilicuri lustruite, cu palaru m:>i, mguste-n boruri. Aveau gente mari, pline ~i grele, la ~olduri. Mergeau repede, stfunind cu ciubotele colbul drumuJui."2

Alteritatea este aid sustinuta de pasajuJ descrjptiv care, dupa cum spune Ricardou, suspenda timpuJ, opre.5te cursul actiunilor ~i perrnite insralarea "unui timp mort ...) a unei actiuni goale..3

. ~adar, faptul ca "Striiinii mergeau pe drumul din mijlocuJ satului" nu e.<;te in masurii sa Ie asigure alteritatea in satul In care au ajuns ; abia descrierea imb.racammtii (,,Erau imbrd.catJ ca pJoj~tenii iarmaroacelor moldovene.5ti") 0 (X)ate face plio functia de emblematizare a descrierii ca "inserare a unui indiciu diegetic, retrospectiv sau prospectiv. Descrierea de acest fel", ne asigura Ricardou, "peate contine chiar g~nii unor actiuni viitoaret>l. FaptuJ acesta se va futfunpla cu necesitate ill proza de fata, oaIrenll ~tia se comporra ciudat (~i) pentru di sunt 1mbr8cati altfeJ. ~i cum mai peste tot in proza sadoveniana stramul este sinonim cu •.nearntuJ"; ,,straiele" difente de cele populare sunt $i ele .,nemt~ti": "Pe Ion i1 napiidesc gandurile; se uita la eopii, se uim la nevasca, se uira. la haineJe lui nem{~·ti,

I Idtrn. Gradina morfii, in Opere, 7, p. 548. ~ Idem. Do; straini. Tn Opere, 2, p. 367. 1 Jean Ricardou, Noi probJeme ale romanuJui, Bucure~li. EdiLura

niven;, 1988. p. 36. 4 Idem, ibidem, p. 38,

Dani~hi

~e uita la toara. casa muruica ~i din ce In ce sim~~te

durerea mai grea"l. lXsGTierea tn cazul acesta este ,,0

aet-iune goaHi", 0 suspendare a naratiunii 'in vederea sublinierii cliferen~ei lntfunplata prin faptuJ privirii nedumerite sau nascute din inactivitate, cum ii spune Ricardou, dupa 0 sugestie dinrr-un sUldiu celebru al lui Philliphe Hammon2

. Privirea eroului transforma aet:iunea 'in contemplare: "aqiune goala" poo care "acronia obiectului devine diacronie ~ observa~iei (timp mort)"J

,,lmbraciirnintea nemteasca", ca "acronie a obiectu­lui", se rretamorfozeaza ill "diacronie a aet-ilUlii": sirnbol al ernanciparu sociale. ,~cu. om cu oehii 'ter.;i, cu mustatile lungi. ~i sl11fu'cilind inouna din nas, ra de mulr notar In Brosteni. Fecior de ~ vechi, nu

putea ~5te sa se poarte dedit in suaie nemtt?$ti>4. In aIte povestiri, "tinuturile nernt~ti" sunt

"inonim a1 striiinatatii: "Batrfinul avea un treeut desrul de neguros, nimeni nu-i cuno~tea tinere~ea. Doar el singur, citeodata. Iasa sa se priceapa wlele lucruri. ~a,

dadea a in~elege ca pe Hinga ciobanie a rnai tacut {)i ho{ie prin finlla.uile nem(~ti, cu Buracinschi, cu Piele-Verde ~i ell aIte fete".s

Valoarea generica a ,,nean~ui'" ca denumire pentru strainul apusean, este probata ~i de un ,Jeah" ~are tot nearnt se cheama: ,,Liza, - Garofita, cum ti 'ceau toti -, ( .. .)~i nlllllo1ra treizeci Si cinci de ani, era

tanara., eu obrajii nlIreni ~i ell ochii plini de riis. Adusese ell dfulsa ~i pe neamful ei, un leah bun ca LID

em, Jon Ur.<iU, in Opere. 2, p. 159. p. 159 Qu 'est-ce qu'tlne description 'in "Poetique", fir. 12.

1 .I~'\n Ricardou. op. cit., p. 36. 4 I<lt:m. op. cit., p. 307. .' Idem. Cr~mH lui mo~ Precu. in Opere. 2. p. 272.

32 Tentutiz:a orienJ:ului

copil, doctorul orii.5elului".'

~i In romanul Sliir$it de veac in Bucure$ti. asim. In preajrna lui lancu Urmatecu, mai multi strdini

apuseni2. Pri ntre a~tia, Nois Schweickert, un neam~

adus tn Buc~ti de bamnul Barbu, boierul camia Urmatecu Ii administreaza mo~ii1e. Neamtul fusese in "tinerete tipograf. Apoi incercase rre$t~uguJ turnatoriei 1n bronz. La Bucure!~ti 11 adusese" , ~a cum am spus, "baronuJ Barbu, pentru 0 statuie cumpiirata la Viena $i lotarata salonu1u.i din casele ce1e mari boiere..~ti, stau.de sosita Cll arnandoua bratele rupte. BaronuJ, nemangaiat, a cerut lm ~ter de la ateJieruJ care 0 turnase. ~i

Schweickert a venit $i a 1ipit brate1e, di nici nu sc mai cuno~tea. ~i a riimas. Vechiul han de la PoduJ

I Idem. Mormfintul ULJui copJ1. In Opere, 4, p. 58.

Unul dlnlI'e ei era Marco Bellini. IvIl In jurul familici baronului arbu, odata cu inccpulUl conslrUqiei fabric II pc care ~I-O dorca

fiul accsruia. Acesta era "un italian cu pam I ro~u. pistruiat. gras. uraliv ~i agitat, cu unghiilc negre ~i mirosind veo\inic a mahorca.

adus de Bubi de la Murano, ca specialist, inca din zilclc primelor lucran, pentru ca totul sa pomeasca. intr-o bunli ,Jnduialli". Si tot cu aceastl! ocazie "ca\lva lucraton, parte italieni. parte vlene7.i. fusesera gazduiti In locuin\e u~oare de lemn. ~teptand sa S~ sf~eascii IOlIcaga cladire ~i instaJa\ie. care pana in iama trebuia sa se sfar~easca". (Ion Marin Sadoveanu, Sfiirfit de "ene in Bucure~ti, p. 120.)

Alti straini sunt prezcnlj in roman, bunaoara madam Blanche. modisLa "de lume bunli a Bueure~tilor de atunci" pc care Bubi 0 cuno~te pentru cli trecea in fiecan: zi cu Jurubita, [iitoarca sa, pc la magazlOelc acesteia. Asemenea vlenezulul Alol.s Schweickert. madam Blanche avea 0 prlivaJie pe podul Mogo~oaia menita sa dea lustru occidental vietii bucuTe~tcne : "Paril.il1niC venlll1 de mai bine de treizeci de ani tn lara, eu trasuri I'ntregi phnc c cuui Inalte ~i rotunde, eu cufcre incareatc cu m~tl, eu dommoun $i fel de fel de costume penlfU balurile maseate de atunci". madam Blanche "c1iJilu7ea gustul", "cu prietenie ~J respect dupa clJentela".

Daniel Vig:hi 133

Mogo~oaia fiind tot al baronului, bronzmul dipata 1n el o pdivalie cu locuinta. Si adudlndu-~i ~i cele doua surori gen-x;.ne, Mili ~i l\.1ali, fete batranc, singura lui 'amilie, a pomit negustoria de astazi, Vindea de toate,

dar mai ales vindea coroane de margele."1 Existenta lui Alois Schweickert se acomodeaz.a,

ciudat, cu existenta orientala prin proliferare baroca a obiectelor omamentale clin preajma sa. Neamtu! triiia exotic lntr-un colt de Bucure~ti exotic $i el. De altfel, exotisillul ca paracligma a scrisului oriental se poate ivi din ~1.litati aparent nesemnificative, cum este cea in care trd.i~te Alois: ,,Yn fata clopotnitei de la case1e bisericii Cretulescu, unde strada era mai strfulsa ca nicaieri ~i era lngramadim de pravaIii cu nume stdiine." Nu Intfunplator priivilia nearntu1ui era napadita de obiecte ciuda.te: ,,Era 0 Ingriirnadeala c.a de nnticar, de sta1Uete, de tabachere. de pinteni, de cutite de bronz. de vase de metal, printre care diteva coroane de rn.:"irge1e umpleau locul. "Ciuctatenia, exprcsie a unui altceYa semnifieauv, se reflecta ~i In aspectu] strdinului: ,Era un om uscapv ~i 'inalt, cu ochi alb~tIi, blfulzi. Cu un cioc bogar, prins In barbie, parca scria clin mi~ciUile

falcii, "in aer, cuvintele cand vorbea. Plete ciUunte ii acopereau urechile rotunjindu-i capul, frumos desenat, purtat rnfu1chu pe un gat sub~iat de guleruJ scund, In Incheietura ciiruia se lnfoia 0 cravati'i neagrli." Exotic fUnd, strdinul 'indruma gandul spre ana: ,,Meseri~

vienez, Schweickert avea totu~i 0 In.rati~are de artist.,,2 Intr-un fel asemana.tor slnt descrise ~i surorile sale: ,,A.rnandoua aveau aproape aGeea$i lnfliP.Sa.re, care 1a

I Ion Marin Sadovt:anu, op. cit, o. 71 2 1d~m, ibidem, 11. 71.

134 'Tentutiz:a orientului

prima vedere atunci cand nu se mi~u ~i nu vorbeau, putea iU5ela prin lini~tea ei. Pieptanaturi eu col~ sub bone{ele de dantele, voHin~e multe pe rochii largi ~.i

negre ~i 0 risipa de podoabe de jeuri tot negre (lanf\lri, briJ.tari ~i cercei) Ie dadeau 0 eleganta romanticii, Tncarcata, plina de linii rotunde ~i mici ca ~i ele.,,1 Contactul cu exotismul, Cll alteritatea, prolifereaza in descrieri baroce ale unor obiecte inutile (msa) semnifi­

. . dan J " t t l~ pod be"H Hcatlve." te e , "sta ue e , "vo an~e ,,, oa .

Lumea orientala ironizeaza sUbtil, tara incrance­nare, pretentia vienezului Alois Schweickert ca ar fi contribuit la prosperitatea ~i civilizarea vietij Bucllre$ti­lor. Orientul se lasa Intotdeauna civilizar in fatalismul sau anistoric de catre energia (de sursa protestanta3) a occidentalului. Faptul acesta este Intemeiat pe un an~

mod de a gandi ~i de a se StruCturd mental in jurul unui imaginar specific. In lurrea oriemala, eroul nu face nirnic important, are reverii in fata oglinzii ca Bubj Barbu, fiul baronului, stli la taifas in cra5me deocheate Tn felul comilitonilor lui P~adia, se refugiaza ca Lucu

I Id .. ibid. p. 72.

2 Odatit cu inainlarea sa in rang social. Ianeu Urmatecu I~I sehimba ~i felul de vlala. Rude. apoi aile chlpun "mal vechi ~l ()bi~nuite" in casa familiei incep "sa vic dill ce in cemairar... Lor Ie lau locul "magislrali, banchen. avocali ~i calcodata diliva parlamcnlari". In acel~i timp "VCChllc slugl s-au schunbat $i cle, en ~i felul dl; a servi. Servltoarelc nu mal umblau In papuel ~l legate la cap. CI In rochii negre. ~ortun alb;;". Schllnbarea aceasla de eomportamenl i se datoreaza lu! "mamzel Helene". "[ran\uzoaica purtala cu c3tiva ani in urma pana la Bucure}ll de toande zburdalnice all: inimli"( p. 195.) : alla dedit madam Blanche. l Vezi Max Weber. ElicH prote.'iUmlii $I spirituJ capital/smalai, BU(.:un:~ti. Edltura Humanllas. 1993.

Daniel Vil!hl 135

Silion Intr-un oblomovLc:;m rafinat sau, ca eroii lui Istrati, face amt de multe tncat nu mai face nimic senmifieativ. Se agita ca sa se agite. TriUe~te In sinele propriilor sale Tnf'aptuiri ca s~H;i satisfaca fo~ fiqionaHi. Scrisul oriental, baroc frind, doband~tc ac~i lentoare: descriere excesiva, narariunea pare a fi de multe ori mat degraba un pretext a1 celei dintfu; reflex, acesta. al "'tfuii de a fi. In artificialitatea moarta., in illizie, in supra-realitatea d~ dincolo de natllri\. Scrisul oriental este implicit (~i) un boicet al evcni~ntullii (prin pmliferarea sa excesiva) , 0 modalitate de relansare mereu ~i mereu <l

descrierii ca suspendare a timpului. ca logocronie (Ricanlou). 0 afirrnare a spa~uJuj ~i a ~patialjzariIor,

adica a incren~nirii In obiecte. Scrisul oriental graviteaz1i 'in jurul nu~lui Si nu al verbulu.i. Visem:.a la Tncre~nirea atemporalii adapostitii in meandre1c omanlentatiei. SensuJ oriental bnde in cll.iar litmul ~cIiinuii sa proiecteze lumea Tn panopticum. Aeesta este, de altfel, "figura textuala", tropul, ,.metafora poietica" a scrisullli oriental; obiect, drum ultim ~i mecanism de producere textuala - panopticwn-ul este imagine a unui eleatisrn 'irnplinit, 0 incremenire in care verbul a fost suspendat $i a intepenit in hieratismul nu~lui. Prinp.1

Ferid din DimDul persian este supUS la proba tlicerii, a suspendarii, inainte de teate, a verbului, este lmpins in umea (ta.ellt1i) a panopticurn-uJui. devine obiect lntre

obieetele lumii; pove~tile fiIozofilor sunt ~nite sa-i apere privilegiuJ de nu se dezvaJui, de nu se lnetarnorrOu'1 :in instanta narativa.

Orientalismul este adesea confundat eu opusuJ ~au. Alois Schweickert este j'ncredint:at ea se comportii in mod apusean-heracleitic; de aeeea desffi$oara In bcnefieiul ci"ilizaliei, a5a cum se ~i cuvine, 0 mare

137

136 l'ematia orien1'UJ.ui

energie. nun1ai di aceasta se Lntfunpla In bencficiul unei inutilitati orientale. Energia sa e~ueaza in sens e1eat1•

Bunaoara, marea ,.convingere ~i rnulrumirc" a lui Alois Schweickert este lnfaptuire.a civilizatorie: .,Spune8 di la venirea sa in tara. eim.itirele eapitalei serrllinau a cimitire de sat ~i cii numai el. eu coroanele lw de nmgcle. k-a

t 0 fara care sa Ie lege cu chipul ma.i nou aI ra.rgului. - Porni ~j burUIeui, in cimitire, aduce efunpul !

Dar mortul ce aduee eu el? se llllreba patelic Schweickert. In cele mai inalte clipc. ale sale, In C~-e buna dispozitie, patin1a negustoriei ~i un simtfunc.1nt bW'ghez at moztii se uneau pentru a-I cia cuvinte sincere"2.

Alois Schweickert urbanizeaza eimitirele capitalei care. pam Ja apariria sa. ,,sernanau a cimitire de 'laC;

I $i mamzel Helene are ccva anume din [elul de a fi ill unui artisl ratat, pastrand eu sine inulililatea gratillasa II aCl::-.lUlu intr-C' IlIm..: pragmullca, aflala in asccnsiune malerinl1! ~i socia15. Pre/cn\a l:l dJ dlstJnc\ie victll ~I (1 raflnt:a/a. in IUllIca Bucllrc~tl)or. Vlala ":1 ,U'C doar aceasla Justlfieare. ac.eal>ta unica ratlune de a il In lapl. mamzd Hdene esle 0 viclimii iar "iuta 1::1 un ':$ec. Yn tJlll'n:te <l

Cllnoscut "uoul din nenum5ratll romfuli care au Ill\ J\..tt (. ..) la Paris sa deosebcascli un tablau de altul. sa ascullc 0 mUZlcLI. 0;3 cilcnscil o earte ~i sli luheasc,\ 0 femelt: :;;i care, dupii Intoarccrea in tan'. lrchuia sa Ie uite pc lO~lte penlru a sc face om seno~ paSlrdnu numai 0 mcsene care Ii ingreuneazi'i lol mal Ulull trupul ~l mlnlCd, a pn:Jungil eu 0 i'ndriiznealii mal marc dedit u ector/aHI lovara~i de str<1inatatc visul sau inutil ':>1 a IUUI-O tU el pc 1ll.mlle! Helene. Fjre~le ca. odilta aci. feme);) n-a mal pu!Ut sii ]uptc ell piirinlii bilialului, cu gnp multor hectare din Oltenia ~I ell f'l!;.1 unor vecini de mO~Il:. eare era hot{U'ata sfl ajunga neva..<;ta penuu cd HVI:.\ p..tr.lle ~i n-awa trecut. $, maIn7el Helene a ramilS In lad sa Jl;a Icqll Ut: limba fraocczlL mm Intai In elite lin pen!ilOn. apoi pnll famllll." (p. 195.). ! fd. ibid., p. 72.

Daniel Vi2:hi

ceea ee el aduce acolo - "coroanele lui de rn.argele'· - sunt offiarI':enta!ii artificiale, 0 realitate a barocului oriental care se Impotrivt:.5te (ill felul decadentilor lui Mateiu Caragiale) naturii : "pomi ~i buruieni, ill eimitire, aduce cfunpul", ill tirnp ce eL vienezul cu Tnfiitj~are de artist, schimba locul, 11 scoate din destinul sau natural penlIU a-I sublima prin artificialitatea moqii. ~i s pretinde al lumii apusene. Alois a sf~it, tara sa ~tie,

pIin a fi instanta personificata a mentaluJui oriental. In sens occidental el sc iluzioneaza heracleitic, crcdc ca este agent al unei modificiiri a lumii din preajrna prin gravitatea ill~epenita a unui ornarrent de un superb prost gust. Scrisul oriental este expresie a unor tensiuni oximoronice de acest fel. Toata zbaterea lui Alois a fost ~nita sa nasca ~i, mai apoi. sa intretina 0 asernenea tensiune.

• •

139 138 Tentmia orientuJui

1emn de busuioc si rosu de cirmiz

de la context la text

Raporful /latural-artificial in scrisul oriental. 0 componenffi poeticii a scrisului oriental este artificial i­tatea. Artifexul. Ca manifestare omenea<;di, artificialitatea pn:~supune existenta produsului :fficut de mana omeneasca. irnitand natura sau. dimpotriva, lnlocuind-o. Aceasta poate fi ~i expresia unei "nesineeritati'" 111 raport eu Iurrea, nu neaparat in sens etie, ei altfel. ea depa.5ire a principiului imitariei din arta clasidL ,,DdCa alta", sustine T7vetan Tcx.lorov, .,ar izbuti sa i se .supuna (principiului imitatiei, n.n.), deci sa produdi copii perfecte, nu se mai vede in ce-ar consta interesul ei. de vreme ce prototipul

J "Slncentatea arllS1u)ui In viata lui pcrsonalii este deei un lueru. SI Wne de pSlhoJogia ~i de morula lui ea persoaniL «sincerilatca» lui ca anist c un .Ill lueru : ea e sinonima cu ~tiinla ue a face 0 operii «sincedl», adici1 cilita en atare de Cilitorii sih, esle de fapc ~litnla

de a face 0 opera lIUC vanua , 0 opera. pur $i simplu.". ~tiinla

aceasta "se ob\ine prinlr-O anume distan\are spccifldi (...). distan\arc ce cstc Insa.5i idenLifiearea «eullli" cu lin «altul» «de cst un autre»), a eullli cu non-cuI, Cll lumea" Orina Mavrodm, Poieticii $i poetica, 19R2, p Ill). Prin urmarc. artitleiallt~uca baroca e<;te nesJncentalc ontologlca ~i 0 sincenl,uc POlCllc1L In sensul dcfinit mal sus. I TZVCl1ln Todm(\v. Tt'orii ale .<;jmholului, Bucure~ti. Editura

nivl:rs, 1l)l{1. p. 220

Daniel Yililii

exista"l. Eliberarea artei din detenninismul mirretie estc formulatii, dupa cum ne asigura Todorov, inca de Schelling; pentru acesta ,,regula artei e,,,te frumusetea, arta e,<;te 0 'intrupare a frumuserii care e,<;te superioara naturii. aceasta flind guvemata (~i) de alle principii dedt frumusetea,,2.

Artificialitatea prolifereaza. mai ales denominativ, este 0 instaurare a lumii obiectelor, altele decat cele mundane, lntr-un sistem sufieient si~i care se concretizeazli plin functia staticii ~i unificatoare a descIierii; aceasta din LUma Incetine~e ~i amphfica povestirea dupa 0 morfologie a iregularului. RaportuJ onflictual dintre povestire ~i dcscriere se proiecteaza In

altal - acela dintre ,,natural" ~i "artificial" - care urca dinspre ontologie spre poetie3

. Opozitia acea.sta define.5te

1 Tzvelan Todorov. op.dt., p. 220. ~ Idem, ibidem, p. 221. .\ Toata aeeasta "punere In sceniC' a subslanlivulul-ca-obiccl-numit (din perspcctiva onlologietl) define~le 0 vilrsta 11 limbajului ca forma de reprezenlare pc care Michel Foucault 0 stahile~te istoric pc la inceputllrile seeolului al XVII-lea. intr-o perioada numiUL de el ~i

de al\ii, baroca. In viirsta barod a reprczentilrii prin limbaj, "giindirea Inceteaza sa se mi~te In c1emenlul ascmanaril. Simililudinea nu mai eonstituie fomul cuno~tcrii. ci mai curand ocazia erorii·'. (Michel Foucault. Cuvintele $i lucrurile. 1996. p. 93). Poetiea orienlalii, barochi/anla fiind. cste 0 "eroare nccesara" a reprezentlirii prin asemanarc. Ca mod de pereeptie 5i de reprezenlare a lumii. serisul de aceasta factura din Iltcratura noaslra inlerbelidi apaf\ine accstei perioade in care, dupa cum ne aSlguri'i Foucault. "Epoca Asemiiniitorulul C pc cale de a se inchldc asupra slqi. in urrna-i ea nu lasa dedit jocun" (Idem, op. cit., p. 93 ). Cc allceva sunt toatc aceste pcrsonaje dedit melaforc alt: jocului (masca, dedublarea, artifieialitatca. raportul uinLre 3ll1intire ~I uilare). Barochlsmul oriental al literaturii se ordoncaza in jurul fonnulel "nu sum ce par a fi", iar pUlerea de vrajii a jocului epic cre$te "clin aceasla. nouli Inrodire a aSt:manarii eu ilu/ia". Peste lOI Tnlalnim "hlmerele slmilitudinii", adidl arli ficialilatC:l. trompc-l'tH..·jl-ul. sau,

14 Tentmia QrientulUi

barocul scrisului oriental prin dOLla tipuri de comunicare: unul ,,«Japid.:1f», stilizat ~i el, dar ne-«inflorit»" ~i eeJaJalt .,ornamental" ~j ,,In-florir,,J. In plan poetic aeeasta rnarcheaza "disputa dintre atici~ti (c1a~ici~ti) ~i asianici (manieri~ti)":!; reaJjtatea aceasta face parte, dupa Boeke, "din ten~iuniJe arhaice ale spirituJui european:' ~adar, eel dintfu Stil, eel aticist, .Jnseamna In retoriea antica: den", eoncentrat, Japidar, iseusit, esential. Asianic desernneaza contrariul extrem: exagerarea, cchivocul, {X)mirea artificiala de Ja neesenrial ~i 'invaJuirea videana In prolixitate a miezuJui, redarea subiectiva <<truclind» ill mod con~tient unghiul deperspectiva"3,

Poetica scrisuJui oriental aPartine decisiv asianis­mului, omarrentatiei ~i artificialiilitii4 , Ea este expresia artistica a unci realitap ontologice, a unei propensiuni speciale pe care 0 ,.descrie baroc" PompiJiu Eliade din necesitari, a1tele decat cele artistiee, istoric-ontologiee mai degraba, Istorieul radiografiaza, tara sa doreasca numaidedit acest 1uero, riidacinile ontologice ale serisului orientaJ ca tntrupare a unei lumi care triiia In artificiali­

cum Spune Foucaull "vrcmea iluziei comic~, a IcatnilUI cart se deduhJeazii ~i rcprezinta Un teatru. a qlltproquo-ulUJ, a viselor $i Vi7lunilor. eSle CPOCil ~mlturilor care In$aHi" (ld., ibid.• p. 9~,) I Gustav Rene Hocke. II-Ianierismul in literafurii, Bucure~Li, Editura

IlIvers, 1977. p, 27, 2 Idem, ibidem. p, 27, J rd .• ibid" p 27,

4 Proza onenlalii sadovenianii. sprc excmplu, este preponderent baJOcii. loe al ~xcesulul cromatrc. al sonoritittlor curitmicc ~i al construc\lilor slIlonimicc. Deslgllc cii scriilura sadovenianii de extract oflenlal eSle en insa~i cirCUll1scrisa sintt:zci sj)t:cifice a artet ~ale In campul can:ICl I$i dohandc~tc Idt:nLJtatea poeticii ~i stiJisllca. mal ales In nivd I~xlcal. prin folosirea frecv~nla a tllrcismclor ~i grecismclor eu valonre cvocatoarc,

Daniel Vi!!hi 141

tarea lnfloritii a podoabelor vestin-entare : ,Boieru/ ~j jupfine.1Sa sunt imbraaJ{i dupa ultima

modif. ConstantinojXJJul este Parisul lor ~i eei ce vin de acolo ciau tonul, eaei I17Oda. se schimM nrreu, dadf nu ifieru.ra, eel pupn in ce prive.,c;te stofa ;'ii podO£'lbele. Bojedi poartii rochii Jungi, Jargi, Ilirif guler,. fJ€1pud din marochin, cingiilori de C8$mir ~j ;xllvari un'a,si. Nevestele Jor poartif 0 rochie Jungi1 ~j fifrii cute. foarte strdIlSa sub san} ~j Jiisfind 0 Jibertate depliml pfintecelw'. pc c.e11"e Lwele dinrre eJe if au dizgra{ios de proeminent. fmbmdiminteE ambelor sexe este brodatii cu aur {ii argznt. lama. poartii bJiinuri seumpe aduse din Rusia, pe margine eu firerun' sau bradeni de Ja Viena, Uneori ooieru] poartif 1a brfiu un jungIJer. Jupilneasa. acoperitE de perle :;i de gz'uvaemri, cste intotdeauna inannatE cu un soi de mEtiinii Cicute din ~iragl1ri de perle. de miIrgean, de agatii sau lemn de trandafir. obiect mem't. c.a evantaiul apusenceJ()J". sa dea mfjjnilor de Juero. AdeseE, pretul tuturor acestor nestemate se rime;! la mal multe zeci de mii de lei. PentnJ a fncheia, trebuie sii adiillgiim cif oojerii (eel pU(in ilceia eare au aces! drept) 1$j lasii barba sii le creascii oneal, tunsii astfe1 InGar sii le ascundii goliciunea gfitulw'.. in schimb, toti se poartii

u capu1 campier ras )'i ennetie aeoperit eu 0 tichie mare de blanii, iJ1 fOm:J8 de balon. numitif cucii, eaJpal sau i~Jjc, Mifri.nJe4 tiemei diferii ~i dind. din fntJmp1are, 'oj boieri de primrang reu.resc sii giiseascii a triisura ~

care sa incapa amandoi, ell calpa.ce cu tot, atunei le este imposibil sa se prive<l..<;(.:/f in fi:l{ii...C1it despre jup§nese, de all toatif fa/a pictaJii: obm)ji fn alb, buzcle in c.armin. genele $i :.prfinceneJe in negro,. $i, peste piirul Jor. impartir fn nenumifrate eodi{e, poartii. in v§rful capului, 0 bonetlf in forma de coco fncifrcata de pierre seumpe $i flori of ,

142 1'"entatiZl orientului

Podoabcle ~i impodobi.rea sunt reflexe ale vietii traire sub imperativul acestei traditii. MO$tenirea ei ramaneintaeta peste doua veacuri m proza istratiana: Chira Chiralina "se gatea de dimineata pana seara" $i mama ei ,;fiieea 1a feI", dici !?i "ea era tot atat de frumoa<;a." Deserierea operapunilor cosmetice este 0

metafora a artei (orientale in acest caz, deoarece proJifereaza exotie ~i baroe); este ,,0 instaurare a lumii obiecteIor" in-florite care nu sunt in sine, sau, dupa eum spune Heidegger, aiei nu se ex-ptme "caracterul de lucru a1 lucruluj" ~i nici calitatea in sine a obiectului ca lIstensil, ci este, mal degrab~L 0 alegorie a artei care ,.re-Lida In Opera de arta", ca operatiune cosmeticii (in vederea erearii frumosului). $i mtrucat este ,,0

opercqiune", se vade{)te a fi singura in T1'1fu;ura sa surprinda vastiratea Iumii care $i ea este opera infiiptuire; numele tumii este verbul intrucar aceasta, Iurrea, nu "este un obiect" ; "nu este 0 simpUi insumare a lucrurilor existente", dupa cum nu este .,un cadru doar imaginat (prin opera de alta, n.n.) ~i actaugat la suma celer existente." Opera de arta cuprinde vastitatea lumii daar pentru di in ea ,,Lumea actioneaza ca lume, «I~te» (Weir \\/Cltet) ~i are un caTacter mai accentuat de fiintA").

RaportuJ, transpus in regim denominativ, dintre alta ~j opera de arm este similar eu ccl clintre lume ~j lumil"C. La fel cum lurnea este ex-punere in ($i prin) Iwnire, frumosul este ex-punere in (~j prin) opera: ,,Dintr-o eutie de fild~, amandoua Inaintea oglinzij. i~i taceau genele eu chinoros inmuiat in untdelemn. sprdncenele cu illl toci une de Iemn de busuioe. iar pe buz.e, pe obmji, ca ~i pe unghii ctadeau cu ro~u de carm.az. $i cand aceastii lunga operatie era s~ita. ele

I Marlin Heidcgger. OnKillen opcrei de artii, BlJcure~{}, dilura Humanilas, 1995. P 68.

Daniel Vj~hi 143

se sarutau ~i spuneau cuvinte de dragoste ~i Incepeau sa-mi fadl toaleta ~. Dupa aceea, tori trei, Iuandu-ne de mana, cliin~am dupa moda turceasca ori greceasdi, i?i ne imbrat-i~.'"

,,Lunga operatie" a 11llpodobirii are ~i 0

semnifieat:ie poietica, este 0 alegOlie a tranzitivitatii dinspre semiotica senmuJui ditre rrecanismul de producere textuaHi In care un Ioe privilegiat semantic 1]

are verbuJ. In Tracta/us..., Wittgenstein "defin~te'. aserrenea lui Heidegger. "lurrea cn totaljtEte de fapte, nu de lucmri." Pomind de la aceasta consideratie, Paul Rlcoeur introduce in defmirea discursului ,,11oi eategorn". considerate specifiee, pe care Ie n~te "ale proclucerii $i ale mundi" prin care se realizeazli 0 "dispunere" care ascuJtil la rfutdul ei de anumite reguli fonnale2

.

Cele doua eroine ,,muncesc" ca sa "produdi" cea mai importanta categorie a "operei". inteleasa ca lntaptuire a FrurnosuJui, ~i anume stilul. Aeesta este expresia wlei mdividU11lifa(.i pc cale de a se face, In acord cu asertmnea lui Aristotel din Metafizica (981a), uupa care a produce Inseamna a produce singularitati : "Dumnez.eu Ie poruncea apoi sa se Imbaieze ~i sa-:;;i unga corpuJ eu elixir de smima, sa-~i infriigezeze obrajii cu abur de lapte, fierband la foe mic; sa-~i fadi paruJ lucios cu unt; ~a-$i lustruiasdi w1ghiile eu 0 pensula lnmuiata in esentfi de anilina de acajiu. Era apoi 0

~ntreaga daravem ell tcaleta gene1or, spranceneIor, buzelor ~i obrajilor. ~j ciind totul era gata, unnau dejunul, fumatul ~i siesta. Se trezeau cfu1d soarele era 1a chindie pentru a arde aromate, pentru a bea siropuri :;;i, in sl~it, pentru a incepe marea daodana a ziJei: dmtecele, dansurile, ehefuJ, care tinea pana la miezul

1 Panail hlrali. Chira Clliralina, p. 50. 2 Vl;li Paul Ricocur. Meta/ora I'ie, 1984.

144 'fentlltia orientului noppi"l.

Asianismul, ca "pornire artificiaHi", dupa Cum II n~te Hocke, este prezent ~i in opera lui Mateiu Caragiale. Mai Intai gustuJ pentru fard - simbol al

ghizarii ~i al viefii traite In artificialitatea deghizatii convenlionale. Batriina matu~ a lui Pantazi se deda 3CeStei fudeletniciri parra spre sear.1 :,.Eram ziInic actus dupa amiazi la dansa. Acolo starn de fata la dichiseala ei ce se prelungea pfula seara,,2. ~j vlastar at aristocratiei apusene, Aubrey de \!ere, eroul din nuvela Remember, este ~i eI ,,0 papu~ su]e~nita" du-eia "u flutura uneori pc buze un SUI-as l1e1ini~titor, sub arcul sever al sprincenelor trase negre cu condeiuJ ."3 PoooabeJe vestimentare, ineleJe ~i pietreJe scumpe il individualizeaza pe Aubrey de \!ere care este subjugat de culoarea albastrii: ,.Aceastl coloare ii era Indeosebi draga noului meu prieten, el 0 pulta in iosa:;;i fiiptura lui, 1n ochi ~i sub pielita foane striivezie a mainilor, In cari cand Ja una cand la cealalta sclipeau ~apte inele, gemene teate - ~apte safire de Ceylan. Cu bri'itara ~i parfumul, acea de neuitat mireasma de garoata ro~ie, ineleJe erau singurele lucnui carora la rii.manea credincios - lncolo, ca imbracaminte, nu ~tiu sa-l fi vawt de doua ori la tel. Dar toara aceac:;ta rnigaIoasa gatea1a nu era 1a dfulsul clecfu un a.manunt dintr-un intreg desavfu1;it, de 0 fericitl anmnie.'~

In acel~i feI, matu~a Smaranda a lui Pantazi este harazit:l din ~tere culorii vern, sirnbolizata de smarald, dupa vointa rnamei sale, "cairna.cifrneasa Pauna", care a legat-o cu juran1fu1t sa nu poarte tcata viat:a alta nestemata ,,~i sa se 'lmbrace oumai 'in culoarea acelei

I Panait [strati, Chiro Chira[ina, p. 56. 2 M. CaragJale, Opere, p. 85. 3 Idem, ibidem, p. 33. 4 Id., ibid., p. 34.

Daniel Vighi 145

piette." Pantazi crede ca asemenea dorinre par mai degraOO desprinse din "minunatul basm al acelei Domnite a alintarilor care fu strabunica."

intrebarea pe care avem sa ne-o punem este Jegatii. de rostul 1'n reprezentare al tuturor acestor obiecte-numite, de la podoabele desuete ale surotilor lui Schweickert, la cele rafi nate ale Olirei Chiralina ~i ale rnarrei sale, apei safirele de Ceylon ale lui Aubrey de Yere sau culoarea verde ,,harazita din oa!?tere" mat%ii lui Pantazi. Sunt acestea senme naturale, adidi un "elerrent extras din lucruri ~i constituit ca semn prm cun~tere." Adiea LUl anumc ceva "precis, rigid, incomod" pe care spiritul "nu-I poate lua In stapfulire"l, sau semn conventional ales dupa anurre criterii, adidi "simplu, u~or de tinut miote, aplicabil unui nu.rnar cat mai mare de elerrente, susceptibil de a se diviza el ios~i $i de a se compune ; semnul instituit este semnul In plenituclinea functionarii sale. El este eel eare face demarcatia futre om ~i animal"2. lmi. pare cii obiectul-numit, ca semn aJ rcprezentfuii, nu este eu totuI

ici una oiei alta, este interludiul specific poeticii baroce, este semnul natural care tinde spre arbitrarietate lntrueat similitudinea sa - ca semn natural - nu ma:i este ocazie a cun~terii, ci a erorii, este asemanarea cu iluzia, eu un spapu semnificant extrem de lOtios, in care orice semnificatie devine cu putiota rara sa-~i piarde.1 concretetea sa naturala. a.iloarea verde peate fi simbol a :eva in registrul mitopoetic, dm' peate fi ~i altfe!. In

aceasta libertate asurnata stu tot potentialul sau polisernantism.

Oitica a identificat Tn romanul lui Mateiu Ou-agi­ale, in ehiar acest spatiu aI reprezentarii, principiile

) Michel Foucault. CuvinteJe $i lucrurile. Bucun;::;u. E<.!Irura Univcrs. 1996,p. 104. Z Michel Foucault, op. cit., p. Jv',

147 L46 'fentl1tia orientului

irnplicite ale artei, ~a cum apar acestea ill dandysm, In traditia europeana prezenta ill concepria existentiaHi, dar ~i estetica, a unui Baudelaire, Barbey d' Aurevilly sau Huysmans. Dandysmul, ca ,,fiIozofie a iluzionfuii", dupa cum it define{ite Ovicliu Co~ l..IITl1fu1d unor sugestii din Jules Lemal'tre.

J Pentru criticul inainte citat dandysmul

are 0 dimensiune prep:mderent dernonidi, de extract romantic: "Voluptatea siguranfei morale, refuzul comuni~ c3.rii, caceala ~i sterilitatea sunt trilsaturi satanice, carora masca impecabi Ui a dandy-ului Ie spo~te puterea de fascinatie. Individul, eon~tient de excep{ionalitatea sa, sUbliniaza priI1 sernne,( ...) neaderenra lui congenitala la spiritul vremii sale, separatia radicaHi, prin mijIocirea dispretuJui, inreles ca 0 tehnicii asceti~1. de aparare a unicitiitii sale, de indistinqia ~i trivialitatea celorlalri."z Ovidiu Cotru~ considera ca interpretarea dandysmului din opera mateina dear din perspectiva antagonismului na.tllrli-arta propusa de exegeza lui Liviu Petrescu este sumarii ~i nu acoperii complexitatea problematicii Tn discutie, cu atat mai mult eu cat refugiul fu conventie $i 10 artificial, adicii "oroarea de natura $i de natural" are temeiuri dernonice, amintind de filozofia marchizului de Sade, la care Mateiu Caragiale ajunge prin influenta baudelairiana. Este rara indoiala adevarat cii exisra ~i Wl

substrat dernonic al personalitiirii de tip dandy. numai di nid antagonismul natura-arta, susTinut de Liviu Petrescu in studiul Reali/ate ~i romanesc, nu peate fi inHiturdt. "Oroarea de natura $i de natural" presupune tocmai refugiul ill conventie $i artificial al "gusturilor subtiri $i d~ertaciunilor marunte" pe care Ie gase5te Pantazi ill viafa caimaciiJresei Pauna, dublate de ,,iubirea de flori ~i de mires~, de scumpatati, podoabe ~i odoare, pefta de

J OV. COlrU~. Opera lui ilta/cia CaragiaJe, Bucurt::~li, Ellllura Minerva, 1977. 2 Idem. ibidem, p. 84.

Daniel Vil:?hi

hUZUf ~i de risipa." Pentru dandy opera de arta este croar propria sa viatii; la aceasta se adauga aplecarea carre "vocalia teatrala eu disponibilitatea de a altema ~e, ceea ce presupune pastrarea libert3tii ~i a de~ari.i interioare, necesare dialogului clintre om ~i

_)("J mas~ .

I rd., ibid., p. 89.

148 'fentmiza orientului

6rientul singural'ilplor fecioal'e

perspectiva filozofidi

in/eleptul - simbol aJ Orientului in pro. sadoYeniana. Inte1ep:iunea este dobfuldiffi de catre erou sadovenieni prin inipere, consideraffi, dupa traditi i orientale. forma superioara ~i completi'i a cunoa5terii. Aceasta din u.rma este menitii sa ~igure initiatului armonia sufletului cu trupul In lumina netulburara a valoriIor etice. Magul Decheneu Ii rnarturise{ite diseipolului sau Kesarion Breb faptul ca ,,Noua (inte1eptilor n.n.) nu ne e ingoouit sa traim dedit prin spirit eu dragoste ~i dreptate; gura, auzul ~i ochii nu trebuie sa mai slujeascii patimilor trupului.'" Breb este trimis 'in Egipt ca sa petreaea ~apte ani pentru a eUl1o~te mistereJe lumii. Alegerea sa dintre to~ ceiJaIti discipoli s-a Jacut datorira catorva calitati -- rezistenta fiziea , agerirre a rnintii ~i putinra infranani - pe care, de aItfel, magul i Ie rn3rturi~e desehis ueenieului sau : "Th ai mal mulffi putere ~i agerime in trup Si poti mdura mai bine asprimile vietii de rand; am eunoscut la tine ~i aseutimea spiritului, dici ai fost in stare sa te apropii incet-incet de adevfuuri. Ai invatat lnfranarea {ii te-ai deprins sa stai necontenit treaz eu spiritul. Ai Inceput a citi eu destula ~urinta In oameni ~i In lucruri.

1 M. Sadoveanu. c.rean/fo de Bur, in Opere, 12, Bucurc~ll. ESPLA. [958, p. 23

Daniel Viehi 149

~ti gata sa desfaci din tine ~i puterile cele tainice; dar a<;emenea invatamant pr~jdios nu se peate ca<;tiga decat acolo unde este filntfula rara fund, prin care pop srrabme pe tilrfunul celaIalt. Acolo am fost ~i eu In tineretile mele, dupa pilda tunrror tnain~ilor rrei,"!

Dupa inip.erea in Egipt, ucenieul cste trims in Bizant ell ponmca de a cun~te ,,~zanle impara{lei ~ti ~i tocmea1a adevarata a legii lui Hristos, care se zice ca r'dsare asupra veaeului nou ca un aIt ~o...'U'e.

Vrcau sa ~tiu care-i taina ei ~i daca este 0 taina nom. Vreau sa eWlOSC ~i bunurile ~i puterea pe care 0 aduce Imparatilor. Astfel invatiitura celer ~apte ani se va adaogi,,2. Prin lumare, misiunea lui Kesarion Breb est< una spirituala, el va fi trirnis In lllI"re ea sa eW1.C>3Sca. ~i

clmoscand sa poal11 j udeca pennu el ~i pentru maestro sau noua tnvatanrra ere~tina. De aceea, romanul Creanga de aur este unul a1 eun~terii. al unei modatitati gnoseologice implinitc in fel traditional pnn initiere. Pentru implinirea cunoa:;;terii Kesarion nu se va folosi de I'$une ca instrument, pcntru ca aceasta, ratiunea. se aiM. a.:;cunsa 1n escnt.a lumil, dupa cum crede Alexanchu Paleologu, care gas~te aiei 0 paradigma traditionaHl: ratitmea nu este instru~nt a1 omului, ci esenta a lumii pe care aeesta 0 descopera treptat. Pentru a dezvalui r'apunea existentei "e necesara operatia spiritului pe care nu 0 putem numi deeat transcendentli sau mai exact transcendere in imanenta: transeendentei i se atribuie, ~adar. un caracter functional ,,3 . Aeeasta "cranscendere ill imanenta" este numele pe care Alexandru Paleologu 11 cia initierii ca modalitate gnoseologicii specificil tradipei. pentru care transcendenta are caraeter instrulrentaI, in

I ldem. ibidem, pp.2l-22 ! Id .. ibid., p. 23. \ Alexandnl Palcnlogu Trcpte/e /umii..au co/ell ciitre ~;iJJe :1 lui ,llillail SadoHmlJU. Bucul'e~ti. Edltllra Cortea Romancascli. p. 47.

150 'fentZltia orienhllui

timp ce ratiunea are unul substan~ia1. De aceea, aUll1ci cand transeendenta are 0 existentli reala supra-muncl.anil, rclatia ell aeeasta nu paate fi dedit una statica, 1ncremcmtii 1ntr-o nostalgie exlaricii, In timp ce pentnl Breb, ca subiect at initierii. este, mai degmba, un instrun~nt eu valoare functionaHi.. Aceasta rastumare a perspectivei, 1n care ratlWlea este substantiaIa, ontologica iar transcendenta, functionaJa ~i gnoseologidi, pretind "treccrea de la credin¢ la gnoza, adica de la un stadiu afectiv la un stadiu intelectual, cee~ ce flU nllnlal di nu ~mLlleaza afeetivitatea, ci 0 adance.}te printr-o cxacta Lomprehensiunc, ca de pilda tolel1U1ta, Intelegerea ~l

prietenia lui Kesarion Breb pentru staretul de la Sakkoudion, precum ~i concordanta lor in ch~tiuni esentiaJe',I. rntr-adevar, la 0 privire mai arenta, aHit Kesarion, cat $i Platon din Sakkoudion par adepti ai gnosticismului sincretie din al doilea seeol cr~tin, ~a

cum ni se releva faptul acesta in chtar intillnirca cdor doi care recunosc tacit 1nsemnatatea lnvataturilor din Egipt.

Pe de alta parte. init-ierea. ca "transcendere in imanent", presupune rnex:lificiiri spirituale ~i 0 desav~ire

a personalitatii dupa stravechi precepte antice grec~ti,

dar ~i indepartat orientale. Kesarion Sreb acceptii cre~tinismu1 msa ii adauga alta inv5tatura ascun<,ii, mai veche Inca: ,,Marturisesc, l"fuipunse Breb, di Spilitul lui Dunmezeu s-a Intrupat: aceasta este treirrea catra care trebuie sa ne pleciim, dar, in afara de aceasta ala1tuire a cugetului omenesc ~i deasupra ei, sta curat ~i in sine ce este etem, cuprinzand fiinta ~i nefiinta. A stat ~i va sta in mara de orice. Despre acest abis nu se poatc SPWlC

~j nu se poate gfuldi rumic,,2 . ~adar, Kesarion Breb ~a7li deasupm rnisterului intrupiirii ~i aJ Treimii ceva ce

I Idem. ibidem, p. 48. ~ M ~adnve:\nu. Creal/ga de aUT, p. 38.

-

aniel Vighi 151

stU in sine, curat ~i etem, contopind contrariile, tiinta ~i nefU nta. Acest eeva este un abis despre care ,nu se poate spune ~i nu se poate gandi nimic." Mfuturisirea ucenicului lui Dechencu ne arata faptul di Breb gandea ~j credea 'in fel gnostic, fapt despre care, de altfel, episcopul Platon l~i cUi searro. odata ce banuie~te ,,In tovat"fu?ul sau un epopt"t. un initiat 'in misteriile cleusine anticc. Cu alat ne apare mai remarcabila tolerant blitrfrnului useet crc,-:;tin, eu cat m1rturisirea lui Kesanon putea, relativ u~or, sa treaOl elrept erezic. rmadre doetrinam. Existenta a ceva "cural !;'i in sine" de;l.<;Upra SIintei Trcimi estc erczic suborclina~Ulnista, daca acceptfun cit acel ceva situat deasupra ar fi Principiul Uruc, Tatlli. IX altfe] , ,,::;uoordinapanismul c..<.;tc 0

consecmt~i a disputclor teologlcc trinitarc ~i hristologic:e. Combatfuld pe ereticl, unii scriitori ortodoc~i au aIi.rrnat ci\ Eul este mai mie dedit Tata-l, deei subordonat Lui, intcrpretfmd a;;a locurile In care Iisus Hrisos ZlC~ eli. este mat mic dedit Taral -;.i in care vorbc.5te despre ~upunere

atalui"2.Mfuturia a ceva de..'lSupra Treimii este ~uspecta *i

c crezia ,mtitrinitarista 'in varianta apropiata de aceea a episcopului Beryl de Bostra, din Arabia nord-vcstidi. 111 a doua jumatate a secolului at ill-lea, care aflOlla ca .JISUS nu uvea Inainte' dc 1ntrupare divirutatca Sa; In El ~ste divinitatea TataJui"~. intreaga. aceasta credint5 eretica c.<:;te de sorginte ncoplatonica: Fiul pnn~te din Prineipiul Unic divinitatca ~i prin acest fapt participa la Unitatea v~nica a Fiintei. Dogma ortodoxa af]J111<-l dimpotri 3 cli Flul este In raport de cocsemialitate eu v

I ldem. ibidem, p. 38 slud.:o\lll>r _ btoriJJ bj<;ericii 11m. er.'k1/£·, manual pcnlfU u7u1 InstlllllUhll lllslilult:lor tellloglc~, vol. I (l- \054), Bueurt:~ll. Edilura

Blhllc ~i Je M151Unl.· OrnJux.a. 1956. p. 136.

, Ldem. Ibidem. p. _,8.

152 Tentatia orientului

Tatar, fund v~nic ~i cauzii a lumii ca ~i Aeesta sau, cum se mai spune, de-o-fiinta.

$i, in s~jt, cea mai grava rnfuturisire a lUi Kesarion Breb este aceea care a.fi..rma ca aeel ceva aflat deasupra Sfintei Treimi este un abis In care se conto~te fijnta ~i nefiinfa $i despre care nu se poate gandi ~i spune nimic. Aceasm cl'edinta ne trimite departe de lurrea ~tina. Marturisind abisul ca principiu etem, Breb lncalca hypostasianismul - dogma centraIa a cre~tinismu1ui ill care Fiul este persoana., iposta<; divin, adica om ~i Dumnezeu. ~ aItfel, divinitatea rns~i ln cr~tinism nu JX)ate (j un abis de <lincolo de yorba ~i gand ; ea este. mai degraba, 0 Jimitii tara limite, un abis ipostasiat.

FaptuJ ca Breb ga.nd~te In traditia filozofiei p1atonice apare $i dintr-o alta mfuturisire esen~jaIa: "-Iimba orreneasca, pannte al rreu, e prea samca ~i poate taImaei numai putine lueruri. .ce asen-enea ~i ochiul vede ncindestulator. Nu se poate spune nid despre aIte sirnturi ale noac:;tre cii. sunt aseutite. Lumina pc care Dumnezeu 0 pune ]'n firul de sarnanpl e mai presus decat simturile trupul ui .'" Lumina ascunsa de Dumnezeu in fuuJ de samanp1 este esenta lumii care nu se poate dezviUi In eauzalitarea (expcnn-entalist deterrninata) a fenomenelor mtmcat .,e mai presus declt sinJturile trupului." Distinqia aceasta 0 gasim 1n dialogul Phaidon (99 b): ,Dar a pretinde ca ceea ee savar$ese - ~i savar~esc cu spiritul meu - se datoreaza unor ac:;tfel de cauze ~i nu faptului cii aleg eel mal binele, Insearnna a iti iei fata de limba 0 nemasurat de larga. Iibertate.

Ynseamna sa nu fii In stare sa fad distincp.a rn1re ceea ee este cauza in sensul strict a1 euvantuJui ~i ceea ce apare ca indispensabil pentru ca 0 cauz1i sa se poatii xercita ea atare. Or muJti, b~ibfund ca printr-un

I M Sadovcanu, Crea"ga de aur, 1"1. 3

153Daniel Vie:hi

lntunerie, tocmai pe acest din UIJna 11 nurresc, eu 1DJ

temrn impropriu, cauzii.,J. ~i porn~te de 1a cercetarea cauzaliratii fenorrene1or, Socrate sI~te in Timaios (46 e) prin a Ie elimina eu totul: "Toote acestea sunt cauze auxiliare de care divinitatea s-a folosit ca de ni~te

slujitoare spre a Ie irnplini, atat cat era eu putintll, ideea binelui celui mai mare. Cei mai multi carreni socotese Insa ca ele nu sunt cauze auxiliare, ci cauzele lns~i al tuturor lucrurilor - eele care, prin actiunea lor, racesc ~i lnfieroanta, coaguleaza ~i dizolva, ~j altele ase~nea.

Nwnai ca ele nu sunt in m3sm-a sa. llITneze ruei un fel de plan sau de ratiune indreptata spre vreun SCOp.,,2

A,c;adar, initiatuJ vede esentele m fenorrenalitatea Iumii, realizfuld transeenderea In imanent, despre care v~te ~i Alexandru Paleologu. In lumina acestui adevar dobandit prin initiere, Kesarion Breb vede ceea ce altii nu pot mei macar Intrez.ari: "Cu acea lumina (aceea pe care a pus-o Creatorul in firul de saman{c1 n.n) am talmacit ~i sfatuI dintru mceput al rnantei

"asilise"), se marturise~te el episcopului din Sakkoudion. Kesarion Breb int:rupea:z.a idealul oriental al

lntelepciunii care este devenire, procesualitate neintre­rupta, nazuintii niciodata tmplinira eu totul: ctaea i-am spune tntelept i-am ~tirbi lns~i lnte1epciunea, penuu ca aceasta este nurrele unei raYne, dupa cum 0 rnarturi~te

Socrate in Phaidros (278 d): ,,Daca i-am ziee intelept, iubite Phaidros, mi s-ar parea ca.-i dfun un mult prea mare nUIre, vrednic nurnai de divinitate. In sehirnb, spunandu-i filo-sof, adicl iubitor de inte1epciune, ori in

I Plalon. Phaidon. In Opere, Yol. IV, edilie tngrijitl1 de Petru Crc~ia. lraducere de Petru Crelia. Bucure~ti. Ed. $tiintifica ~i

Enciclopedica, 1983. p. 113. , Platon. Timaios, In Opere, vol. VII. editie Ingrijitli de Petru Cretia. lraducere. lamuriri preliminare ~i note de Clitlilin Parlenic. Bucure~li. Editura ~tiintific3. 1993, p. 160. 1 M. Sadoveanu. Creanga de Bur. p. 39.

--~ -- ­

154 Tatl'ZltiZI orienJului

vreun alt chip asemanator, i-am da un nume care i S-ar potrivi mai bine ~i ar suna mai nimerit"t. Yncerdind sa inteleaga Inte1epciunea, episcopul l~i SCIUtea.za prietenul : ceea ce "vede" este pilduitor: ,,Ban-anul Platon se lnehina a doua oara, indr8znind In acel~i timp a privi. V'azu in ocoo strlUnului ceea ce oan:x::nii de rand DU pot arata. Era in ei () lini~te ~i 0 tarie in afara de patimile huni.i ~ era ceva ce se imbina cu cerul ~i cu nes~ita

stralueire a zilei mflorite, pe cand dinspre hipodrom veneau zvonurile zavistiei amesteeate eu pulberile. Trupuri ~i patimi t:recltoare, cand in afara de toote ~i

peste toate stau fnunuseta ~i lumina,,2. Inteleptul are in sine dreapta masura ~i ascez.a

lnfranarilor tru~ti dupa cum Ii rnarturi~te magul Decheneu, discipolul sau:" Noua nu De e ingaduit sa t:riiim dedit prin spirit eu dragoste ~i dreptate; gura. auzul ~i ochii nu trebuie sa mai slujeasca patimiloT uupului"3. Lini~tea ~i taria tnre1eptului stau ,,J'n afara de patimile lumii", de aiel izvo~te toata frumusetea ~i

lumina sa ca expresie a anticei sophrosyne. ldeea este prezenta la Platon, in Republica (43e); ea pre~ge

cre.5tinismului ~i 11 prefigureaza in acel~i timp: "Ounpatarea", a.firrna Socrate, "este un fe1 de lllIre a bunei randuieli, 0 InstapfuUre asupra. pUicerilor $i pofte1or. Se spune, nu prea ~tiu cum anume, «sa fii stapful pe tine insuti» ~i altele aserrenea care indica nutJ:ele cumpi:itarii. Nu ?,>4 Yn Phaidros este mca rnai

1 Platon. Phoidros. in Opere, vol. IV. edilie ingrijit! de Petru Cretia. traducere de Gabriel Liiceanu, Bucure~ti. Editura ~tiinlificii ~i

Enclclopedjdi, 1983. p. 491. ~ M. Sadoveanu. Creango de our, p. 40, \ Idem, ibidem, p. 23.

Platon, RepubDC1J. In Opere, vol. V. t:dqic Ingrijit1l. de Consrantin Noica. Petru Crelia. traducere. interpretan:. l1l.muriri preliminare. nole ~1 ancx1l. de Andrei Cornea, Bucure~ti. Edimra ~tlinlifica ~1

Enciclopedica. 1986, D. 217.

Daniel Vighj 155-JjrI1pede exprimata ideea razboiului nevazut al sufletului ell tentatiile l~ti pe care 11 va diseuta arnplu ~i tCOlogia ere$tina. Acest razboi cu sine ~i in sine are a-I purta orice 'intelept pentru a dobfulru. asen~nea lui r<esarlon, ,,0 lini~te ~i 0 tane In afara de patimile lumii." N;adar. sp\.U1e Socrate. "Trebuie sa lufun aminte ca tn fiecare mntre noi existii doua principii care ne mana ~i ne stapanesc ~i pe care le llIlTlfun orilncotro ne-ar duce; unul din e1e e sadit in noi din n~tere, ~i anurre dorinta de placeri ~ celaIalt e 0 incredintare dobfulditii, ~i anume gandul di trebuie sa tindem spre tot ce e mai bun. Aceste doua principii care saJ~luiese In noi, acurn tritiese in am-x>nie, acum se iau 1a harta ; ~i cfu1u biroie lmul, efuld celalalat. lar cand 0 judeeata bine chibzuita e cea care ne nlfula ciitre bine ~i biruie, numim aceastii biruintii - europatare. Dimpotriva, cilnd o dorintii ne trage 1n chip nechibzuit catre plaeeri ~i ne tine in, stlipfuUrea ei, aceast8 IllSUipanire asupra fiin~ei noastre priroo;;te numele de desfr3nare"l.

Adevarata ,,lnstapfuJ.ire de sine". cea1alta, cea eliberatoare. ck" n~tere katharsis-ului: ,,~i oare pUlifica­rea nu este tocmai ce spune invatatura aceea de demult? Adidi. strll.dania sufletului de a se det~a cat mai mult de trup, de a se obi$nui sa se concentreze in sine. strangandu-se 1n el 1llS~i din toate ungherel trupului, de a t:rID atata cat sta 1n puterea lui, ~i in viata de acum $i in cea care wmeaza, singur in sine insu~i. desprins de trup ca de ni~te lanturi" .(Phaidon 67 a-di

,,lnvatatura de demult" pe care a dobandit-o Breb este aeeea a pitagoreicilor, care suprapuneau pwificarea kathartica peste dobfuldirea aononiei ca raport ideal al numerelor de aur ~i ea expresie a muzieii ; lnte1epciunea este annonia sufletului, tot ~a cum muzica este arrnonia

; Plalon. PhlJidon. Opere. IV. p. 431. :'. ~Iat()n. Phaidros, Opere, IV. p. 67

156 'femZltia orientului

sunetelor, {TItre una ~i eea1aWi nu exista dcoscbire. Faptul acesta i se arara lui Socrate in vis : ,,M-a bantuit toata viata un anun~ vis care, sub Infati~fui sehimbatoare, lmi dadea de fiec.'lfe data aceJa5i indemn: «Socrate, arta Muzelor sa fie sarguinta ta.»." Jar eu, pana acum, In~elegearn di indenmul ~i incurajarea din vis au in vedere tocmai ee meeam. ~a cum un alergmor este fneurajat de speetatori: credeam ca prin artii a Muzelor visuJ Intelegea «nmzica» cea mai inalta, vreau sa spun fiJozofia, fndeletnieirca rTea obi~nuita."1

Prin urmare, lntelepciunea consca in punerea in arnxmie a sufletul ui eu trupul, dar ~i ell armonia cosmosului care are ~i el un suflet armonie, adidi muzical, dupa cum se spune in Timaios (34 b): ,Dupa ee a pus sufletuJ in mijlocul universuJui. ~miLrrgul I-a intins prin tot corpuJ acestuia ~i, mai mult, I-a In~urat pe dinafara lui, fonnfuld un urn vers care !-Ie rote..5te in cere, unic, tara pereche, singurarie \'i avand prin propn sa virtute puterea de a eoexista eu sine, neavand nevoie de nici un altul, pe deplin co~tient ~i iubitor de sine Lns~i. Din aceste motive, DemimguJ a zfunislit universuJ ca pe un zeu fericit."2

Si pentru ln~elep~ din proza lui . I\1ihail Sadoveanu universul este un zeu fericit. In Divanul persian, Sindipa II ini\iaza pe Ferid, fiul lr,.paratului, aratfu1du-i frumusetea lumii :,De patru ori pe zj scotea pe cocon la lumina ~i-i arata cfunpul ~i padurea ~i toat, frumusetile lumii, ell 1l0rile, gazele, paserile ~i animalele. I le spunea pe toate ~i i Ie taImacea, ca sa Ie cunoasdi bine. I le spunea ~i i Ie taJrnlcea eu pHicere ~i bucurie. ea sa fie lnVatatura nu silnieie, ei desffitare a vietil. and se 'intorcea singur Ferid :in odaia cea alba, statea

Daniel Vilrhi 157

ell zugdi.veli Ie, ell nUl'Ierele ~i ell. semnele gandului, ad§ncindu-le ~i patrunzan.du-se de ele."

Frumusc~ea naturii II apare batranului Platon din Sakkoudion ca fund ehipul vamt al spiritului, ~a cum se dezvaIuie acesta din "dulceata bunata~i" pe care 0

mtrevede in "vorbele sprintene ale strainului" din Dacia. Olvintele In~elepte ale lui Breb ,,erau pentro sutletul sau uscat de schivnicie ca ni~te flori ale acelor tfumuri lntte car~ plutea corabioara lor. Era deasupra ~i In jurul lor 0

lumina ferieita de pril113.vara ::;i pe marea lina rmaeeau miresme, ciiutandu-se. La insula cea mare Prinkipos atfunau de ziduri $i foi~oare rugii 1nfloriti albastru $i alb ~i se vedeau cu ocoo slooozi gr3rneziJe de trandafui. din care localnicii scot oleuJ eel bine-mirositor"2. Aiei descrierea sugereaza anronia cosrrosului prin efeete sinesteziee ~i cromatismul intens al imaginii. Lumina fericitii a pnlnifverii exprima katharsis-ul pwificator, cun~teIea mistica ~i extatica pe care 0 gasim ~i 111 fi1ozofia islamiea in noriunea lsrfiq care estc ,,nun1e verbaJ semnificfu1d splendoarea, lumina soarelui la rasant"3~i, rnai apoi, in~elepciunea ~i teosofia, sursa a ilumirulrii ~i revelatiei fiintei.

Si In traditia extrenronentaHi, natura este adesea perceputa in feluJ unui mister. In COTrentariile chineze ale lui Zhuang Zi la cartea despre Dao ~j puterea a poetului filozof Lao-zi, universuJ este "frurms ~i tacut." Pentru antichitatea ehineza "CeruJ $i pamantul sunt de 0

mare ~i de nespusa frumusete, insa nu rostesc niei 0

singura voma; cele patru anotimpuri llfIT'eaZ.ii 0 lege vizibila (= a altemantei) tara sa vorbeasea-n vreun fel despre ea; cele zece mii de lueruri au un prineipiu care

I M. Sadoveanu, Dillonul persian, Opere, 15, 8ucuft:~ti. Editura dl: Slat pentru Iiteratura ~l arta, p. 358. 2 M. Sadoveanu, Creanga de our, p. 45.I Idem, ibidem, p.55. I Henry Corbin, Histoire de La philosophie islamique. Gallimard. p 289. 2 Platon Timaios. ODcrc, vn, p. 147.

159

158 T'entntin orientuJui

Ie face sa se ImpJineascii ~i pe care nu-l pun In CUvinte. -InteJeptul se intoarce eu gandul la izvoarele frumusetii ceru1ui $i ¢mantullli $i pricepe principiuJ eclor zece mii de Jucruri. De aceea ornul desav§r.;;jt nu fiiptui~te, jar

marele fnte1ept nu ereeazli nirnic, caei ele conlempla, numai, feJul de a fi al Cerului ~i al pamantului.'" Inte1eptul nu agreseaz..a natura, ci cauta sa-i Patnmda misterul intrfuld In annonie contemplativ3 eu ea. In lntroducere la cartea despre DdO. sinologul Dinu Luea, traduciitorul textului, exprima, eu 0 remarcabila coerenta, profunda doctrina orientala a non-lmaptuirii prin care este pastrata ordinea fnii: ,Jluminarea nu este lns8 numai contempJare a apari~iei, devenirii ~i extinctiei IUcruriJor (felul tn care se manifesta Dao _ sau starea sa 1atenta), ci $i 0 intuitie deplina a coerentei fundan~ntale a universului (cap. 56), In virtutea prineipiului 1osu~i aJ uniffit;ij (cap. 14), af acelui ceva care face universul sa fie ceea ce este. Unu sau Dao (cap.39).n2 A~i idee 0 gasim ~i In fJIozofia cr~tina. 1a sfintii pannti rasanteni: "Toate cate a facul Dumnezeu, ~a cum s-au rucut, sant foarte bune. Dadi diman a;;a cum au fost tidite sunt fomte bune. Dar dadi se mdeparteaz..a. 10 chip voluntar, de 1a starea confomlii a naturii, ~i daca Yin fa 0 stare contra natlllij. ajung Ja mu.n )

kre1epciunea este lnsopta. ~i de eruditie care nu este lntotdeauna dobfulditii din dirti. ci ~i din ,Wl0Cl.$terea ritmurilor ve.5nice ale narurii. in nenul1l<lrate

scrieri sadoveniene fntaInirn aceasta. realitate. In romanuJ Maria Sa Puiul Padurii, printul Sigfrid IJ are ]a curte pe Andrei Valahul, LUI vanator din pfutile MoJdovei.

1 Lao Zi. Cartca despre Dao $i pOlere, compJebltii ell pasajt. iJustrafi've din Zhuang zi, Bucurc~ti. Ed. HumLlniliis. 1994. p. 63. ~ Idem. ibidem, p.30.

, Sf, loan Damaschin. DO/(J1Ultica. Bucure~li. Ed. Scnpta. 1993. r. 190.

Daniel Vililii

Acesta se mfuturi~te Genovevei de Brabant, credin­ioasa so{ie a prlntului. dezvaIujndu-~i priceperea Ln arta

vanatorii prin lnviitilturi deprinse de 1a semenii sill , Andrei ValahuJ a Invfitat sa urle ca lupii ,,lntr-o oala de Jut." ~i tot el poveste~te ca a urmant "cu parmtele rneu ~i bouri, pe potecile muntilor, In locuri pustii. ~i

cuno~team unde sunt iazuriJe castorilor, $i-am deprins multe viclenii ca sa-i pot prinde. Veneau carra ace1e<li'i locuri la panda ~i lupii ~i ra5ii ; ~i rna Invatasem sa rna strecor ~j eu, ca sa nu rna sirma ac~ti vanacori .,,1

Locurile WIde a trait vanatorul Andrei sunt proiectate hiperbolic in fantastic ~i mitologic: ,,Mal este, :Maria

'a, sprc grani{a O.lrnaniei 0 apa unde se adapa bourii, cu mult mai larga ~i mai. adanca dedi.t Rinul $i se chiama Moldova. 1ar dincolo de acea apa se intinde negura pustiei cine $tie pana unde, la un loc fioros. Acolo se afla 0 ~tedi afunda prin care se poate razbate pe tarfunuJ ceHilalt. S18. In ace! loe, pe ce1llialt tiirarn, capcaunul eel mare c-un ochi in frunte. care-i domnul ~i stapm1Ul semintiilor rele.,,2

Legiliura cu natura este nebuJoasa, greu de descifrat pentru ca este invaJuita in misterul praeticilor magice nascute din credinte striivechi care nu pot fi desl~ite limpede. in nuvela Morminte soldatuJ Grigore Prieeputu este aghiotant al wmi ofiter pe care-I lnso~~te

In primul razboi mondial. Aici este remareat de acesta pentru curajuJ sau - soldatul aduce apa unui sublocotenent care suferea de sete de ]a 0 ffultana aflata sub focul inamieului - Grigore l~i motiveazii curajul printr-o modestie sustinuta de gandul 'inte1ept aJ destinului orrenesc: " - Sa traiti, domnule colonel, mi-a venit &?a. Dacii e randuit, rooartea gase~te ~i pe

1 M. Sadoveanu, A1iiria Sa Puiol Piidurii. Nunta Domnitei RuxnndiJ. Opere 11. BU(;Ure~li. ESPLA. p. 202. 2l.dem. ibidem. p. 203,

160 enh:ltill Qrientului

viermele din stancil. lar daea nu e randuit<1. pentru mine, adicii daca nu mi-a venit ceasul, pot umbla sJolxxJ. Numaideclt eu nu ma dusesem de joaca la fantana, luand nllJTeJe Dornnului in d~ert. Ci aveam treaba; caei lui domnu' sublocotenent u era sete.") SoldatuJ eunoscator al tainelor pamantului este, ca ariee Intelept. impodobit eu virtufi morale, ~i nu numai : ,,Mai tntili, Grigore Pliceputu era Ull om eurat din punet de vedere fizic. ~a u. era mtotdeauna alba, hai na periata. fntruna IJ vedeam d.riirnaluind ~i descantand apa. Curaria lui se extindea ~i la cele morale. Onoarea lui era mai presus de barrii pe care Ii uitam prin buzunare; mineiuna 0 ~eza mtre paeatele negre". 01 toate ca praetiea magia, soIdatul ~aran crede in escatologia ~tina: ,,noi, domnuJe colonel, avem un trup care se preface ill pamant ~ iar sufletuJ se In:tato~eaza la scaunul Irnparatiei. ca sa-~i deie ruspunsuriJe. Dad raspum;u!ile ies bune dupa lege, sufletul ramane In lumina IIl1p<Wtiei, iar dadi se dovede5te pacatos, atuncea cade In Tartar, la intuneric vc:;;nie"3. Ca tOli inteleptii de felul lUI. Grigore nu ~tie carte. Soldatul cerceteaza tainele pamantului cu 0

"fureuta" de miice~, un fel de ,.creanga subWe cojita. bifurcara." Tc1ranul descif.reaza semnele acelui .Jemnu~"> tot ~a cum colonelul eite~te semnele caqilor; lemnul Ii arum prin semnele lui uncle se atla "pamant .,,;~", adica ace! loe ill care "n-a siipat ~i n-a sewmat niciodara mana de om". Grigore Ii indicii ofiterului lceul potnvit pentru a-~i sapa adapost: ..Nu se cuvine sa dadim adapost", sus~ine eJ "pe un loe unde sc gasesc astruca{.i m::>rtii. Nu-i bine sa Ie tulbwdDl tihna." ,Furcuta" din lemn de ~ IT ajura sa "citeascii" istoria nationala. .ra.zboaiele ~i rnorpi din treeut, asa tllc<l1t colonc1ul este Ia

I M. Sadoveanu. Opere, vol. 15. Bucure;;li. ESPLA. p. 180. : fdem. ibidem, p. 18 I. J Yd., ibid., p. 185.

Daniel Vighi 161

randuJ sau subiectul unei initieri profunde care i-a rnodificat via~a: "Din ~ul acesta al initierii ~le am avut un ~entirrent dcosebit pcntru Gngore. Nu pnetenie, _ ceva mai subtiJ ~1 mai organic, un feI de legal:ura munghiularii llltte mine, p{unant ~i acel om r..lf. Curfuld core<;ponuenta n-a mill rarnas decat il1tre doi tenneni: inima ~ ~i pfuna.ntul, ill care s-a integrat Grigore Pneeputu. ciind I-a venit ce.asul sa se adaoge la strdrrll..~j.. '

Dmcolo de simoolurile arhaice ale "parnantului viu", Sad0ve<.U111 pare prcocupat mai deg,raba de pre7entarea Lmui Intelept care cuno[t$fe magic taine1e parnfmtu1ui ~i ale istnr1ei. CunOc'l~terea este Insotitii de 0

suTl'lii cit: valon morale: In acest fel a eUllo~te devine sinonim eu a Tc intdep?; atunci cand esrc diutare a escn~elor, cunoa~terea cste m.1.i mulr decat simplu efort rational. care adesea se poute cheltui 1n aparente, dupa cum ne. lncreclintcaz<'i Socr.llC. A eunoa~te presupune 'In acest eaz a patrullde in esential, adidi a te ini{.ia devcnind. de aceea, un alt om Din ace<lSta eauzii, de fome lTlulte oli. descrierca narurii doband~le, la S~Jdoveanu. valon Hlltlatice: dmcolo de aparen~e

stapane~te ITJetatizica. JXx...'Zi.a universaliilor illcremenite eare tc pot seoate din nebun1a agita\.iilor vane ale lumii. In povest.i.rea Vechime, mistcrul pJin de poezic aI natuln este subliniat de un celcbru vcrs emineseiall care rciirturisC9te aceea.o;;i intuitic tulbuditoarc ill simplitatca de dincolo de vren1J: ,,La topografia aceasta se adaogeau bcidetwile. lnsa nu semana 0 vale eu alta ~i un brad ell alt brad. Valurile de ieri nu mai sunt ;

Tot alte unde suna aceluia'ji pfuau... Si sufletul tlorilor de toamna s-a ureat spre stele. $i ~usura £lIt vant. Luccsc In intw1eric a1ri ochi de Jinx. Lupii S-<lU fun~at In alt ponor. Buha cea rnare ~i-a

--

163 162

TentatiZl orientului Daniel Vj~

I'chimbat scorbura. Cerbii ~i-au rnutat bar:aIiile in aJt povarni~. Tn fieeare eupa e altceva; nid Doi TIll mai slIntem acei~i. AJaltaieli eram inchi$i in case oribile intr-LU1 onL5 de canlpie ; asara am respirat clin nou aerul muntelui eu mircasma <.Ie brad ~i ra..5ina; mi-am simtit inima batand ca Ia 0 amintire veche, pe care ~i stramo~ii mei au uitat-o. Astazi Dr-um Intins Ia soare, ell bratelc rii.stignite, uitfu1d toate triste~ile. In asta sara am observat ca fusesem WI slrm:n, din veaeul eel uitat, cazut intr-un veae nou ~i ridicol; ~i m-am reJnton. la b~tina.'"

In POJle$tiJe de la Bradu Stramb, Sadoveanu eonditioneaza inrelepciunea de a<;ceza, de aL'ea desfacere de patimile trupului, despre care Ii Tllfuturisc5te lui Kesarion Breb, ~cru} Decheneu. A<;ceza este iTIsotita de gustuJ Sillastriei, al re[ugiului m saIbaticia natwii 5i In tacerea COntemplativa. In povestirea Puntea, ,.Kamo Ciorrei a vazut lumina Iumii Lno'-un ~at de Janga KiOlO .. la anul 1154." Datoritii giDg~iei ~i agetirnii sale ajunge "eopil de casa al impfualuJ uj Go-Toba" ~1.. mat apoi,

nn iseusinta 111 muzica ;,i litera!uf,'L , ..secretar al departart~ntului poeziei:' Dupa Tmaltea tataIui sau. Ciomei "a lepadat el singur straIucirea lumii, dilltfmd lini~e sutletului sau. NenorociriIe ~i carastrofele timpuJui ajutand, Cionlei S-d desmeut Cll totul de veaeul sau. Triiind 111 singuratate a scri~ aeeste pagini, prccum veti vedea surprinzatoare."2 Nea,?teptate 'in paginile sihastrului nilX'n sunt refleetiile meditative pe care Ie yom rcgasi in spa~ul european. lata-I, cazand IX ganduri 11] fclul lui Heraclit : "Cursul raului trece tara contcnire, lnsa apa IlU

M. Sadovcanu. lre~hime. in Opere. vul. 15. p.ns ~ M. SadOyeallu. Punte in Pove.ylile de /3 Hradu Striimh. (IprT(' .. 16. Bucllre.5li. ESPLA. p.221

e aceea.'?i ; spurrla ce plute5te In vfutejuri acurn dispare, acum s-aratii iar, si nu dureaza niciodata. A'itfel, in aeeasili viata, sunt ~amenii ~i Cl$ezfuile 101"."1 In alt loe, meditat'ia pare desprinsa din tema fortuna labihs a Ecleziastului din Vechiul Testament. Mai mult, compamtia SO$ nestatomice imprumura 0 imagine aeeea a spwnei rnarii - din pc>emul Viiafa lumii a lui .Miron Costin: ,~a-i viata: spurn.a pe apa.

OclIICnii ac~tia care nase ~i mar, cine poate uno~te de unde vin $i unde se due? In acest loca~

trecitor ~tiu ei pentru cine se trudese ~i eu ce-~i ineantii oehii? Nu ~tii ce se sehimba mai des: stiipfuml ori saIa~ul lui. ~i unul ~i altul se sehimba ~j tree ea roua pe zarele. Cfu1d roua se seutma iar floarea riim.me .. dar mdata floarea se vestej~te la soarele diminetii. and floarea se ve{)teje~te $i ramane roua; dar n-a tJ.-ecut ziua ~j piere ~i roua." In finaluI vietii sihastrul este nemultumit ehiar de tilma din pustietati ~i de dragostea a pentru coJiba ~i pentru placerea singuratati i. Exigent:a

sa nelini~titi1, nevoia de perfectiune a')ceticii aanspar in muzicaJitatea cadentei din fraze care par lTI1prumutate din litaniile biblice: ,,Budha a mvatat pe oameni sa nu se alipeasca de cele lu~ti. Chiar dragostea pentru coliba l'l'ea, ehiar ~i asta trebuie s-o socot 0 piedicii intru· ilwninarea mea spirituaJi1. Q.un pot eu pierde 0 vreme pre{:ioasa bueu.randu-~ de placeri nefolositoare? In pacea dimi netii, am eugetat indelung $i, Tn inima mea, m-am Intrebat: «Te-ai pustiit de lume, ti-ai luat prietini muntri ~i padurile, ca sa-ti alini sufletul ~i ea sa urmezi ealea lui Bucilia. Insa de~i Tnfati~ ta din afara e de stant, suiletul tau e eufundat Inca intru prihana".

I rdt;m. ibidem, p. 223

.- -­

I

164 'fenh:atill orientului

Sensul mai adanc al acestor povestiri este acela ca dincoJo de clvilizatii ~i traditi-i religioase, omenirea se confiunm eu acelea;;i tntrebfu-i fLmdamentale. In aeest feL povestjrea Carlea ieromonabului Vichenlie Sipka ilustrea:zli 0 alm tema frecvenm 'in literatura ~i fiJozofie: rosturile suferintei in purificarea morala a omului. Tema, des Intiilnita In ~tinisrn. nu este strfuna niel gandirii orientale budhiste. IerornonahuJ a fost fiul unei ilustre familii a ruistocratiei poloneze din veaeul al XVI-lea, creseut in traditia rnfu1dra a onoarci cavale~ti $i a curajuJui razboinie. Condarnnat la rnoarte de diseula{ii ucraineni. viitorul sihastru scapa eu viata. riinit mortal d mai multe ori. L!;)i uim vj~ pe care a trlit-o ~i se retrage in pustie.

zactarnicia lumii 0 regasim in istoria legendar'd a aparitiei jocului de ~ah in romanul Soarele in balta sau aventurile $ahului. Inte1epciunea este a<;emenea unui joc. ea ~j aceasta ~ahul ~i este suficient si~i In feluJ artei : de aeeea a evadat din istorie ~j s-a proicctat In metafizicil: .Au pierit lrnparapile, s-au risipit ~ezfuile

oarnenilor, s-au schimbat alcatuiliJe 110roadelor, s-au priIrenit zeij ; $ahul a ramas; e 0 institutie divina. Ar parea 0 ~tim\ii. dacii n-ar fi a<;>a de mult jex.-. Pare joc. msa e eu mult mai mult declt: atat"l. Brahmanul Sisa, inventatorul jocului. I'i ga<;e~te semnificatii spiTituaJe, vorbe$te despre egalitatea oarnenilor fata de cele rnateriale $i despre inegalitatea. Uniea demna de a fi acceptata, pe care 0 instituie spiritul. Brahmanul este noocratic la fel ca multi alp filozofi orientalj: lurrea

1 M. Sadoveanu. Soarel£' in baltii sail aventnrile ~J1IJUluj. fn Opere, II. Rucurqli. Edllura de slal pentru 1ileralura \oi nnll. p. 587.

Daniel Vie:hi 65

trebuie condusa de lnteleptl la fel ea In Republica lui Platon. D;: aeeea fiii de lmparati trebuie sa deprinda arta

filozofiei, la [el cu printul Fetid din Dbanul persian. $ahul ini(iaza pe eunoSdltOli i sill ~i 'in taina cumpatarii, aeel sophrosyne al grecilor antic}, podu<.tba radi a 'LnteleptHor orientali :,,Dar faptul di doi juc<llOli stau de o parte ~j alta a tablei, eu rnijloace materiale egale, au inseamna oare egalitate in fata eelor pfunantci;>ti? Mai muir: nu lnsearrma neegalitatc in ceca ce prive~te eele spiIiruale.

Dei jucatori se cuvinc, dupa Jegea ~ahuJui. sa .,tea eu blandeta ~i eu IngacJuinr<.l unul In fata eeluilalt. Sa nu arate nerabdare, sa nu rostelliica vorbe nepotrivite, sa nu se supere. Stapan~te-!i, deci, oomirik violente! ne porun~te Sisa,·l.

A$adar, iate1epciunea presupune sa Iii "in cUll10nie cu tine, eu serrenii ~i eu l~ toata. Oriee fom'ili de agresiune este 0 lipsa de tntelepciune: Antoine Bernard d.ll1 romanul Nopfile de Sanziene agreseaz.<:\ batrana I~ mteJcapta, seotand-o din ntmw'ile ei ve.5nice pTin planul exploatarii forestiere a Oxirului Borzei. Totul i se opune. ()(~nii. dobitoacele padurij,· fenomene1e ITeteorologice. Printul Mavrocosti. stiipanul padurii, s~~te ~i el pria a resirnti prirrcjc1.la hotarfuiJ de a

inde codrul prin care a abandonat intelep:;iunea locurilor. Decizia $8. ameninta sa izgonea<;ca din Paradis wnea care trilla acolo, la poalc1e Codmlui Borzei~.

I M. Sadoveanu. op. cit., p.58 :! Accastli IDlerpretarc CSlc resplOsll de Nicolac M,lnCl!cscu : "Rcvolta Borzet cslc fabuloasa ~i impr<,~slOnanla at5ta \'feme CUl. din unghiul IOgincrului asaltal de t:venimcnlc Slranll, nu nc-o pUlell1 exphca. Sadovcanu nc lasa el insu~I. un limp .-;[\ crt:dcm fn IOslincluJ de ap5ran:: al cou.rului, ce tace corp cOlllun ell "am~nl en Pcccneaga.

166 TentQtill orientului 167Daniel Yil!.hi ~inrlll l\1avrocosti co~tientizeaza Insa prirrejdia In chiar

c1ipa ill care Sofronie Leca, arenda.c?ul nlO~ici sale, ii vo~te despre dreptul Codrului de a-~j perpctua cxistenta: ,,Mavrocosti fu izbit de acest argurrem strdIl.iu. Prin ce procedeu ajunsese r~l sa descoperc preocuparea chinuitoare din adancul eel mai afund at sufletului sau? Ce ill!elegea I..eca prin dreptul BorL,Ci? Are In consideratie acele legaturi multiple ~i delicate mtre generatii ? rntre oan~ni ~i 1uCIUTj ? Intre toate ~r ceea ce nume..c;c oa.rrenii de rand Dumnezeu? lntr-adevar, Mavrocosti considera eu aprehensiune crescanda primejdia care se apropia de acea [TUmuse~a, de acea marefie a vietii, de acel paradis al frat.i lor no~tri mai mici."1

~adar, lntelepciunea Tn accep~ l:i oriema15 inscamna ill proza sadoveniarul asceza, pace Hiuntrica retragerea ln singurallipJe unei l1atu~ netulbw-ate de

contra strainilor prjmcjdlo~i ea ingmerul Bernard. Firl'tl pruclica POZJtIV~, a ralJ(1nalislu!ui lnglner francez c surpnnsa de uisparilia unor obiccte, de nei"nalOtarca lucruJui, de prlvJrlk eompliee ulc oamcnllor carf' par il ~tj ecva ce lUI il scapi"i rnsa, la urma. autorul dlvutgli pe adevarali i organi/aton ai ostilitalilor in pcrS(lalla padurarului Peecneaga ~I a boierului Lupu MLlvrot:ostJ. care nu mal vrea sa eoncesiom:ze pacturca )1 nu :?tit: cum sa rezilreze contractuJ eu francczu I. Ei se folosesc dL uncle unpre.lur1l.ri naturak. pun la cale 0 scrie de Jncldcme, deten11lnand pc Bernard, mal mull lIgasill

deCal speriat, Sa abandollcze part1Ua. Tema nu l: fabulousa n:llsten\J a codruJui, ea stlhlC pdmaril. Ja opera civili7.atuare a IlmulUJ, ci pozitia (frecventa la Sadoveanu) InlIe oamcml vechl. de lipul

bOIl:rului Mavrocosti sau aJ paduraruJui sau -conservaton ~I ulorl~ti. lri'imd eu Un vcae ori eu mal mulle In lInna - ~I oamcnll nlll, eil Bernard. spldte bllrghele, in caulare de ca~lIg ("ural. tnJifctent de apunilc putln poellcc alt: afaceni."

I Mlhajl Sadovcanu, Nop/ile de sfinzicne. In Opere 12, Bucurc~tl. ESPLI\. 195H, p. 67.

ci,,~lizatia moderna, a natura misterioasel simboli7.atii in povestea plina de poezie a pasarii Tami care traie~e 1n Siberia ~i ill ~nuturile Tndepfutatc ale Coreei clin povestirea Taori? pasarea tainicii a carei poveste 0 $tie b5tr'"".mul cmnez Li-San: "Siberianul s-a mirat ~i a 'intrebat ce este. Tar vanato1UI eel batran Li-San i-a spus JXlvestea pascrei Taori, care nu cia glas decfu ill {jnutul Usuria, In Chirin ~i Core;a, In loculi tmi, Pa.serea <lsta nu-i nicaieri 10 alta parte a lwnii. Nu se gase~te expusa in nici un mllzeu de zoologie. Cu aJutoruJ lui DUIl111ez.eu poate I1U se va ga~i niclodaili. Cel purin a~;a ml-ar placea mie, ca paserea Taori sa nu se gasea~a nicicxlata Intr-un muzeu de zoologie ~i c;;5 ramme acolo 111 Su-hai, cat va 11 S<.1 mal fic in Su-hai singurfuatc fecioara.

Pa.c;erea aceasta nici oclinioarli n-a Cost vUzuta de ochi OIrenesc, afmna batranul Li-san Si Nlkolai Balko nu vraia sa creada. Nlcicxlata ll-a :u~it-o ochiul on1Cnesc, caci e 0 pasere a singuratiitilor afunde $i e prea sfloasa. Dacii mergi asupm ei, ea se tot ducc Tn rilii unde nu peate razbi panlfultcanul. Strigmul ei s~ auJe numai prirnavara.'"

Sihastria In .,SillgUf"dtatea fecioara" a naulrii se asean13na Lmei existente cvasiooenice -- dupa cum Sf" rnarturise~te eremitul nipon Kama Ciomei : "Oilld flU am In mine 'inderTIn sa m,l i"nchm ori sa cetesc scriptmile sunte, rna octihnesc dupa cum mt-i gustul ; llu-i nimeni sa ma opreasca, n-am eu mine nici LIn prietm rata de care sa-mi fie Jl.l~inc. Faca a-mi fi statomicita 0 lege a taceni, tae, fiind s imrur ,,,2

, M Sadovcanu, ruori, paserea luillicii. in P()Jle~lile 161 ;raau

Slriimb. Opere. 16. p.260. M. Salhwcanu, Punft.. in PO"e~"li de I/i Bnldu Str/imb, Opere.

16. D. 235_

168 Tentatia orientului

Tacerea, ca proba. a virtutii ~i ea asceza priroordiaUi, i se cere ~i prinPJ.lui Ferid m DivanUI persian. Aici, filozoful Sindipa ,A luat pe cocon ~i I-a dus cu sine ill chilia sa, unde avea altar al zanei Isis. L-a supus '1n genunehi, I-a binecuvfultat $i I-a pus sa jure cii. va fi mut ~apte zile. Oind a lidicat ochii, Fetid a vazut-o pe idolita zfunbindu-i, eu aratatorul mainu stangi pe bwe - indemn la tacere."1

Aceleia!?i probe i se supLme, UIlTIfuld acelea~i

ponmei egiptene, ~i Kesmion Breb. La tntrebarea episcopului Platon, acesta 1'1 dezvaJule ratiunile aseW1Se ale taecrii contemplative: .,- 0, pfuintc ~i prietinc, nu e pedeapsa. Am stat eu mine msumi, lludindu-ma sa dezleg Intrebarile tara riispuns. E nevoie pentru ac;ta de tacere ~i singuratate. Destadindu-ma de tot ee atama ~i

mtuneca, m-am dus sa vad nurnai eu duhul:·2

In Invataturile daoiste chineze irritierea Ins~i este o illvataturii tara euvinte sau care tinde sa evadeze din ehinga inguc;ta a limbajului mtr-o adevarata CIuciacta mUla prin care individul se ic1entifidi mistic CLl Dao, eu neantul care cta sens dinlauntru existentei mse5i. Door pim ncnumire se poate numi Nenumitul, orice alt efolt este partial ~i relativ. In eo~ntariile lui Zhung zi la cartea despre Dao, adevaml aeesta este spus limpede' .,Cel care ~raspunde efuld II intrebi despre Dao nu 11 euno~te pe Dao, iar cel care lntreaba despre Dao nu a auzit de [apt despre Dao. Nu se pun intrebari despre Dao, iar dadi se pun intrebari :raman tara riispuns. A Intreba despre ceea ce nu se l'ntreaba I'nseamna a intreba in gol, iar a dispwlde la ceea cc nu se raspunde 'insearnna a nu patrunde in interior (= a nu percepe esenta lui Dao). Cel care, tara sa fi ajuns ill interior, li ra.emunde eelui ce lntreaba in gol nu poate eontempla 'in

I M. SaUOV\;,lUlll. Divanul persian, Opere, 15, p.361. ~ M. SadclVeanu. (rcango de our. p. 136

Daniel Vil!hi 169

afara-i mersul Universului ~j niei nu poate euno~te,

tnlauntrul sau, mceputul propriei sale fapturi. Prin W11lare, un asemenea om n,1l poate sa LITCe pe mun?i Kunlun ~i nici nu poate rataci pc tiirfunul Marelui Vid."l

Proba initiaticii a tiicerii este prezenta ~1 in preceptele sectei antice a pitagoreicilor, dupa cum ne incredinteazii Aulus Gellius :"Cel care era cerceta! de el (maestru n.n.) ~i gasit apt. era primit de 'Lndata la inva¢tura $1 i se prescria un anwnit timp de tiicere. Nu se fLXa la toti aee1~i num1r de me, ci fiecare i~i avea timpuJ sau, stabilit dupa eapacitatea sa presupllsa. Cel ce tacea aseulta cele ce spuneau altii ~i n-avea voie sa intrebe daca. nu Ie intelegea sufieient ~i nici sa comenteze ceea ce auzise. Timpul de raeere nu dura la nlmeni mai putin de doi ani."2

In Islam, euvantul este pereeput, Ia fel ca in c~tinism, ca prag diferen{.iator intre umanitate ~i lumea animala, fund, de aceea, un senm escntiaJ saeru : "omul singur e clliruit eu vorbire pentru cii., dintre toate creaturiJe pamant~ti, slngur el este, direct ~1 integral <<faeut dupa ehipul lui Dumnezeu».~ Si eLL toate cii "omLL] singm e dfuuit eu vorbirea" si , ~

aiei tacerea este 0

eonditie a contemplarii mistiee: ,.In eiuda anumitor aparent-e, cum ar fi absenta monahismului ca institutie sociaJa, Islarnul, care prevede saracia, postul. singwiftatea ~i mcerea comparta toate premjzele unei asceze c.ontemplative:>4

In mistica ~t.ina orientala taeerea este adese.:'1 invocata; adfu1cirea in tacere apare ea 0 roodalitate de

I Lao zi. Dno $1 Puterea, p. 43 ulus Gclltus. in Fi/ozolia grenca p/inii 10 Piaton, yoU. partca a

II-a. Bucure~ti, Ed. Sliinliflca ~i Enclclopeulca. 1979. p. M. • FnlhoJ Schuon. ,Sii j'a(elegem Islemul. Introducere in spirilunlitJlteJJ /umii musuJmane, Bucun;~tl. Ed. Humamtas. 1994. p.ll.

Iuem, ibidem. p 18.

170 Tentatill orientuJui

aproplere de taina ftin~ei divine: "Cel ee se Ingrije~te

de moarte a I'ncetat de a mai vorbi; iar eel ee a dob§ndit darul lacrimilor sufletului fuge de limbutie ca de foe.

Iubitorul de singuriitate ~i lini~te ~-a ferecat gura: eel ciiruia Ii place sa se arate Tn lume lnsa, este alungat run ehilie de ciitre patima'·!. Pomind de aid, fIlozofia er~tina I'dsanteana a disociat Intre .,Partea rationala a sufletului" care "se lrnparte iar~i In euvantul mintal ~j eel rostit. Cuval1tul mintal este 0 mi~eare a sufletului. care are loe In gandire tara niei 0 exprimare. Pentru aeeea de mul te ori, ehiar earrd taeem, desr~uram

in noi In~ine 0 Intreaga vorbire ~ diseutam eand visarn"2.

Filozofia modema a identificat ~i ea In aecasta atitudine radaeinile stravechi ale credintei dupa care euvantul ~i realitatea cxistentei ca atare se 'intrepatrund ~i se justifidl Wla pc eealalm. In mitologia antiea greco-romana, la fel ca ~i 'in geneza biblidi, euvantul este lu~a lns~i. aetul numi.rii cste concomitcnt eu eel a1 creatiei lumii. Din aceasta eauza. dupa Ernst Cassirer: ,,Limbajul ~j mitul sunt ffirudite de aproapc. Pe treptele timpurii ale eulturii wnane, legarura lor este atat de strfulsa ~i eooperarea atat de evidenta, fudit separarea lor este aproape imposibila. Ele ~l.il1t doua vlastare ale uneia ~i acelei~j ractaeini. in elipa in care 11 IntaInim pc am, il intaInim ill posesia faeultiitii de a vorbi ~i sub influenta functiei creatoare de mituri.··~ In vechime, a;;adar, euvantul avea mai ales 0 functie mitici. dar ~i magidi; invocat, acesta putea crea, modifica ~i

- Daniel Vighi 171

dizloca lurrea. Din aeeasta cauz5. trebuie Inte1es In

pro{unZirrea sacralitatii sale magice.Personajele sadoveniene par mai degraba

apartinfuld acestei conceptii despre euvant $i mai pu~ acel care acorcta cuvantului mai ales 0 funqie

eia semantica, de instrument al comunic3rii. Cuvantul pare a fi pentro Sadoveanu, mai degraba, 0 energei (eficacitate, actiune, foI1a) ~i rnai pu?n ergon (munca, opera. luClU). Sau, altfe1 spus, un ergon care ctezvolm 0

anl.lI're energeia. Ix. aeeea, toata poetica sadoveniana este constr'Uita ~i se construi~tc 1n vederea a ceva care o de~~te ~i 0 mglobeazii. detenninandu-i specificitatea. La fel ca vechii magicieni, Sadoveanu nu se folos~te de euvant in sine $1 pentro sine. ci in vederea invoearii unci lumi pentro corporalizarea ei 'intr-un aid ~i aeam

in care sunt ale cititoIUlui In masura in care apart unui prezent etern al operei. Atunci clnd eroii sactovenieni sunt nevoip. sa n~ misterul ei se multumese , dupa stravechi precepte orientale, sa tadi, penU1J ca ~tiu ca doar in acest fel ei pot corporaliza misteml.

loan Scararul. Scor» raiu/ui. Timi~oara, Edilura Amarcord. 1994. p. 282. ~ Sf. loan Damaschin, DOKTJ1:Jtic:». p. 79.

Ernst Cassircr. &'t!1I despre om. 0 il1froducere in fi/ozofilJ cu/turil umant!. Rururqti. Editura Humanitas. 1994. p 154

I

172 T'entafia Ol'ientului-------..;---'-"~~-..;--..;-..;---------

m'asca - principiu poetic al ocuHiirii ~i reveliirii

In Comentariile entIce ale Op:rei lui Mateiu CaragiaJe, ma.scii, atat ca simbol aJ artei, dar ~i aJ tnl.irii echivoce care Intre~ne mistenil eSCe fi'eevent menponatii. fn interpretarea lui Ion Vartic, masca "reprezinta un semn aJ excep~ei, 0 rnartunsire plastica a fiinrei POsedate de frumos.'" MID mult mea, n1£'L'>ca are 0

funetie bivalenta: este simbol al artei, dar $i aJ' trifidi duble. ,,Rasfrangerea in afan! a acestei trairi ecluvoce se

rna.teriaJizeaza in masca, i'n coloratura afectiva ce se vad~te In graria stravezie ori 'in t~a \lio/enta a machi~ului. rkt01111area vie{,ii provine din oroarea de tot ce este natural ( ...) Masca da COntU! unui moment-limita

.n viara estetului, ITlarcand 0 concentrare simbolica (precum 'in masca plurifonna a lui Klingsor, erouJ lui Hermann Hesse) sau 0 dedublare (ca In portretuJ lui Dorian Gray)."2 Fiind ..'limbo! al artei ~i a1 vieth' dUble, masca este parte importanta din filozofia iluzionfu-ji, dar ~i a scufundarii In anonimae. In accepDunea lui Comel Mihai Ionescll ,,PrOgresia necontenita a anonimatului de la fizionomia reaJa la masca ~j de la aceasta la reversul

J fon Yank. l'rei coment;lrii nJateine In Spt'Ctacol interior. CJuJ-Napocd. Edllura DaCIa. 1977.. p. 50 1 fdem, ibidem. p. 49.

17Daniel Vi2:hi

ei monstruos, fizionomia mutilara ( ...) pare sa confmne impresia ca evenimentele reale ale vieti i se succed confom'1 rigoriJor unei estetici a misterului $i ca. parafrazandu-l pe Wilde, istoria imita ana."! :M.asca, simboJ aJ anommatufw' ~j aJ indecerminiiri.i, ilustreaza, dupa exegetul inainte dtat, principii poetice de natl.lrii "apofaticii." in contrast Cll acestea ,,0 poetidi <<pOzitivii» evalueaz1i lucid raportuJ dintre «partea de taina» a «istoriei» ~i paJ1ea ei «dezvaIuita»; cuno~terea BU

anuleaza misterul estetic al facerii operci,'·,i Poetica 3.lXlfatidi simbolizata de masca "anuleaz::l fOlma. speci~

ei ideala, fund ceea ce Mallarrn6 nurrea ,.1e poeme tu" (intocmai cum teologiile negative sustm di despre obiectul tran,,<;;cof1$tient a1 clivinitatii singurul enunr ~i

suprema. elocinta estc tacerea). MigaJa indelungaca a lui Maleiu Caragiale

exprima, poate, TIll In primul rand un stil laborios ~i 0

pa(jrna a desavar.;;irii prozei de arta', ci, ca ~j In cazul lui Flaubert, care visa «un Livre sur rien», clificultatea. impJinitii fom~i in c1imatuJ fiumuse~ii negative, al eanti vid fascinant 0 irealizeaza."1 Aeeste eonsideratii subtile 'in planuJ "principiilor poetice" se Intemeiaza pe ie/eea.

I Cornel Mihai lonescu. PoJlmpsesle, Bucurc~ti. Edilura Lartca ronuincasca. 1979. p. 81. 1 Idem, ibidem. p. 81. 1 Crca\lu lUI Mateiu Caragialc a fosl caracterizala in g.:naa) de (rillc:l in fclul und fiqiuni dominate de mc)an~olia Lrecululul Inlf-un prczent blcisnic. De ulci re7uhfi uou(\ moduri nar'ltrvc:. doua atiluuini ~i ll1ai mullc registrc de vorblfe ale croilor. I\ce~lul

il1anihelsm moral II corcspundc. dupa Tudor Vianu. "un manihelsm :11 vocabularulul. din care '>crisul lUI Matt'iu Caragiah:: il?i pnmc5tc una c1mLre pecclilc el ~lilislice cele mal Iz.biloarc". (Tudor Vlanu. -trIa proz/Jlorilor romani. p. 349.)

• Cornd Mihai Ionescu, op. cit.. p. 83.

175 174 TentZltia ol'ientului

conform careia masca ascundc 0 realitate, ill timp ce pentru Ovidiu Cotru~, masca "are rolul de a unifica, de a i'nJatura spectacoJul dezoJant aJ cfjscontinuitii{ilor vie{ii interioare. In mitologia sa estetizanta, oarrenii se 'impart ill doua categorii ~i dupa relatia dintre eul lor ~i rnasca pe care 0 poartii. La eei aI~i masca este concrescutif cu obrazuJ." Dirnpotriva, pentru "canalia de la raspantiile ulitelor" de feluJ lui Gore Pirgu, ,,~tile pe care Ie abordea.za raman extenOare, neaderenle la euJ sau lipsit de consisten~; ele ~i cfjvulga u$or cmacterul de ~ti,

divulgand totodata $i pe purtatorul lor. Viata interioara a oamenilor lipsiti de taine nu 'ingMuie distinctia dintre un continut latent ~i unul manifest. Ei l:;,i dau ill vileag, In orice ocazie, strafundurile adevi'irate. De aceea simpla lor prezentare este sufidenta; anaIizarea lor a1' fi de prisos. Acolo unde masca 1$i indeplin~te roiuJ ei miintuitor, :criitorul flU ingJdwe analizei sa piftmnda. TiIrfiml rtcesta este inchis indiscretiilor iscoditoare'l (subi. n.).

in acceptia noastra., ~i pomind de 1a aceste considerente, masca poate fi interpretatii ca expresie, simbolica ~i metaforica, a raportul.ui dintre oameni. Ma.~a este rrxxf de sociaIizare a individul.ui nevoit sa se

.ate 1n afara intotdeauna aItfel decat este eJ lnsu~i. "Cei al~i" au sentirrentul acesta, ei pricep di lumea este 0

conventie, un ceremonial, ca are inHhmtrul ei 0

imprescriptibiJa "vocatie teatraUi." Masca ne apare In acest eaz ill felul unei nevoi acIane resimtite de a trill dubIu, ea figureaza, ~adar, nu numai principiul apofatic at fiumusetii negative obtinuta prill. regresia In anonimat, i $i expresia a:fi.rrnativa. a ·unei anume supra-real.itati. De

I Ov. Cotru~, Opera lui Mateiu Caragiale. Bucure~ll. Edllllnt Minerva, 1977, p. 7l.

Daniel ViQ.hi

aid sursa tamei, din chiar acest mod de a exprima ceva ~i de a te limita la atat. Viata dubIa a crailor, vial traita In LUl1bra ~tii $i a cereJTX)nialului, cste prezenili In scrisul lui Mareiu Caragiale Tnca din vre~ volurnului de poezii. 0 anume realitate istoriea servilismul extrem, maretia ritualizata, Yieiul, eruditia)

cta ~tcre unei anume ,,realitiiti poietice." Boierul trfuldav din cutare sonet matein canta In strana bisericii, In aeel~l timp jefuie :;;i ueide cu sange rece. Tootl acestea sunt expresii oxymoronice ale unui mod de trai, pe care 11 yom regasl In chiar viata dubla. a crailor. pUftati de Pirgu spre destrabaIari nocturne greu de imaginat tn timpul clium al vietii lor.

Faptul di decrepitul boier l~i mangfuc, din dind In cand, hangeml - gest anamnezic simbolic al regasirii rnaretiei aristocratiee - apare adesea figurat In roman. '~adia este subicetul. unei met.amJrfoze ciudate, uneori

"fiinta lui cadea Intr-o amorteala a~a stranie, ca acela pe are Pirgu II tara, fard impotrivUe. dupa cIfu1sul. nu arata.

a fi P%adia-eJ-i'ns1l5i. ci nwnll trupul sau.'· PovestitoruL oar eL cuno~tea mijlocul "de a-I rechema la viata"

aducand yorba "de ceva din vremuri de oCinioara, de demult", atunci "omul se lnvjora. ochii i se Inseninau, un suras trist Ii lumina rece fata stinsa."

"A aduce vorba" este sinonim eu "t11fulgfuerea hangeruJui", arnfu1doua sunt intaptuiri anamnezice. aceJe clipe masea orgoliul.ui nobiliar care Tl desparte de lu.rrea din preajrna dezvaIuie chipul sau eel Uiuntrie, figurat fiziognomic In felul unui semnificant lipsit de semnifieat, al "unui text" cu sistemul referential pra.bw,;it. Chipul (masca) lui Pa~adia este ll1etaforn a acestei refennte sw:pendate ca temei al literaritapi: "Ce frumos cap avea totll5i ! 1ntr-1n5ul atipea ceva nelini~rjtor, atilta

....

177 76 Tentz:atiz:a orientului

patima i'nfranaHi, atata trufie apriga ~i haina invdijbire sc dcsr...<Unuiau 10 trasatw"ile fctei sale vc~tede, ill cuta sastisita a buzelor, ill puterea nanlor, in acea privire tulbure Intre pleoapele grele.'"

Dedublarea, masca, sunt prezente ~i In nuvela Cosma de Panait Istrati. Aici ~te pusii In relatie cu .,isprava romanticii" a doj haiduci care descind 1a arhonte1e Samw-akis. ca sa eubereze un tanm- tovara~ d haidueie. .,Emu doi din acei dilugfui, dUltori de la Ierusalim ori de la SantuJ Munte, foartc nurrero~i In tara. care ce~esc pentru nlfulastirile lor. Inalti ~i voinici, ca arnfu.I\ll. ei purtau pJete ~i barbi lungi ~i ro~cate,

aveau [ete1c arfunii, sutanele In zdrente, emIle pline de noroi( ...)"2

Limbajul celor doi este ~i el 0 foI'Irii de "mascare." ACe{itia i se adreseaza boierului in stilul emfatie. eu inversiuni sintactice speeificc bisericii rasari­tene:

" - Fcncit fie muJtrellumitul prin mfui.nimia lui :..rrhonle Samurakis ! Ferieita fie nobila lui sotie. ee.:1. mai virtuoasa feu'de de pe pfunfultuJ rom1nesc! Ca ni~tc

"Tre'nti s1ujiton ai Domnului cum Slmtem. petreeandu-ne toam vi~ Tn pesturi Si rugaciuni pcntru slava lui Dunmezcu ~i odihna suiletclor. veniln. eu flUnti plecate. sa cerem marelui arhonte ingaduima de-a nc lasa sa-i sarutarn poala halatului, ~tiind cii ruciodata om Il-a balul la u~a lui lara sa 1asa Incarcat de daruri !,,3

Haiducul Cosma roste~te ,,0 cazanie" care nu-i place arhontelui. $i aceasta este 0 masdi care ascunde, dar ~i ~pune prin chiar faptuJ ac;cunderii ei :

I M. Cu·aglalt:. Opere. p. 53. ~ Panail Isll'all. CO~fM, in MO$ Anghel. p. 227

anal! [Sll'utl, op. cit., p. 227.

Daniel Vi~hi

" _ 0 singudi data trfu~te omul pc parnant 1 Si parnantul e a1 nostrU. PentrU noi I-a facut Domnul! PentrU noi, rodul arborclui ~i umbra lui. Pcntru noi, raza soare1ui, zeama strugurelui ~i camea berbecului. Pentru noi crangul eu pini ~i mfuldrele eiobaneute , eu sami impietri\i in van-turt, eu oehii cutezatori ~i eu dorint

e1e

nemasurate" . Justitia sociala :;;i pedeapsa divina sunt ~i e1e

invocate ~i evocate: .,D'Jr nenorocire ruwa care $i-o 1l1Su$i mai mult dccit peate sa mu~te eu cele Joua randLU; de dinti ai c;ai! Semenii sai vor fi lipsiti de partea ce Ii se cuvine ~i Domnul se va mfu1.ia."]

povcstirea - 'indeletniciJ:e draga orientalilor ajura la dedublarea ($i implicit la mascarca e51ugarilor-haiduci: ,,Bine primit de arhonte. Cosma ;;ti sa c~tige increderea gfuzii, eu povestirile hazlii de la sranllli Munte ~i chiar eu glulJ'}e Jezvcl ite, care nu prea

rau biseric~li. PentlU lnraia oW'a vcdeam pe amauti uitandu-$l rrenlrea lor tidiloasa $i devenind mai omeno~i ~ radeau eu totii de sc prapadeau:,2

I ld~m. ibidem, p. 230. =' Itlem. ibidem, p. 230.

179 178 TentZltia orientului

ltitualul po~e:)tirii in ~rient

In Craii de Curle1J· Veche inta1nirn peste tot fragmente de ritual care celebreaz1i cuvantu) ~ povestirea (ca mijloc al iJuzionani necesare evadarii din realitatea negustoreasdi grosolana); aceasta Insot~e dezrna~

alcoolic ~i Ii eta consistenta spirituaHi, TI transfigureaza: "OIltul lui Comus ne intrunea, cam de 0 luna aproape zilnic, la pranz saLl la cina. Dar adevarata plaeere 0

aflam In Yorba, in taifasul ce 1mbriqi~a nurnai lucruri fnnnoase: dilaroriile, arteIe, literele, istoria - istoria mai ales - plLltind In seninaratea slavilor academice, de unde il priib~ in noroi glurna lui Pirgu"!.

Pe de alta parte, pentru arnfitrionii lui Pa!?adia, povestirea este forma de obliterare a reprezentarii in sens realist. Povestind, ei nu spun ceva sau despre ceva anurre, creeaza 0 alta lurre, devin din naratori, actori. Ei nLl povestesc, ci triiiesc in chiar spatiul fictional pe care il creea:l..a: ,,Eram trei ocIrasJe de din~ti eLI nume sHivite (...) Rasansem in arnurguJ Craiului-Soare C···) Tineri de tot, intr-o caravana, scufundasem pe furtuna ni~te tartane barb~tiC...) am petrecut cum TIll se mai petrecuse ~i nu se va mai petrece (. ..) etc.. etc." VerbuJ

I Maleiu Caragiale. Opere. Bucure~li. Editura Funda{iei CUlluralc Romane, 1994. p. 59.

Daniel Vil!hi

are Wet functie de translatie, iar povestirea se comport~'i

In felul unui semn natural care nu ajunge 1a arbitrarietaIe, euno~tere inlocuita prin magie. Taifasul despre "vedenia trecutului" nu este 0 fmma de mascare a realiffitll, de transfigurare, ci una de substituliel

.

Aceasta este eu putin~ datorita credin{ei lOT tn capacitatea euvantului de a fi llll"rea rns~i.

Reprezentarea se intfunpla prin dizlocare, iar fietiunea este chiar aeest proces de substinltie totaHi. Ec:;te, adidi, expresia abolirii arbitrariului.

in raport eu aceasta, gluma lui Pirgu are un anume rust: acela de dezanieuJare, nu a iJuzionfuii, ei a m:x:anismului care a Inlesnit aceasta dizlocare ontologidi. Gluma care "prdbu~~te In noroi" este 0 formif de subnlinare a cred.intei in plltinf.a existenrei lui Logos spennatikos, Cuvlintul dintai, eel care nu a reprezentat

I Aceasta lransfigurare substilUliva. pc care am asemanal-n maglcl pcnlm cii nu ne-am pncepul s5-1 spunem allre!. eSle numila de Heldegger aratarea nawrii de oped .1 open:J: "In mii1larea sa, ltlmpJul conferii lucrurilor chipul care Ie esle propriu $i oarnenilor perspectiva asupra lor in~i$i. AceaSlii perspeCllva ramatle deschisa alaUt vreme cal opera esle oped\. allila vreme cal zeuJ nu a parasil-a pcnlru loldcauna. La fel sc Inla01pHi ~i Cll slatuia pc care

biruilQrul 0 i'nchina zeului Ea nu este 0 capie dm care PO{I afla mai lesne cum arala zeul ; ea eSlc 0 opera care face ca zeul insll~i

sa fie prczenl ~i care, aSlfc) esle zeul Insu~i .. La rei se intampla ~i

ell opera lilerara. [n lrugedie nintic nu esle reprezenlal Si prezenlal : aici se petrece cu adevaral lupla dinlre zcii vcchi ~i eei noi_ Nascandu-se in rostirca poporulul. opera IIlt::rari'i nu vorbc~tc dcspn: aceast:\ luptii. ci lransformii roslirea poporului In a~a reI Inca!. acum. fiecare cuvant eSt::n\ial poarta accaslll luptil ~i cheama s' dCCIZi ce anume cste sHinl ~i ce bleslemal, ce eSlc miirc\ ~i C~

nClnscmnat, cc anllme e~lc viteaz $1 ce esle la$. ce anumc l: nobil ~I Cc c mlzerabil, CJnC-1 sliipan ~i cine sluga (v. Heraclit. Pragm. 53)n (Marlin Ht::ldegger. OrigilJea operei de JJrtii, 1995. p. 67)

180 T'entutia orientului

l~, ci a creat-o. ,Ja mal lasafj, nene, eiubucele astea", Ie spune Pirgu - instanra narativa (~i nu nurnai) a "viefii care se viep1ie{lte." Pentru el ~i pentru lu~ tcara, acest proces este imposibil. Din pacate euvantul nu se poote substitui lumii, acesta este concreseut I'n propria sa struerura sernnificanta. Gore Pirgu este aparatoruJ arbitrarietatii semnului.

Cele "doua impulsuri absolut eontrarii" aflITIlate de Thdor Vianu (~i preluate de 0 parte a eritieii) care ar marca stilul operei lui Mateiu Caragiale In doua direqii poetice: pe de 0 parte efortul de construqie ficr,ionala, intr-un regim al imaginarului dominat de registrul "nobil ~i grav" prezenr In eVocarile lui Pantazi ~i P~adia, ~i a doua oara, lntr-unul preponderent realist, vizand 0 anurre destriimare decrepita ilustrara de Gore Pirgu. sunt completate de critiea mai noua din perspectiva funq:iei de repre--zentare a personajeJor.

Astfel, Ivrarian Papahagi identifica "funcfja de reprezentare a personajelor" la nivelul limbajului tns~i care "este supus unei distorsiuni eu valoare semnificanra pentru intreaga opera materna: cautfu1d sau provocfu1d exceppa, Mateiu Caragiale 0 situeaz.a Ja toate nivelurile textului, de la cel expresiv-stilistic la eel al tehnicii narative. al compozifjei sau al construirii personajelor. Avem de-a face In felul acesta eu un efect co~tient de ambiguizare, demonstrabil la fiecare et~ al textului".'

Ace..<;t impuls }X)etic al dezartieularii illtrerupe liniaritatea epica ''prin sincoparea ordinii acestei naratiuni, prin introducerea unoI' paranteze, evocan, proieqii onirice, portrete sau descrieri care se compun

Daniel Vif!hi 181

cu abilitate pe trunchiul destul de firav al evenimen­telor".]

Simbolul acestei dezarticulari plurifonne, proiectie in plan jXJiebc a decadentei ca mod de viat<'i, este, In roman, ~a cum am spus, Gore Pirgu. Acesta este 0

"lichea Tara seaman ~i rara pereche". fiind "de mie strieat pana la mactuva, giolar, ri~car, slujnicar, lnhaitat cu to(i ccxlo~ij ~i masluitorii". ~i cum lllIl'ec1 lui Mateiu Caragiale i~i mascara vrednicia prin ascendenta sangelui, Pirgu nu putea "avea In sange" decit doruJ "vietii de dezmatare tiganea.c;ca de odinioard. de la noi, eu clragosteJe la mahala. chefuriJe la manastiri, cfultecele tara perdea. scarbo~eniile ~j masciirile". E1 intruchipeaza decadenta lurnii vechi - alegorie $i metafora textuala a dezarticularii jXJieb'ce - este "trfuldavuJ boier" fuel ascendenta boiereasdi. In compara~e cu el, P~adia este simboJ al efortului de construetie coerenta. lll1 principiu aproape c1asic pe care povestitorul 11 imagineaz.a "in cxlaia lui de IUClU, la~ de lini~te ~i reculegere, in care nimic nu patrundea din lumea de afara" dominarn de spiritul gregar al lui Gore Pirgu. Atraetia hipnotica a lui P~adia pentru acesta din urrna se explica prin oculte atractii de felul acelei "coincidentia oppositorum" din ezoteria mitologica. Efortul fictional constructiv al lui P~adia este ill aceea!?i masurn specific lui Pantazi. se poate sus\ine cii amandoi au convorbirea (adidi fictilll1ea ~i arta rxx:tica implieirn) "miezoasa ~i cuprinzatoare. re\inuta ~i mili.estrita, tara labiirt8.ri. razne ~i prisosuri". Alta fietionala a arnfu1durora ''invaluia in mreje puternice. uim=a, rapea, fe~a"2. msotirea lui P~adia

man49-50.

Papahagi, Eros ,"'i utopie, in Figurile ambigui/8(ii, pp. J Idem, ibidem, p. 50.

M. Caragia1e. op. dt., p. 54.

182 'fentatia orientului Daniel Vie:hi 183

cu Pirgu exprima Tn plan poetic necesitatea resirr¢ita de autor de a aJat1.rr'd. reveria romantica ~i evadarca In spatiul ficpunji care pot s~i lntr-tm vag indistinct, de impulsul descrippei realiste menite Sa-I dea celei dintai ooncretete. Pirgu este totodata e),:presia unui anUnll~ derrers oognitiv al autorului InsU.5i, caruia Ii Inlesne.5te incursiunea intr-o lume marginala : "Pe cine nu cunotitea intr-adevar, unde DU piitrunsese? In zavorihele case ale negustorirrei sperioase ~i speriate, 'in ferecata cetatuie a ovreimii I'mbuibate de bel~ug". Gore Pirgu desf'ace misterele; trece dinoolo de "zavoratele case ale negustorirrei" ~i de "ferecata cetatuie a ovreimii". In aceI<liii timp Pirgu este ~j un factor dizolvant, expresie a crizei din care se n~te arta mxierna care cste ~i ea, la fel cu Pirgu, 0 "uneaIra de dezalciituire ~i de nimicire". Acesta este un sacerdot aI dest::rfunari i, aI dezma~ul ui apocaJiptic, 0 ciWiuza ~j totodata 0 "Intrupare vie a lnsll{li sutletului spurcat ~j scarnav al BuclITe~tiu1ui". Pelerinajul sau se petrecea Intr-o Iume dezc'Uticulaffi moral : "cu <ffinsul am tarbacit, pe lap<wita ~i pe zloata, clisa uli~elor tara caldaram ~i tara DUm:: de pe Ia margini, prin funduri de maidane pline de gunoaie ~i de mortiiciuni, am intrat pe branci apmape, il-. zapll5ala chi~imiilor scunde, cu pfun§nt pe jos ~j spoite tot ~a de proaspat ca tigancile ce, In flenderite ro~ii sau gaIbene, legate numai cu ° vipu~ca de carpa sub gcnunchi, se dadeau aoolo parlagiilor ~i matarilor pe 0 bancuta, 0

cinzeacii de trascau sau un pac de mahorca". I Fiind plincipii {X)etice, person~ele romanului

matein ilust:reaza prin ceca ce fae 0 ana poeticii ~i un mod de raportare Ia utiIizarea limbajuJui. Mai mult

chiar: ''Taina, element fW1damental al poeticii mateine I$i denora functionalitatea" dupa cum sustine l\1arian Papahagi, "ca tap! de h'mbaj: ea este in acel~i timp acoperire ~i descoperire, mascare ~i revelare".J Stilul de

lata este 0 Intrupare a stilului artistic; viata lui Mateiu Caragiale se lntfunpIa dupa imperativele operei : aceasta din I.IITIl1i nu se hranC1?te din viati\, din biografia creatorului ei, ci tocmai invers. Um'larea acestei r3stll.man de perspectiva atrage dupa sine autonomizarea de [actma mc:x:lema discursului epic C~ l~i recreeazil(l

propria rcalitate. Vawt altfel, pana ~i .realismul invocat de criticii 1n rapJrt cu Pirgu devine un sisrem referenrial in marginile unei oonven\ionalitati anificiale. plasate paralel eu existenta insfuJi. Astfel, in accep~iunea lui Nioolae Manolescu, parra ~i vorbirea argotidi a lui Gore Pirgu nu este, ~a cum sus\inusera atatia comentatori dupa sugestia lui Tudor Vianu, direct impl1.1mutata din real itate, ea fiind, dimpotriva. expresia stilizata. a unlli efort de oontrafacere. Ca ~i in cazul luj Ion Creanga, Mateiu Caragiale "creeaza 0 limba autentlca. adicii valabiIa, dar care nu este cea vorbira".2 Personajul este, tara indoiala, vulgar, msa nicidecum limba sa care este millastrii ~i cultivata, 0 expresie a unei culturi a argoului. Prin urrnare, putem presupune cii hexisL:ll la Pirgu 0 folosire oo~tient5. a limbajului incult. Personajul nu e doar sub raport moral un mare p~iv, dar ~i ca

orbitor al limbii strlizii"). Poote di tocmai de aceea, ca "purtator de cuvant (in sensul cel mai propriu) a1 (\vietii care se vietuiC\>te», Gore Pirgu, in mementul in care afla

. Papahagl. op. cit., p. 76.

I Nico1ae Manolescu. Area lui Noe, 3, 1991. p. 80. 1 Idem, Ibidem. p. 80.

185

184 'fenhuill orien.tului

ca povestitorul inten{ioneaza sa serie despre vlata pe care 0 traiesc, 11 ironizea71i, repro~andu-i tOC'mai faptul cii nu ar cuno~te "yiata care se vietuie5te". IXosebiIi exista. mai ales lotte modul in care se raporteaz'l fata de conversatie personajele din roman. Astfel, "domcniul vorbirii lui Pantazi este mitologicul. ace..c;ta "nu estc ironjc, ci serios", In timp cc Pirgu "punea distanta fata de expresiile lui, Ie uti Iiza ca pe un cu{.it cu doua r8..i~uri",1 (Pantazi nu are duplicirate lingvislidi: "El, ~pre eoscbire de Pirgu, care mfumHl hmba ca pc un

instrument, este impregnat de limba lui ca de 0 SlTl1fire

111 care s-ar scufunda cu ochij iI1C~"2.). Ptrgu utltzeani argoul ~i cuvintelc pepulare 'in timp ce Pantazj rolos~te arhaismul, limhqiul cl.rturaresc, pretios ~i poetic, la el "scufundarea in limba este ~i 0 scufundare In trecut". Vorbind, Pirgu caricatwizcaza, Ln limp ce PdJ1lazi transtigureaza: eel dintai se expril113. zei1emlsitor, al doilea idealizant. .MoJeluJ limbii lw Pirgu e~te "eel vorbif', al lui Pantazi "cel scriplic". Mai mult: In regislruI perforrnantei lingvlstK'c rropriu-zise. Nicolae ManoJeseu, stabil~te ca Pirgu ,'vorbe{;te", ancordndu-sc ~a in prezeu, In spiritul comun, pragmabc. antiromantic ~i antiidealizant, in limp ce P<l.';iadia ~i PantnzJ "povestcsc, proiectandu-se ill acest fel in trecut, in spu'itul ciirturilresc ~i eroic pe care II invaJuie tn patetism, to vrajfL Ln acea mreaja putemica care "UiIT;':Cl,

riipea, ferrneca". De aici concluzia lui NlCulac Manolescu di 'VaJorile prozei lUl Mateiu CaraglaJe :rebuie privite ca [lind plane, I1U adanci, d~i la 1el de inefabile ; tin de 0 arta a onzontalitatii l;>i a stilului. A5a

lId .• ibid.. p. 83. ] 11..1 • ibid.• p. 83. , ld . Ibid., p. 83.

Daniel Vilrhi

cum nu ~te 0 autenncltate realista, rornanul lui Mateiu Caragiale nu urmar~te niei una sirnbolici: autenticitatea fund 'in Crail de naturii estetica, romanul se pune, mcepand de la limbaj, sub pecetea Brtej"!

Povestirea construitii "ca 0 retorica, nu ca 0

realitate", povestirea ca iluzionare, capcana ~i mijloc de seductie este 0 constanta a scrisului (dar ~i a viepi) oneotal(e). lata un exemplu, din multe posibiJe, in

nuvela Stavru de Panait lstrati. Erou! care poarta numele acestci povestiri este negustor ambulant, "limonagiu din cauza mfufli ce vindea prin baIciuri." Stavru a riitiicit lW1ga vreme poo Egipt ~i s-a reIntors in tara pe cand avea "vreo douazeci ~i cinei" de ani, "poseda" ( ...) "cativa bani ~i trei limbi orientale." Aici s-a hotarat sa se dipatuiasdi, numai ca viata vicioasa pe care 0 dusese se va dovedi un obstacol greu de trecut : ,,A, eata nedreptate e 'in viata!" se de..c;tiiinuie el tovar~ilor sal. "Unui om sehilod de un picior sau de 0

mana, nimeni J1u-i anmdl dispretul lui. ~i toata luT11e<.1. 11 priv~te cu mila; dar fiecare se eta inapoi, nimeni nu simte mila inaintea unui schilod al sufletu1w'.·' 2 Prin sintagma din urrna, 0 sinecdoca abstracta, dupa manualele de retoridi, Stavru se referli la homosexualismul la care s-a dedat pe malurile Nilului. ~i eu toote ca deprinderea aceasta IT taeea eu totul inapt pentru 0 ciismorie obi~nuitii, Stavru nu renun~a. Ambitia lui de a reveni in mijlocul oamenilor norrnali va sf~i

tragic: viitoarea sa sotie 50 va sinucide ctin cauza oprobriului la care va fi supusa de propda farnilie.

lId .. ibid., p, 108. 2 Panatl Istrati. StJl"ru, In Chirs Chiralina, Bucure~li. Editura Minerva. 1983. p. 32.

I Panait Istrall. op. cit., p. 32.

1 Wayne C. Booth, RetoriclJ romanullli, BUCllre~!I. bdiwra Unlvers, 1976, p. 161 1 Idem. ibidem, p. 161.

Aceasta este, sumar, structura epica a nuvelei. Talentul de povestitar u va ajuta pe Stavru sa i~i sedudi nu numai viitoarea so~e, ci ~i intreaga ei familie. lata-l intr-una din scenele in care povestirea sa fa.rmxa spectatorii: ,In timpuJ rresei vorbesc, povestesc istorioare .<;>i scene triiite In Anatolia ~i staruiesc mai ales asupm tristepi care lnviflw"e covoarele ~i ariimurile de Damasc, la a caror fabricare, in totul manualli, se vad lucriind copii de cinci ani .<;>i blitrfulj aproape orbi"J.

"Strategia" sa narativa are In vedere un anume mocI de a ,,reprezenta prin povestire" ceea cc Booth n~te "aspatuI neillfranat al errotionalismului rornantic"2: Povestitorul "stifl71ie': cum estc ~i firesc, "mai lUes asupra In'ste/ii.'' Scena In care "se vad lucrand copii de cinci ani ~i batrani aproape orbi" pare sa trimim .<;>i ea la realismul crud, de sorginte sociaHi, specific secolului trecul, cfu1d exista pcricolul ca "prapastia dintre arm ~i rea1itate sa fie complet astupata"l.

Modemitatea naratiunii se revendicii tocmai de la distanta pe care 0 instituie aiei conventia: totul se Intfunpla 1n vederea seductiei cat se poate de concreta a publicului ~i, tn mijlocul acestuia, a fetei. ~ Ii sun adresate mai ales rresajele povestirii, .,emotionalismul romantic" ei Ii apartine; naratorul este atent Ja efeere, gand~te la raporturiJe discursului sau eu eei care le recepteaza ~i aproxiIreaza mesajul in funetie de destinatar. Constata ca ,,Pove.5ti1e !rele interescaza pe domni~oara ~i cu tristetea lor Ii srnulg lacrirni', ~i tot el

187

'bira ChiralinlJ. Bucurc~ti. Editura

Daniel V~e:hi

I Panait Minerva,

observa deficitul in receptare al celarlal~i care "au inima Ul'Suza ; ei nu retin decat partea anecdotica."

A avea ,,inima trrSuza" presupune a nu fi disponibil "emotionalismului romantic" necesar pentru a aprecia evocarea unei atmosfere specifice ("tIistetea care invifluie covoareJe \<;i ariimurile de Damasc") lntr-o povestire de tip baroc In care lllIlr.a este descrisa, ~i

"povestita', prin abiectele care a populeaz1i. Interesul eelorlalti, al celar cu ,,inima UfSllZlf',

este centJ·at asupra receptarii narapunii tn dauna deserierii, a faptei ~i nu a resorturilor ei sul1ete.5ti. Constatarea nu-j este indiferenta povestitarullli, ea Il avertizea:z1i ca ar tJ'ebui sa panisea.sca familia 10 care a Jl.irrerit. Analiza receptarii are ill acest caz a functie prospectiva deoarece anuntii dezastrul de mai tfu-ziu, nascut din chiar faptul cii "publicul" sau nu este sensibil la starea sufleteascii, la descriere, la analiza intraspectiva; acesta este interesat, mai degraba, de anecdatic, de fapti, ori aceasta nu se va putea I'mplini, ata nu va deveni fe~ie ~a cum se cuvine Lntr-o

casnicie. Previziunea povestitorului se va dovecli justa. Mai mult mea, din felul in care i-au fost ascultate pov~tile el a priceput ca familia fetei nu este dispusa sa dep~easca "anecdoticul": ,,Asta 1mi displace ~a de

ult, cit sunt gata sa bat ill retragere la vreme ca nu veneam ill casa asta pentru a rna msura eu tcata lumea. Fata era pe gustul IreU ~i numai pe ea 0 Vream',L.

Pentru ca nu poate fi pe TTlfu>ura .,vietii care se vietui~te", vorba lui Gore Pirgu, Stavru se refugiaza. in conventia povestirii, In ]urrea. paraleHi a fictionalului, a

TentZltia orientulUi 186

188 Tentatia orientulUi

revenel, a inefabilului muzical; t:rili~te ~i el, adidi, sub pecctea artei: "eu ea, legaturile m::le se marginira ]a snoave ~i IX>vestiri. ( ...) Veneam In fiecare sear-a sa petree doua-trei ore langa ea, sa-i IX>vestesc, 8a-i spun glurre ~i cfueodata sa-i cant arii orientale, rrelodioose ~i jalnice."

Efectele asupra "publicului" sunt diferen?ate, se fntind de la mul~ calculara pana la extazul cathartic: ,,MatU$a ~i b5trfulul erau mulrumiti, dar fata era lncantata. Ea vrea m::reu, mereu..."

$i chiar daca pretenti-ile destinatarilor sunt contrare, IX>vestitorul, ca OIice artist autentic, gas~te soluru, diversifica mesajul :

,,- Povest~te-mi ceva, donmule Isvoranu; ccva (rist. ..

Tatal sarea in sus : - Nu, nu trist ! Iv1a plictis~te !

Bine, atunci ceva vesel! adaoga ea, rrelanco­lidi.

a voi IX>vesti ceva care sa Impace pe toam lumea, zisei eu".

Realitatea prozaica nu participa la iluzionarea prin arta: ,,In tirnp ce povesteam, tat81 adorrnise", cea care o resirnte ca pe un evenirrent crucial este Tincuta, fata hariizita lui Stavru, ea era ,,mai ~cata ca totdeauna." Arta, ca seduetie majora, dar ~i Prestigiul imens al IX>vestirii fn Iun-ea Halirnei, transfigureaza crupul fetei care va plati eu viat:a aceasta pJacere t:recltoare: ,,Pentru intfua oara In via~a rna gasii atunci singur lnaintea unei fete frumoase, care rna priyea eu ochi iubitori , u~zi, sdlnteietori."

In nuve]a de fata personajul este inzestrat cu triplu rol In arhitectura discursului: el este ~i narator

Daniel Vi~hi 189

'are se pune 1n abis, poveste1jte despre sine ca povestitor, dar se povest~te :?i m calitatea sa de perfonner, de subiect al evenimentelor narate.

In Chira Chiralina, acel~i Stavru continua povestea, de data asta la cererea unui alt "public": ov~ii sm de pribegie prin baIciurile valahe. Ace~tia

sunt ~i ei fascinati - in felul fetei aceleia - de litmurile fiqiunii; de altfel, foamea fictionaJa pare sa fie 0 caracteristica a lumi i orientale.

Insistentele celor care asculta Povcstea sunt pe ma.sura nevoii de fiq:iune a acestei lumi care tr<ue.5te la marginea mgusta a realim{ii ~i a iluziei : "Stavru se lasa rugat de tovar~ii lui care, de 0 ora cereau sa lc SpWl2.

povestea copilariei sale ~i a surorii. pe care 0 evocase la Inceputul povestirii lui din pod." De aItfel, dispozi~a de a pavesti cste intacta chi8.l· dac5 pretinde un efort, salt mai bine spus, un clisconfort suflete..c.;c.: "nu-i lipsea pofta de a iSlorisi, cad suiletul li era acum dispus sa evoce aceasta depfutata amintire, dar ~a se Intfunpla cand vrei sa te atingi de zagazurile ruginite ce opresc trecerea apelor n-ecutului : lti place sa te lasi rugat."1

A te lasa rugat pentru a IX>vesti intra tn protocolul ritualizat In lurnea folclorica in timpul ~ezatoriloT de care aceste personaje nu sunt despfutite cu totul. .M"ai mult, pentru ca povestirea sa poata sa lnlocuiasca realitatea este nevoie de 0 regie savanta, 0

arnanare, 0 punere fn cadre a naratiunii. ~a cum am spus, exista un protocol al povestirii care trebuie respectat in buna trad.i~ie a naratiunii clasice. Este prez.entam sumar natura, dar ~i obiceiurile orientale: ,lntiJL?i pe iarba moaJe a tufi~ului, ei fwnau tacut.! (oo.)

I Idem. ibidem. o. 49.

I Panait {slrati, Chira Chiralina, n. 49.

Stavru se seula, aduna cateva crengi llseate ~i aprinse focul, ~i cand jeratecul Eu gata, eaura in diruta seulcle pentru preparat cafea, fierse apa ~i arunca ill ibrieul de arama, zabW ~i eafeaua necesarii. Dupa care. eu un talent de cafegiu, V8rSa liehidul spurnos ~i aromatic In trei filigene, se %eza turee~te ~i J'neepu.,,1

191Daniel Vil!hi

'onul cu lei, Bucure~tl. Edilura Minerva. 1970.I 1. Pellz, F p. 10,

ij~donism oriental. Dimensiunea sa estetica

Intreaga IllIre orientaHi este evocat in gesturile plltine ale lui Stavru. Este prczenta aici placerea petreeerii laolaWt Multi prozatori au fructificat hedonisrnul dom:>l al acestei ~teniti. In romanul lui I. Peltz, Foe in hanul cu lei, petrecerea prilejllita de sarbmorirea nunlii de argint a domnului Mcu Braun, "vechi negustor de lemn", se i~e~te Jin acele~i

placeri. Pentru samcirrea ghetoului "e 0 zi insemnara, mahalaua n-are alt subiect de Yorba. lOti 11 salutil t'

domnul Miell, toti 11 ~tiu bagat ~i zurliu in anumite impreju:r3.ri. In ajun de p~ti, de pilda. cfu1d vine din o~, in trasur3, cu haina deseheiata, eu l.Tavala rnototolitii ~i eu ochii strdlueind de 0 veselie ontagioasa. Atunci vecinii, adicii necajitii lui de «ehiri~i», ~tiu cii marele negustOT de lenme a J'ntfuziat la bodega, in eentru, unde se Intiiln~te eu marimi. Unii pretind ca I-au vawl ehiar stand la masa, in Bati~te, eu ni~te InJ:;iieri. Vorbea ell ei ~a, prieten~te. C~ in artier." I

Romanul 'incepe (ea povestirea istratiana) ctUar ell descrierea petrecerii (eu funepe de cadru ~i protocol al narapunii ce va sa inceapa) 1a casa negustorului, l11tr-O

Tentatia orienhl1ui190

193 192

Tentlltin orientului

atmosfera care prelunge~te ceva din bucurii]e orientale aJe prietenilor lui Stavru: ,,Lumea cern mULicii sa repete roman~. Cfueva fete aplaudariL ° voce subtire ./opti ceva in urechea violonistului. Tueiuriul zfunbi rnagulit. Un bill-bat grac; ~i pomadat lnchise ochiul cu arc. Pricepuse. Prin fumul figaretelor ~i al trabucelor

de-abia se des]~eau feteJe oaJ'reniJor. Lampa vcnetiana, irnensa, nu izbutea sa I~tie ceata. MustatiJe deveneau, ac:;tfel, mai stufoase, eheliiJe mai taimtite ~i grimasele aproape dispareau de pe obrajii seculari ill batraru lor intepeniti In jilt. Rochiile de pe tru~ele matroane se banuiau doar, ~i nirneni nu putea inregistra baterea inimii sub catifea ~i bezna." ,

Ne putem mchipui ca "romanra vioJonistuluj" semnifica, prin ehiar simpla ei evocare, placerea orientalului pentru kieful muzicaJ. Cfu1tarea "tuciuriului" continua ,,rre]odia traganam ~i rneJancolica" pe care 0

arninte~te $aineanu ~i "eu care lcfutarii reciteaza Lme1e din baladele noastre." ,,0 rnelodie". suntem a<;igurati, "caractenstica pentru toata JX)esia populard din peninsula baJcanica" ~i care "a fost direct inf]uen~ta de ariile cantecelor ~ti, de ~a numitele <<manele».,,2 fn povestea lui Stavru, 1£1 petrecerile surorii sale Olira Chiralina ~i a man~i lor, muzica nu lip~te niei ea: "Cele trei instrumente: clarinetul, pieulina ~i ghitard emu rnanuite eu mdefl':lfu1are. Orird ~i mama, riistumate ca ni~te eadfu1e pe sofa, ascultau rapite canteeul pIangator apoi tumultuos, al doinelor. Ianguroasele m£1nele turc~ti ~i pastorale ~ti , acompaniate de

I Idem, op. cit., t' .•.

1 Lazar Silincanu, lnlTlJenla orienta/Ii asuprs /imbei ~i cllltlJrii romane. p. CXVIT.

Daniel Vi~hi

poeniturile din palrre ~i de vocile barbat~ti ale ce]or patIU musafiri."1

Dansul este ~i el alta ~i p]aeere senzuala; din aceastii cauza 11 gasim, fascinant, 1£1 petreceriJe Chirei : .,Dansul era eea mai mare pasiune a scurtei rreJe copiIani acasa, precum ~i un rnijJoc de a dobfuldi de 1£1 Chira .rnfu1gilierile eele rnai nebune. JocuJ arabese al pfultecului, pe care-I exeeutai singur, fu ~a de bogat in mi~ciiri In seam acestei ultime petreeeri di eei trei muzicanti, care erau eunosditori , 1118 Hiudara ~i rna imbraTi~ara eu caIdura. Chira era 1£1 paroxism. Mama exclama :

- Ei, cia ! Asta e eu adevarat baiatul rneu ! Nu e nici 0 IndoiaJa ,,,2

In momentul In care Stavm ~i frumoasa lui sorli sunt ademeniti pe eombia turcului care Ii va rapi pen1lU saraiurile Istambulu1ui Ii "se dadura narghileJe, eu tumbacul parfurnat" , pe langa "baclavale gustoase" ~j

"cafea in filigene rriiiestre ~i nemaivazute." ~i la petreeerea Jui Mieu Braun, alaturi de

muzica ~i dans sunt evocate obiceiul ~i pJacerea fumatului: ,Yrin fumul tigaretelor 1;)i al trabucelor de-abia se puteau desJ~i t'etele oamenilor"; ~i acesta este, 11 putem considem, import orientaJ in lumea noasrra urbana. Arnploarea sa in vrerrea fanariom este exernpLificata amanuntit de acel~i Lazar ~aineanu:

"Inseparabil de cafeaua ern ciubucul sau luleaua turceascii eompusa dintr-o teava lunga de 7-8 pieioare, din Jemn de cea mai buna calitate (anten, iasorrue, nue, trandafrr). ~i tenninaffi la gura eu 0 imamea, acoperim

I Pannil Istrali. ('hirs C'''ira/ills, 0.58. 2 Idem. ibidem. p.59.

19 'Tentzrna orientului

cu 0 giuvanea ~i pastrata 'in calMuri ; unameaua era 0

bucat::idi de chihlimbar sau de margean, substante de cari nu se prinde murdaria.

Mill complicat era ciubucul persienesc sau narghileaua: un borcan de sticHi ca 0 para cu fundul lat umplut doua treimi cu apa ~i comuruclnd cu un borcan de tutun, iar In partea-i goala cu 0 lulea elastica de piele in serpentina (numita <<marpiciu»), avand 0 gurJ de chihlimbar. La fiecare aspirapune, fumuJ se cobora in paItea goala a borcanului !,>i pml apa se intorcea a{X)i

parra la gura, provocand 0 dotoriTe a Jichidului. ~ aci expresiunea consacrara <<a bea tutun», care

din tu.ree.~te a trecut asemenea in limba neo-greac~ ~i

albaneza.'" ~adar eroii istratieni trmesc, aidoma celor din

rornanuJ lui Mateiu Caragiale ~j din alte proze cu tematicii orientaHl mai putin insemnate artistic, in kier, se abaIldoncaz3. placerilor. Acestea nu sunt strict limitate la placeri lru~ti, dimpotriva, totuJ sau aproape totul, in ruliversul oriental se metanlOrfozeaz1i, se transfigureaza, devine chip al aItei, doban~te climensiuni implicit estetice ~i se proiecteaza sub pecetea acestora. Frumosul este mijloc de seduC{ie nu numai 'in arta narativa, ci ~i

altfeJ, bunaoam in bogatia podoabelor cutarei cabine din combia menita sa-i dud pe Stavru ~i Chira pe malurile Bosforului ~i de acolo mai departe, ill Mediterana :

,,Nazim Efendi ne primi in caftan ~i In papuci, in bogata lui cabina-salon, a!,>ezatii langa catargul din rata.

Niciodata nu mai vazusem ata.ta bogatie de covoare orientale, de aramillii, pemc cusute In fir de aur, mU$arabiehuri in rniniatura ~i nesf~ite panoolii cu

1 Lazar $aincanu. ibidem, p. CCXVT

Daniel Vie:hi 195

a.rrre: archebuz.e, mcrustilri de aur, argint ~i .fild~.

Parfumuri cu rnirosuri necunoscute ne Imbmau simturile. Pe peretii acoperiti cu covoare se rasfatau. la locul de cinste, portretul sultanului Abdul-~jid ~i lnsenmele Turciei, cadre cu versuri din Coran, mtr-o frumoasa scriere araba ~i chipuri de oda1i~te, de 0 frumuse~e

uimitoare, care arrasera luarea-aminte a Ch.irei. - cat smt de frull'lOaSe ! se mira ea. ~i dumneata ~ti tot pe-atat de fnnnoasa.,

dorrmi~a ! 0 lingu~i turCul".l

* !ntf-{) masura mai mare (sau mai mica) toate

aceste creatii cultiva estetismul, omarrentatia baroca ~i reveria evazionism I:ntr-o June paralela, suficienm sie1?i, in marginile propriei conventionalimti artificiale. 0 lllIT'e a ~tii de camaval, cornica uneori, tragid alta data, 0

IUIre a dupliciratll ceremonioase, a Il'l8re{iei ~i a abjec?-ei, intr-o cuprinzatoare poeticii a contrastelor care smt in acelasi timp ale vietii si, ale literaturii. , ,

Timi~oara, septembrie 1998

I Panait [strati, Chira Chiralina, p.80.

Cuprins

lntte piidure ~i copaci 5

Unnele Tn plidure , 22

Orientul: schila pentru un model eidetic " ". 27

OrienruJ: aceasta realitate fenomenologicii a reprezentarii " 35

Greeul Potamiani - arhelipul spiriruJui crillc dintre razbOaie

Intre oglinzilc (paralele) ale mOc!emili'ilii ~j ale tradi\iei 45

lntre miJitanllsm ~i nalionalisrn: beniria " 55

Lumea veebe sli[ In amor{lre 74

Radiografia extra-IexluaHi a serisului oriental 8

Targul in sarbl!.loarea iarmarocului 9

Lumea lui Ilie Zodaru 103

"NeamflJJ" - prototipul strihnului apuscan in Balcania 125

Lemn de busuioc "i ro~u de ci'rmiz -de la Contexl )a leXl- 138

Orientul singuriWiliJor feeioare - perspectiva filozofica _ 148

Masea - principiu poelic al oeultani ~i feveJaru 172

RirualuJ povestirii in Orient 178

Hedonism oriental. Dimensiunea sa esteticii " 191