G °NC liRs Trinuteti-mi 3 capace dupa ceafa pe

adresa: Blv. Take Protopopescu colt cu locul unde a dat el coltul si yeti putea castiga:

- S statuete maro de prost gust cu balerine maro in pozitii indecente pentru tineret

- un bilet la loto de la extragerea trecuta

• un tablou cu un bou care se uita la un peste prajit

- noul aspirator cu filtru de cafea care suge praful si-1 scoate boabe

- o carte de bucate norvegiana tradusa in finlandezi

o excursie pentru vizitarea gratuity a Pelefului pe dinafara fi a vastelor interioare ale cetatii Sarmisegetusa.

SEMAKA

AM FOST MANECHIN LA FABRICA DE PREZERVATIVE

Loc pentru scos pixu' la cititor

SEMAKA

AM FOST MANECHIN LA FABRICA DE PREZERVATIVE

Dectaratie de intentie

Declar prim prezenta ca ihtentionez declarativ

i intentionat sei declar,intentions-m-afi pe declaratia

intentionatei de-a5 declara-o intentional-, atat in

prezerrt cat i intentionabil in declaratiile urmcifoare.

MOTTO-ul cartii:

Este acela§i cu al meu, §i anume:

Pune mana pe motou' i-o sd-I simti ca e de bine.

5

PREA - PREFATA LA CARTE

Stigmati cititori, nici nu se incheie bine anul la pantaloni de cand scrisei eu prima carte din veata ca-mi fugi deja capu /a a doua. pentru toti cei care nu qi-au dorit ca eu s5 scot cartea asta le transmit ce-a zis Ion Neoculce Ia amandoi: "Daca voi nu ma vreti eu ma Lapuqneanu pe voi!". Darsa trecem peste chestiile trecatoare dar efemere (pleonasm intentionat) qi sa-ti spun tie cititorule care cu inteligenta to ai perceput inteligenta mea de a scrie aceste randuri. Concluzia pe care ai tras-o este c5 este o carte proasta. Este normal pentru ca" plusul inteligentei mele cu plusul inteligentei tale a minusul inteligentei cartii. Aqa ca" preferam on ca eu s5 fi fost prost ca" am scris-o on to cititorule insuficient de pregatit sa- citeqti capodopera de fata pe care crezi, nu crezi, lath" ca ai luat-o in mans!

Citind aceasta carte poti avea urmatoarele avantaje: - sa ajungi mai repede spre centrul Pamantului, daca eqti

coleg de calatorie cu Jules Verde!. - sa ajungi /a orgasm daca egti femeie Si dace" egti barbat

sa nu-ti dai seama de asta gi sa parcurgi /a ea in continuare. - sa fii mai inteligent decat inteligenta medie a maselor din

care faci parte, qllindu-se ca" oricat to-ai stradui sa pari prost, pana Ia urrna vei reuqi.

Sponsorul acestei cacti este Banca Mondiala de Guma Deja Mestecata, astfel Inc& cei care n-au luat aceasta carte vor face spume /a gura ca cataua lu' Pavlov. (cacofonie folclorica). In carte aq fi putut scrie qi glume muzicale, dar cum cea mai buna gluma muzicala este Monica Anghel am renuntat de frica sa nu-mi ceara drepturile de autor. Daca a fost bine sau nu sa scriu aceasta carte nu qtiu, important este ca "adevarul este undeva dincolo de persoana inta ia plural" cum ar zice nea Maid& din Dosarele Pix. Aqa ca, cititorule, afunda-te in lectura Si daca intelegi ceva din cartea asta anunta-m5 s-o cumpar qi eu.

Cu deosebita admiratie, consideratie Si generozitate pentru

7

Maria-Sa Cititorul §i pentru grandoarea cu care a cumparat aceasta carte etc, etc, etc §i in definitiv ce tot atata libidino§enie, purse mania Si cite§te-o, cine to tot crezi tu?

Cu ura, SEMAKA.

8

SMECHERUL - MONOLOG DE CARTIER

MOTTO: Nobles oblij, sa moara mama

Ma mancav-a§ sangele vostru, eu m-am nascut intr-un cartier de §mecheri, pupav-a§ nasu' vostru de peloponezi. Aici in cartierul asta s5-mi sara curcile-n WC-eu de nu gase§ti numai §mecheri, traiv-ar familia. Aici, mancat-a§, cine nu e cel mai §mecher e cel mai fraier. S5 innebunesc, ete s6-mi creasca mie perciuni de rata daca va mint. Si au §mecherii o cultura vasty sau cum ar spune soru-mea Chelu au cultura superba de urata. Cica se duc §i rumanii Ia filmele de le vine in cartier §i dupa aia discuta intre ei.

-Ai, ma, ce film ai vazut, trait-ar? Fericirea Cucului sau Zambetul Pinguinilor?

-Nu ma, am vazut filmul "Rechinul Din Fantana", continuarea Ia filmul "Florile din Vaca".

-Lass ma, fraiere, Ca s5 vezi ce vine saptarnana viitoare de-a trecut. 1-auzi, vine filmul "Piciorul de Pe§te" sau "Ancora Fara Lant".

Dupa care orice discutie se terming cu expresia "fii cuminte c6 te dau cu: §i-aici avem mai multe variante a) te dau cu burta de asfalt

b) cu coastele de bordura sau cu coasts de zid. Eu in casa nu pot sa fiu cel mai §mecher, c5 am un frate

mai mic de se crede mai ciumeg decal mine. Ma §i n-are decat 16 ani, da' are ni§te co§uri pe fats de i le scoti cu picamerul. Cand se scoala dimineata ii zic: ma, mai stinge §i to din co§urile ales de pe fata, ca parca sunt led-uri.

Eu zilele trecute am cunoscut o bagaboanda Ia blocul vecin. Mama cum arata, pal vere, daca o vezi, se scoala paru pe tine ca pe clota. Pal Cindy Crawford are varice Ia cocoa§a pe langa asta. Sa innebunesc daca nu e periculoasa rumanca, da' nici nu se

9

compara vere cu fosta mea tovara§e, care avea ni§te buze senzuale ca de gains. Cand am dezbracat-o prima data avea chiloti cu nod pe partea laterals din fata. avea co§uri pe fata de parca era orga de lumini. Cand i-am vazut §i fata mi-a venit rau de parca mancasem ciulama de magar oropsit. I-am zis: f5, de unde ti-ai procurat turela aia de tap §i nu mai rade ca proasta-n palnie. Schimba azimutul cá se desfiinteaza statiile de autobuz cand le calci bordura. M-am dus cu ea intr-un restaurant s5-1 fac o bucurie culinara. Cand a venit ospatarul sa-mi ceara comanda m-am uitat la fata ei ca s6 ma inspir §i am comandat calcaie de §arpe, buza de pui in aspic, umeri de rame §i prohab de floarea-soarelui. La desert gogo§i cu smoala, fructe de cal §i carapace de oaie. Cand a auzit ospatarul meniul mi-a facut el cinste c-o tocanita de pumni. Era §i-asta §mecher. I-am trasat §tachie in ochi de-§i gatea acasa salata de urdori. "Fii cuminte, am zis, nu-mi baga mana-n fund c5-ti sare §panu-n ochi". Am trimis-o pe-aia acasa §i i-am zis : fa", zi-i tactu sá nu mai faca copii Ca i§i distrug viitorul. In schimb bagaboanta asta de mi-a picat troncul la ea, mincat-a§ are un part obraznic de-ai vrea s6 fii punct cardinal sä stea indreptat cu el spre tine. Pe-asta nu §tiu cum s-o imbarlig vere, c5 de cate on ma gandesc la ea blochez liftul intre etaje, ca- nu mai am rabdare pans-n baie. Nu §tiu cum sa-i aflu adresa. M-a§ duce la asociatia de locatari dar cred c5 daca aflu unde sta nu ma abtin §i-i platesc intretinerea. Deocamdata i-am aflat doar blocul unde sta dar nu §i cartierul. Ce s6 fac vere ca s-o gasesc, s-o iau din u§5-n u§5 ca sectantii? Dar §i daca-i aflu telefonul ete asa ii zic:

"-Alo! Zano, to e§ti trait-ar familia to de nu mi-ai pus inima pe butuci, in reparatie capitals mi-ai bagat-o. Frumoaso, c16-mi o ors H de intalnire c6 de cand to-am vazut mi s-a stricat §i mancarea din frigider, nu ca nu mananc da' mi-au taiat a§tia curentul. Nu face nasoale ca doar nu sunt gutu!" i dupa aia ii scriu o scrisoare:

"Marghioalo, sa innebunesc daca n-am facut un efort uria§ sá-ti scriu, pentru cal a trebuit sa gasesc cel mai strain pix din ora§. Acu ca" I-am gasit, iti place ce dume iti dau din pasta? Cand iti mai iei fata aia de discoteca, ca cu aia de cater parca

10

desfunzi canalizarea? M-am indragostit de tine prin punerea petei. Chiar am observat c6 mi-a aparut o path §i daca m-am imbolnavit de Ia tine a§a fara s6 ai cel mai mic sentiment s6 §tii Ca e§ti o crucla §i mi-ai dat microbii Ia fel, cruzi. De ce mi-ai dat mie, fa", sa ti-i coc eu? Ce sunt eu, cuptorul tau cu microunde? Da' in sfar§it, omul cand iube§te se imbolnave§te. Tu-ti ...! mai faci planuri s6 ie§i cu altul, ca de nervi s-ar putea sa fac matreata la subrat Si s6-mi coafez parul din nas. Nu imi iese din capu' pieptului ce bine dansezi §i cu piciorele alea lungi, parch le ai de Ia fabrica de craci. Nu-i a§a ca asta-i cea mai frumoasa propunere de intalnire sentimentala, trait-ar ma-ta?! Stiam eu ca pui botul rapid, c5 nu degeaba mi-a zis Casma, c5 el te-a luat direct cu japca. Da' eu sunt un baiat cinstit, cum s5 te iau eu cu japca cand baietii e plecati momental 6 luni Ia produs §i n-am cu cine, de-aia m-am gandit din fundul capului sá-ti scrijelesc ni§te vorbe marl ca sá ai ceva de Ia mine §i dupa ce-om rupe-o, ca doar n-oi frfraer sa mai stau cu tine after-shave, ma intelegi, adica dupa, fraero! Un baiat care din trei dume iti face cadou o salba de orgasme."

dupa ce-mi cra o ora de intalnire ma pun pe pregatiri, vere, ca sa arat bine, imi iau in picioare pantofii cu toc in fats §i cu roata de rezerva Ia ei, imi dau cu spray de culturist, imi pun pe biguduri parul din nas, imi rad matreata din urechi, imi bag ceasul intr-o conserva de pe§te s5 princia fosfor c6 poate ma intalnesc noaptea §i vreau sá vad ora Ia care-) acord primul mozol. Dar totul e posibil in cartierul asta ciumidit. Aici copiii se nasc direct §mecheri, iau tata Ia mi§to, c6 §tiu ei c5 numai fraierii pun botu din prima. Toti sunt §mecheri,: Si to cititorule ce te holbezi, nu-ti vine sa crezi c5 s-a terminat? Intoarce foaia ca daca nu ti-o intorc eu!

11

PRO PATRIA - EMISIUNE TELESPECTATORIZATA

MOTTO: Pe aici nu ma trece - Doru Tufi§

In curtea unitatii militarizate total nemecanizate a sosit echipa mobila a televiziunii care a scos caru la soldati in vederea luarii unui interviu. In cautarea unui interlocutor, reporterul TVR umbla cu matu microfonului dupa el. Dar lath ca- in obiectivul camerei a intrat o victims a inteligentei nationale Si reporterul s-a §i chitit cu interviul pe el.

Reporterul: Sunt taior inginer Benone Ia Goe. Stam de vorba acum in cadrul orei armatei care se va termina intocmai Si la timp in 63 de minute cu sergentul major de instructie comandant de plu ton la U.M. 015.16.44.21.stop joc.

Sergentul major: Permiteti-mi sa raportez, ma numesc sg. mj. de Apitulesei Amariei Agramatu.

Reporterul:

i ce executi acum?

Sergentul major: Daca imi dai o tigara iti spun.

Reporterul:

Poftim.

Sergentul major: Multumesc. Nu §tiu.

Reporterul:

Acum executi programul reportaj in cadrul "Orel Armatei". Uita-te in camera §i zambe§te. Inteles?

Sergentul major: inteles. Permiteti-mi s5 raportez. Nu pot s5 zambesc deoarece dupa ce m-am uitat in camera am constatat urmatoarele: valizele stau prea inchise, sectoarele nu sunt Ia locul lor, paturile sunt jos chiar pe pat.

Reporterul:

Nu, uita-te-n camera aici. Camera de filmat. Zambe§te.

12

Sergentul major: Permiteti-mi s6 raportez execut programul de zambire.

Reporterul: Cum incepe o zi de instructie in cadrul plutonului pe care-I conduci?

Sergentul major: Scularea este Ia 5 antimeridional.

Reporterul: Poate de§teptarea.

Sergentul major: N-avem cum. DOpa cum §tim in armata primul care se scoala e frunta§ul §i cu mine.

Reporterul: Ce urmeaza?

Sergentul major: Urmeaza complexul psihic de inviorare nr. 1.

Reporterul: Cum il executati?

Sergentul major: Anapoda. Dand din main' §i din picioare.

Reporterul: Dupa care soldatii executa programul de sectoare.

Sergentul major: Da. Programul de sectoare jucati in picioare.

Reporterul: D-Ie sg. mj. dar acest lucru inseamna violent&

Sergentul major: Nu atat violenta cat brutalitate.

Reporterul: Aveti probleme cu ei la teorie?

Sergentul major: Deosebit de foarte multe nenumarate probleme am cu soldatii din dotare deoarece multi e analfabeti §i habar n-are s5 scrie, iar ailanti am §i cu ei probleme deoarece se influenteaza prin simpatie §i uita unii de la altii ce-a invatat.

Reporterul: i chiar nu citesc nici o carte?

Sergentul major: Ba da, c15-i dracu. I-am prins sub patura cu Sandra Brown.

Reporterul: i ce faceau cu ea acolo?

Sergentul major: Si-o supuneau Ia comotie cerebral& da-i dracu.

Reporterul: Sa revenim Ia aplicatii. Cum se desfa§oara ele?

Sergentul major: Aceste aplicatii se desfa§oara intr-o atmosfera de prietenie cu inamicele .

Reporterul: Poate cu inamicul?

13

Sergentul major: Cu inamicurile ca e de la plotoanele ailante.

Reporterul: Dimineata la apel verificati tinuta militarilor?

Sergentul major: Permiteti-mi sa raportez: Da.

Reporterul: Cum?

Sergentul major: Pal ma uit la ei sa alba baioneta bagata in teaca, s6 fie inchi§i la copca, sa-i is mama dracu, sad gibe masca ca care n-are masca inseamna c5 nu e contra gazelor, §i eu deduc prin gandire ca e contra mea, pu§ca sa fie curatata ca daca nu ii pun s-o frece in fata mea §i sa aiba cucu-n frunte.

Reporterul: Apropo, cum se a stingerea?

Sergentul major: Cu extinctorul ca orice stingere. Punem extinctorul la gura trompetei §i tragem cuiul.

Reporterul: Va multumesc d-le sg. mj.

Sergentul major: Hai liberare... asta... servesc patria. Servesc patria?!

Reporterul: Va multumim d-Ie sg. mj. pentru interviul acordat §i ii asigur pe cetatenii patriei c5 n-are de ce sa se teme fiindca e bine aparati de oameni care §tie ce face §i i§i a sacrificiul pentru viata pins la slar§itul ei. Romania are multi soldati care e bine pregatite §i ca stare cine vrea sa ri§te sa ne tulbure n-are decat s5 incearca ca vede ei.

i acum spuneti-mi §i mie ce program aveti zilnic?

Sergentul major: Programul zilnic este urmatorul:

ora 5.00: scularea prin de§teptarea.

ora 5.30: inviorarea.

ora 5.40: culcarea la locul inviorarii .

ora 5.50: rede§teptarea.

ora 6.00: trezirea soldatilor cu ajutorul hidrantului.

14

ora 6.10: spalarea pe dintii gurii, ochii fetii, urechile capului §i gatul corpului.

ora 6.30: facerea pe paturi a ordinii.

ora 6.33: curatirea WC-ului §i parfumarea apei de toalete.

ora 6.45: servirea8 tacamului pe mese.

ora 7.00: buns dimineata, sá traiti, pe loc repaus.

ora 7.10: apelul de Ia 7.30

ora 8.30: mar§ul tacerii cu cantec inainte stai.

ora 9.00: ajungerea Ia un camp de mine plin cu urme de Ia tine.

ora 9.30: dezamorsarea minelor cu picamerul.

ora 10.00: verificarea tinutei soldatului §i a intretinutei ofiterului.

ora 10.30: saparea in colectiv a adaposturilor individuale.

ora 11.20: tragerea tintelor cu pu§ca lunga din dotare.

ora 11.30: invatarea Iuptei corp Ia corp scoate ochii.

ora 11.45: aprofundarea comenzii: cu patul armei de sus in jos rasuciti.

ora 12.00: intoarcerea impra§tiata Ia unitate.

ora 12.15: servirea popotei de catre popotari.

ora 12.30: odihna activa: mar§ fortat 40 km.

ora 13.30: curatirea armamentului: azi frecarea pu§tilor de pu§toaice.

ora 14.00: ora de studiu, azi proverbul: facerea de bine e facere de garda.

atitudinea santinelei in postul Pa§telui: Program administrativo-teritorial

15

-citirea scrisorilor in gand cu voce tare

-taierea buricului la AMR.

ora 14.30: studiul ma§tii de gaze contra vanturilor.

ora 15.00: bataia pasului de defilare cu mana.

ora 20.00: cine libi n-o striga / on e prost on n-o putea.

ora 22.00: stingerea cu ajutorul unitatii de pompieri din apropiere, ca aia au trompeta.

Placerea finalului v-o las dumneavoastra, celor care ati facut armata, iar cei care nu, le-o fac eu.

16

MANASTIREA ARGESULUI

MOTTO: Omul sfinteqte locul dar Si cainele copacul

- zilaba populara -

Pe Arge§ in jos Lang-un pandaimos Negru a s5 frece La tovara§i zece Noua fete marl

toarfe la zidari Cu Manuela zece De le §i intrece Merg cu toti pe cale

i pe cal orale Sä aleaga-n vale Loc de monastire Ce-i acoperire La bordel de pomenire lara cum mergea Pe drum intalnea Un cioban sadea Un cioban mi§to La inel maro Un cioban superb Ce puta a cerb

i negru ii zicea: -Mandre ciobana§ Din fluier doina§ Nu vrei i-un caval Plin de ca§caval Nu cumva ai vazut Pe unde te-a trecut

17

Zid abandonat Putind a ....raspunzi? Sau ti-o dau s-o-nfunzi -Ba domne-am vazut Pe unde m-a trecut Un zid parasit

i nu-§'ce m-a gasiet Pe el m-am ispravit Domnu atunci se inveselea

i curand lath pleca Cu Manole zece Sa-i frece Ia rece -Ba voi me§teri marl Cutre de zidari Vedeti acest loc Luam-ati de cancioc E, aici s5-mi ridicati

i pe loc sá-mi aratati 0 manastire tats Cum n-a mai fost alta Ca sa" se §i-ncheie Un bordel Ia cheie Me§terii grabea Cracii-ti intindea

i §i le masura C-o bucat' de atã Bordelului sa"-i faca fats Ce ziva lucra Noaptea supura lar Manole sta Si i se culca

i un vis visa Cum se ridica Manastire ciumidita De o fats mare proptita

18

SCRISOARE DIN ARMATA

MOTTO: Daca cine face armata e barbat, acum infeleg de ce lu' prietena mea i-a dat mustata dupa ce a facut-o armata

erban Oiancioculescu

Tot mai multi oameni fac armata: in unitate, pe ei, pe campul de instructie, dar cand pe un soldat romanesc il apuca dorurile se a§eaza la o masa §i screme de o scrisoare pentru acasa.

"Draga muma ", stai Ca parca lu' Maria trebuia s5-i scriu prima data. Deci, "Draga Marie..." tot nu e bine, lu' muma prima data cä ea m-a crescut. Deci, "Draga muma...", da' is stai o tars, ce Maria nu mi-a crescut-o prima data? Deci, "Draga Marie...", stai IA Ca amandoua sunt muieri, a§a c5 "Fa- , fir-at' ale dracu', ete ca-ti scrisai de acii§a din armata, dor ce ajunsai din gara unde "trenu patineaza, pe mine ma-ncorporeaza", c15-te dracu de-aici. Pe aici prin armata e toate cum le §tii, dar stai ca tu nu ai facut armata, nu ai de unde s5 §tii. Marin a lu' Partag face §i el armata cu mine de Ia 3 WC-uri mai incolo, unde ne-a dat sectoru Ia amandoi. Contez pe tine §i in general contez pe tine. Vezi daca poti sa intervii §i tu sa ma dea Ia §coala de sanitari c6 nu e rau fa sa" te intep §i eu cand e cazul. L-am mintit pe comandant cá §tiu sa- zugravesc §i m-a trimis acasa la el s5-i fac treaba. Pe doamna comandant am gasit-o pregatita ca mi-a aratat bidineaua dupa u§a. M-a rugat mai intai sa"-i astup gaurile. Am muncit vreo 3 saptamani la lucrare ca era pretentioasa doamna. Cand ziceam c5 e gata doamna zicea: mai clã §i aici, mai da §i aici. I-am bagat mult material, dar a fost multumita §i m-a cerut la comandant s5- i fac curat §i jos Ca cica sus vrea sa"-§i puna faianta ca- avea cateva lips& Mama ce mai face? S6 nu te puna dracu sa te certi cu ea §i-n general sal nu te certi, ca daca totu§i te §tiu spurcata Ia gura §i te certi, Ii trimit §i eu lu' ma-ta o scrisoare plina de dracuituri

19

§i blesteme de nu-§i mai vede vindecul. Lasa fa, Ca glumii, nu trebuie s5 plangi, da-te dracu de sensibila naibii. Si ce m'ancare frumoasa primim fá, ca" nu ne induram sa o mancam. Stam cu toti §i o admiram, dupe care ne-o ia, o pune in cazan §i stam toti sä admiram cazanul, dupe care is cazanul §i-I varsa Ia porci §i stam toti §i admiram porcii cu gandul Ia 5i de acasa. Tac-tu ce mai face 16? Ma mai dracuie c6 i-am luat fata? S5 zica merci, ca alt prost nu mai gasea. Gain'le se mai oua fa, c5 tu de unde? S5 nu le cumperi fa, c5 doar nu-mi e§ti Ia ora§ decat s5-mi iei din bloace ca s5-mi iei ouale §i branza din fata. Veniti §i voi cu ce-apucati s5-1 vedeti pe apucatul vostru soldat militarizat cu casca- n cap §i §i pe cascatu de frate-meu. El ce face? Tot cu bagaboanta aia umbla? Pal el nu §tie ba, bou', c5 aia nu vrea decat s5-1 is pamantul, sa-I mute Ia ora§ in centru §i s5-§i faca casa r buricul municipiului? Ma rog, yin eu acasa §i daca nu ma pun cu pumnii pe el, pe tine ma pun singur daca e§ti prin.preajma cu....tot cu pumnii pe el. De mine s5 nu-mi duceti grija Ca dorul nici atata. De fapt, ce s5-mi duca dorul grija fa, c5 doar n-o fi Dabija §i daca nu to prinsa§i Ia poanta asta de aci din armata, t- o explic eu c5nd yin acasa. Ca cred c5 o sä o inteleg §i eu !Dana Ia urma. Deci voi sunteti merci bine §i eu senqiu Ia fel de urare. Da' ete ca intr-o diminea0 cand fu Ia imparteala sectoarelor, veni comandantul fa, ne mirosi pe toti §i mie imi claclu sector interior WC-uI. Cred ca- miroseam a gainat f5, de Ia tine, c5 t-am spus in gars sa" nu ma mangai pe fata cu mana aia de cauti gainile de oua. Ce, gainatul tau e parfum pe langa ce miros am eu acum. Si am in pluton ni§te baieti din Vaslui, baieti buni, da' frec dupe ei de parca mananca aracet. Am §i cativa baieti din Turda. Si a§tia sunt baieti buni dar stau pe WC pana-i dau a§tia dezertati. Sara a aprobat video sa ni-I bage in camera §i-a adus o caseta de dupa stingere ne-a pus-o la toti. Cu orele de instructie ma descurc deocamdata, c5 s-a uitat Ia fata mea §i n-a avut curaj sa"-mi dea pu§ca in primire. Sa §tii ca scularea aici e Ia ora 5, nu ca acasa, cum ma a§ezam in pat ma puneai sa-ti dau scularea intre doua de§teptari. Deci eu dorm in pat dupe cum ti spusai cu Marin a Iu' Partag. Ho fa, iar plingi, ca nu sunt de aia de care crezi tu. lote Ia ea cum plange, ba. Ho fa ca paturile e

20

suprapuse §i ori§icat m-a§ forta tot n-ag ajunge !Dana la ala de deasupra. Gata, fa, nu mai plange Ca intinezi cerneala §i e lupta din solda lu' Marin care e cam analfabet, dar ce bine dicteaza. Ai intarcat copilu? Daca nu, cheam-o pe ma-ta la el §i pune-o s6-i zambeasca putin. Daca nu reu§e§te nici a§a cheama-I macar pe tac-tu s-o intarce pe ma-ta in fata lui, poate a§a o lua §i el exemplu. Prin sat ce mai e? Soru-ta Leana s-a maritat? Bravo ei. Si barbatu-sau este mai dobitoc ca mine? Daca da, ma mir cä amandoua sunteti Ia fel de proaste. Cand vad sears asfintitul iar ma apuca un dor poetic de tine §i-mi vine sal fac versuri, dar nu prea gasesc rime Ia cuvintele de se terming cu "la" sau "c15". Fa, daca vrei sa-mi scrii, tine minte adresa unitatii: UM 0 §i nu mai §tiu restul cifrelor, da' tu scrie pe plic atata UM 0, ca §tiu ei unde face un 0 armata. Muma se mai suie sara in dud s5 cheme de-acolo gainile Ia culcare? Sau mai da tarcoale satului ca sa nu zica Iumea ca e zgarcita §i nu clã nimic? Si cumnatii fa, adica fratii tai, tot a§a baieti buni, de beti ce sunt toata ziva? Ete, Ia toate aceste intrebari eu a§tept raspunsuri pe adresa mai sus mentionata. Si sa §tii c5 eu m-am imprietenit cu un consatean de-al nostru, vecin cu noi de sat, Ion a lu' Ceakar. E imposibil sa nu-I cuno§ti, ca n-ai de unde. El este acum colegul meu de pulton, fa. Toata ziulica Ia instructie salaam gropi §i ne povestim, dupe care ne sapam intre noi §i povestim Ia alti gropari. Bocancii sunt atat de lustruiti, ca daca i-ai purta tu §i s-ar uita cineva Ia ei ar vedea imediat ca nu porti chiloti. Te-a§ pupa drept in ureche s5 vezi §i tu cum imi tiuia mie urechile Ia trageri. Acu sa nu-ti inchipui ca noi doi o sa facem trageri pana o tiuie urechile. Ete, ca sa nu mori proasta o sa-ti spun de acum ce surprize sexy o sa-ti fac. 0 sa te mangai pe foi§oare pana ti se ridica antenele, dupe care iti pun palma pe cazemata, da' sa nu tragi focuri tocmai acum c6 nu se mai scoala inamicu §i nu mai avem cu cine lupta. Cand o sa-ti dau eu ordin o s5 luam pozitia "pt.lupta culcat". Ai grija insa s5 nu atingi incarcatoru ca se poate descarca in once moment. Si nu te speria Ca simti reculul armei pana-n stomac. Important este sa" nu auzi ordinul "pluton gaze". Fa, fii atenta la mine acia ca-ti dau ne§te ordine pe care trebuie sa le executi pana vine eu acasa :

1. s5 ai grija de muma sa nu mai bea gaz, sau daca tot

21

bea, s6 is in gura un fitil §i s-o folose§ti ca lam*

2. lu maita n-ai vole sa-i spui Ca ti-am scris, ca sa sufere §i sa zica c6 mi-am gasit pe alta in armata §i cu ocazia asta ii mai scurtam din zile, t-ar ma-ta dracu, deoarece cand vreau sa- ma liberez din armata vreau s5 ma liberez de tot.

3. lu' tata 16, lu' tata fa- , s5 nu-i treci nici pe dinainte sau daca-i treci sa-i treci in 4 labe c5 a§a §tiu ca-i place.

4. tu sa- sapi pamantul, s5-1 discuie§ti §i cand of veni eu statut din armata it insamantez eu.

5. cazanelu, vezi Ca e cum intri in beci pe stanga, nu unde s-a spanzurat 51 batran, nici in fund acolo unde s-a spanzurat a batrana, a§a acolo il iei §i faci ni§te tuica din pufoaice 'Dana vin eu.

6. vorbe§te tu cu primarul s5 ne schimbe pamantul §i sal dea unul mai gras sau daca nu, spune-i lu' ma-ta s5-I ingra§e ea 'Dana vin eu.

A§a c5, f5 Marie, eu cam atata §i cand zic cam atata atat este §i ce vrusai sa" spun aci. Iti doresc sanatate multa, ceea ce multa sanatate ti-o doresc si taie. Tu s5-mi tii pumnii s5 mai scads din AMR, cal de cate on mai cioplesc o zi in tocul u§ii parca sunt Brancu§i cand facea coloana infinitului. Hai, v5 en gros pe toti §i pe tine f5 la bucata. !Dana saptamana ailalta to pup pe buze f6. Al tau soldat cu perioada facuta Ciofu T. Valeriu.

22

HOREA, CLOSCA SI CRIS/AN

MOTTO: A fi roman inseamna a duce un gand pane" /a capat §i a-I lasa acolo.

Lucian Braga

Datorita obizdirii la care erau tot mai supu§i taranii de catre nevestele lor, ace§tia se hotarara intr-un orgasm tarziu s5 se razbune pe boieri, pe grofi, pe zarafi §i nu atat pe ei cat mai ales pe la spatele lor. Dar pentru ca niciunul nu avea pamant proprietate-n private", Horea, Clo§ca §i Cri§an se hotarara se" se intalneasca conspirativ intr-un loc comun §i mai precis pe campu' la toti trei.

Cri§an: Bai Horea, tu e§ti aici, eu ce s5 mai vorbesc, dar unde-I al treilea IA?

Horea: Apai ce ma, mai era §i-al treilea?

Cri§an: Treaba lui IA, da' dace" lipse§te Ia rascoala asta, cu pile nu-I bags nici dracu-n istorie.

Horea: Stai ca-i dau eu un mesaj pe pager. Alo Clo§co, ce Motorola mea faci, joci striptease poker pe Pentiumul ala mo§tenit de Ia Matei Basarab? Tot pe Internet? Ti-am spus c5 nu-ti mai decontez abonamentul. Hai la munca, ce a intrat compiutareala in voi? Ati scris doamna mesajul? A§a... Semnat "Tu §i Tuborg". Alo! Gata ma ai §i raspuns? Ho, nu to enerva c.6 am vrut sä-ti verific tonusul psihologic.

Cri§an: Da' tu de ce nu-ti iei IA Horea GSM? Horea: Eu am sechela din copilarie IA, de cand jucam

telefonul fare" fir §i pierdeam tot timpul. la c15-i un telefon.

Cri§an: Alo! Alo! " PO apelat cutia Connex Vox a abonatului

23

GSM Clo§ca. Momentan sunt putin pe oua, rasculat §i urmarit intr-un a§a hal incat nu pot sa va raspund. Lasati mesajul §i opincile dv. §i-o sa v5 sun dupa ce ma spanzur cu ele."

Horea: Spune-i §i tu situatia din muntii Apuseni.

Cri§an: Bai Clo§co, situatia in muntii Apuseni este urmatoarea: vantul va bate din sector nordic §i se vor semnala averse de ploaie in special in scursul dupa amiezii.

Horea: la apasab5 tu, Ca eu am o batatura Ia deget. la taci sa ascult mesajul:"Bai Clo§co, situatia in muntii Apuseni este urrnatoarea: vantul va bate din sector nordic §i se vor semnala averse de ploaie in special in scursul dupa amiezii." Ba Cri§ene, iti dai seama in ce hal de urmarit este asta daca §i-a redirectionat toate mesajele spre noi? Apai, bä Cri§ane, mai intai gande§te la motivele rascularii IA. In primul rand in ce an suntem?

Crian: Zi-i §i motivele pe care le avem, c6 nu ma rascal a§a de-ampururea. Da' nu to intrebi de ce vreau s5 cobor in sat?

Horea: Ba Cri§ane, atat de multe intrebari duc incat daca mi-o mai pun §i pe-a to in spate s-ar putea s5-mi placa.135, tie de ce ti se zice Cri§an, ca e§ti ardelean?

Cri§an: Da' tie de ce ti se zice Horea, ca- bei horinca?

Horea: Nu §tiu, am primit un mesaj pe pager. Cica s-au pus 300 de galbeni pe capul rascoalei.

Cri§an: 135, inseamna cä trebuie s6-mi iau chiloti mai marl ca sa incapa toti.

Horea: Ma Cri§ane, cum ii spune Ia nomeclatura de acuma?

Cri§an: Eder ma.

Horea: Ei bine, ecleru asta a luat fri§ca taranilor, bai Cri§ane. Mainile sus, cititorule, ca spare potera.

Potera: S5 trait'.

24

Horea: S6 traiti.

Potera: Ma scuzati Ca vá deranjez.

Cri§an: Nu-i nici o problems. Zi-i ba Horeo cum era la Viena, femei mito, a? Ai fost la puf sau ti-ai luat materialul de pe autobanda?

Potera: $titi, sunteti inconjurati.

Horea: Da' cine e§ti tu ma?

Potera: $titi, eu sunt potera.

Horea: Pal tu e§ti toti?

Potera: Stiti, nu s-au facut angajari deloc anu asta. Dar nu vä suparati pe mine, §titi eu trebuie sa va arestez.

Horea: Si ce te retine?

Potera: Faptul Ca sunteti vedete §i s-a scris despre voi in angle.

Horea: Dar voi sunteti o familie de calai?

Potera: Cam a§a ceva. In afara de mama §i de soru-mea, care-au nascut sunt lauze.

Horea: Pai daca voi sunteti calai ele ce sunt?

Potera: Ele sunt calauze. insa inainte de executie yeti fi purtati in lanturi prin sate.

Cri§an. Putem sa" ne punem §i ni§te cercei, sá firn mai ciumegi?

Horea: Dar te rog eu s5 nu trecem prin Albac, c6- ma vede mature-mea §i ea nu suporta rockerii sau hipiotii.

Potera: Si bucati din corpul vostru vor fi atarnate in roti pe la rascruci de drumuri.

Horea: I-auz' ba Cri§ane, s5 nu zici tu ca-n rascoala asta nu te-a dat fratele tau in tiribomba.

Cri§an: Hai mai repede Ca nu mai prindem nici turojetul.

Potera: Va multumesc, §i dupa ce vä omoram imi dati §i mie un autograf pe cartea de istorie?

Autograful a fost dat, dar n-au putut sa-I dezlipeasca de pe roata.

25

TATAIE SI NEPOTUL NEDORMIT

MOTTO: Daca-i copil sa traga, daca-i cal sa citeasca, daca-i popa sa joace

Creanga Inversistu

Copil: Bunicule, spune-mi §i mie o poveste.

Tataie: Iti spun, IA nepoate, da' daca-i spui lu' ma-ta ce-ti spun eu inseamna ca ai memorie sa tii minte numai tampenii.

Copil: Zi-mi bunicule.

Tataie: Ba nepoate, da' mi-e cam somn. N-o lasam not asta cu pove§tile "Ana peste cativa ani?

Copil: Pai §i daca mori?

Tataie: A§a e nepoate, c5 mor eu §i to nu o s5 inveti sá cite§ti.

Copil: De ce bunicule, vrei sa spui ca sunt prost?

Tataie: Nu, vreau s5 spun c6 semeni cu ma-ta. A§a, cica a fost °data, a fost °data, a fost odata,...

Copil: Bunicule, schimba discu', c5-ti sare acu de la pick-up.

Tataie: A fost ()data, ete cam atat de mare...

Copil: 0 ce bunicule, Ca ai spus ca-mi zici o poveste.

Tataie: Ce IA, mi-ajunsese de poveste cat imi era de mare.

Copil: 0 ce bunicule?

Tataie: Ete o aia acolo. Acum pot sa zic ca" mi-a fost °data ca cand n-ar fi fost niciodata.

Copil: Zi-mi bunicule povestea!

Tataie: A§a IA nepoate. Era o capra care avea 3 iezi.

Copil: 5i cum erau iezii?

Tataie: Nu §tiu cum erau iezii, da' capra era buns de tot.

Copil: De unde §tii bunicule?

26

Tataie: Pai daca era capra cum crezi ca o puneau toti?

Copil: Pai parca era cu lupul bunicule.

Tataie: A§a, §i lupu' §i ursu' §i vanatorul, toti o puneau la fel. intr-o zi se hotara§te ea sa- is ceva de-ale gurii.

Copil: Si a luat bunicule?

Tataie: A luat, nepoate, §i de Ia lup §i de Ia urs §i de la vanator numai de-ale gurii, dar problems era cum sá piece de-acasa sa- nu afle tapul.

Copil: parca le canta ceva.

Tataie: A, da :" trei iezi cacaieti / u a mamei inchideti / cä mama v-aduce in oua / ni§te lapte acru voua / drob de sare in spinare / tate-n lapte buze-n frunze / calcaie§ in malaie§."

Copil: Bunicule, dar versurile caprei nu prey au logics.

Tataie: De, IA nepoate, to crezi ca- biata capra cu ditamai drobu' de sare in spinare ii mai arde de vreo logical?

Copil: mai departe care e continuarea pove§tii?

Tataie: Nu mai e nici o continuare, nepoate, vine lupul §i-I umfla capra de sarmale.

Copil: Pai parca era invers bunicule.

Tataie: Ai dreptate nepoate, capra umfla lupu' de sarmale, dar prima data lupu' umfla capra pur §i simplu §i moare capra.

Copil: Pal bunicule parca traia fericita pans Ia adanci batranO.

Tataie: Lass ba, c5 a§a a facut §i Ion Creanga, a zis de capra c5 a trait 'Dana Ia adanci batraneti §i a murit el, acu' ce vrei, sa- spun §i eu Ia fel de capra?

Copil: Bine, atunci spune-mi alts poveste.

Tataie: Cica a fost °data ca niciodata...

Copil: Pai bunicule parca am mai auzit inceputul asta.

Tataie: Ba nepoate, pove§tile sunt ca femeile, pe toate le incepi Ia fel, da' nu §tii niciodata cum se terming.

Copil: Cu ce e povestea bunicule?

Tataie: Cu frumoasa din paclurea adormita.

27

Copil: Eu voiam cu piticu'.

Tataie: N-am cum, ba nepoate, sá-ti spun cu piticu'.

Copil: Pal de ce?

Tataie: Pal daca auzi cat de buns era frumoasa aia iti cre§te piticu'.

Copil: Atunci zi-i bunicule, ca-mi plac §i pove§tile cu uria§i.

Tataie: A§a nepoate, tot modest ca §i mine. 136, cica intr-o padure...

Copil: Zi-i bunicule §i cat era de frumoasa adormita aia?

Tataie: Ba nepoate, era atat de frumoasa cad oricat ai fi avut-o de adormita ti se trezea.

Copil: A§a §i?

Tataie: $i dormeau toti in castelul ala, regele, slujba§ii, strajile.

Copil: Pal de ce dormeau bunicule?

Tataie: Dracu' §tie, cred ca ii mu§case musca tete.

Copil: Dar printesa asta nu adormise c5 inghitise marul?

Tataie: Nu §tiu, ba nepoate, ce inghitise inainte, dar§tiu ce urma s5 inghita dupa.

Copil: Pai de ce?

Tataie: Pai nu trec bine doua trei sute de ani§ori, c5 hop de unde-de neunde apare un print §i o scoala.

Copil: Pe printesa?

Tataie: Nu, pe printesa mai tarziu.

Copil: Zi-i mai departe bunicule.

Tataie: Ho IA, daca vrei filme porno nu dai pe video? Eu sunt aici sal spun pove§ti.

Copil: Bine bunicule, spune-mi alta.

Tataie: Cica era °data o baba §i-un mo§neag.

Copil: Cum e§ti d-ta §i cu mamaie.

Tataie: Nu, mult mai de§tepti. A§a, §i baba avea o gains §i mo§u' un coco§ bleg.

28

Copil: Cum ai d-ta bunicule.

Tataie: Nu, mult mai bleg. Deci baba avea o gaina §i se oua tot timpul.

Copil: Gaina bunicule?

Tataie: Nu, baba.

Copil: Pal de ce bunicule?

Tataie: Pal sa-i faca pofta gainii §i s5-I oftice pe mo§. Si a§a i-a venit ideea s'a gaseasca punguta cu doi bani.

Copil: A§a e bunicule, §i dupa aia cu punga in cioc a dat de un boier cu doua cucoane.

Tataie: Sau boieru' a dat cu punga in cioc Ia doua cucoane.

Copil: Cum spui mats bunicule, dar pe mine nu ma is somnul.

Tataie: Stai s5 vezi continuarea pove§tii (ia un caiet §i deseneaza ceva)

Copil: Ce faci bunicule, nu mai spui povestea?

Tataie: Pal am zis ca o sa o vezi nu sa" o asculti.

Copil: Dar eu vreau sa-mi spui pove§ti Ca vorbe§ti atat de frumos.

Tataie: Asta-i Ia fel de obsedat ca toata familia. Ba nepoate, [Ana la urma coco§ul asta inghite, da' cate nu inghite, se intoarce acasa Ia mo§ §i incepe sa-i borasca in curte vaci, porci, boi galbeni.

Copil: Cum adica boi galbeni?

Tataie: Pai aveau hepatita, c15-i dracu'. Dupa care mo§u' scoate coco§u' §i incepe s 5 §i-I laude in fata babel.

Copil: Si baba ce-a facut bunicule?

Tataie: Baba a luat gaina intre picioare §i a inceput sa" §i-o jumuleasca.

Copil: i gaina tipa?

Tataie: Nu, baba tipa, Ca nu se mai epilase demult acolo in zona aia. Dupa care mo§u ii zise fetii:" fa, uite ce zice ma-ta de tine, ca dupa ce ca e§ti bagaboanda mai e§ti §i §toarfa.

29

Tai-o de-acasa, cá aici a mai fost mils parinteasca dar printre straini cine §tie de ce samanta de oameni vei da.

Copil: Si a plecat bunicule?

Tataie: Pai cand a auzit c5 e vorba sa dea de samanta de oameni, cum dracu' s6 nu piece, IA nepoate?

Copil: Bunicule, mai zi-mi o poveste §i sunt gata s6 adorm.

Tataie: A§a, cu Fat Frumos fiul iepii.

Copil: Bunicule, semana cu mine?

Tataie: Nu, to e§ti Fat Frumos fiul vacii, cä i-am luat seama lu' noru-mea. Cica un om avea o iapa. Si iapa ramane restanta.

Copil: Poate gestanta.

Tataie: A§a, ai drepate, Ca soru-ta e restanta, dar daca ma uit bine Ia ea cred Ca este §i gestanta.

Copil: A§a §i?

Tataie: Si face un baiat.

Copil: Cine, soru-mea?

Tataie: Nu, ca il §tiu eu pe baiatul ala de-o face pe soru-ta lap& i...1 cheama Fat Frumos fiul Iepii care cre§tea ca nesimtitu

IA, din to miri ce, cä nu-i dadea s5 suga decat m5-sa.

Copil: Pal Si eu n-am supt decat de Ia mama?

Tataie: Nu fi atat de sigur, ca uneori mai venea tac-tu beat acasa.

Copil: Zi-i mai departe bunicule.

Tataie: Si se duce asta fatalaul mi§to in padure, apuca un ciot mai Bros, vrea sa-I scoata din raciacina, dar se pune ursul pe un urlat de-i plangeai de mils.

Copil: Pai de ce plangea ursul bunicule?

Tataie: Pentru ca- era ciotul ursului ba, care dormea cu burta in sus. Dupa care se intalne§te cu Sfarma Rata care-I is in brate pe Fat Frumos §i da cu el de pam'ant de intra asta pans Ia genunchi.

Copil: Si Fat Frumos ce-a facut?

30

Tataie: Fat Frumos II is §i el pe Sfarma Plata pe Ia spate. Copil: clã cu el pans it infige pans Ia brau. Tataie: Pana Ia brau, dar ii lasa bucile afara. Copil: Dupa care? Tataie: Dupa care Sfarma Plata it is pe Fat Frumos de subsiori

§i mai cla o data cu el de pamant §i se infige 'Dana Ia genunchi.

Copil: Pai bunicule, parca s-a mai infipt o data 'Dana Ia genunchi. Nu putea s5-I infiga mai mult?

Tataie: Nu putea ba ca Fat Frumos avea hernie §i oricat I-ar fi dat ala de pamant mai sus de genunchi nu se infigea.

Copil: A§a Si? Tataie: ?i Fat Frumos it is pe ala din nou in brate §i clã cu el

!Dana Ia gat. Copil: ?i? Tataie: i atunci vine unul de Ia drumuri §i poduri §i-i zice: "Ba,

is nu mai gauriti asfaltul c5 va is mama dracu'.

Si voi a§tia cu cartea-n mans, mai stingeti dracu' lumina, Ca din cauza voastra nu adoarme asta.

31

JURNAL DE COTROCENI

MOTTO: Asta-i cacareaza to qi-o cacarezi cum se cacara ca-i obicei din tapi pastrat

Ziaristul Cacarati

Ora.7 Cara 60 de minute §i capra Inca nu s-a trezit. Azi noapte am visat ca iara ma culcasem c-o capra de taiat lemne. Eu nu cred in vise dar nu §tiu de ce m-am trezit plin de rumegu§ pe pijama.

Ora 7 fara §i-o Vara: tara Inca nu s-a trezit de aceea ma duc sá ma rad singur. Ma uit in oglincla §i vad o pereche de bucute. Apoi ma uit in bucute Si ma vad in ele oglindindu-m5. Ma duc sa ma spal, cal eu am apa calda cateodata, dar din secunda in secunda. Uneori ma spal cu un jet atat de puternic Incat le§in. Ma mai uit odata in oglincla sa verific daca nu sunt chiar a§a cum zice poporul. lezi§orii asculta in dormitor pe Chris Raja, o muzica interzisa in casa noastr5. Eu continui sa-mi fac toaleta. Incerc s5 ma rad. Pun o mans pe Gilette §i cealalta pe aparatul perfect barbatesc. Nemanipulat Insa nici unul nu functioneaza. Cand sa-mi tai ciocul, mi-aduc aminte c5 poporul datorita lui m-a votat, ne§tiind c5 doar cu atat o sa ramana. les mutt mai proaspat din baie, de§i nici Baia nu se a§tepta Ia asta. Astazi am intalnire cu o delegatie straina §i pun pe bodyguard sa-mi frece coarnele §i pe capra cornul. In fiecare dimineata la micul dejun rumeg la ni§te chestii de interes national. Astazi de exemplu am rumegat la problema minoritatilor !Dana le-a crescut ca la majoritatea. Azi noapte insa nu prea m-am odihnit. Am avut Ia co§maruri cam cat ni§te pistruiuri. Se facea ca eu ca de obicei treceam prin Poiana Tapului, care este un loc retras §i fiind geolog pot sa-mi studiez in lini§te pietrele de la rinichi. Pe drum mai fac cate-o halta prin statiile de tramvai, mai salut lumea, lume care ma saluta §i ea cand nu ma uit cu un gest popular. Dupa care bucuros ca am

32

vizitat poporul de unde I-am luat ma duc la lucru. Acolo s6 vezi ce treaba am, e durere pe masa mea de lucru. Numai acte gata semnate din ziva precedenta am de rasfoit. Dupa care se face pauza de pranz. Ma duc sa pranzesc cu secretara Ia Lido apoi facem o mica digestie la Intercontinental §i ne intoarcem la lucru, c5 tars are nevoie de noi. Seara cand ma intorc acasa dau nas in nas cu nevasta-mea care ma imbie la friptura de seara. Nu intelege de ce nu mi-e foame. Normal ca ea nu intelege pentru c5 ea nu e pre§edinte. Ca tap n-am marl obligatii in afara de pascut. Sadic a fost Insa ala de-a stat inaintea mea Ia Cotroceni. Pai a pus in jurul palatului numai spatii verzi ca in caz de ca§tig eu alegerile sa ies noaptea la pascut ca sá ma impute din gre§eala sentinelele. Doamne, ce s-a mai bucurat capra ca am ca§tigat alegerile. Statea numai cu coada pe sus dar degeaba daca eu stateam cu a mea numai in jos, cá trebuia s5 fiu mod-est. Cand m-am Intors din Japonia m-am jurat Ca nu mai intervin in conflictul dintre PD §i PNT-cd. Pai ce dracu, eu ditamai tapu' sä ma puns aia capra? lezi§orii de bine de rau mi i-am realizat. Unul studiaza tehnica pa§unatului in sens invers acelor de ceasornic, iar celalalt tehnica automulsului cu o singura mans. Dar asta mai micu' este foarte ambitios, nu sta el numai in doua picioare, cá doar n-o fi ca mine sä stea doar in doua mandate. Eu tin foarte mutt Ia iezi§ori. Pal daca intr-o zi a venit lupul Iliescu sa" mi-i pape! Cand I-am vazut atat de fioros mi-am bagat iezi§orii in casa §i i-am aratat mielu. Mi I-a aratat §i el §i-a plecat cu-al meu in brate. In campania electorala am fost §i-n discoteca. Cand m-au aratat Ia TV dansand Prodigy am §tiut cá ma vor vota §i tampitii. De cand ma §tiu mi-a placut rumegatul. Cum m-am nascut, mama mi-a dat tats §i eu am rumegat-o. Rumegatul este ca politica: nu poti sa rumegi azi §i s5 mai rumegi peste o saptamana. Trebuie s-o mesteci in fiecare zi. Din toate discutiile geostrategice pe care le-am avut cu japonezii a reie§it clay faptul c5 noi suntem Ia vest, iar ei ceva mai Ia est. Modelul japonez pe care I-am vazut acolo I-am luat cu mine ca sa-I prezint tariff. Era un japonez simpatic modelul asta japonez, numai 'Dana cand a vazut industria noastra, c5 dupa aia §i-a facut harakiri. M-am intalnit acolo cu reprezentantii guvernului japonez care erau ni§te

33

oameni deghizati jumate in chinezi, jumate pechinezi. Atat de mult ma saturasem de rasa asta galbena incat le-am propus ni§te contracte cu Romania ca sä scapam definitiv de ei.

inchei aid deocamdata jurnalul ca imi bate unu cu TIR-ul in poarta §i daca nu fumez eu, de unde s5 se vada ca fumatu ti-afecteaza gray sanatatea. Sanatate!

34

PLUTONIERUL SI LIBRARIILE IN AJUN

DE MO$ CRACIUN

Teatru scenic

MOTTO: Cuget, deci nu sunt ficus

Victor Hu000!

Plutonierul:

carti in afara de carti aveti?

Librarul:

Da, sigur.

Plutonierul:

D5 §i mie.

Librarul:

Nu mi-ati spus cam de care doriti. Plutonierul:

Pai una cu litere. Librarul:

Pal toate au litere. Plutonierul:

Pe fiecare paging? Librarul:

Da, pe fiecare paging.

Plutonierul:

I'auzi ai, dracu' a§tia, numeroteaza paginile tot cu litere. Bai, ascutitori pentru stilouri ai, s5 nu mai cumpar penite toata ziva? Da' mine de pulan n-ai, ca cu asta semnez eu mai des?

Librarul:

Dar cam ce v-ar interesa?

Plutonierul:

Trebuie sa iau ni§te cadouri, c5 fac pe Mo§ Craciun in seara asta.

Librarul:

Pai uite, v5 ofer ni§te carti de colorat.

Plutonierul:

Pal daca sunt decolorate de ce dracu le mai tineti 1:305? Vreau ceva de §tiinta, ba, pentru copil.

Librarul:

Uite, atunci va" ofer tabloul lui Mendeleev.

Plutonierul:

Pal ce merite a avut ba, asta, de i-ati facut tablou? Ai IA, da' cu cataua lu' Pavlov n-aveti?

35

Librarul:

Cum s6 nu, uitati aici.

Plutonierul:

Nu bá, cataua lui sergentu Pavlov, colegul meu, aia de is mirosul de pe urme de nu mai §tie autorul sá se intoarca la locul faptei. Apropo, pelicanol de lipit lipiciul pe superglue aveti? la spune-mi plice aveti pentru priviri?

Librarul:

Ce priviri, d-le? Domnu', poate vederi.

Plutonierul:

Lasa, IA, ca" nu ma inveti tu pe mine, ce tu n-ai vederi in priviri?

Librarul:

Uitati, avem un ceas de§teptator.

Plutonierul:

Lasa, bai, c6 daca-i a de§teptarea o pastrez pentru mine, lui ii duc un ceas trezitor.

Librarul:

Dar ce va mai pot oferi?

Plutonierul:

Eu §tiu, o revista §tiintifica, a§a.

Librarul:

Avem ca ultima aparitie o revista despre gaurile negre.

Plutonierul:

Bai, ti-am cerut revista §tiintifica nu porno. Ceva de scriitori romane§ti n-ai?

Librarul:

Nu, dar vã pot oferi o carte §tiintifico-fantastica.

Plutonierul:

Este foarte bun subiectul asta, pentru c6 §tiinta pentru mine este, cum s5 spun eu...

Librarul:

Un domeniu fantastic.

Plutonierul:

E§ti dat dracu' §i tu. A§a e, ba, ete c5 uitasem cuvantul.

Librarul:

insa daca sunteti credincios va pot da o carte despre "facerea lumii".

Plutonierul:

Nu, multumesc, c6 la bloc am perelii subtiri §i and cum se face lumea in draci de nici nu pot s5 ma odihnesc cu capul.

(pleaca amanoi, apare copilul, apare §i Mo§ Craciun Cel Plutonier)

Copilul: Saru'mana Mo§ Craciun.

36

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Gura bai, se spune s5 traiti, saluta regulamentar!

Copilul: Mo§ Craciun, da' ce te-ai schimbat de anul trecut.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Gata bai, copile, is prezinta-te bai §i scoate actele!

Copilul: Pai eu n-am buletin Inca.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Atunci scoate certificatul de na§tere s5 vac' daca

se confirms na§terea ta.

Copilul: Poftim Mo§ Craciun.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Tu §tii bai ce-i certificatul asta acum din mana mea?

Copilul: Nu §tiu Mo§ Craciun.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Este actul prin care ma-ta nu ma mai poste minti

c5 e fats mare.

Copilul: Mo§ Craciun, abia Wept s5 vad ce mi-ai adus.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Gura bai, mai intai is spune-mi poti sa-mi raportezi

vreo poezie, s5-mi explici vreun cantec ceva?

Copilul: Da, §tiu de toate numai s5-mi spur cam ce dore§ti.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Pal is spune-mi !Ai o poezie de-aia de-o scriti voi

prin WC ca sä pot s5 te verific.

Copilul: Nu, c5 din alea cu prostii nu §tiu.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Pal IA, daca alea-s prostii cum vrei bá sa te

realizezi in viata?

Copilul: Nu, dar am vrut s5 iau numai premiul intai.

Mo§ Craciun Cei Plutonier: Imi pare rau bai tack dar eu nu am cadouri decat

pentru repetenti.

Copilul: Pai eu nu am vrut s6 te...

37

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Gura bai! Aici eu sunt Mod Craciun, eu pun

intrebari. Parintii tai ce este?

Copilul: Intelectuali.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Ptiu, iar am nimerit gre§it. Si tac-tu ce este ma?

Copilul: Tata este doctor honoris cauza.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Bai vezi c6 am presimtire cá tac-tu o in§ala pe

ma-ta din cauza lu' Honoris ala din telenovela.

Copilul: Multumesc, Mo§ Craciun, asta ce e?

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Este §apca mea, fac cadou 3 ore pand intru

de servici.

Copilul: Dar nu-mi intra pe cap.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Pai nici nu se pune pe cap asta 'Ai, se pune exact

Ia mijlocul distantei dintre umeri.

Copilul: Vai Mo§ Craciun, mi-ai adus cuvinte incrucipte?

Mo§ Craciun Cel Plutonier: N-am avut incotro, le incruci§eaza aia inainte dar

macar le-am luat Ia juma' de pret.

Copilul: Mo§ Craciun dar la anul mi-aduci §i mie un §ah?

Mo§ Craciun Cel Plutonier: N-am cum 'Ai, ca asta inseamna rapire de

persoana. Daca vrei un §eic ceva.

Copilul: Dar la anul voi invata §i mai bine §i voi manca tot.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Da' mai bine nu inveti nimic ba §i mananci bine?

Poezii cred c5 habar n-ai!

Copilul: Ba §tiu una frumoasa: "un pitic atat de mic faces baie-ntr-un ibric".

38

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Taci bá, ca mi-e scarba c'and ma gandesc cá-§i

bags ala organul in cavitatea ibricului. Bag-o p-aia cu cainele infractor care are paru cret pe blana §i pune botu Ia oua. 136, e clar, nu va-nvata nimic serios Ia §coala aia. Pal ba, eu cand eram Ia §coala de politie faceam 2 ani intr-unul.

Copilul: Vai mo§ule ce inteligent e§ti, cum ai reu§it?

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Pal Ia coala de Politie anul §colar tine 6 luni, cred

nu sunt sigur.

Copilul: Lasa nene, nu trebuie sä te fortezi, cä te doare capu ala.

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Bai minorule, to habar n-ai ca nici nu-I simt.

Copilul: Module, da' de ce ai moaca de sectorist dezorientat Ia locul faptei? Mai vii pe Ia noi?

Mo§ Craciun Cel Plutonier: Bai, pentru informatii intime s5 te adresezi la

purtatorul nostru de cuvant. lo nu sunt reabilitat sa dau amanunte despre lucruri de care habar n-am de mine.

39

DOI TIGANI APROAPE COMERCIANTI

MOTTO: Sa-nebunesc daca-mi vine vreunul in cap

- EU -

Un tigan:

Alo, m-auzi ma cum iti vorbesc de pe mobil?

HaWalt tigan: Suna §i to mai tarziu cä nu ma vede nimeni.

Un tigan:

Lasa, vere, ca ma vede pe mine. Da-mi §i-un pager cand ai timp.

HaWalt tigan: la-I de-acu' sä fii Si mai ciumeg.

Un tigan:

Ma, da ce bine te-auzi, parca ai fi ranga mine.

HaWait tigan: Aici erai vere de te-auzeam, Si eu credeam :A am fraierit Telecomul Si luna asta.

Clientul:

Buna ziva, am venit §i eu sa cumpai.

Un tigan:

Treci mancat-a§ la vanzatoare, nu vezi Ca sunt patron?

Clientul: cine e vanzatoare, dansul?

Halalalt tigan: Pai ce ma mi-am pus-o cu patronul a s5 fiu vanzatoare?

Clientul:

Si d-ta cine ec,ti?

Halalalt tigan: Eu cine sunt? Sunt asociatul lui.

Clientul:

Cu cate actiuni?

Un tigan:

Jurnate, jumate.

Clientul:

Asta e foarte bine, inseamna cã vá intelegeti.

Halalalt tigan: Cum s'a nu ne intelegem, la jumate din actiuni sta el de §ase §i actionez eu, iar la cealalta jumate actionez eu §i sta el de §ase.

Clientul:

Pai cam tot dumneata actionezi.

Ha!Malt tigan: El Inca nu e licentiat. (gest cu mina vast) .

40

Clientul: D-Ie, dv. vindeti marla furata?

Un tigan: Pai vrei s-o lei Ia hal de pret sau vrei sa ti se scorojeasca buzunarul?

Qlientul: Bine, a§ vrea §i eu un pampers.

HaWalt tigan: la-I c5 e proaspat.

Clientul: Pal de ce e atat de greu, n-ai zis ca e proaspat?

HaWalt tigan: E proaspat folosit. la-I c5 e de fats mare, ti-aduce noroc.

Clientul: Nu rfluitumesc, mai bine iau ni§te tigari, pachete.

Un tigan: la de-aici 3 baxuri.

Clientul: Pai a§tia n-au timbru?

HaWalt tigan: Pai to-ti afumi plamanii sau face clasor?

Clientul: Nu, multumesc lasati. Uite ca sä nu plec cu mina goals voi cumpara ceva de mancare Din ce sunt sonservele astea?

Un tigan: Dili tabla proaspata.

Clientul: Dar obsery ca n-au data cane

HaWalt S-a racait Ia transport, da' pot; sa" mananci cu incredere.

Clientul: ?; nu ma imbolnavesc?

Un daca to imbolnave§ti trebuie incredere?

Lasati cá nu mai cumpar nimic.

HaWalt tigan: Poate vrei un !ant. E de aur. Ala de acasa seamana perfect cu asta.

Clientul: Nu merci, nu port bijuterii.

Un tigan: N -al nici o valoare!

HaWalt tigan: Bine. claca nu cumperi ciä un telefon lu' ma-ta de La eekdar. Te costa ieftin, 30 de marci impulsul.

Clientul: Mama a murit.

.Un tigan: A mieriit-o ma-ta? Nu-i nimic Ca pentru iumea ailalta facern reduceri.

41

Clientul: Nu mai doresc nimic.

HaWalt tigan:Nici macar ni§te feliute de salam? Taie-ti tu, vere, salamul.

Un tigan: Da' nu ti-I tai tu, mancat-a§!?

Clientul: Nu mai e nevoie s5 fiti atat de amabili. Garda Financiara, inspector Balosu.

Un tigan. incantat "Spumosul".

Clientul: Va rog s5-mi prezentati actele firmei.

HaWalt tigan:135, dumale§te tu cu el, Ca rumanul e de Ia pripon.

Un Le-am pierdut.

Clientul: Pai cum s-a nascut firma dv.?

Un tigan: Fara acte. Noi eram in Germania §i ea s-a nascut Cand am ajuns noi era deja inregistrata Ia

Odaia de Comert.

Clientul: Deci vindeti marfa furata?

Un tigan: Nu, de unde?

Clientul: Nu v-am prins? Cum de unde?

Un tigan: De unde s5 §tim noi c5 erai de Ia Garda, ca 'Areal un fraier.

Clientul: acum?

HaWalt tigan: $i acum ne-am convins.

Clientul: Faceti mi§to, v-arat eu.

HaWalt tigan: ne-am convins ca e§ti de Ia Garda nu intelegi? Nu to razbuna.

Clientul: Si cine vã face contabilitatea?

HaWalt tigan: Contabila, buns de tot, ne-o tine Ia amandoi. Vrei §i d-ta?

Clientul: S5 n-aud de mita.

Halalalt tigan:Parca trebuie s-o auzi, trebuie s-o vezi.

Clientul: Haideti vã rog, Ca nu am timp. Autorizatie sanitara aveti Ia firma?

42

Un tigan: Aga e, ca not lasam robinetele deshise incontinuu, ca nu vrem sa subjugam apa. Chiar n-ati invatat nimic din dezrobirea tiganilor?

Clientul:. Nu mai avem ce discuta, daca nu mi-aratati avizul de insotire a marfii.

HaWalt tigan:A venit neansotita, ca nu suporta pe nimeni, daramite un aviz. Ce urat sunk aviz.

Un tigan: Tie ti-ar conveni sa vii insotit de un aviz?

Clientul: Lucrurile sunt Clare. Va fac dosar greu de tot.

1-laWalt tigan: Dosar greu!? Pal ce are §ina de cale ferata?

Clientul: Ati evazionat statul.

Un tigan: 1-auzi mancat-a§ ce-am facut, am evazat statul, mancat-a§. S5-1 §ifonarn la loc ca ne aresteaza gagperii.

Clientul: Nu incercati sa ma duceti cu prewl.

Un tigan: Poate to urnim cu mocheta.

Clientul: Veti fi acuzati de fals, uz de fals pi fals intelectual.

HaWalt tigan: Ba fals intelectual egti tu, ca eu am §coala vietii.

Clientul: lar d-ta vei fi acuzat de nerespectarea normelor igienice .

Un tigan:

daca respect hartiile igienice de-acum incolo scap?

Clientul: Pana Ia o hotarare judecatoreasca, va pun sub acuzare.

Halalalt tigan: Si daca mie imi place deasupra?

Un tigan: Nu vere, in patu de deasupra stau eu acuma in parnaie, ca data trecuta tu ai stat Ia geam.

44

Un tigan: Pai de ce, ca not ne spalam acasa. Halalalt tigan:A§a e, ne dam §i cu sprayul. lote eu miros a canel,

asta a dihor. Clientul: Nu ma intereseaza a ce mirositi, aici miroase a

bani murdari. Halalalt tigan: Poate e$ti Infundat §i nu-ti dal seama. Clientul: Autorizatia sanitara v-o elibereaza Sanepidul. Un tigan: Da' nu-I elibereaza vere §i pe frate-meu, c5 e in

parnaie. Clientul: Va rog Inca o data sa"-mi aratati balanta de plati. hiaWalt tigan: S-a bulit, a umblat fiu-meu Ia ea §i i-a strambat

ciocurile. Clientul: Bine, atunci bilantul. Un tigan: Noi nu umblam cu bilanturi, daca vrei sabil ninja,

to servim. Clientul: Cum ati primit autorizatia de la pompieri pentru

sediul asta ? Halalalt tigan: Cu marl interventii. Clientul: Aveti pile Ia pompieri? Halalalt tigan: Nu, cu marl interventii au reu§it s5 stinga incendiul

ultima oars. Clientul: Care va s5 zica n-aveti nici autorizatie pentru

pompieri. Un tigan: Ce s5 spun, ca cand vin pompierii s5-mi stinga

neatentia au tamp sa-mi scrie autorizatii! Clientul: Impozitui pe profit 1-0 platit? Halalalt tigan: Pardon, ce profit, suntem pe pierderi! Trebuie sa

ne dea statul noua impozit. Clientul: N-ati platit nici apa curenta? Un tigan: Pai ce, are prize in ea? Clientul: Nu intelegeti, apa de curge in mod curent.

43

POSTASUL

MOTTO: Cine n-are nici un caracter n-are nici cifre

Jules Verdet

Astazi v-am adus corespondente de is zdrente, scrisori de la scursori, telexuri cu protexuri §i lipicuri pentru plicuri. leri un coleg de-al rneu a violat corespondenta §i a luat 7 ani. Ca a§a o chema pe tiganca de-a violat-o, Corespondenta. Ia sa vedem ce-avem astazi in tolba. Da, avem cateva telegrame:

"Aha. Stop. Chiar acu. Stop. Bucurie mare. Stop. Mi-a venit. Stop.

Semnat: Claudita Autostopista.

Alta telegrams:

"Ma-ta. Stop. A facut. Stop. Cardiac. Stop. ....Biiip"

Ia sa vedem aici ce scrisoare e asta, c.6 dupa parfum e de dragoste §i dupa continut s-a §ters cu ea:

"Papu§a, iti scriu de acia din creierul meu ca e gal la mine in camera, c5 mi-a luat mobila ai mei de s-au despartit cu drujba atat §ifonierul cat §i recamierul da' pe diagonals de cand dorm in el ma scol ca triunghiul dreptunghic adica cu catetele cracanate §i cu mana pe ipotenuza. Hai ca fie-am zdrobit cu cuno§tintele mele de geometrie. Ca eu nu sent pervers ca vreun fizician de-ti cra-ul pe plan inclinat §i ti-I mai clá §i supraunitar Ca cica pe tine nu te-ar deranja frecarea. Asta-i viata de po§ta§ PTTR-i-m-a§ pe ea. Nu poti s5 cite§ti §i to Iini.tit o scrisoare, Ca se §i prinde destinatarul. Ca sa nu vá spun ce patesc cand duc pensia la pensionari. La pensionari ca la pensionari dar la pensionare ce ma fac, c5 mi-o iau babe;e cu pensie cu tot. Nici n-a§teapta sá scot bine cuponul . la sa vad ce mai am prin tolba. Ce-o fi asta de e a§a neagra. Ori este scrisoare de condolearifia on de par-ere de rau ca s-a dus omu!. Daca tot s-a dus parca §tie el ca-i desfac

45

eu scrisoarea?

"Ba tats, de ce-ti scrisai eu taie. De-aia bb, c5 iote nea Grigore o lua din loc de decedat ce e. Cum care Grigore? E vecin cu not Ia 30 de case mai incolo. Pai nu sunt multe case da, dar in satul vecin. Da, da exact in satul vecin de peste munti. Ho, ho te dus4i tocmai in Caucaz. Ete aci in muntii Tatra. Pe versantul vestic ba, c5 daca era pe versantul estic era mai aproape §i ma duceam §i eu Ia inmormantare. Cum se intampla? Nu §tiu cum s- o muri pe Ia ora§, da' aci la tars se pune mainile pe chept rasufli o data lung §i de doua on scurt §i gata. Dar el a aratat cu de§tu mare Ia masa. Acu 2 nepo§i de-ai lui de la ora§ ii aratara §i ei cu degetele a§a O.K. E, daca 51 batran primi 0.K-ui nepotilor se curata. Da' muma nepotilor §i fata lui de, inteleasa c5 51 batran arata ceva pe masa. Cand se dusera toti buluc acolo vazura o lista pe care scria: NOTA de femeile pe care le-am iubit. Ba tats, acu nu §tiu daca ma-ta era pe lista aia, cä s-a strigat in fata casei ca catalogul §i eu Ia litera lu' ma-ta am pus mainile Ia urechi cá n-a§ fi vrut s5 te las Ia varsta asta orfan de ma-ta §i pe mine de nevasta. Dar s5-ti spun cam ce era pe Leana lu' Zgrimboi iubita de mine in data, indata ce plecase barba'su. Asta s-a intamplat intre orele fusului orar c5 ea tocmai torcea. Ete nu credeti! Va spui §i ce lana avea! Ca de oaie. Maria lu' Guta iubita §i rasiubita de ate mine. Eu am fost singurul iubit din viata ei, canoaptea ma confunda cu toti barbaIii din sat. Acesteia, n-am ce sä-i repro§ez cleat ca.ma in§ela cu barba'su, care o fi fost ala?! Veta lu' Tambnc perversata pe capul podului, poa' s5 spuna §i barba'su care cand a vazut-o goals §i a intrebat-o ce face, a zis c5 face vraji s5 nu-i manance §obolanii porumbul. Bietul om §i-a facut cruce Ia §tiulete §i-a plecat. Cam asta ba, tats, vrusai s5 te informez c5 nea Grigore asta a fost un fel de Don Huan Carlos al satului Si sa to atentionez ca. §i lista de o am §i eu pregatita o am ascunsa dupe contoar c5 lu' ma-ta ii e frica s5 puns alarm pe acolo ca- §i-a§a a tras-o curentu-n palm& Dupe ce-oi da §i eu coltul cite§te-o §i to in fata ca§ii da' cu dictie cum te-a invatat pe tine invatatoarea care nu jtii de ce-ti dadea note marl, da' dupa ce-bi -citi _lista ai sa afli. In rest nimic, eu o duc bine, am pus platageni ceea ce-ti doresc §i tie. Cam atata am vrut sa-ti spun,

46

sanatate §i ti-o inchei aid, daca nu incheie-mi-o tu!

TACTU

iote cá trece nea Costica. S5 traiti dom'Costica. Mare om nea Costica asta, a votat cu tapu §i-acu pate capra de parca ar cre§te iarba pe capra. Ca §i-a luat capra asta nu-i nimic, dar c6 §i-o pate in jurul blocului asta e totul. Mai intai o is sus i dupa aia o mulge. Sa traiti, dom' politai. Ceva cazuri rezolvate proaspat? Un viol de domiciliu? $i cat risca baiatu 12 ani? Pal de ce? Era domiciliu virgin? A, erau 2 virgine in domiciliu. N-am §tiut. Oricum dom'colonel aratati bine a§a epurat. Dar de decantat cand va decanteaza-? S5 train, iasa ca vin ei ai no§tri. Saru'mana mamaie. Ce scrisoare? De la fiu-tau din Canada? Da ai primit. Hai ca citesc eu. Cica lucreaza in inciustria forestiera. Da! Vinde scohitori. E pe butuci.

Asta-i viata de poc4ta§, ne mai delectam §i not cad cu viata intirria ce sa" mai vorhim, nevasta 0-o rezolvi telegrafic, noroc cu amanta ca ai timp s-o scrii ca pe epistola, adica apasata §i cu litera groasa. Pe fiu-meu vreau sä-I fac tot po§ta§, daca nu ca meserie rnacar ca porecla cá acolo I-a facut Eram a colegi, toti po§ta§i und i unul. Acum am ramas decat unul ca restul sunt in parnaie. Vreti sa" puneti si voi ceva la po;ta, Ca v-o pun eu!

47

2 HOMO SAP1EAIS DAR HOMO LA

OFITERUL STARII CIVILE

MOTTO: Daca extremitatee se ating, atunci atinge-mi-aq extremitatea

Onanis

Ofiterul starii civile: Da va- rog, poftiti! Urmatoarea pereche, nu?

Homalau 1: Exact. Punct ochit in fund lovit. Auzi domnu', on ma mariti cu iulaitu' meu, on te fac amantu' meu.

Homalau 2: L-ati vazut dv. pe ea cu baieti?

Ofiterul starii civile: far pe tine te §tiu de undeva, de la baile comunale?

Nu. De Ia coada Ia sapun? Nu. De Ia Peco, Ia sectorul lubrifiarV Nu. In orice caz §tiu c5 am stat in spatele tau undeva. Dar nu inteleg ce v-a venit s6 faceti pasul asta. Si unde v-ati cunoscut?

Homalau 1: Pe Internet.

Ofiterul starii civile: Aveti computer?

Homalau 1: Nu, dar cum piute e; a§a piut §i eu.

Ofiterul starii civile: Ma rog, o s5 incep cu avantajul familiei.

Homalau 2: Noua ne spui de avantajele familiei? Acum drags vom rasa deoparte boschetii, nu vom mai blocs lifturile, nu ne vom mai apleca dupa sapunuri imaginare Ia baile publice §i chiar nu vom mai rti§:i cand cumparam Nivea.

Ofiterul starii civile: Domnilor nu pot s6 oficiez aceasta casatorie, nu

48

pot sá fac a§a ceva.

Homalau 1: E, nu poti. Daca nu poti, to putem noi.

Ofiterul starii civile: Nu intelegi d-le, ai cap patrat?

Homalau 1: Da, da' ce cercuri pot sa- fac cu el.

Ofiterul starii civile: Bine, care e mai gospodar dintre dumneavoastra?

De exemplu, d-ta faci curatenie?

Homalau 2: Nu, fac decat "atenie", restul cand vine dansul acasa.

Ofiterul starii civile: i ocupatia d-tale care este?

Hon-1516u 1: Eu sunt scafandru la loge comunale §i-mi place foarte mult sa ma dau la fund. Acasa ma epilez pe par.

Ofiterul starii civile:

Pe picioare?

Homalau 1: Nu, pe piept §i in nas §i ma dau cu ruj pe biuze cu fund de ten pe fundul tenului.

Ofiterul starii civile: Cum vã petreceti timpul?

Homalau 1: Pal penetrand timpul ni-I si petrecem.

Ofiterul starii civile. Ce defecte are sotia ta?

Homalau 1: Are un tic nervos din armata. Pe ce punea mana ii multumea pe toti.

Ofiterul starii civile: Dar concret ce mancati?

Homalau 2: A, da, mancam oua indoite.

Ofiterul starii civile: Pai ce, d-le, ouale se Indoaie?

Homalau 2: Eu §tiu, pune mana §i vezi.

Of starii

49

civile: Si to ce amintiri ai de is el?

Homalau 1: El m-a invatat s6 merg prima data pe bicicleta fart §a.

Ofiterul starii civile: Si ti-a placut?

Homalau 1: Foarte mutt. Mi-aduc aminte ca- in noaptea aia am dormit cu bicicleta.

Ofiterul starii civile: D-lor, dar trebuie sia intelegeti ca nu pot oficia

aceasta casatorie.

Homalau 2: Si eu ce-i spun lit mama, unde am stat fugit de-acasa atatea saptamani.

Homalau 1: Last drags Ca ii spunem ca am fost la film.

Homalau 2: La ce film?

Homalau 1: La Home Alone.

Ofiterul starii civile: Si ce rude mai aveti?

Homalau 2: Pai sora lui a fost barbatul men:.

Ofiterul starii civile: Bun, sent de acord sã vai casatoresc. Dar §titi c5

statul protejeaza familia?

Homalau 1: Stim, i tocmai de-aia sä ni se dea un prezervativ cu doua locuri, da?

50

POVESTEA LUI HARAP - ALB

MOTTO: incalecai pe-o ea §i va spusei povestea-n §a

Ion Neoculce

Astazi v6 voi spune povestea lui Harap-Alb cu un ditamai harapu, nu Harap-AIb ci povestitorul. Amu, e cica o poveste cunoscuta, dar copiii care v-au crescut intre timp printre picioare habar n-au. Cica era odat' un craiu' cu un ditamai craniu care avea un frate intitulat Verde imparat. Astuia i se zicea Verde imparat ca-i placea s5 pasca oamenii Ia clorofila. ?i imparatul ala cand ajunse Ia batranete ie§i Ia pensie. Luand el in mans prima pensie §i-adusa aminte de imparatul Verzuliu Ca a§a-i spunea din copilarie scrise o carte. Dar "Ana s5 i se dea "bun de tipar" se hotari s5-i trimita manuscrisul prin DH L, ca- tara astuia era Ia mama dracu, peste 9 marl §i 9 tari. Primii Verzuliu imparat scrisoarea, o desfacu cu deschizatorul de conserve §i citi: "Ba fratie vezi Ca eu o sa" cad Ia o zacare cu ca. Tu fa-I pe dracu in ce pozitie ai vrea i trimite-mi pe unul dintre na§parlii aia de fii s571 las imparat in locul meu §i sa-mi lase imparateasa tot in locul meu". Auzind acest iucru feciorul cel mare spuse:

- "Tata, sal moara mama, ma duc eu!"

- "Bine IA, daca crezi tu ca-i pute a,a,a daca crezi tu ca-i pute birui is-ti §i tu calul din herghelia ma-tii de mi-a dat-o socru-meu cu herghelie cu tot, is-ti bani cati ti-or trebui, dar sa nu pleci dracu cu tezaurul. tarii, arme care-ti yin Ia socoteala, dar ai grija s5 nu ti-o tai §i mergi cu bine fatalaul meu, asta, fatul meu."

Atunci handralaul de fecior lua toate lucrurile ce-i erau de folos §i le arunca. Incaleca decat pe cal, da' cu asemenea entuziasm cä trei ore dupa aceea vorbi §i-n gand subtire. Ii pupa mana lu' ta-su cu care I-a facut §i purceasa Ia drum. Intre timp 51 batran se gandi s5 i-o punk vere, cu §usta. Se imbraca intr-o piele de urs de trimis 3 capace Ia concurs §i-I a§tepta in picioare

51

Ia un cap de pod. Putea s5-I a§tepte §i-n cap la un picior de pod dar ii veni tarziu ideea. Cand aparu fecioru-sau cu calu' ii sari ursu-n fats. Cum asta cu calu' n-avea vole sa depa§easca, depa§irea fiind interzisa pe poduri §i sub poduri, se ridica cu calu' in doua picioare !Ana i se vazu §i-al treilea §i facu cale intoarsa. Imparatul o lug pe ne§te cal numai de el stiute §i se rataci ajungand dupa vreo 3 luni Ia palat. Fiul cel mare incepu s5 se izmeneasca:

- "Ca sa vezi ca- m-am intors inapoi."

- "Nu-i nimic ii zise tac-su dar altadata sa te intorci inainte. Ai inteles?"

- "Heil Hitler, tats."

Atunci fiul cel mijlociu, nu dupa varsta ci pentru c5 Linea mereu degetul mijlociu ridicat, ii zise hotarat:

- "Ba, tata!" §i plea

Urma iar faza cu ursu, se intoarse §i asta Ia fel cum s-a intors §i frate-sau 51 mare de parca i-a facut ma-sa pe toti Ia Intorsura Buzaului. Dupa ce-i ffacu de ocara tac-su pe toti, fecioru 51 mic se oftica (au de tot c5 eI fusese rezerva Ia meciu asta §i n-avusese nici o vina. Plin de nervi in cap §i de par pe la subrat iei afara in grading unde era WC-ul de servici la al doilea prun pe stanga §i-§i descarca oful rinichilor pe el. Nu apuca sä se inchicla in eI insul .cu ajutorul fermoarului de Ia slit ca-i §i aparu in fats o baba garboava nu de batranete, ci pentru c5 lucra is Cabana Garbova. Dar a§a garboava cum era §i cocopta ca saxofonul se apuca s5-i dea ni§te sfaturi nu tocmai de lepadat hainele de pe tine §i pus cu paru' pe ea, adica cine era dom'ne ea de-i dadea sfaturi lui ditamai printul. E, dar cand incepu a batrana sä-i dea sfaturi, sa fi vazut cum statu vantul din batut §i se puse pe suflat, pasarile s-au oprit din ciripit §i s-au pus pe clipocit, iar albinele se oprisera din bazait §i jucau baza in stup. 1-auzi sfaturi Ia a batrana:

"Ba nepoate, fii atent, te duci la taica-tu §i-i ceri calu', dar sa nu ti-I dea 'Dana n-o intreaba §i pe ma-ta, dupa care ii iei hainele de cand era eI mire §i daca nu le mai gase§ti te duci la un sec-ond-hand, cá trebuie s5 aiba o copie. Pe cal fii atent cum II alegi. Dai foc la grajd §i care scapa ala-i calul tau". Zis §i facut. Se

52

pregati el de drum §i-§i lua picioarele la spinare c6 era yoghin. Pe drum se intalni cu unu Spanu, care n-avea par in cap §i nici pe cap, doar pe picioare §i Intre parca avea padurea Letea. Facura ei impreuna o bucata buns pe drum c-o luasera la autostop §i Spanu ii beu apa atat din plosca printului cat §i din plosca fetii c6 aia nici 'Dana la varsta aia nu invatase sa se duca singura la WC. Spanu II bags prin rugaminte Intr-un put §i-i zisa: "Ba, du-te-n fantana mea, c-aici ramai. Da' calu' bou nu-i spuse nimic. Fii atent, ii zise Spanu lu' printu, de-acuma to va chema cum o s6 vrea mu§chiul meu.

- cum o s5 ma cheme?"

- "Stai s5 vina noaptea s5-1 Intreb Ca atunci mi se simte mai bine. Aha, stai c5 mi-am adus aminte, o sa-ti zic Harapu Albu de§i el e negru dupa numele mu§chiului".

- "Da nu-mi place Spanule s 5-mi zici a§a."

- "E nu-ti place pe dracu, dar cum vroiai s5-ti zic Gogu?"

Fiul craiului vazandu-se prins in cle§te ca intr-un patent accepts sa i se spuna Harapu Albu §i sa se dea negru lu' Spanu, sclavul lui, coada de Ia grebla, buretaru echipei, maneru de sifon, geamul de la hidrant. Dar fetele imparatului Il sorbeau cu paiu pe Harap Alb, dar ce-i sorbeau cu paiul nu v5 spun dragi copii, tot ce va" pot spune este ca nu era Cola de§i ie§ea un pic de Coca. Imparatul Verzuliu puse masa ro§ie in salonul siclam §i-I chema pe Span Ia masa, care cu ochii la parul de pe picioare al uneia dintre fete ii venii ideea sa-i aduca Harap Alb ni§te salate pline de caracter din gradina Ursusului. Harapu Alb chiar nervos ca era sambata §i era liber, trecu pe Ia Sfanta Duminica ca s5-1 dea pielea inapoi lu' tac-su, aia de urs. Harapu Alb, o IA in mans §i pleca la graclina Ursului §i Incepu s5 culeaga la salate din ea de parca el arAfi udat-o toata vara. Cand s5 iasa din salata graclinii, hop ursu. Ii arunca pielea de urs §i cred ca pielea fusese de ursoaica pentru c5 ursul o umfla §i-o folosi ca atare. Scapand §i de asta Harapu AIb ajunse Ia palat §i-i cladu Spanului Intr-o mans salata §i in cealalalta vrejul. Nu trecusera cateva chestiuni ale zilei Ia televizor, Ca lu' Spanu i se nazari sa-i aduca imparatului Ro§u ni§te voturi nestemate din Poiana Tapului. Harap AIb Ia

53

faza asta decat sá faca politica mai bine sari peste cateva pagini bune din poveste. Se dusera toti la curtea lui Vernila Imparat §i- i zisera:"Ba nea, tam e pe terminate §i noua cine ne clã banii, ca ne-am batut joc de ea. Imparatul le zise: "Ba, uite ce e, poporul v-a ales, el s5 va plateasca". Dar Nastasila cu mana pe poponila ii zise: "Domnu imparatu, mie imi e ca cu ce ne-a ales poporu' acolo vor s5 ne-o plateasca.

- "De IA Nastasila, eu nu pot s5 ma pun contra, Ca s-ar putea sa-ti fac pofta."

54

0 HOASCA LA PLANNING FAMILIAL

MOTTO: Cine iube§te Si lass inseamna ca" nu folose§te prezervativul

Durex §i Pirelli

S-a observat o stransa legatura intre cre§terea preturilor §i cre§terea apetitului sexual. Adica, cu cat scade nivelul de trai cu atat cre§te pofta de mancare a sexului. Doctorii din aceste cabinete trebuie scum sa- planifice viata sexuala a vreunei doamne sau a unei domni§oare §i la o adica chiar s5 intervina in ea.

Doctorul: (cu un carnetel in mane, vorbind ca pentru sine) Deci 4 pastile orale pentru domnul prof. Popescu s5 le is in timp ce studentii dau proba in scris, doua prezervative pentru domnul lonescu cu miros de doamna Popescu, iar pentru domni§oara Sandita o sondita.

Baba: Buna ziva, dom' doctor.

Doctorul: Buna ziva, mamaie.

Baba: Maica, am dat de dracu'.

Doctorul: Mamaie aici e cabinet sexologic nu e biserica.

Baba: Pal am dat de dracu' in pantaloni la barbatu-meu.

Doctorul: A§a da. Dar mai traie§te 51 batran?

Boctorul: Traie§te c-o bagaboanda c5 o are mare de tot.

Doctorul: S5-ti traiasca mamaie, inseamna Ca e§ti fericita.

Baba: Nu muica, pensia o are mare.

Doctorul: Vrei sa spui ca a luptat in revolutie?

Baba: Nu, i-a venit (au §i-a le§inat pe strada. A§tia I-au crezut mort §i i-au dat titlu de erou post-mortem. Dupe aia

55

§i-a revenit §i-a venit cu diploma acasa.

Doctorul: i-acum care-i problema dumitale?

Baba: Dom'doctor, cred ca am ramas gravida.

Doctorul: Unde?

Baba: In burta maica, in burta.

Doctorul: E clar, sa te iau altfel.

Baba: Luati-m6 cum vreti c6 de-abia a§tept.

Doctorul: Va rog sa fiti decenta. Bine maica, parerea mea este c6 d-ta n-ai cum s6 Carnal gravida pentru c6 e§ti la menopauza.

Baba: A§a-i ziceam eu lu' barbatu-meu. Hei, men, o pauza, §i dupa aia incepeam iar.

Doctorul: Hai sad recapitulam. Deci d-ta ai ramas gravida dar nu §tii cu cine?

Baba: Nu. Stiu cu cine dar nu §tiu cum am ramas.

Doctorul: Poate cu mo§ul dumitale.

Baba: Se poate. S5-I intreb.

Doctorul: Mamaie, Dumnezeu mi-e martor, nu §tiu ce sa mai cred.

Baba: Eu dac-a§ fi avut §i eu vreun martor altfel ar fi stat problema.

Doctorul: Nu, te-am intrebat daca tii evidenta perioadei de ovulatie.

Baba: 0 tin °data cu gainile. Daca n-o calca coco§ul ii tai gatul ca n-a insistat destul.

Doctorul: Mamaie, poate d-ta ai deja copii.

Baba: Exact, cum ti-ai dat seama?

Doctorul: Pai dobitocii se inmultesc mai repede decat ceilalti oameni.

Baba: Dar o metocla sa nu se mai dea 61 batran la mine n- ai?

Doctorul: Ba da. Prefa-te Ca te dezbraci.

56

Baba: Pal m-am prefacut, dar el se prefacea ca stinge lu mina §i se clã la mine §i chiar ii reu§ea.

Doctorul: Mamaie, m-am gandit bine. Iti pun un sterilet.

Baba: Daca e steril poti s6-mi pui orice.

Doctorul: Nu maica, iti §trangulez trompele.

Baba: Pai ce muica sunt elefant?

Doctorul: Mamaie, te rog s5 te concentrezi Ia intrebarile mele.

Baba: Hai c5 e§ti culmea. Eu nu pot sa ma concentrez nici Ia raspunsurile mele.

Doctorul: Pai e§ti gravida sau nu?

Baba: Dom'doctor, gravida a fost ma-ta, eu sunt insarcinata prin deflorare.

Doctorul: S5 nu-mi spui ca" ai fost fats mare pans Ia varsta asta?

Boctorul: Ma mums, eu cand eram fats le spuneam asta la toti baietii in gura mare.

Doctorul: Dar de ce in gura mare?

Baba: Sä le dau o sugestie, dä-i dracu de pro§ti.

Doctorul: Mamaie eu am alts idee. Vino s5 te sui pe capra sä te controlez.

Baba: Da' nu poti sa- urci capra pe mine §i s5 controlez eu?

Doctorul: Ma mamaie, totu§i care este problema dumitale?

Baba: Barbatu-meu.

Doctorul: E impotent?

Baba: In ultimul hal. Nici cuponul de pensie nu i se mai ridica de Ia po§ta, vine factorul §i aduce acasa gata ridicat.

Doctorul: In cazul asta n-am cum sa te ajut.

Baba: pe pariu pe dezbracatelea c5 ai pierdut hai?

Doctorul: Sa §tii c5 tip.

Baba: Treaba ta. Atunci perversiumea mea o s5-mi reu§easca §i mai bine, zise baba §i se apuca s5-I caute pe doctor acolo unde de obicei el ii cauta pe

I7

IMBECILII PRIMAVERII

MOTTO: Cine se asearnana se aduna, se scale qi apoi scot radicalul unul la altul

Boul de Columb

Reporter:

Director spital:

Reporter:

Director spital:

Reporter:

Nebun:

Director spital:

Reporter:

Director:

Reporter:

Director spital:

Nebun:

Stigmatii nopl, in cadru emisiunii "Cretini am fost §i suntem Inca" vom sta pur Si simplu de-am vorbea cu ni§te tampiti unul mai inteligent decal prostul ailalt, dar nu inainte de a va anunta concursul emisiunii. Raspundeti Ia intrebarea afi§ata pe ecran §i sunati acum Ia telefonul afi§at pe ecran §i yeti ca§tiga un TV color marca Olt 208 cu 500 de nuante de gri §i un filtru de cafea cu cacao cu tot afi§at pe ecran. Ete c5 ne vine interlocutorii. Buns ziva domnule director.

De unde §tiati ca sunt director?

Pal cu fata aia ce-ai vrea s5 fii, secretara?

Da domnule, dar nu vezi c5 port cama§a de forts.

?titi, afara e primavara.

Ma miram eu de ce aud cum cresc hormonii §i cum se inmulte§te iarba.

Ba, fir-ati ai dracu, daca nu v5 puneam eu geamuri termopane vä plezneau tampoanele.

Dom' director, poate timpanele.

Du-te 135 de-aici, to nu §tii cat de bine aud a§tia cu OB-urile.

?i nu-i deranjeaza?

Nu-i deranjeaza, c5 aud doar vorbe frumoase.

Permiteti-mi sa spun cateva cuvinte despre

mama.

Reporter:

Nebun:

Reporter:

Director spital:

Reporter:

Nebun:

Reporter:

Nebun:

Reporter:

Nebun:

Reporter:

Nebun:

Reporter:

Bine, dar scurt.

Vreau sa multumesc in primul rand pantecelui mamei care de§i §tia ce urat sunt §i voi fi m-a scuipat afara intr-o zi frumoasa de iarna. Multumesc mamei c6 a permis pantecelui sau s5 ma zamisleasca. Thank you mother, Good bless you. Mai multumesc §i inimii mamei care a permis mamei s5 permits pantecelui sá ma zamisleasca.

Bun, uite clansul de acolo se cla fochist. Asta e chiar fochist?

Nu §tiu, scum s-ar putea sä fie chiar tava.

Bine d-le, cum vã descurcati cu mancarea?

Noi cu mancarea ne intelegem foarte bine...

Cum adica "ne intelegem cu mancarea", psi ce vorbiti cu ea?

Pai Boar n-ai vrea s5 vorbim intre noi?

i mancarea v-o dä pe toata?

Ne-o dau pe toata dar nu ne dau tacamuri.

Cum d-le, nu v5 a tac'amuri? Asta e strigator la cer.

Mai bine a§a d-le decat s5 ne is din mancare §i sa- ne dea tot tacamul. ?i apropo de asta vreau sa" v5 spun ca-n corpul mamei cu un confort de gradul 4 am vazut cum e sä traie§ti in lumea a treia, pentru Ca sunt 3 lumi, a lu' mama, a lu' tata §i a lu' tata in mama.

Dar cum le dati stingerea?

Director spital: Cu stingatorul.

Reporter: Cu stingatorul cu spume?

Director spital: Nu, cu stingatorul propriu-zis, pentru ca spume fac ei dupa ce-i lovim cu el.

Reporter: i sunt chiar a§a agitati?

59

Director spital: Mai ales dimineata.

Reporter: De ce?

Director spital: Pai le e frig §i vor s6 le dam cama§ile de forts pe ei

Reporter: Domnu'pacientu, tratamentul am inteles cum vi-I face, dar medicamentele cum vi le administreaza?

Nebun: Noua ni se clã medicamente pe calea orals, pe cale injectabila sau pe cale mixta.

Reporter: Cum pe cale mixta?

Nebun: Adica ne intapa in gura. A§a cum imi facea §i mama, la care ii multumesc pe aceasta cale.

Reporter: Si cum dorm nebunii?

Director spital: Pai dorm cate 2,3 in pat.

Reporter: Tot timpul?

Director spital: Nu, alteori dorm cate 3,2 in functie de cum arata tabela de marcaj de la stadionul din apropiere.

Reporter: Vreti sa spuneti c5 le place fotbalul?

Director spital: Le place, dar nu mai au cum sa-I joace.

Reporter: De ce?

Director spital: Pal aia care se credeau porti tocmai au ie§it ieri din spital.

Reporter: §i-au revenit?

Director spital: Nu prea, pentru c5 se credeau u§i, dar pe not deja ameliorarea ne intereseaza nu rezultatul final.

Nebun: Pe mine ma cheama Marin Terezu.

Reporter: Sunteti rucla cu Maria Tereza ?

Nebun: Nu, sunt ala de-i ingrijea calu, ba uneori eram chiar calul, ca §i mama imi spunea...

Reporter: Domnule doctor, obsery aid . ca pe pereti aveti igrasie §i mai este §i verde dupa una §i alta.

Director spital: Nu, sá §titi aia nu e igrasie. Bolnavii au fost raciti §i n-aveau batiste.

60

Reporter: Si pe cei violenti cum reu§iti s6-i calmati?

Director spital Pai avem multe metode. Le dam cu du§u rece in cap dar fara apa sau ii punem sa treaca strada §i-i calcam cu tiru' de rudotel.

Reporter: Totu§i nu mi-ati spus clar daca ei primesc vizite?

Director spital: Ohoho, Si Inca cate. Pai numai de la doctori primesc vizite de dimineata §i de sears.

Reporter: Si de prinz nu?

Director spital: Nu, preferam vizitele Intre dimineti sau vizitele Intre seri, dar de pranz nu.

Reporter: Dar cazuri de sinucidere ati avut?

Director spital: 0, drace, §i Inca cate! De exemplu clansul de 9 on a Incercat s6 se sinucida cu unghiera.

Reporter: A§a e domnule?

Nebun: A§a e domnule!

Reporter: Dar de ce doar de 9 on §i nu de 10 on de exemplu?

Nebun: Pai Ia al 10-lea deget aveam unghia cazuta §i n-aveam Ia ce sa ma mai sinucid.

Reporter: D-le Terezu §i unde ati petrecut revelionul?

Nebun: A, multumim conducerii spitalului care s-a gandit foarte mult Ia not §i ne-a trimis s6 petrecem revelionul Ia cumpana dintre ani. ?i nu in ultimul rand mamei mele care....

Director spital: Domnule reporter, in cadrul consiliului de administratie am hotaratimpreuna cu firma Pepsi sa le facem clisma cu sticla returnabila de 2 I.

Reporter: i Inteleg ca aveti avantajul c5 este §i retumabila.

Director spital: Clisma da insa sticla nu.

Reporter: i totu§i care este meniul de masa de Ia mica dejun, breakfast dejun?

Nebun: Ne dau mancare buns domnule, ne dau ceai dementi.

61

Reporter: Poate ceai de menta?

Nebun: Nu, nu de menta, Ca dementele sunt in pavilionul celalalt, aici sunt internati barbatii.

Reporter: Si cum vã face tratamentul?

Nebun: Pai ne pune 7 in cabana!

Reporter: Unul longs altul?

Nebun: Nu, unul in coloana altuia, dar pe verticals.

Reporter: Si care este avantajul acestui tratament d-le di rector?

Director spital: Pal dam decat o pastila aluia din varful coloanei.

Reporter: Pai §i ala de jos cum prime§te tratamentul?

Director spital: Pai it prime§te, dar il prime§te decalat cu 7 vezici.

Reporter: Ok, atunci permiteti-mi s5 multumesc echipei care m-a ajutat la incropirea acestui momemt de neuitat din spitalul dv. Consilier politic mama lui Stefan The Big; consilier cultural John Caramitru §i regina mama; consilier ginecolog mama; sunete M. Jack son and Ma-sa; profesor de limba engleza myself cu mama mea §i nu in ultimul rand a§ dori s5 multumesc creierului mamei mele care a comandat creierului mamei mele s5-i permits pantecelui creierului mamei mele sa ma nasca. D-le director vä multumesc cä mi-ati permis sa" iau §i eu interviu aici in spital §i dupe tratament imi dati voie in curte afara unde m-a§teapta colegii mei sa ne dam prin burlan, a§a cum ne-ati promis.

62

PLUTONIERUL SI PRESEDINTELE LA AEROPORT

MOTTO: A fi onest nu inseamna s5 fii din One§ti

- expresie orals -

Pre§edintele: Buns ziva prietene, haideti ca pierd avionul.

Plutonierul: Buns ziva, is stai ba a§a, eu nu sunt prieten cu necunoscutii. Ordin de sus, nu ma imprietenesc pans nu trag. e§ti §i traciator pentru ca to pregate§ti s5 fugi din tars.

Pre§edintele: Haideti, domnule, c5 n-am timp acuma de verificari.

Pluonierul: Gura bai, cu barbs cu tot, is scoate actele certificatului de na§tere al buletinului de papport al identitatii.

Pre§edintele: Pal stai a§a, d-Ie, nu inteleg, I-a mai verificat cineva.

Plutonierul: Lass bai §i daca-I verific §i eu crezi Ca inteleg ceva?

Pre§edintele: D-Ie, eu sunt pre§edintele.

Plutonierul: Pre§edinte e ma-ta bai, pe aici nici tata nu trece §i ce, tata e pre§edinte?

Pre§edintele: In sfar§it, ma rog, uitati, trebuie s5 trec cu bagajele astea neaparat.

Plutonierul: Ia pune-ti ba bagajele aici sä le facem raze.

Pre§edintele: Fii d-Ie serios, bagajele astea nu au arme.

Plutonierul: Zau! Si daca au ceva Ia plamani?! Ca eu fac aici conexiuni giesemice §i chem imediat pe ailanti colegi.

Pre§edintele: D-Ie, d-ta nu realizezi ca ma sustragi din activitate.

Plutonierul: ce ba, to nu ma sustragi in sus de Ia munca de jos?

Preedintele: D-Ie politist, v5 avertizez ca am cu mine ofiterii de

63

Ia SPP.

Plutonierul: $i ce daca bai, tu crezi c6 eu nu §tiu ce inseamna SPP? Pa bai, eu sunt numai de la SP IA §i ei sunt mai pro§ti ca mine.

Pre§edintele: Cum ti-ai dat domnule seama?

Plutonierul: Pal eu sunt de Ia SP adica sunt prost, pe cand ei sunt de Ia SPP adica sunt pro§ti pro§ti. Ce-ai in geanta? Una bucata ruj de buze, una bucata portjartier. Nene, le ai §i cu astea? Nu-ti mai ajunge sexul matale, il vrei §i pe celalalt?

Pre§edintele: titi, am §i ni§te acte.

Plutonierul: Gura bai, faci bi§nita cu actele tarii ma?

Pre§edintele: Poftim actele.

Plutonierul: E §i, mare lucru. la s5 vedem noi. Constantinescu. Ba parca am auzit de numele asta.

Pre§edintele: Mai departe, mai departe. (se clã mai departe)

Plutonierul: Mai departe, mai departe.

Pre§edintele: Nu d-le, cu cititul. Uite d-le sunt cu barbs, parul pe spate, sunt Constantinescu, m-ai vazut la TV.

Plutonierul: Ba, is sä te mai barbiere§ti §i tu cand te filmeaza a§tia.

Pre§edintele: D-le, eu reprezint statul roman peste hotare.

Plutonierul: Nu cred, statutul sunt eu, ca n-am mai vazut neagra de doua saptamani §i atunci de ce n-a§ fi eu §i statul?

Pre§edintele: Pai ce d-Ie, d-ta e§ti Ludovic al XIV lea?

Plutonierul: Nu bai, dar tot in 14 ma doare.

Pre§edintele: D-Ie plutonier, vã somez s5-mi permiteti accesul in aeroport.

Plutonierul: Cu ce ma somezi tu, ma, inciocatule?

Pre§edintele: Te somez cu functia mea de conducere.

Plutonierul: Si eu te opresc cu functia mea de reproducere.

64

Pre§edintele: Daca nu-mi dai vole il anunt pe Dejeu.

Plutonierul: Treci bai. Ce sad-i faci daca Dejeu are chelia mai mare ca a mea, normal ca e §i mai mare in grad. Cetatene, sunt profund scarbit de ceea ce faci.

65

INTERVIU CU VIOLATORUL DIN HERASTRAU

MOTTO: Cand treci prin padure sa" nu-ti iei rims de la ea

Madame de Pompaincoure

Bun gasit Ia emisiunea Tampon din aceasta sears. Subiectul absorbant de astazi este cel mai inspaimantator personaj al acestui sfar§it de secol. Este de fapt un monstru cu chip uman de tip human oid, violatorul din Herastrau. Stati, nu vã speriaV, deschideti televizoarele Ia loc. A§a, bun, acum actionaV butonul balans 'Dana veti obtine rezultatul dorit. A§adar violatorul din Herastrau pe numele sau adevarat... Ia spune mai, nenorocitule, cum ai facut?

(gest Ia Slit) S6 va arat?

Nu, IA, concret!

A, concret treceam prin parc §i-am vazut o femeie.

Patrunsesei demult in parc?

A, nici nu patrunsesem bine-n ea ca m-am pomenit Si-n parc.

i unde ai violat-o ma, printre boscheti?

D-Ie, chiar c5 printre boscheti ca nu prea se epilase demult.

Ba, nu intelegi, zona ma intereseaza. Unde, intre copaci?

Da d-Ie, intre copaci, c5 erau 2 copaci a§a frumo§i ca 2 craci.

A cata victims este asta IA, nenorocitule?

D-Ie, eu am vrut sa-mi pun contoar la consols dar nu m-a bran§at Renelu.

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

66

Reporterul:

Violatorul:

Poti sa fad, lok o statistics?

Din femeile pe care le-am violat 100% le-am pregatit pentru viata. Din acest efectiv de circa 10.000 de femei pe an cu supraproductie in anii bisecti, 30% au avut varsta intre 0 §i 100 de ani §i 25% au fost femei de celelalte varste. De asemenea, din efectivul complet 33% erau femei cu studii superioare, 18% cu studii inferioare, iar celelalte dupa viol doar cu membre superioare §i inferioare. Din efectivul total 0,12% au fost femei de-a binelea.

i cum te-ai luat dupa victima?

Dupa miros am luat-o, c5 mirosea a victima de to traznea.

Nu ba, spune-mi ce se intampla daca victima face scandal.

A, mi se mai intampla s5 ma refuze cate o batrana.

i atunci ce faci?

Ori a§tept s5 moara, dar mi-e cam lene s5 sap, on ma refulez cu cataua vecinului c5 n-are decat 3 picioare §i nu trebuie s-o conving mult s5-I ridice pe

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

Reporterul:

Violatorul:

unu

Reporterul: Si violezi a§a tot timpul?

Violatorul: In postul Pa§telui nu.

Reporterul: E§ti credincios.

Violatorul: Nu, dar nu am dezlegare Ia came.

Reporterul: Si cam cat ai violat-o?

Violatorul: Era cam 8 jumate 'Dana mi s-au pus carceii.

Reporterul: Cum adica?

Violatorul: Ia treci in boschetu asta s5-ti arat cum ill pun carcelu.

Reporter: Sariti, ajutor! Ne intalnim data viitoare, ca" eu sunt putin ocupat.

67

OLTENII LA ORA$

MOTTO: Cititi §i luminati-va, da' cand vine curentu prefaceti-v5 Ca n-auziti soneria

Renelu Balapiu

In fata unui supermarket din centrul unui ora§ oarecare zis §i Craiova se uit5 ca pro§tii doua talpi ale tarii, un el §i o ea care se completeaza perfect atat in idiotenie cat §i in inteligenta, ca le lipse§te cu desavar§ire.

Costel: Haidi f5 incoa, ce noi n-avem vole sa intram, ce banii no§tri nu este buni?

Leana: Lele, ce de bece e pe sus!

Costel: Ia vezi fa" ce scrie pe u§5, se trage sau se impinge?

Leana: Barbate, mi-e ru§ine sa citesc, c5 e o prostie, daca ar mai pune §i litera "o" ar fi intreaga, zau.

Costel: Ia 16. Aha, ai dreptate, fi-le-ar engleza mamii lor a dracu, iote ce scrie pe 4 ca Ia WC Ia mine Ia fabric&

Vanzatorul: D-le, v5 rog s5-mi aratati co§ul.

Leana:

Ce-ai IA cu barbat-meu, iote Ia el, avea §i el un co §i i-I storsai azi dimineata. Ce, n-am vole IA s5-i storc co§u? Ce-ai ma cu el?

Vanzatorul: Nu domnilor, este vorba de un co§ de metal.

Costel:

Domnu, noi decat ne uitam cu ochii §i intrebam cu gura.

Vanzatorul: $i cam ce doriti?

Costel:

Oase aveti, Ca a§ vrea o bucata de §ir?

Vanzatorul: Nu tinem oase.

Costel:

Cum dracu' vá tineti IA Vara oase?

68

Leana:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Leana:

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Leana:

Vanzatorul:

Leana:

Costel:

Leana:

Da' tacamuri aveti?

Zii f5 adida§i ce te fudule§ti. Bine ma lass, is cla-ne ba ni§te orez.

Da, poftiti.

F6, de unde §tie asta ca pofte§ti, i-ai spus tu ca e§ti gravicla?

Si cam ce v-ar mai interesa?

Pal cam ce dracu ai pe-aici, ca vad numai malclare de cutii impopistrate de colori de ma ustura ochii di Ia ele.

Poate doriti, doamna, un chupa chups.

Ce ba, vrei s5-mi ciupi muierea, c5-ti dau o lipa ciupa de te is mama dracu'.

Nu d-Ie, chupa chups e un fel de acadea.

S-o mesteci sanatos, ba, mie lasa-mi muierea in pace.

Lele, ce-o fi in cutia aia Costele de scrie pe ea Lazagna?

La Zagna - Vadeni fa, acolo am facut eu armata Ia munci.

?i e buns la gust?

Nu §tiu fa, ca-n armata nu mi-a gustat-o nimeni. Ce e domnule in punga aia cu de-al de-aia pe ea, in punga aia, de!

Acolo avem snacks cu pizza sau cu branza.

S5 nu fie cu branza de Ia pita ca te is mama dracu'.

Nu domnule e cu una sau cu alta.

S5 nu ne minta§ti c5 te pui s5 mi-o gu§ti tu primul.

0 gust pe loc daca vreti.

Ia, doar nu vrei s5-mi ridic fusta aici. Costel, omul asta zice s5 ridic fusta.

Ridicati-o fa, cã cade din picioare ca calu', cla-I dracu'.

Boboloaiele alea ce e?

69

Vanzatorul:

Leana:

Vanzatorul:

Leana:

Costel:

Vanzatorul:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Leana:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Leana:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Nu doamna e gums de mestecat Winterfresh, iti scade PH-ul din gura.

Sa- mi-I scads dad dracu de pea§ c6 ma gadila la omuiet.

Avem aici cateva aparate de ras Gilette.

Ce e aia Gilette, Costel?

Eu §tiu fa, cred c5 de alea de ras berberitul dupe fata, da' nu sunt sigur. Samponul ala e pentru p5r?

Nu, s5 §titi, e pentru matreata.

Costel, da' pentru matreata de pe pantofi nu are nimic?

Ce-ai fã, de cand ai to matreata pe pantofi?

E, de cand? De cand nu mai port chiloti Costele!

Auzi§i ma ce zisa doamna, ai ceva pentru aia de zisa ea?

Nu, aia ceva deocamdata nu s-a inventat.

1-auzi fá, 4tia nici de chiloti n-au auzit.

Costel, colegele mele i§i dau cu creme de fata, imi dai §i mie ca lor?

Pal ce f5, ele are fata de crema mea, c15-le dracu!

AS putea sa-i recomand in acest sens lu' domnu un lapte demachiant.

Da' lapte covasat n-ai?

Atunci macar o spumy de par.

Lass ca-i dau eu Ia cap pans i-o face paru spumy.

Costel, da' colegele mele i§i mai dau pe fata cu creme antirid.

Tu poti sa- dai §i cu gla§papir c6 degeaba, tot iti raman furnalele de la Termo pe fata.

Atunci va invit la raionul pentru copii. Uite, aici aveti §ervetele umede.

Or fi umede de Ia alti copii, fi-le-ar burta dracu'.

70

Vanzatorul: Nu, pentru ce vá ganditi avem pamper§i s6 nu faca pe ei §i va recomand pentru copil ni§te beti§oare de scobit in urechi.

Leana:

Vanzatorul:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

Ete, §i daca-I mananca-n fund ce-mi recomanzi?

titi, nu sunt farmacie, n-am de unde sa §tiu.

Ehe, poti s6 fii §i §piter ca tot habar n-ai .

Ia du-ne bá Ia ceva de-ale gurii, c16-te dracu, cä cat ne tinu§i de vorba acii§a ni se scorojira matele ha, ha, ha!

Cu mare placere, uite aici de exemplu avem branza telemea.

Ba, du-te dracu, vorbe§ti prostii incatre muiere.

Bine domnule, atunci ca§caval Rucar-Bran.

tiu, apucam-ai de caval. 135, te is mama dracu, nu te potole§ti?

Doamna, dv. . poate sunteti mai intelegatoare, uite v5 ofer un §vaiter.

Hai drags s5 mergem, nu vezi c5 e ditamai incultele. Ete nici Boero n-are.

Domnilor, dar eu am incercat...

Gura ID5, nu e§ti domnilor cu noi.

Dar cum trebuie s5 vä zic?

Domnilor §i doamnelor IA, Ca nevasta-mea nu e barbat §i daca eu m-am culcat cu nevasta-mea nu inseamna cal §i eu sunt lesbianca fiv-ar Babylonu Bluele ale dracu Hai f5 §i la un restaurant s5 luam ceva prin gura.

Lele, Costele, unde m-adusa§i.

Gura th, Ca ma faci de panorama.

(§tergand mucii de fata de masa) De ce Costele zici a§a?

Du-te f5 la tauleta daca-ti vine s5-ti bagi de§tu-n nas!

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Leana:

Vanzatorul:

Costel:

Vanzatorul:

Costel:

71

Leana: Parca to daca te duci Ia tauleta bagi de§tu numa-n nas. Da' unde e tauleta asta?

Costel: Ete ia-o pi colo §i intra pe u a aia pe care e desenata o femeie necunoscuta.

(pleaca olteanca apare ospatarul)

Ospatarul: Buna ziva, bine-ati venit pe la noi.

Costel: Pal cred §i eu ba ca te bucuri ca intraram, cä nu-i nici dracu' pe Ia mesele alelalte.

Ospatarul: Deocamdata nu e decat ora 10.30 §i cine-i tampit s5 vina Ia carciuma Ia ora asta? Dar nu-i nimic, noi servim pe toata lumea. Atunci macar geanta.

Costel: Geanta o pastrez aici.

Ospatarul: Haideti domne c5 v-o duc Ia loc sigur.

Costel: Du-te ba incolo, §i daca-mi fura cineva maneru' c5 se mai tine intr-o at5?

Ospatarul: Ma rog, cum doriti. Sarut mainile doamna.

Leana: Poti sa" le saruti, cä ete vin de Ia toaleta §i nu fu apa, da' bine v-am gasit sä va dea Dumnezeu sanatate, fericire Ia toata familia, frumoasa casa aveti.

Costel: Domnue, trebuie s-o intelegeti §i pe ea Ca e de Ia tars, ne§tiutoare, dracu'. Pe drum trebuie s5 opreasca §oferu de 3-4 on c5 ametea uitandu-se dupe pomi sa"-i numere. Gata fä. Tin'te bine, c5 dau cu surpriza-n tine. Domnu, ia-ne Ia rand cu menuu.

Leana: Costele, ce e ala menuu?

Costel: Ete e hartiile ales de pe masa.

Leana: Costele, daca ne is Ia rand cu menuu, s5-I faca sul s5 simt §i eu ceva.

Ospatarul: Cu ce s5 v5 servim domnu' de Mut: un coniac, un gin, un amareto, un marasco ceva?

Costel: Da' tuica de electrozi n-aveti?

72

Ospatarul: N-am auzit de a§a ceva.

Costel: A6, atunci la ce dracu' mai traie§ti, ba? Nu §tii ce e bun pe fata pamantului.

Ospatarul: Ma rog, dv. cam ce-ati dori pentru doamna?

Costel: Adu-i un pahar cu lapte covasat.

Osp5tarul: N-am, dar pentru dv. va pot da o pizza Marinara, Margherita.

'r

Leana: Ce IA, a mea nu-ti mai place, vrei pita de altele acuma?

Costel: Nu fa, pita e un fel de paine cu bulion.

Leana: Gura Costele, ca-ti dau un lat de palms de-ti iasa bulionu acu§ica.

Ospatarul: Buns ziva, v-ati hotarat?

Costel: Da bä. Adu-ne fo 2-3 felii de paine ca" mai avem noi ne§te jumari, ne§te mate deocamdata umplute. Adu §i fo 3 linguri de mu§tar §i trage §i to un scaun mai aproape s6 iei ceva prin gura de la noi.

Ospatarul: Dar inainte, doamna, de masa ar merge un Jack Daniel's.

Leana: Leana lu' Costel, incantata.

Ospatarul: Domnu', daca doriti v5 putem oferi o Grass de Cotnari.

Costel: Lass IA' ca mi-a dat Dumnezeu o grass de Podari.

Leana: Ce Costele, nu-ti place corpul meu?

Costel: Ba da fä, parca e corpul gardienilor publici.

Leana: Costele, ete au §i ciuperci. Domnu' aveti vreo ciuperca cumva?

Ospatarul: Da' cum s6 nu.

Leana: Atunci du-te dracu' mai incolo s5 n-o iau Si eu. Costele, ce inseamna ma Angelli?

Costel: E ingeri, f5.

Leana: Domnu', vreau §i eu atunci 700 milili de ingeri.

73

Ospatarul: Doamna, aceasta este §ampanie Angelli.

Leana: Fir-ati ai dracu' cu reclama voastra, i-ati pus Si pe eticheta pe bietii arhangheli. Lasa-I Costele cá n-are nici o §ansa. MamaHO faceti, bá domnu?

Ospatarul: Fac, d-le.

Leana: la arata IA mestecau sa vedem daca o mesteci bine.

Ospatarul: De care salata vreti?

Leana: Eu §tiu? De spanac aveti?

Ospatarul: Nu.

Leana: Scoate-I Costele to pe-al tau. Stiti s5-I asortati?

Ospatarul: Mai intrebati? Cu ou?

Leana: Este Costele?

Costel: Este fa.

Ospatarul: Cu ton?

Leana: Este Costele?

Costel: Sa vad in ce toane este oul f6.

Ospatarul: Cu ro§ii?

Leana: Lasa Ca sunt ouale ro§ii.

Ospatarul: Val rog atunci sa Incercati ni§te pene a la rabiata.

Costel: Ba, de unde atatea pene loã? Ba, voi v5 vindeti burdufurile de prin casa?

Ospatarul: Bine, atunci va# recomand un rulou de porc aristo crat.

Costel: Ai vazut fa? Porcul 'Dana nu-i rulou nu-i aristocrat. Adu nota.

Ospatarul: Dar n-ati consumat nimic.

Costel: Si ce daca IA. Tu to prefaci ca scrii mult pe ea, eu in timpul asta ma scarpin prin buzunare sa zica lumea ca am bani.

74

INGINERUL AGRONOM

MOTTO: PO sa-p schimbi parerile, dar niciodata opiniile

- EU -

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Dragii meu ascultatori spicuim cateva vorbe de Ia gura unui inginer agronom de dincolo poate de peste Prut.

Ma numescAgafitei Extensie §i sunt inginer agronom in raionul Balti din republics surioara cu mama voastra de romani.

D-le Agafitei, ce cultivati aici?

D-Ie, aici in fata ochilor dv. aveti campul sadit cu Kalanikoave.

Dar ce sunt astea, arme?

Va rog sá nu ma contraziceti. Ce, Ia voi ro§coavele inseamna arme? Nu, sunt ni§te plante surori cu ale voastre.

Reporterul: Ce plantatii mai aveti?

Mai avem livezile cu arbori de cafea cu lapte, pentru Ca de fiecare arbore e legata o vacs tatoasa §i laptoasa.

Obsery acolo o suprafata de grau?

Acela nu-i chiar grau, acela e un tip de grau care incolte§te.

Dar nu-i nimic nou in asta, orice grau incolte§te.

Dar acest grau se aduna in haita §i incolte§te neghina, aliment cu care acest grau se hrane§te.

Minunat, aveti aid vad §i o ferma de animale.

Nu, este o ferma de plante printre care traiesc intamplator ni§te animale cu care ele se hranesc.

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

75

Totu§i, cum obtineti productii insemnate de yin?

Prin stoarcere, folosind storcatorul manual cu ajutorul picioarelor.

Acolo ce-s plantatiile acelea?

Acele plantatii reprezinta sfecla de zahar pentru ex port.

cu cine o culegeti?

0 culegem cu diabeticii s5 fim siguri ca nu o furs.

Ce alte plante tehnice mai aveti?

Mai avem culturile de Prigat, Granini §i Santal sau alunii care produc alune fara miez.

?i pe a§tia de ce-i mai plantati daca produc alune fart miez?

Sunt foarte cautate in restaurantele in care nu se serve§te bere.

Dv. va facet' a§adar meseria din pasiune.

Desigur, imi iubesc meseria cu pasiunea cu care pescaru§ul plute§te alene in jurul vasului care se scufunda.

Ce-ati vrut s5 spuneti cu asta?

Ca sunt o fire poetics §i iubesc mares de§i n-am vazut-o niciodata.

Si unde exportati produsele dumneavoastra?

In tarile obsedate de sex, cum ar fi Italia, Brazilia unde trimitem conopide rase la frunze, prune sculate §i curiculum de vite.

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

Reporterul:

Inginerul:

76

SCOALA DE DEMENT!

MOTTO: Cand pisica nu e acasa doctorii joaca pe mas5

incama§atu Fortatu

Pedagogul: Buna ziva, eu sunt noul pedagog.

Dementul 1: Nenea pedagogu, nenea pedagogu.

Pedagogul: Bai, de maine vreau s5 fim mai apropiati Si vreau sa-mi ziceti Gogu.

Dementul 1: Gogu pedagogu, Gogu pedagogu.

Dementul 2: Domnu pedagogu, ma mananca aici.

Pedagogul: Unde ma?

Dementul 2: Ete aici la Gogu. Pedagogul: Mai copii, terminati-o cu prostiile. Voi §titi ce boala

aveti?

Dementul 1: Eu am o boala pe femei.

Pedagogul: Sa inteleg Ca v5 supara sexul slab.

Dementul 1: Cand e slab ne supara, cand se intare§te ne bucura.

Pedagogul: Bai copii, potoliti-v5 daca vreti s5 fiti redati societatii. Ce faceti voi cand vedeti Ca o batranica a alunecat pe gheata?

Dementul 1: Luam un tarnacop §i sapam repede o copca s5 re spire.

Pedagogul: In gheata?

Dementul 1: Nu, in batranica.

Pedagogul: Pal copii, dar batranica totO este bolnava.

Dementul 1: i ce cauta pe strada in halul ala?

Pedagogul: Nu e bine ce spui. Tu ce-ai face?

Dementul 2: Eu a§ ajuta batranica sä treaca peste strada dupe

77

care a§ ajuta toata strada s5 treaca peste batranica.

i daca batranica ar fi bunicuta ta?

A§ trece-o decat strada.

Foarte bine.

Da' Ia cimitir.

Hai s5 trecem not Ia ora de matematica.

Da, da c5 mie imi plac numerele de cand faceam matematica cu soru-mea in bale.

Cine §tie ce-i aceea linie dreapta?

Singura linie dreapta e aia pe care vine tata de la fabrica Ia carciuma.

S5 revenim Ia matematica. Ce-i acela un diametru?

Diametru e chestia aia care-o intersecteaza pe soru-

Pedagogul:

Dementul 2:

P:

Dementul 2:

Pedagogul:

Dementul 2:

Pedagogul:

Dementul 1:

Pedagogul:

Dementul 1: m ea • Dar de diafragma ce §titi?

Pal soru-mea zice c5 diametrul de nu-I simte in diafragma ala nu e diametru.

Da, foarte bine, spitalul de nebuni o s5 alba in continuare treaba cu voi.

Nenea pedagogu, eu §tiu ce-i acela un unghi obtuz.

Da, foarte bine. Spune-mi §i mie.

E ala de-I face mama cand ii spune tata: "mare§te Id unghiul Ca nu simt nimic."

Pai tatal tau este geometru?

Da, dar mama zice c5 degeaba e geometru daca are bisectoarea mica.

Gata! M-am saturat! Ia haideti voi cu mine sa- vã arat radicalu'!!

Pedagogul:

Dementul 1:

Pedagogul:

Dementul 2:

Pedagogul:

Dementul 2:

Pedagogul:

Dementul 2:

Pedagogu:

78

TRANSHUMATUL LA SEXY SHOP

MOTTO: Decat sia" merg cu un expres mai bine-mi mestec un libres

G.W.Fr.C.Z.Mr.A.Pr.XX Hegel

M'anat de cuceririle sexului pe taramul §tiintei §i tehnicii un cioban decat el insul se hotari intr-o buns zi sä mearga la oral la un sexy-shop pentru a-§i Tmbunatati cuno§tintele in materie de tehnica co...buip...latorie.

Ciobanul: Apai nu prey §tiu ce i s-ar potrivi lu' nevasta-mea. Uite, papu§a aia mare cred c5 i-ar place.

Vanzatorul: D-le, aia nu e pentru nevasta, e pentru d-ta. Uite tine §i gura deschisa.

Ciobanul: Aha pentru fluier! Ai dreptate e pentru mine Ca nevasta-mea nu §tie s5 cante la fluier.

Vanzatorul: Nu d-le, cand to apuca o umfli cu aer.

Ciobanul: Credeam c5 atunci cand m-apuca o umflu cu pompa. Apropo, ni§te of gonflabile aveti?.

Vanzatorul: Pentru ce va# trebuie, Boar nu e§ti un pervers, zoofilule?

Ciobanul: Nu, dar vreau s5 le interpun intre lupi §i tarla.

Vanzatorul: In ce scop?

Ciobanul: in scopul de a abate atentia cititorului de la ce ma obsedeaza pe mine in sceneta asta.

Vanzatorul: Poate doriti un vibrator.

Ciobanul: Nu, iti foarte multumesc, iti multumesc a§a §i a§a, nu-ti multumesc deloc §i daca ma enervezi o multumesc §i pe ma-ta.

Vanzatorul: Ma rog, cum doriti, dar nu v 5 mai oboseati noaptea,

79

Ciobanul:

• Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

Vanzatorul:

Ciobanul:

it dadeati sotiei §i vã puteati culca lini§tit.

Mai bine ma obosesc cleat s5 dau banii pe baterii ca o §tiu eu pe nevasta-mea.

Sa §titi Ca §i eu mi-am cumparat unul, dat sotiei §i sunt foarte multumit. Singura problems este ca atunci cand este criza de baterii vrea s5 divortam.

Nu §tiu d-Ie, nu-I iau. Mai bine iau conserva aia ca m-a apucat o foame de-a§ manca §i felul 1 §i felul 2.

Imi pare (au, dar aici n-avem nimic de mancare, aici avem chiloti Ia conserva. Ii puteti transporta in mans fart s5 va faceti de ras.

nu, §i daca n-am desfacator de conserve la stank ce fac? Nu-mi mai schimb chilotii? Apai, d-Ie drag& eu chiloti Ia conserva nu port de-a§ §ti ca mi se acresc izmenele pe mine. Ce-i asta?

Este un ruj sub forma de obiect.

Cum adica, rujul tine loc de object?

Dar obiectul cum tine loc de ruj?

D-Ie drags, eu am cumparat ni§te of obsedate care cred ca s-au indragostit de mine.

Cum ti-al dat seama?

Pal cand le mulg citesc in ochii lor regretul ca Ij s-a terminat laptele §i nu pot s5 stea mai mutt. •

Si ce legatura are asta cu sexy-shopul?

A§ vrea sa le fac o surpriza acum cand ma duc acasa. A§ vrea sa le iau ceva deosebit de Ia dv. din magazin.

V-a§ putea arata ni§te bikini, dar nu cred ca puteti sa" imbracati oile cu bikini peste blana.

Apai nu e o problems, ca o sa le poarte pe dedesubt.

Cum doriti. Uitati, vã mai pot oferi aici cateva alifii pentru penetrare u§oara.

Din alea pentru hoti sa nu fact zgomot?

80

Vanzatorul: Va putem oferi prezervativele cu gust de cap§uni, banane §i ananas.

Ciobanul: Cu gust de macaroane n-aveti?

Vanzatorul: N-avem, dar o sá va facem rost.

Ciobanul: A§a, c5 branza am eu. La revedere, dom'Ie drags.

81

CULTURA VASTA A AUTORULUI

Din capitolul Cultura vasty a autorului vã prezentam subcapitolul Neologisme qi expresii obligatorii:

- s5 moara mama

- s5-nnebune§ti

- da-r-ar benga-n tine

- da-ti-ar Iumea-n cap

- sunt coclit

- e§ti fraier

- sunt bengos

- aci sunt femei la vrac

- sanchi

- cu §usta

§i alte culturisme de-astea.

82

NEA GHEORGHE PLISCUL ZIS HARDISCUL

MOTTO: Unde am eu hardu tare in Internet Si intre picioare

Gigi Leptop

Reporterul: Stimati radioascultatori, stam de vorba acum in satul Internetii din Deal cu taica Gheorghe Pliscul zis Hardiscul, omul care a modificat istoria acestui sat baganduli picioarele in ea. Dar d-ta §tii cine sunt eu?

Batranul: (i§i pune ochelarii) Stai sa te scanez.

Reporterul: Dar cu femeile cum o duci?

Batranul: Tata, bine, c5 eu compilez greu ca 286, nu ca a§tia generaO noua cu 586 de se compileaza repede pe ei.

Reporterul: Tataie, §i cine ti-a dat ideea sa te apuci de informatics?

Batranul: A, mi-a dat mie prin cap.

Reporterul: Chiar dumitale?

Batranul: Chiar mie mi-a dat unul prin cap de Ia etaj c-o placa video.

Reporterul: Dar mouse-ui nu-I folose§ti?

Batranul: Ce-i ala?

Reporterul: Mouse-ul.

Batranul: A, §ocatele! Nu, n-am ce sa folosesc ca mi I-a mancat mata.

Reporterul: i ce memorie are calculatorul?

Batranul: Am uitat. A§a, §i s5-ti spun c5 am trimis faxuri Ia hot line.

Reporterul: Pai Ia alea trebuie sa le dai telefon.

83

Batranul: Pat daca auzeau cu cine vorbesc dublau tariful.

Reporterul: Banuiesc Ca ai §i imprimanta laser.

Batranul: Laser fiziologic, cad uneori lucrez cu perfuzia in vena.

Reporterul: Dar ce jocuri ai pe el?

Batranul: Jocuri populare cu strigaturi: "Hai mandruto §i c15-mi gura ca ti-o dau Ia tastatura", "Mandra mea cu Pentium tare mi-a facut scanerul moale", "Hai baclita dupa pom sa m5-nchei Ia CD-ROM", "Bate vantul mi§ca plopii mandrel i se vede flopy".

Reporterul: Tataie, dar jocuri cw impu§caturi n-ai pe calculator?

Batranul: Ba da, jocuri populare cu impu§caturi. Joaca unii cearda§ul §i to ii impu§ti de Ia orice tasta.

Reporterul: D-ta ai auzit de limbaje de programare?

Batranul: Am auzit tata, ba chiar am §i dat, mai ales cand eram tanar am dat la limbaje in MS-DOS de m-am plictisit. Hai pa, cal am Intalnire cu un coleg de gradinita in parcul de distractii.

Reporterul: Pal cum vä distrati?

Batranul 1: Nu noi, unii se distreaza prin tufe §i noi decat ne uitam. Salut ba, ceva prospaturi astazi?

Batranul 2: Da IA, ete Ia aia de trece cu balcoanele alea preziderOale. S5 n-am parte de pensie daca asta nu mi-ar prinde mai bine cleat 3 ani la bal.

Batranul 1: Ba Gheorghe, ce aer curat e in parcu asta.

Batranul 2: Deocamdata ID5, ca doar ce ma a§ezai. Stai o tars §i-o sa" simti.

Batranul 1: Gheorghe, abtine-te ca vreau s5 agatam ceva astazi.

Batranul 2: Pal ce IA mai poti?

Batranul 1: Tu vorbe§ti ba care-ti tremura proteza-n pahar?

Batranul 2: Da' unde-ai vrea ma s5-mi tremure in pantaloni?

Batranul 1: Ba, ti-aduci amine ce sexy am fost §i eu ieri cand am venit cu capu gol?

84

Batranul 2: Pal inseamna ca ai fost sexy toata viata.

Batranul 1: 136, da' tu §tii c5 ieri am fost cu una buns de tot. i eu eram mandru ca eu mergeam inainte §i ea dupe mine.

Batranul 2: Ce-ai IA, ca ieri ai ie§it din spital in carut §i aia de te impingea era asistenta.

Batranul 1: Zau IA, §i eu care-mi facusem iluzii ca ma intalnesc cu una in seara asta.

Batranul 2: Ia c15-mi man& (ii is pulsul) S-ar putea s5 fie aia cu coasa a abia ti se mai simte.

Batranul 1: Pal n-ai pus tu IA mana unde trebuie.

Batranul 2: Ba, cand am fost tan& eu am vazut Madridul, Parisul, Conopidul, Copenhagul §i Suedul. A§tia erau ni§te localitati de dincolo de Prut pe care le-am luat Ia picior cu autobuzul, o ma§inarie miraculoasa care te cars pe ulite.

Batranul 1: Ai vazut tu a§a ceva?

Batranul 2: Da IA, le-am vazut cum ma vezi §i cum te scuip.

Batranul 1: 135, a venit unu ieri in parc aici sa- ma pupe, dar i-am tras un cap in gura de mi-a picat placa clanOnind Ia vreo 3 alei mai incolo. Dupa care bineanteles Ca am luat §i eu capete in gura. Si nu numai in gura §i nu numai capete.

Batranul 2: Eu fac mult biceps.

Batranul 1: Cand?

Batranul 2: Cand ma intreaba nevasta-mea cat mai am din pensie, numai biceps ii fac.

Batranul 1: Ba Gheorghe, tu ce mai tii minte din armata?

Batranul 2: Bromura bä, de ne-o baga in ceai.

Batranul 1: Pal cum de-o mai tii minte IA de-atunci?

Batranul 2: Tocmai acum i§i face efectul.

Batranul 1: Ai ba, da' iti mai aduci aminte ce forts aveam not and eram tineri?

85

Batranul 2: Da ba", ridicam caru cu boi cu tot.

Batranul 1: Si acu?

Batranul 2: Si acu de abia ma ridica boii, ca de unde car.

Batranul 1: 135, avus4i gura aurita ca iote ne ridica iar gardienii.

86

O ZI DIN VIATA NEVESTI-Mll

MOTTO: Dec& sä-ti in§eli nevasta mai bine iti faci cost de-o amanta

Amanda Lear

Stati sa vá spun o zi din vista nevesti-mii. Cred ca nici daca ar fi intoarsa cu cheia n-ar fi a§a de fixa. In fiecare dimineata cand se scoala e ro§ie in obraji, are pielea intinsa §i e foarte vesela. Cam in acela§i timp se treze§te §i nevasta-mea. Cand face du§ ii trebuie minim doua prosoape, cad cu unul se spala §i cu celalalt se apara de mine. Dupa aia cu tigara intre buzele ei principale (16 un telefon Ia o prietena, stau de vorba 2 ceasuri dupa care ii zice cad se duce pe Ia ea sá-i spuna ceva. Daca ii dau bani de Incaltaminte sau loale zice c5 i-au furat tiganii portofelul in tramvai dar pe drum a luat un covrig §i a gasit in el o bratara sau un Iant de aur in valoare de cat i-am dat eu de cand am plecat de acasa. Prima data cand am adus-o la ora§ nu se speria ca Hagi Ca o curenteaza §inele de tramvai, nu, ei i-a mers mintea. Cand trebuia sa traverseze vreo linie de tramvai se descalta de pantofi Iua cizmele de cauciuc in picioare. A uitat cand era taranca coclita §i avea doar o pereche de chiloti §i o rochie pipits de-o schimba Ia sfar§it de saptamana cu soru-sa care avea una la fel. A uitat Ca cand a vazut prima data rujul s-a chitit cu limbs pe el de zicea cá e alvita. A uitat cä are copil §i c5- I cre§te m6-sa §i c5 ea-I viziteaza ca pe muzeu in fiecare zi de Ia 1 Ia 3 c5 lunea e inchis. Dupa ce-§i face somnu de dupa masa se scoala umflata la fats de parca a luat medicamente fara reteta. Dupa ce se terming de epilat doua fara§e de !aria aduni dupa ea. Daca §tiam ca clã atata decat sä ma insor cu ea mai bine o contractam Ia stat. Dupa aia iese din bale ranjind §i fredonand ceva in minte §i se duce Ia oglinda de se tesala prin par vreo juma de ors facandu-§i singura cu ochiul §i exersand anumite

87

figuri cu limba §i cu ggra. Apoi i§i deseneaza ni§te ochi de om. Cand obose§te §i i se umfla ouale de la picioare se a§eaza la o terasa Oat mai scumpa §i vorbe§te singura Ia celular cu voce tare sá se uite cu invidie Ia ea aia de spala parbrize Ia semafor. i uite a§a imi dau seama ca. trece o zi din viata lu' nevasta-mea Boar cand se culca. Va dati seama ca a doua zi se scoala iar, dar §i nevasta-mea.

88

PAGINA GOALA INTENTIONATA

PENTRU

TRAGEREA SUFLETULUI!

89

CALUGARII

MOTTO: Femeie, numele tau e trecut in buletin

Un plutonier postit de Ia "Evidenta Populatiei"

Reporterul: Buna ziva litoral, bun5 ziva §i dv. stimati plajuitori ai nisipurilor, astazi avem Ia microfonul nostru, pentru cä ei chiar au ajuns Ia membrana noastra, 2 reprezentanti ai monastirei cu sau Cara pomenire de Ia Lainici, apuca-m-ar de ce vor s5 spuna aici. Cu ce ocazie ati venit pe litoral?

Unul dintre calugari: Fiule, vezi tu, not calugarii avem o vorba: Oricat to-ai

abtine de Ia femei, din cand in cand tot iti fad singur o abstinent&

Celaialt dintre el:

i ca sa-I cornpletez pe colegul meu de toaca: aaa, aaaa, aaaa (ca ciocanitoarea Woody)

Reporterul: Ce-ati vrut sã spuneti cu asta? Ca are dreptate?

Celalalt dintre ei: Nu, cad s-a dat dezlegare Ia femei.

Reporterul: Dar dupa cate §tiu eu, dv. calugarii n-aveti vole.

Unul dintre calugari: Noi calugarii nu, dar ele femeile da.

Reporterul: Domnilor, dar dv. inseamna ca sunteti abstinenti rau de tot de nu mai rezistati Vara femei?

Celalait dintre ei:

Pune mana sá vezi.

Reporterul: Va rog frumos aveti grija cum vã exprimati.

Celalalt dintre ei: Ai dreptate, pune mana sä simti.

90

Unul dintre calugari:

S6 continui eu, bai reportera§ule. Daca o dai pe partea asta afia cá am rezistat Ia cele mai multe ispite posibile inclusiv Ia vederea figurii tale care sfideaza regulile geometriei §i ale simetriei in spatiu.

Reporterul: Domnule, va bateti joc de mine, dar dansul a zis sá-1 ating la Doamne iarta-má.

Unul dintre calugari:

Vai fiule, voiam numai s5-ti aratam ce cruce mare are dansul sub sutana.

Reporterul: Of, mi-ati luat o plata de pe inima.

Celalalt dintre ei: Da, dar sub cruce ce-i?

Reporterul: lncetati domnilor, ce-i?

Celalalt

dintre ei: O alts cruce s5 am de rezerva, c5 poate prima nu se ridica.

Reporterul: Si dv. de fapt ce sunteti?

Celalalt dintre ei: Suntem reprezentantii firmei "Bata-I Crucea SRL"

distribuitoare unica de pacate Ia pachete de un kil §i am venit aici ca s5 rotunjim veniturile firmei.

Unul dintre calugari: lar eu sunt exorcist cu facultate §i mai practic

scoaterea de draci din dracoaice Si bagarea altor draci in ele. Adam de-aia a luat-o in gat, de i-a ramas fructul acolo. Amin factorial sa m-aucla Domnul mai binelull

Reporterul: Dar frate calugare, dv. nu sunteti prea vorbaret, nu vreti sa ne spuneti §i noua ce realizari aveti?

Celalalt dintre ei: Eu fatul meu, tac §i to fac pentru Ca am studiat la

sectia Apucaturi Religioase unde am terminat ca ref de comotie.

Reporterul: Hai sa ne intoarcem Ia litoral. Cum faceti plaja?

91

Unul dintre calugari: La nudi§ti. Reporterul: $i unde sunteti cazati? Celalalt dintre ei: In comuna Schitu. Reporterul: Puterea obi§nuintei, nu? Celalalt dintre ei: Nu, sunt mai multe bagaboante. Reporterul: Domnilor, inclin sa cred iara§i Ca nu sunteti calugari. Celalalt dintre ei: Zau, is pune iara§i mana sa" vezi. Reporterul: Si cum v5 gospodariti? Unul dintre calugari: Unii duc vacile Ia pascut, unii le pasc §i toti le mulgem. Reporterul: Adica vreti cu totii lapte proaspat? Unul dintre calugari: Nu. Vrem cu totii sa mamelim ceva. Reporterul: Dar bani cum faceti rost pentru manastire? Celalalt dintre ei: Pai vindem lumanari Ia o manastire de maici. Reporterul: Si lumanari din ce faceti? Celalalt dintre ei: Pai sunt lumanarile noastre, cum din ce le facem? Reporterul: De obicei §tiu ca vindeati poze cu manastirea. Unul dintre calugari: Pot s5 vand §i cu ma-ta ca tot Ia fel de bine se vand. Reporterul: Va rog frumos fill decent. Poza aceasta de fapt ce

reprezinta? Cellalalt dintre ei: Aici iI reprezinta pe calugarul, colegul meu de toaca

in clopotnita reparand clopotul. Reporterul: Pai nu se vede decat limba clopotului.

92

Celalalt dintre ei: A, inseamna ca s-a pozat in gura.

Reporterul: Puteti s6 intrati Ia discoteca imbracati a§a?

Unul dintre calugari: Cum sä nu, c5 nu ne lasa nici dracu.

Reporterul: i 'Dana la urma cum reu§iti?

Celalalt dintre ei: Ne punem ecusoane de ninja.

Reporterul: Totu§i, sunt caldurile astea pe plaja. Cum rezistati fara s5 va dezbracati?

Unul dintre calugari: S5 fim sinceri, uneori ne mai dezbracarn dar nu de tot

ca- chiar rad calugarii de noi c5 cica ne-am bronzat cu ceasul Ia mana §i crucea Ia gat.

Reporterul: Ce zic turi§tii cand va" vad?

Celalalt dintre ei: Au comportament diferit. Femeile i§i fac cruce, ete

atata de lunga §i atata de groasa, iar barbatii parca sunt toti fotbali§ti §i fac zidul Ia o lovitura Iibera, c5 a§a stau cu mainile cau§ pe cau§e.

Reporterul: Daca afla preafericitul ca sunteti pe litoral?

Celalalt dintre ei: N-are cum, Ca preaentuziasmatul se gase§te Ia

Sovata.

Reporterul: Vrea sá-§i refaca potenta?

Celalalt dintre ei: Nu, nu potenta o are preafacuta, dar vrea s5-§i

verifice abstinenta in fata pacatelor.

Reporterul: Cum de reu§iti sa vã abtineti totu§i caci sunt atatea i atatea ispite pe aici?

Unul dintre calugari: Pe noi nimic nu ne ispite§te. Nimic in afara de femei,

tigari §i bautura.

93

Reporterul: Pai inseamna c6 nu vá abtineti de la nimic.

Unul dintre calugari: Pardon, ne abtinem de la barbati.

Reporterul: Domnilor, fratilor, preacurtenitorilor, haideti s6 terminam interviul §i dupa aceea voi fugi cat ma vor tine picioarele.

Unul dintre calugari: Si cat s6 te tins picioarele, ma rog frumos? Nu-ti dal

seama ca te vom prinde imediat pentru c5 to vei alerga cu pantaionii in vine §i noi cu poaieie-n cap?

Reporterul: Atunci dv. sunteti on calugari on culturi§ti?

Unul dintre calugari: Suntem calugari cu creier de culturi§ti.

Celalalt dintre ei: La noi schimbarea a inceput din clopotnita cand am

schimbat funia la clopot.

Reporterul: Se uzase rau?

Celalalt dintre ei: Nu, se uzase bine.

Reporterul: Si de ce ati schimbat-o?

Unul dintre calugari: Nu mai rezista domnule, se spanzurasera vreo 5

calugari §i cand saj ne facem §i noi felul s-a rupt funia cu noi.

Reporterul: Si de ce-ati vrut s5 vã spanzurati?

Celalalt dintre ei: Ca nu ne aduce sapun sa ne spalam.

Reporterul: Si de ce nu v-aducea?

Celalalt dintre ei: Pai daca ne-aducea, ungeam funia §i ne spanzuram

cu ea.

Reporterul: Dv. de ce v-ati calugarit?

Unul dintre

94

calugari: Eu m-am calugarit pentru c6 femeia pe care-o iubeam s-a calugarit §i ea.

Reporterul: i ce nume de familie avea, ca poate o cunosc?

Unul dintre calugari: Gheorghe ...cum to mai cheama ma?

Reporterul: $i dv. domnipara de ce v-ati calugarit?

Celalalt dintre ei: Pentru c6 nu mai suportam s5 port pantaloni, haina

de calugar seamana mai mutt cu aia de femeie.

Celatalt dintre ei: Domnif, vrei putin la cimpoi?

95

UN BOCET OLTENESC

MOTTO: Lemnul se usuca, piatra crape', insa omul se §i usuca Si mai §i crape".

- zicala poporala -

Leana: MO* cum te dusa§i tu acuma!

Costel: Rio fa, Ca stingi lumanarea.

Leana: Muica mea, cum te dusa§i tu tocmai acuma!

Costel: Da' cand 16, dupe ce terminam vinu' se' nu pot §i eu se' sear?

Leana: Muica, te dusa§i de tinerica!

Costel: Ho fa, ca m-am saturat eu de cats pensie a mancat.

Leana: Muica mea, scowl' Ia deal sal vezi nepotii.

Costel: Da fa, ce bucuro§i sunt ca nu se dusera azi la §icoala!

Leana: Costele, nu ma mai intrerupe, cä tu Ia ma-ta ai avut 3 zile ochii ro§ii.

Costel: Ma prinsese sudura fa, cand am sudat bolts.

Leana: MO* cum te-ai dus in floarea varstei!

Costel: Poate in floarea varstei a treia, f5!

Leana: Costele, ai dat comanda de colacei?

Costel: Am dat-o fa, da' dace' nu s-ajunge ii dam de pomaria pe a§tia pe-ai tai.

Leana: Muicaaaa, de ce te duci! Costele, da' prosoapele le scosa§i, ca iote acuma vine pops §i ne facem de re's, unde este intuneric nici lumina, nici verdeata.

Costel: Lase' f5, ca" o se' se umple de verdeata, ca doar n-o sá ma duc eu se'-i pra§esc mormantul dupe' ce m-a pra§it ea toata viata Ia nervi.

96

Leana: Muma, di ce-ntorsa§i spatele §i lua§i....scroafa o taia§i Costele, c6 n-avem ce pune pe masa?

Costel: Pal nu sta, fa, ma-ta a§a de frumos pe masa, mai taiem §i scroafa?

Leana: Scoal', muica, s-o vezi in dulap pe cumnata cum te bodicaie prin boarfe.

Costel: Sau scoal' muma s-o vezi pe boarfa de cumnata cum bodicaie prin dulap.

Leana: Muica, unde-s cecurile sa te pun sa semnezi cu de§tu c5 nu mai pot s5 scoci banii. Muica, scoal' la deal sa-ti vezi colegele de liceu cum te plange!

Costel: Ho f5, o facu§i §i academicianca! A§tia-s colege sau sunt darapanaturile satului?

Leana: Muma, cine ne-o mai certa, cine ne-o mai dracuia, cine-n gura ne claclea cand mid not erea!

Costel: De-asta-ti faci to probleme 16? Ca n-are cine sa-ti dea? Ho sa se termine balamucul asta.

Leana: Mumaaaaa! Costele, taia§i §i to vreo zburatoare ceva?

Costel: Pal ce fa", not mai avem gaini? Nu, le-a mancat ma-ta pe toate!

Leana: i ce Costele te supara§i c6 manca muma gainile inainte de-a muri?

Costel: Nu ma suparai fa, c5 §i-a§a mureau, da' nu puteam Si not sa- le ingropam separat, trebuia sa ingrop gainile §i pe ma-ta in acela§i timp?

Leana: i acu ce staff §i te uiti ca bou', du-te §i vezi poste se prinsa vreuna cu capu in gard.

Costel: Ce-ai th, §i daca ma prinde vecinu' Costica?

Leana: Ete, s5 inteleaga §i el Ca muri muma.

Costel: Fa, zi-i inainte c5 iote venira rudele din capul satului.

Leana: Eeee gata, ajunge, ca mi se usca gatul. Adu §i mie vinu' ala

Costel: Care yin, ca-I beui pe tot?

97

Leana: Ce facu§i Costele, beu§i tot vinul? Cu ce mai stropim pe muma la cimitir Costele?

Costel: Lasa f5, c6 pusai eu ni§te apa intr-o sticla de cerneala, ce mai consumam vinu'.

Leana: Costele, da' la lautari le claclu§i sal bea?

Costel: Ce-ai fã, sa se imbete sa cante hora miresii!

Leana: De ma Costele, ete zisai §i eu ca s5 se aucla pana-n fundu' satului c5 muri muma.

Costel: Exact acolo it doare pe sat th, ca- muri ma-ta.

Leana: De ce vorbe§ti Costele a§a?

Costel: Pal §i eu fac parte din sat, fa.

Leana: Mumaaaaa, cum te dusa§i dintre cei vii!

Costel: Zi merci th, c5 daca mai traia o Ora ne ingropa pe toti. Fa, fii antena. Hai s5 te fac s6 te razi Om vine popa. la zi f5: "eu pup poala popii I popa pupa poala mea".

Leana: Lasa-m5, Costele, c-a§a m-a pus §i parintele s5 zic §i dupa aia m-a pus s5 fac ce-am zis cand am gre§it.

Costel: i-ai facut th?

Leana: Pal nu §tii Costele ca" e bine sa faci ce zice popa, nu ce face el?

Costel: i popa ce facea, f5?

Leana: Statea-n picioare, ce s5 faca. Muicaaaaa, ce dor o s6-mi fie de tine!

Costel: Pal n-o iei 16 §i to din loc °data cu ea?

Leana: Costele, lumanarile le scosa§i din dulap s5 le darn la lume?

Costel: Ce lumanari fä, nu ne-a mintit ma-ta de-un an cá tot moare §i ne punea sa'-i aprindem cate una? Gata, s-au cofar§it! Daca vrei, punem toti mana pe intrerupator §i-ti aprindem deodata becu'.

Leana: Crezi c6 se poate a§a ceva Costele?

Costel: Ete ce s5 spui, la ve§nica pomenire cum se poate cand

98

punem toti mana coliva?

Leana: Muica, muica, talpile tale...

Costel: Ce-or arde dracii la ele. .

Leana: Costele, cine i-o bate clopotele lu' muma?

Costel: De-asta ma ocup eu personal, fa".

Leana: de toaca ai vorbit Costele?

Costel: Am vorbit 16, da' ne is cam mult. Lasa Ca sta ma-ta §i netocata.

Leana: Muma mea, muma mea, tronu facu§i?

Costel: I-1 facui fa, da' vezi c-o sä ne iasa porcii afara din batatura.

Leana: Pal de ce Costele?

Costel: Ete de-aia f5, c5 n-avusai blani pentru tron §i le rupsai din gard.

Leana: Ce facu§i Costele! 0 ingropam pe muma cu gardu?!

Costel: Lasa fa, c5 placea ei sa" barfeasca printre uluci.

Popa: Dumnezu s-o ierte!

Costel: Dumnezeu da, eu cand m-o ierta el pe mine.

Leana: Saru-mana parinte, ete muri muma. Costele pune §i to ceva in capu popii Ca sta cu dinaintea goal&

Popa: De carat cu ce-o aduceti la cimitir?

Costel: Cu caru' parinte.

Popa: Cu caru' cu boi?

Costel: Cu boi, c5 yin 2 cumnati de-ai mei in el.

Popa: Si ce punem in car?

Costel: Pal ce parinte e caru' meu, eu de unde s6 tiu!

Leana: Parinte, da'sa vorbe§ti frumos de muma c6 iote ce frumos mud, nu s5 chinui.

Popa: Mda, obsery ca muri cu gura stramba.

Leana: De parinte, vru §i ea s6-i zambeasca lu' gineri-su.

Popa: Stalpul i facut?

99

Costel: Lasa parinte, ca-I luam pe ala de telegraf. Are cumnata o drujba!

Popa: Fiule, o sa se intrerupa telefoanele cornunei.

Costel: Parinte, odata moare mamica, vrei s5 avem numai bucurii? Lasa s5 mai fie §i necazuri.

Leana: Cete§te-i parinte aci §i zi-i de lauds s-aucla §i lumea din bataturi. •

Popa: Ca a fost o femeie cumsecade...

Costel: Cum e orice cazatura.

Leana: Costele, taci din gura ca- ma faci s5-mi smulg parul in batatura.

Costel: F5, sa nu smulgi dracu' §i gutuiu' ca- n-avem ce pune-n geam la lama.

Popa: femeie rispectata de tot satul...

Costel: Daca a§a se spune ce i-a facut ei satul, atunci a respectat-o.

Leana: Ce, Costele, pe mine nu ma respects satul?

Costel: ?tiarn eu fa, ca e§ti mai curva ca ma-ta.

Popa: Va rog s5 nu vorbiti cu pacat in fata mea pentru c5 e ca §i cand ati vorbi in fata Domnului.

Costel: Stiam eu parinte cä te tine cineva in brate de-ai luat parohia asta.

Leana: Costele, nu te baga in treburile biserice§ti, ce to e§ti preafericitu'?

Costel: Aflaf5, c5 de cand e ma-ta pe masa chiar sunt preafericit.

Popa: apucat acu' calea Domnului!

Costel: Ee, cati domni §i cate cal n-o fi apucat ea!

Popa: Sa-i fie tarana u§oara.

Costel: Poate bascula sa- -i fie upara parinte, cä turnam timent pe ea.

Popa: Si in finalul rugaciunii sa-I rugam pe domnu Ciumara sa ne aloce mai mutt §i not sa i-o alocam mai adanc.

100

Leana: Costele, scoate acritura §i da la lume s5 manance.

Costel: Ce acrituri f6, ca odata cu ma-ta se terminara toate acriturile din casa.

Popa: Haideti, luati-o s-o duceti Ia groapa.

Costel: La groapa de la cimitir parinte?

Popa: Dar Ia care, fiule?

Costel: Credeam Ca Ia groapa comuna.

Leana: Parinte, staff o tars s5 to omenim §i noi.

Costel: Pal ce fa, popa nu e om, trebuie sa-I omene§ti tu?

Popa: Multumesc fiilor, Dumnezeu sa primeasca sufletul roabei.

Costel: Ti spusai th, Ca cand om cauta roaba gasim sufletul?

Leana: Costele, scoate §i tu ne§te bani pentru popa.

Costel: Pai n-am bani. Scoate tu.

Leana: Nici eu n-am.

Costel: E, atunci ia-i pe aia de pe ochii lu' ma-ta.

Popa: larta-i Doamne Ca nu §tiu ce spun, ca pe aia i-am luat eu demult.

101

MULTUMIRI PENTRU REALIZAREA CARTII

Multumesc pe aceasta cale atat de firesc (Nara tuturor persoanelor cu care am intrat in Contact, PRO FM §i alte radiouri, precum §i padurarului care mi-a daruit un copac in celuloza mea pentru producerea hartiei pe care s-au a§ternut slovele, cehele §i alte caractere chirilice ale creierului meu. i, cum zice Petriceica HADAEWOO:

"Cumpatarea spermatozoidului ar duce la disparitia speciei" ne intalnim in cartea urmatoare, de§i citatul n-are nici o legatura cu asta!

Blondul, Gutul §i-Arnautu

102

TELEFON LA HOROSCOPUL ZILEI

MOTTO: Cand doi se cearta to uiti Si ca§tigi

Generatia PRO, §tii?

Telespectatorul: Alo! Buna ziva. Horoscop line?

Horoscopitul de serviciu: Da, astrele s5 v-ajute.

Telespectatorul: Alo, horoscop line?

Horoscopitul de serviciu: Da, astrele s5 va indrume.

Telespectatorul: Alo, horoscopul de linie?

Horoscopitul de serviciu: Da domnule, astrele s5 v-o pun&

Telespectatorul: Ce sa-mi puna domle astrele, Ca ma enervez §i inchid.

Horoscopitul de serviciu: Hansa sä v-o puna prin fats. Cu cine am

onoarea?

Telespectatorul: Vasile Strungaru, sa" traiti.

Horoscopitul de serviciu: E un renume sau o meserie?

Telespectatorul: Nu, e o meserie de niciun renume.

Horoscopitul de serviciu: A§a, incantat de cuno§tinta, aici horoscopitu de

serviciu Uranus Costel.

Telespectatorul: Domnule, eu cred ca- dupa horoscopul european sunt taur.

Horoscopitul de serviciu: Eu cred ca e§ti bou.

Telespectatorul: Dupa ala chinezesc?

103

Horoscopitul de serviciu: Nu, a§a in general. Cum s6 fii faur daca nu e§ti

nascut in mai.

Telespectatorul: Ba da, pe 1 mai, dar cu nevasta-mea nu prea sunt taur. Cand poarta chiloti ro§ii ma duc §i ma culc.

Horoscopitul de serviciu: Se poate, nevasta-mea dupa ce-i da jos vad c5

sunt ro§ii §i ma duc s6 ma culc.

Telespectatorul: Anul asta cum imi merge?

Horoscopitul de serviciu: Dar din punct de vedere sexual nu te

intereseaza sa# afli cu cine te potrive§ti?

Telespectatorul: Domnule drag& nefiind ciung §i la cats imaginatie am, ma potrivesc cu orice zodie. Am o descendents la etajul 5.

Horoscopitul de serviciu: Si e buns?

Telespectatorul: iti dai seama daca sta tot timpul dedesupt. Auzi, domnu' Horoscopitu, am auzit Ca e scorpioanca, ce parere ai ?

Horoscopitul de serviciu: Scoate untul din tine.

Telespectatorul: Pai stai dom'le, Ca eu sunt taur .

Horoscopitul de serviciu: Atunci incepe cu smantana.

Telespectatorul: Si mi se mai intampla ceva, nea Horo. Eu sunt casatorit de 4 ani §i nu ma inteleg deloc cu nevasta-mea.

Horoscopitul de serviciu: Pal ce zodie este?

Telespectatorul: Habar n-am, c5 sta in Germania §i nu §tiu germana.

Horoscopitul de

104

serviciu: Va rog sá inchideti ca mai suns cineva, cred ca e tigan dupa ton.

Tiganul: Sanatate, luav-ar zodia pe la spate.

Horoscopitul de serviciu: Pai ce zodie e§ti?

Tiganul: Sunt berbec, mulgeam-ai!

Horoscopitul de serviciu: Nu te intereseaza s5-ti spun cu cine te potriveVi?

Tiganul: Cu zodia lui nevasta-mea.

Horoscopitul de serviciu: Si ce zodie e?

Tiganul: Zodia pirandei.

Horoscopitul de serviciu: Ma omule, ma intereseaza pozitia astrelor, cand s-a nascut?

Tiganul: Pal o §tiu pe dinafara. In timp ce Venus statea cracita, Jupiter suferea de conjunctie cu boratu' de Uranus §i-§i baga de§tu in Mercur, dar nu incapea de inelele lui Saturn.

Horoscopitul de serviciu: Dar nu te costa mult sä vorbim tampenii?

Tiganul: Pai ce sunt prost?! N-am sunat §i eu cu taxa inversa?!

Horoscopitul de serviciu: Nu se poate.

Tiganul: E, nu se poate, Ia eroticele de bagaboante cum am procedat?

Horoscopitul de serviciu:

Tiganul:

Horoscopitul de

Pai d-ta §tii ce-i aia linie erotica Ia femei?

Cum sa nu, e portiunea aia dintre doua puncte: punctul unde o cuno§ti §i punctul unde o dezbraci.

105

serviciu:

Uite, astazi la zodia dumitale se pare c6 intalne§ti pe cineva care nu I-ai mai intalnit de mult.

Tiganul:

Un fraier cu bani cumva?

Horoscopitul de serviciu:

Un fraier, dar fara bani.

Tiganul:

inseamna Ca iar ma aresteaza vreunu!

La faza asta mi se rupe cä n-am final. Daca sunteti ciumegi gasiti-I voi.

106

INTERVIU CU 2 PREZICATORI

MOTTO: Daca generozitatea e virtutea celor tari iti dai seamace taxi sunt mortii?

Homer cel homer

Reporterul: Stimati telespectatori, stam de vorba, de n-am, mai sta, cu domnii... Cum vä numiti ba taranilor?

Prezicatorul 1: Ma numesc Alexandru Precizie Sacele Si sunt maistru prezicator Ia intreprinderea cu acela§i nume din ora§ul cu nume de toata jena, ca era cat pe aici sa zic, Baicoi.

Reporterul: i dv.?

Prezicatorul 2: ?i eu ce?

Reporterul: Si dv. cum v5 numiti?

Prezicatorul 2: A, eu am un nume diferit.

Reporterul: Nici nu ma a§teptam sá aveti acela§i nume, de§i sunteti la fel de inteligent.

Prezicatorul 2: Da, am surprins ironia. Ma cheama Titi Fix §i sunt prezicator frunta§ cu carte de munca la coala de Preziceri §i Presupuneri Fictive §i Reale din Bra§ov.

Reporterul: Puteti s5 ne spuneti daca aceste calitati le-ati avut din copilarie?

Prezicatorul 1: Desigur. Copilaria pentru mine a fost perioada plina de abstinente, pentru ca ca sa fii prezicator trebuie intri in bulan de mic.

Reporterul: dv. ce n-aveati voie sa faceti?

Prezicatorul 2: N-aveam voie s5 fac inundatie §i s6 dau drumul Ia gaze §i s5 bag de§tu' in priza.

Reporterul: Vai, dar ati avut o copilarie chinuita. §coala?

107

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Prezicatorul 2:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

La §coala de prezicatori am dus-o bine, preziceam nu preziceam clasa o treceam, aveam ore de acumulare, de energie, ne puneau cu mainele pe acumulator §i transmiteam biocurenti unii la altii.

Si ce fel de conditii v-ar trebui acum s5 prevedeti viitorul?

In primul rand atmosferice, vantul sa nu bath cu mai mult de 10 batai pe minut, ploaia doar s5 se sparcaie, iar presiunea s5 fie neaparat atmosferica.

Nu ne-ati spus nimic de temperature. Ea cum s5 fie ?

Temperatura sa arate gradele de afar&

Bun, §i de-abia atunci puteti s5 v5 puneti in valoare talentul?

Dar nu in totalitate, pentru ca- trebuie s5 avem §i o curatenie sufleteasca adecvata.

Cum va curatati suflete§te?

In primul rand nu ne mai atingem de nevestele noastre .

Da, numai de ale altora.

Eu de mic copil am prezis Ca o s5 cresc eu mare!

Nu prea ai reu§it, Ca ai decat 1,68.

Da, dar cand am prezis asta de unde s5 §tiu ca frigiderul era gol?

Dar ca sa puteti prezice i simti viitorul n-aveti anumite diete?

In primul rand n-avem vole sa bagam in gura carne de nici un fel.

Sa inteleg ca- sunteti vegetarieni?

Indirect'.

Cum adica?

108

Prezicatorul 2: Mancam doar animalele care mananca plante.

Reporterul:

Dv. tot nu mi-ati spus cum vá incepeti o zi de munca?

Prezicatorul 1: La mine, o zi de munca incepe cu o sears inainte cand dupa ce imi pun ceasul prezic ca va suna la ora 7.

i v5 treziti exact cand suna ceasul?

Nu imediat, dupa ce suna ceasul am cateva momente de meditatie in care dorm vreo 3 ore.

Strangeti bani din preziceri?

De cele mai multe on bani, altadata obiecte.

i ce v5 convine cel mai mutt?

Obiecte, c5 mi le arunca in cap.

i nu va doare?

Ne doare in obiect daca ni-I nimere§te in cap.

Credeti c5 aveti puteri paranormale?

Nu atat paranormale cat dumnezeie§ti .

Ce alte activitati facer

Ne frecam palmele.

S5 produceti biocurenti?

Nu, s5 ne incalzim ca e frig in casa.

incheiem aici acest interviu cu ace§ti 2 prezicatori care v5 vor prezice cate ceva.

Stimati telespectatori, stingeti televizorul §i vá prezic c5 va disparea imaginea.

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 2:

Reporterul:

Prezicatorul 1:

109

INTERVIU Cu 2 MILITARI ROMANI INTORSI

DIN ALBANIA

MOTTO: Dragostea de mama nici nu se compara cu dragostea de ma-ta

Citat din "Tara. Popoul" de Vasile Labanezu

Reporterul: Stimati telespectatori, in cadrul emisiunii "NATO, NATO chiar ne-ai, sa nu zicem bagat-o ca suns urat, astazi va" vom prezenta cativa dintre membrii batalionului de mentinere a mentinerii situatiei §i a tinerii ei in mana prin tam Albania. Va rog sa poftiti domnilor. Pe loc repaus c5 va pleznesc. A§adar, stimati telespectatori, ne aflam alaturi de 2 intor§i din fericire fizic din Albania, dar nu §i psihic din pacate. Ei se numesc Dan capitan de cai §i soldatul Vasile Labanezu. A§adar, ei au luptat pentru mentinerea Oa in Albania, un stat dupa cate §tiu eu ca se afla in nordul peninsulei Kamceatka, nu-i a§a domnule (Ater?

Soldatul 1: Da, parca acolo e, nu Vasile? Eu ma numesc Dan, capitan de cai, §i sunt capitan Ia sectorul de cai al corpului de armata al Romani& specializat in reproducere cabalina, posesor al diplomei 45678 de absolvire al 5colii Superioare de pascut din Alba Neagra lulia, actualmente §ef al sectiei de incruci§ari intre specii din cadrul garnizoanei Scornice§ti §i stu dent in class a IV-a Ia Scoala nr. 2 pe linie de tramvai din Craiova specializarea limbi Ia straine, unde invat intensiv la o german& Am invatat c5 cel mai greu este sa- -mi germanizez limba. E foarte dificil, sá-mi bag bocancul.

Soldatul 2: S5 traiti, eu ma numesc Vasile Labanezu §i spre

110

Reporterul:

Soldatul 1:

deosebire de domnul capitan de cai nu am atatea studii. Eu sunt un simplu student la Academia Militara §i am obtinut bursa de merit la Facultatea de Desen Pirotehnic. Am de gand s6-mi continui studiile in localitatea universitara Tecuci City. Servesc patria, sa" traiti.

Va rog sa-mi spuneti cu ce ati fost dotati in aceasta actiune in Albania?

Am fost dotati cu ni§te vehicule made in Dacia Libera promotia 102 care au facut razboiul daco-roman din anul 105 iar not le-am imbunatatit descoperindu-le arheologic. Dom'ne, cand am intrat la ei in tars am fost prin§i intr-o ambuscade §i am fost atacati din aer de o escadrila de avioane pe care I-am doborat.

Cum adica I-ati doborat, a fost unul singur?

Da dom'ne, este vorba de avionul lor de temut cu care au participat la razboiul din Golf §i datorita caruia au ca§tigat aliatii.

Au fost multi?

Cate frunza §i iarba in de§ert.

Dv. cum v-ati simtit ca trupe tampon?

Noi ca tampoane a§teptam sai ne schimbe a§tia Ia o luna, da' nimic.

?i ati reu§it s5 mentineti paces cu armamentul din dotare?

Da domnule, pentru c5 n-aveam voie s5 tragem cu arma, ii Ioveam Ia ureche cu lopetica mica de infanterie.

i nu va" gandeati Ia ei c5 ii durea?

Da' ei nu se gandea la lopetica noastra cä ni se rupea?!

i cum era clima pe acolo?

Pali dimineata ploua cu §uturi in fond.

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 2:

Reporterul:

Soldatul 2:

Reporterul:

Soldatul 1:

111

Reporterul:

Soldatul 1:

Poate in fund.

In fond §i-n fund, de ce nu? La pranz ningea cu bulgari cat pumnul in gura §i seara le fulgeram capace cat puteam dupa ceafa.

Nu v-ati imprietenit cu alti soldati din alte tari?

Eu m-am imprietenit cu un american. Am intrat in vorba cu el §i i-am zis: How do you feel in this place?

Si el ce ti-a zis?

Ca-n ma-ta, c6 era roman fugit.

v-ati descurcat bine cu pu§tile care le aveati?

Foarte bine, nici sinuciga§ii puteau duce treaba !Dana Ia cap cu ele.

Si ce mancati in Albania?

Mancam etichetele de Ia conservele para§utate c5 se zdrobeau de pamant §i nu mai alegeam nimic din

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 2:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

Reporterul:

Soldatul 1:

ele

Pai nu cadeau §i ele u§or cu para§uta?

Nu, c5 cu para§uta se arunca ala de tinea conservele in brate.

Cu familia cum v-ati Inteles?

Pal cand m-am intors eu acasa nevasta-mea era flea§ca.

De la vreme sau de Ia tine?

De la o vreme crezi ca de la tine.

Mai aveti in gand sa plecati intr-o misiune de pace?

Oricand §i oriunde, Ia orice ora din zi §i din noapte voi fi pregatit sä nu primesc nici o chemare, voi scoate telefonul din priza, voi po§ti po§tarita de telegrame, voi scoate up din Otani §i o voi fixa in balamale, voi semna condica la servici prin fax §i voi bea numai substante volatile sa ma evapor cand vor vrea a§tia s5 ma cheme iar.

Reporterul: inteleg cá v-a placut aceasta misiune. Dv. ce-i

112

sfatuiti pe soldatii care vor merge de-acum incolo in misiuni de pace?

Soldatul 2: S6-§i is ceva u§or pe ei c6 §i-a§a cand se vor intoarce co§ciugele de plumb sunt foarte grele.

113

2 TIGANI STUDIOS!

MOTTO: Dila la le le dalai lama

Jean de Ia Tibet

Halalalt tigan:

Un tigan:

HaWalt tigan:

Un tigan:

Examinatorul:

HalalaIt tigan:

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorul:

Ba vere, ce dracu ne-au pus ma a§tia paralecipipedele astea-n cap?

Nu §tiu vere, da-mi place ca mi se balangane motu °data cu asta din cap.

Ai invatat ceva vere pentru examenul asta?

Cand mancat-a§, intre doua spargeri?

Buna ziva, bine ati venit Ia Oxfordu de Jos. Dupa acest examen, daca-I yeti Iua, yeti primi titlul de Honoris Causa.

Ti-am spus vere c5 din cauza lui Honoris am ajuns aici?

Cine a construit primele §osele in Europa?

Pal de unde vrei sä §tiu?

Primele §osele au fost construite de romani.

Du-te vere de-aici, ai vazut tu tigani Ia drumuri §i poduri?

Cine a fost Seherezada?

A fost nevasta-mea, scum e nevasta-sa.

Ce-a observat Arhimede?

Ca daca freci bine jegul de pe corp sta deasupra apei.

Ce a zis Napoleon?

Ca toate femeile e curve mai putin nevasta lu' asta.

Pal de ce nevasta lui?

114

Un tigan: Pai el o tine pe soru-mea.

Examinatorul: Daca gasiti un televizor defect §titi s6-1 reparati?

Halalalt tigan: Dar n-avem nevoie de a§a ceva, cautam sa furam altul bun.

Examinatorul: Vom trece la mitologie. Cine a fost la romani Minerva?

HaWalt tigan: Soru-mea, cum cine!?

Examinatorul: Nu domnule, la romani.

HaWalt tigan: Pal §i eu ce sunt, dac?

Examinatorul: Cum a murit loan Vocla cel Cumplit?

HaWalt tigan: A facut stratching cu ajutorul a 4 camile.

Examinatorul: De unde §tii to de camile?

HaWalt tigan: De Ia frate-meu, Ca lucreaza la Camel.

Examinatorul: Cate continente are Pamantul?

Un tiga, i. Unul singur, Romania.

Examinatorul: Dar Romania nu e continent.

Un tigan: Pai da' ce vere, Romania o fi tara!

Examinatorul: Cand a avut loc cea mai mare eruptie vulcanica?

Un tigan: Alaltaieri cand §i-a stors asta un co§.

Examinatorul: Unde se afla varful Omul?

Un tigan: Varful omului se afla Ia orice barbat §i e inconjurat de paclurea Letea.

Examinatorul: Cine a inventat plicul?

Un tigan: Filateli§tii, c15-1 dracu', c5 nu mai aveau unde s5 puns timbrele §i-au inceput s5 le lipeasca §i pe plicuri.

Examinatorul: Care a fost primul animal domesticit de om?

Halalalt tigan: Cum cine, nevasta-mea!

Examinatorul: Cum se cheama §tiintific ciuma?

Halalalt tigan: Mama soacra, vino th-ncoa!

115

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorul:

Halalalt tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan.

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorului:

HalalaIt tigan:

De unde vine cuvantul mansarcia?

De la expresia "ti-o dau la mansards".

S6 vorbim despre pas sari. De exemplu papagalul se §tie ca- imita.

Vacl Ca §tie sa puns §i intrebari.

Uite, alte intrebari de botanica. Cats apa bea un copac?

Oath apa bei to §i dupa aia to duci dupa el §i incepi s5-i dai sal bea.

Cand a zis Neil Armstrong "un pas mic pentru om un salt uria§ pentru umanitate"?

Cand o fi trecut granita in Germania, eu de unde vrei s5 §tiu!?

Bine, atunci hai sa trecem Ia intrebari mai u§oare, din sport. Cum se numesc jocurile nationale ale grecilor?

Pai, suptul de portocale, aruncarea cu maslina, umflarea smokinei §i bagarea detului in ananas.

In ce loc se afla al mai mare arbore din Europa?

Cel mai mare arbore se gase§te in Germania §i este arborele meu genealogic, ca mi-au plecat toate rudele acolo.

Dar voi §tiati ca inima unei pasari bate cu 100 de batai pe minut?

Bine ca politaiul ala de ne arestase n-are inima de pasare, ca dadeam de dracu'.

Acum insa Ia gramatica banuiesc ca sunteti a§i. Ce este acela subiect?

Subiect este acea parte a anchetei despre care se spune ceva negativ cu ajutorul predicatului sub forma de pulan.

Stiti ce-i acela alfabet morse?

!Dana acum morse n-am furat, dar daca e cazul,

116

mergem sá luam una din gradina zoologica §i-o punem sa- scrie.

Dar ce este aceea o apotema?

Este ceva legat de apa.

Fraere, e ceva legat de tem&

Nu, o intalnim la piramidele regulate.

iti dal seama ma, ce obsedat e ala de reguleaza §i piramide?

Ce-i aceea Si cand se na§te o atractie universals?

kite mine §i-un teanc de bani se na§te o atractie universals.

Ce-i aceea o ecuatie iraVonala?

Pai daca este irationala de ce ne intrebi?

Ea contine necunoscute sub radicali.

Pai daca sta sub radicali ca proasta cine dracu s-o cunoasca?

Ce spune legea lui Ohm?

Legea lui Ohm spune ca mai intai trebuie sa" fii om Si dupa aia sa- dai vreo lege mancat-a§.

Nu v-ati pregatit deloc. Luati-v5 cursurile §i veniti in toamna.

P5i ti le spun de acum: dolar-marca 1,8, §iling-dolar §i to ne lingi paraiu'.

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Un tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

Un Wigan:

Examinatorul:

Un tigan:

Examinatorul:

FlaWalt tigan:

Examinatorul:

HaWalt tigan:

Examinatorul:

Un Wigan:

117

INTERVIU DE-AM PURUREA PE STRADA

MOTTO: Nimeni nu face mai multa dreptate ca unghiul drept

Vanilla Stancu

Reporterul: Stimatii no§tri §i etc, am intalnit §i roman' nacajiti. A§adar ne aflam cu microfonul in judetul abuziv infiintat Flea§ca, unde stam de vorba cu.... Buna ziva.

Saracul 1: Zuna biva.

Saracul 2: Ziva buns.

Reporterul: Cum vä numiti?

Saracull: Nopescu Pelu.

Reporterul: Da, Popescu Nelu. Obsery ca aveti un defect de vorbire.

Saracul 2: A§a e el, a votat schimbarea §i dupa aia s-a tampit pe loc, Ca inverseaza literele de Ia inceputul cuvintelor.

Reporterul: Domnule, acest lucru nu to deranjeaza?

Saracul 1: Ete ce s6 zic, ma coare in dur.

Reporterul: Si d-ta de Ia cre§terea preturilor ce-ai Wit?

Saracul 2: Cuvintele fraza in eu inversez.

Reporterul: Deci §i pe d-ta te-a marcat acest lucru.

Saracull: Tot nu timpul in din cand cand.

Saracul 2: A§a e d-le, daca am ajuns sa purtam iama puloverele cu fata Ia spate.

Reporterul: Pai de ce invers?

Saracul 2: S5 ne tins §i eticheta de cald Ia gat.

Reporterul: Si fularul de ce tine loc?

Saracul 2: De parpalac.

118

Reporterul: Pai sai inteleg ca-n ritualul asta caciula va tine loc de garderoba?

Saracul 2: Nu de garderoba, de garsoniera ca" locuim mai multi in ea.

Reporterul: $i d-ta cum faci plinul la rezervor?

Saracul 1: N-am cum sá fac plinul la rezervor ca- n-am atatia bani. Trag ma§ina Ia Peco §i-i spun sa-mi sparcaie ni§te benzins direct in carburator.

Reporterul: i cu ce mergeti Ia servici?

Saracul 2: Avem abonament pe tramvai.

Reporterul: II plate§te intreprinderea?

Saracul 2: Nu, dar pe tramvai nu ne intreaba nimeni de abonament c5 stam sus pe el §i ne tinem de pantograf.

Reporterul: i unde locuiti?

Saracul 1: Locuim cu totii, adica not §i igrasia, intr-un apartament confort 14 cu camere decomandate la reteaua de canalizare.

Reporterul: i igrasia cum e?

Saracul 2: La gust?

Reporterul: Nu, ca intindere.

Saracul 2: Ca intindere, facet' §i dv. un calcul daca ne tine loc de zugraveala §i suntem atat de saraci c5 ne imbracarn de Ia piese auto.

Reporterul: Vreti s5 spuneti c6 aceste cama4 le aveti de Ia piese auto?

Saracul 1: Da domnule, sunt cama§i de pistoane.

Reporterul: Deci dv. v5 confectionati singuri hainele?

Saracul 2: Depinde de material, c5 daca avem 'aria o toarcem cu pisicile.

Reporterul: Cum vine asta?

Saracul 2: Pal doar n-o s-o toarcem electric, s6 consumarn

119

Reporterul:

Saracul 2:

Reporterul:

Saracul 2:

Saracul 1:

Reporterul:

Saracul 1:

Saracul 2:

Reporterul:

Saracul 2:

Reporterul:

Saracul 1:

Reporterul:

Saracul 1:

Reporterul:

Saracul 1:

Saracul 2:

Reporterul:

curent. Tot torc pisicile, de ce s 6 toarca in gol.

i atunci cum luminati prin casa daca nu vreti sa consumati curent?

Pai frecam pisica cu o bagheta pans se electrizeaza sau se aprinde.

Cum s5 se aprincla?

Pai daca e pisica lu' nevasta-mea imediat se aprinde.

Eu am schimbat becele din cask pe alea de 40W cu unele de 1000W.

Pal asta este economie Ia d-ta?

Este economie, ca cand aprind becul sare sigurantele §i n-am scaun in casa sa" ma sui pe el s5 le schimb.

Pe copii n-am cu ce sä-i imbrac, pleaca la §coala goi pu§ca de Ii se vede tragaciul, iar eu Iucrez in gars ca taximetrist.

Pai ai ceva bani daca ti-ai luat ma§ina.

Nu, eu sunt taximetrist in gars dar fara ma§ina, conduc bagajele de Ia taxi Ia tren.

Nu v-0 gandit ce e de facut?

Ba da dom'Ie, eu m-am gandit s5 incep sa# fac economy §i voi incepe cu ma§ina, voi modifica putin carburatorul s'a nu mai consume atat.

Cum?

Voi infunda jigleorul de relanti, voi baga ni§te calti in filtrul de benzins, voi suds electrozii Ia bujii, iar platina o s-o pun din font&

Si credeti Ca va mai merge ma§ina cu asemenea modificari?

Nu §tiu daca va merge, dar nici nu mai consuma, da-o dracu'.

Si nici apa nu consumam.

Cum, nici apa n-aveti ?

120

Saracul 2: Ba da, dar n-avem prosoape.

Reporterul: Si nu va- spalati?

Saracul 2: Pal daca n-avem cu ce ne §terge, doar nu vrei sa-racim?

Reporterul: Cu mancarea cum v-ati descurcat?

Saracul 1: Cu mancarea foarte bine, insa fumam foarte mutt.

Reporterul: Pai §i nu v6 imbolnaviti de ulcer?

Saracul 1: Ba da, dar asta e un lucru foarte bun ca facem operatie Si ne mai taie dracu' din stomac, Ca prea e mare.

Reporterul: Cu telefonul cum faceti economie cand vorbiti Trite voi?

Saracul 1: Avem semnale. Eu sun Ia el de 2 on §i inchid, §i el intelege ca-i povestescfilmul de Ia televizor, cä el r-are.

Reporterul: Si de Pa§ti ce vreti sa- le aduca iepura§ul la copii?

Saracul 2: Sa vina el iepura§ul de Pa§ti, c5 §i a§a n-avem ce s5 taiem.

Reporterul: Domnilor, pentru incheiere cateva cuvinte guvemantilor.

Saracul 1: Eu nu pot s5 pronunt numele lu' Radu Vasile ca-mi cre§te mustata in gura.

Saracul 2: Eu nu pot s5 pronunt numele Tapu cã mi se pune nevasta capra.

121

FEMEI, NU VA MARITATI NICIODATA

MOTTO: Buna cre§tere a unei femei se vede in cat de buns e ea §i cat deemult iti cre§te tie

Minim Gorki

PREZENTARE: Buna ziva, v6 reamintesc c5 nu trebuie s6 ajustati imaginea nici pe verticals nici pe orizontala. Eu vã controlez televizoarele. Va voi spune ceva ce nici ecranele voastre nu vor sa auda. Trimiteti-va verii, fratii, tatii la culcare cad emisiunea asta este numai pentru femele mascule, femei, flori, fete, filme sau baieti. 0 sa- v5 convingem dragele noastre amante s5 nu va casatoriti niciodata, never, jamais.

Dragele mele domni§oare, doamne, pu§toaice, cucoane sau hoa§te ascultati la mine, nu v6 maritati niciodata. Lasati-i sä moara cu samanta neculeasa, s5 se-nvete c5 not nu suntem obiecte ci subiecte, pe cand ei pot fi simple interjectii. Pentru ce ne trebuie noua, drag& barbati oficiali? Nici nu te mariti bine Si se pune cu actu' pe tine. i ce-i ala un barbat in definitiv? Ca-n definitiv nu-i niciunul barbat. Cand ii vezi cum se fastacesc, cum se izmenesc cand vad un pic de sange §i not saracele scrim 3 metri in sus de bucurie Ia aceeai faza. Cand le auzi pe cate unele: §tii, eu sunt maritata §i sotul ma neglijeaza. Vine acasa ma pupa din varful dealului. Pai ce drag& nu te-ai maritat sa fii ma§ina de spalat, acu' mai vrei §i bule? Sau poste e§ti fier de calcat §i iti a 2,3 palme de te face cu aburi. Si cand iii e lumea mai drags iti face §i tigaia guler. Sau o mai and pe-o vecina: eu de cand m-am maritat sunt mult mai libera. are dreptate, c5 zilnic prime§te ba cate-o zambiluta de Ia unu' cu ele tari, ba cate-o gura Ieului cu limba cu tot, pans cand intr-o zi o sá-i deschicla unul ochiul boului §i sa vezi tu, drag& ce libera e§ti. De la etajul 3 vei studia caderea libera in cap sau in vid Ca e ace14 lucru. Pe cand a§a nemaritata faci tu ce vrei cu ei. Asculta-mã pe

122

mine, barbatii sunt toti o apa §i-un pamant, dar mai mult apa, ca-i faci flea§ca imediat. Le tragi o privire de hipopotam vaccinat, 2 lacrimi de caprioara impaiata §i poti iei acasa pe post de ficus. Unde-I muti acolo-§i face viza de flotant. ce §tiu ei despre arta sexului? Pai cate lasete, pulovere nu poti sa cro§etezi in timpul lui, ca s5 nu mai spun cate filme braziliene poti s6 vezi Ia TV. Vezi pe Corason Salvaje §i pe Muher Fatal §i ti-a crescut libidoul cu 2 decibeli. Cand iI vezi c5 nu mai poate ii dai pe Dis-covery Ia documentarul "Gaurile Negre" §i i-o arati pe-a ta. Dupa asta ii desfaci lantul §i-I la§i liber Ca doar n-o s5-1 suporti §i noaptea cand doarme eI intr-o pozitie foarte sexy cu gura deschisa §i c-o baluta pe perna. Dupa 2,3 nopti de sex salbatic ii spui Ca e§ti fats mare. II vezi c5 pleaca fericit de parca ar fi jucat in filmul Terminatorul §i to n-ai simtit nici genericul. De aia ce ne trebuie noua barbati frumu§elelor, iubitelor? Les bien venu dans mon faces, c5 trebuie s5 §tim cateva limbi dintre care §i straine. Ca

imbarligi trebuie sa faci in prima zi fasoane, a doua zi fite, a treia zi impresii §i a patra zi sar banii din el ca flegmele din TBC-ist. atunci de ce trebuie s5 ne maritam fetelor? Cand cu o fusta mini iti iei mini max cat ai zice pe§te §i daca n-al pe§te iti iei §i mai repede, ca" nu mai impart' banii. Te duci sambata-n discoteci, te a§ezi is bar, la§i sa" se vada intre picioarele §i te pui pe filat. Daca trece vreunu' care are banii pe eI ca cocoa§a pe camila, ii faci putin din aripioara Iibressului, scoti o tigara ieftina dintr-un pachet scump §i-ti dai ca Fat Frumos de 3 on ochii peste capu lui. Daca nu te remarca treci Ia urmatorul la care sta lozul pe eI ca igrasia pe pereti, iti aprinzi o tigara invers in gura ca sá-i arati c5 ura§ti fumatul §i trebuie sa te dai foarte afectata on de vreo bataie in familie, on de vreo ccntraceptie in dragoste. Nu-I la§i

pupe din prima mana ci, la§i sa ti-o pupe din a doua pe prima. Dupa care daca te invita Ia dans vei avea un mers diafan daca-I cheama Fane §i vioi daca-I cheama Vio. Trebuie sa ai un mers beton daca-I cheama Anton sau sa nu faci pe coarda daca-I cheama Marcu. Primele vorbe trebuie sa fie ca Ia party line: bunk sunt Lisa §i Melisa, not suntem alea netaxabile. Urmeaza Maria cu cartela reancarcabila. Va spun eu doamnelor sa nu va maritati niciodata. Pentru ce sá-ti iei sotul de barbat cand se poate lua

123

singur de sot in bale? Ca daca te iube§te, te geloze§te. Unde fusa§i §i ce facu§i? Mai vine §i beat te intreaba unde facu§i i ce fusa§i? Auzi, drags, pretentie §i la barbatii a§tia: c5 vor sa- fie primii. Pal stai drags §i to la coada, azi e§ti primul, maine al doilea §i peste un an te-ajunge randul iar. Ca ce sunt barbatii, doamnelor, decat ni§te sensibili cu obrazu' gros? Greu mai gase§ti un barbat in ziva de astazi fetelor. Care e barbat bine, n-are ma§ina, care are ma§ina n-are manivela, care are ma§ina, bani §i e barbat bine n-are in pantaloni decat celularul. De-un culturist ce sä mai vorbim. Ziva trage de flare §i noaptea trage s5 moara. Pai ce naiba fetelor, noua ne trebuie purtatori ilegali de prezervative? Sa revenim Ia casatorie, Ca gata, cum te mariti, cum vrea copil. Parca ma-sa I-a nascut din Prima TV. C-a§a este toti barbatii, de Ia aurolaci Si mai§tri militari pans Ia Clinton. Dupe studii indelungate s-a demonstrat c5 multi dintre ei umbla cu creierul atarnat §i judeca din aceea§i pozitie. Poti agata §i pu§tani daca vrei. Le faci de 3 on cu ochiu §i dau seama cand le sare alocatia din buzunar. lata, fetelor, o gramada de motive sa" nu v5 maritati.

124

FILMATE

a) ROBOTUL ROMAN ESC

Interviatorul: Stimati telespectatori, cine a spur ca sent uitirnii is descoperirile §tiintifice mare drepcate, a avut. lata spre desemplificare p imul robr de conceptie romaneasca §i parerea noasicre est,; a ar fi trebuit sa" fie mai bine anticaruplie. Ba roboate, eater in scena, cä te resetez de nu te vezi,

Robotul: Bu, bu,

Interviatorul: Buna seara, §tiu.

Robotul: Nu, nu buns-i aia de ne filmeaza.

Interviatorui: Ba, potole§te-te c5 aia-i nevasta-mea.

Robotul: Neno, neno,...

interviatorul: Nenorocit e§ii tu, ID5 roboate.

Robotul: Neno, neno, nenbrocoasa femeie, ai vrut sá zic.

Interviatorul: Cum te-ai nascut tu, Robi?

Robotul: Din f

Interviatorul: !a te rog frumos.

Robotul: Din f..., din fiare vechi, nu f

Interviatorul: Scuza-m5, intelesesem a!tceva.

Robotul: Nu f, f, f...

Interviatorul. lar incepi, te rog frumos!

Robotul: Din f, f, fiare foarte vechi.

Interviatorui: i ce §tii s5 fad?

Robotul: Ma c..., ma c

interviatorul: Potole§te-te, c6-ti iau curentul.

Robotul: Ma c, ma c...., macar atata §tii i tu sa faci.

Interviatorul: Tu ai privire aproape omeneasca, animal de robot

125

ce e§ti. Vrei sa spui Ca ai §i sentimente, ma ruginitule?

Robotul: Sentimentele le am in varful p....

Interviatorul: Stiu, in varful procesorului vrei sa spui, nu ma fentezi to pe mine.

Robotul: Ba te fentez, in va rful Parangului, unde p-ul de putoi de programator e plecat cu c-ul de curva de nevasta-sa, cu f-ul de fraier de copil, da-le-a§ p-ul de is patru zile de concediu legat cu u-ui de la un litru de ulei, ca" macar un litru puteau sá-mi toarne, ca-mi scartaie intrepicioarele ca la un ca de Ia castrat mai ca ca tine.

Interviatorul: Gata, to-ai racorit!

Robotul: Nu po, po!

Interviatorul: lar ma jigne§ti?

Robotul: Nu, nu, po, po porne§te-mi ventilatoarele bo, bo.

Interviatorul: Boule, nu?

Robotul: E p, p, p, rati, rat, rati.*

Interviatorul: Bine, hai s5 revenim Ia intrebari serioase. Ce aplicatii faci de exemplu la bucatarie?

Robotul: Dau la bu, Ia bu, Ia bu.

Interviatorul: lar incepi?

Robotul: Dau Ia bu, Ia bucatar cartes de retete.

Interviatorul: Ce aite aplicatii ai de exemplu in industria alimentara?

Robotul: Filetez macaroane.

Interviatorul: Cu spaghete n-ai incercat?

Robotul: Eu sunt robot, nu broasca automata.

Interviatorul: i cum faci cand to indragoste§ti?

Robotul: Pierd ulei pe Ia semering.

126

b) PUCARIA$11-N GREVA

Ne apropiem, ce-i drept cu teams, de reprezentantul acestor grevi§ti, care au declan§at un conflict de munca silnica, mai precis ne aflam in renumita celula 17 cu 97 de paturi §; 2930 de detinuti. Stam de verbs cu liderul de netagaduit at §menarilor, zis §i Gica Bolboa§a, zis i§u. De ce ati facut greva?

Pentru sapun, cear§afuri, televizoare, apa cal* schimburi.

Domnuie, iti reamintesc totusi c6 sunteti intro inchisoare. Nu vi se pare ca" vr0 cam muite condiO?

Bine. Atunci decat pentru sapun.

altceva?

Domnule reporter, vã rog sä-mi perrniteti sá introspectez putin spatiul realului. Vedeti dv., in aceasta Inchisoare...

Vai, dar ce elevat vorbiti pentru un detinut.

Pal daca ne clã numa-n cap, c16-1 in aura

Asa, continuati. Ce nu vä convine?

Domnule, aceasta geometrie spatio-temporala nu-§i mai gase§te corespondents in capul nostru. De exemplu nu mai suportam ideea de 3 pereti §i-un rand de gratii.

ce-ati vrea, numai pereti?

Nu, 3 randuri de aratii §i-un perete.

Pal de ce?

La cati ani de pu§carie avem noi, metalul rugine§te mai repede de la pipi decat se tocesc

Reporterul:

Pu§caria§ul:

Reporterul:

Pu§caria§ul:

Reporteriii:

Pi4caria§ui.

Reporterul:

Pu§caria§ui:

Reporteru!:

Pu§caria§ul:

Reporterul:

PuFaria§ul:

Reporterul:

Pu§caria§ul:

c) TARANII SURPATI

Reporterul: Stimati telespectatori, iata Ca un fenomen ciudat se intampla in judetele Iasi §i Suceava, de fapt zicand Ca este un fenomen ciudat nu mai era necesar sa

127

spun unde se intampla. Surprin§i de aluviuni 2 fo§ti localnici, pentru ca ei nu mai pot fi numiti localnici, deoarece observati ca" ei sunt aici iar satul la 30 km mai incolo. In sfar§it un interviu realizat in Moldova care nu-i a mea §i nici a reporterilor reporterilor vo§tri.

i acum §tirile mai pe largul meu, ca" acum port marimea 4 la chiloti. Buns seara, staff) de vorba cu...

Surpatul 1: A cu mine.

Reporterul: Nu, cum vä numiti?

Surpatul 2: Acumine Nicolaie.

Reporterul: Bun, cum a fost. Unde v5 aflati in momentul calamitatii?

Surpatul 1: (And s-o crapat pamantul?

Reporterul: Da.

Surpatul 1: Domne drags, eram cu muierea in pat §i cand s-o intamplat de s-o inclinat casa eu am cazut §i muierea nu era. M-am sculat cu mana cum am prins-o sub mine §i am inceput s5 strig muierea.

Reporterul: Pe cine ati prins sub dvs., sotia?

Surpatul 1: Maria, c5 muierea nu mai era langa mine.

Reporterul: Cum v5 simtiti ca sinistrati?

Surpatul 1: Da' bine, bre, ne zici noua sinistr4, care not avem case? Ce-i drept la 100 km de aici, da le avem.

Reporterul: Relatati-ne ce-ati patit la prima surpatura.

Surpatul 1: La prima surpatura casa noastra ramasese singura pi loc.

Reporterul: Pal stati amandoi in aceea§i casa?

Surpatul 1: Nu, in acela§i bloc, Ca casa lui s-a cocotat peste a mea

Reporterul: 51 ce faceati rupti de orice mijloc de comunicare?

Surpatul 2: Ascultam §tirile la burlan in gura.

Reporterul: Deci legatura dintre burlan §i cavitatea dv. bucala a

128

fost facuta de o simpla sarma?

Surpatul 2: Daca ar fi fost o simpla sarma ar fi fost vorba di ve§inul meu care are un accent simplu, dar moldovenesc.

Reporterul: Atunci de cine?

Surpatul 2: Cum de vine? De mini, care am un accent mai complicat da' tot moldovenesc, deci nu sunt o simpla sarma ci chiar o bobina.

Reporterul:

i care-i avantajul c5 to conectezi d-ta Ia burlan?

Surpatul 2: Prind §i programul 3 pe ultrascurte §i daca ma fortez §i HBO-uI Vara abonament.

Reporterul: De ce credeti dv. ca au loc aceste alunecari de teren?

Surpatul 1: Datorita panzei freatice care freamata pe sub casele noastre.

Reporterul: ?i v-ati obi§nuit cu umezeala asta?

Surpatul 2: Domnule, m-am obi§niut, In satul nostru de Ia case pans Ia neveste toate is urnede bre.

Reporterul: Si nu facet' pneumonie in case?

Surpatul 2: In case da, dar in neveste chiar ne prinde bine putina umezeala.

Reporterul: D-ta n-ai nici o idee?

Surpatul 2: Eu n-am idei, deoarece mie in cap mi se intampla ceva ciudat. De cate on simt ca-mi sclipe§te cate o idee incep sa-mi alunece faliile de creier una peste alta §i nu mai pot s-o formulez.

Reporterul: In incheiere v5 urez alunecari cat mai lente.

Surpatul 1: Stai domnule, cat mai lente daca o luarn spre est.

Reporterul: Si daca o luati spre vest?

Surpatul 1: Atunci ne dorim direct pravaliri.

129

RADIO PARTI TIGANESC

MOTTO: Omul fara patrie e ca tiganul fara Germania.

Generalul Lebed

Harasel, proba de microfon. Aid radio particular Gitanu, vá vorbe§te hal mai periculos dijoi. Ramaneti cat mai aproape de aparatele de radio, c5 dupa aia zic0 ca not vi le-am ciordit. Va transmitem pe latimea de unde lungi nu mai scartaie vele. Mai intai salutul nostru: karanke mi§to besau praleo. lata sumarul cuprins rau de tot §i Ia ce puteti voi bell clapaugele in urmatoarele 2 ore:

- apel prioritar roman

- muzica pralineza

- raid ancheta Ia second hand

- concurs cu premuitii no§trii

- informatii din metalurgie, astazi cuprul §i conductorii sal

Sunt dijoiul Vanilie care am §i ma§ina semistraina §i 5 000 de CD-uri furate de Ia fratele meu din Fraiburg. Pa' voi §titi care ce discoteci sunt in Fraiburg? Da' lasa cá avem mai mncolo o curespondenta de Ia frati-meu, s6 ne spuna in direct de pe caseta ce face el pe-acolo daca mai e locuri in !agar.

DJ.1: i acum o dedicatie pentru gagica mea de-o cheama Cecenia, de ziva ei un picamer sad-§i scoata co§urile §i urmatoarea melodie a lu' Celirnbi clã Ion.

DJ.2: Ce-ai vere, c6 urmatoarea melodie de-ai pus-o n-o gasesc.

DJ.1:

1-auzi vere, ca melodic urmatoare n-o gase§te, a§a cä asculta pe asta.

RECLAMA:

- S5 traiti, dom'sublocotenent. Cie faceti aici?

130

- Pazesc, pazesc ca in acest cater sa- nu alba loc vreo spargere.

- Pâze§ti pe ma-ta, ca am dat deja trei.

- Ce, cand, cum s-a intamplat?

- Ete acu' cu ajutorul §peraclului sesam. Cu el spargi §i cele mai bune magazine.

Amandoi: "Dosia, sesam, deblocare Ia prima invartitura.

Fond muzical:"Cand n-am bani, n-am lini§te §i sunt suparat."

Banca religioasa a romilor v6 a§teapta sa depuneti banii la ea §i o sa-i vedeti inapoi cand o sa vrea Dumnezeu.

is ghiciti ce-ascultati! Canci, n-ati ghicit. Aici e ra-dio Gitanu pe 103 virgula §i pe cati megahertzii m5-sii suntem nu conteaza. In continuare dam legatura Ia horoloaga excrementului din Londra. luav-a§ fata-n cadru, i-auzi §tirile. Transmite agentia de presa "N-am Pres":

- Hadrian, ministrul de Ia Severin, minune, a tilardit-o Ia Budapesta s6 dicleasca cu halalalt homolog. Ce s-a spus, c15-i in spume, ca presa n-a avut acces.

- Huniunea Libera a romilor din pu§carii anunta in sfar§it schimbarea sediului de Ia Gherla la Jilava, cu pauza de o tigare la Tarpon

- Politi§tii de Ia sectia 6 Bucure0 au surprins in frapant delict pe 3 prieteni de-ai no§tri care incercau s5 intre prin fractie in magazinul Unirea. Sticletii nu s-au supus somatiei, a§a c5 3 dintre ei au fost impu§cati, unul a reu§it s6 fuga, iar celalalt a acceptat de buns voie s6 ajute la executarea spargerii.

Anunt proaspat comemorativ:

lar i-a luat dracu' pe unii din not mai baro§i. Ciunci frati de-ai no§tri neidentificati au reu§it s6 cads cu capul in jos de pe Podul Grant. Fie-le ve§nic memorate delictele. Pentru aceia§i purii ne transmite cumemorari §i nepotul regele nostru lulian, binecuvantate fie-i talpile.

- Fratii Mu§ama au recunoscut ca nu sunt ei autorii furtului de la calea ferata, a§a ca stati lini§titi in fata aparatelor de radio

131

c6 astazi nu mergem sad eliberam pe nimeni. In continuare un reportaj de Ia scumpiri:

Reporterul: Buna ziva. Ce faceti aici?

Omul de pe strada: Stau, ca timpul inseamna bani §i cu cat stau mai

mult cu atat ca§tig mai mult.

Reporterul: ?i in rest?

Omul de pe stracia: In rest sunt foarte suparat ca ma costa mult benzina

Ia Mercedes §i stagnez pe dreapta prin stationare.

Reporterul: avO sal repro§ati cuiva din conducere aceste scumpiri? Pre§edintelui, prirn-ministrului?

Omul de pe strada: Pai cine mai e pre§edinte?

Reporterul: Domnul Emil Constantinescu.

Omul de pe strada: A, n-am nimic s6-i repro§ez Tapu', da-i-a§ mielu.

Reporterul: Nu sunteti de acord cu alinierea preturilor la Piata Europeans?

Omul de pe strada: Ba da, dar §i munca sa fie Ia fel platita. Pal vere

acum sparg tot atatea magazine ca-n Germania, dar nici nu se compara.

Reporterul: Ce nu se compara, banii?

Omul de pe strada: Nu, situatia. Acolo daca ma prindea, ma trimitea in

Romania, on aici daca ma prinde, de ce nu ma trimite in Germania?

DJ : Revenim Ia programul nostru. Sunteti pe radio Gitan §i daca stati bine cu hertzu v5 punem o melodie de inima albastra de-o sa plangeti cu capul pe aparat !Dana s-or buli tranzistoarele.

Aceasta melodie e dedicata varu-meu

132

Albert:

Reporterul:

Albert:

Reporterul:

Albert:

Reporterul:

Albert:

Reporterul:

Albert:

Reporterul:

Albert:

Eminescu care cite§te foarte mutt §i-I doare capul §i familiei lui care nu cite§te deloc dar ii doare capul ca a mancat porcul cu trichinoza. De asemenea, melodia o dedicam §i lu' soru'mea Cerasela, care ti se scoala parul pe tine ca pe clots daca o vezi. E o zana de frumoasa ce e, daca §i-ar mai stinge din coprile alea de pe fats, cá parca sunt leduri. Avem regrete de pardon pentru jupanul Robert core ne-a sunat §i ne-a cerut sa-i punem o melodie cu Celimbi da Ion, dar tocmai ne-a furat cineva CD-uI, c5 I-am luat eu acasa.

Si acuma vom discuta cu jupanul Albert care a vizionat toate filmele din ora§ §i v5 va face ni§te reclame s5-i traiasca familia. Ia zi mancat-a§.

La cinematograful Patria puteti viziona in programul de azi filmul "Caratistu bengos", un film de cafteala intre doi jupani Ia fel de tari, dar de sens contrar. Amandoi batea bine de tot, vere.

Cat de bine?

Pal unul cand cladea cu pumnul intra vaca in conserva §i celalalt daca iti ci5 una iti pute ochiul.

Practic in fata lui n-aveai nici o §ansa.

Exact, mancat-a§. N-aveai incotro, trebuia s6 te retragi ca borhotul in canalizare.

Si care dintre cei doi a invins?

Nu spun, c5 nu mai vine fraierii Ia film. Al doilea pelicul se intitulnume§te "Calea§ca matii" §i e cu o gagica mi§to, mi§to .

Mai mi§to decat Argentina?

Argentina!? Pal Argentina are varice Ia cocoa§a pe langa asta.

Nu cred. Ce face? Daca te gande§ti noaptea Ia gagica asta, dimineata te treze§ti cu taru§ul in burta.

133

Reporterul: Si cum o cheama?

Albert: Sharon Stone §i e beton.

Reporterul: Si halalalt film?

Albert: Halalalt film e de groaza. M-a speriat atat de mult c6 m-am §i bucurat.

Reporterul: Cum s6 te bucuri cand te sperii?

Albert:.,, Pal daca m-am albit de frica cum sä nu ma bucur.

Reporterul: Si cum se nume§te?

Albert: Filmul de groaza se nume§te "Halci 3", continuare Ia filmul "Alient 3".

Reporterul: Ii multumim lu' jupanul Albert pentru aceste info §i s6 mai punem putina muzica.

Dupa un moment pulicitar urmeaza eu cu topul.

Reclame:

1) 0 noutate extraordinary vine de la Cordit, pastilele care-ti racesc gura de pomana. Ai Cordit fara zahar, tied la racoare, vere

2) - Pirando, ce faci ?

- Hii, iar mi-a venit §tii una din zilele alea cand imi vine ciclul §i n-am loc in tren. Dar am Libresse, a§a ca m-a§ez pe el.

- F5, s5 vezi si sa nu crezi, ieri am fost Ia farmacie §i mi-am luat o vats de-aia ca romancele, da' sunt mai uscata ca tine. Are §i aripioare din alea de se fixeaza pe poale s5 n-alunece prostul de barbatu-tau pe ele. Cica Always impiedica antiscurgerile §i ma mentine de chiloti toata luna. concursul nostru se face uite a§a: tine trimite cel mai repede trei capace de fonta pe adresa patronului nostru din strada Topitoriei nr.1 va primi o sable ninja chiar in spate aici. Si acum iara§i gigalu:

Ascultati radio Gitan §i cele mai ciumegi §tiri. Vreti sa vi se rupa de toti, atunci tineti timpanul pe radio Gitan. Vreti sa" fiti la curent, bagati de§tu' in priza. S5 traie§ti unchiule §i-n continuare v5 prezint topul nostru de dimineata intitulat "Manele top ten", redactat §i prezentat de mine in§iva, sa n-am parte. Daca va prind

134

ca ascultati altceva va sparg, sa- -nebunesc. 1-auzi topul, da' fara locuri ca le-a furat cineva:

Fil Curlins - Anadar dei ca parnaia§

Sheryl Crau (ce urat suna), da' e de-a noastra.

Pirt Shop Boys

Fugiti - E§ti gata sau nu

Joe Carbonatul, Spizda Girl, Ciupac §i cu Dir Dre, Maria de langa Satu-Mare, Bago lu' Lucia, AC fulger DC, George maica George, Eros Cancerotti, Tina Turnesol, Chris Normal, Ace Of Bese, Vast Seventeen, DJ Popo, Fane Factorul, Scrotions, Chris de Hamburger §i Edith Pilaf. A§tia e propunerile, puneti §i voi loacele. Hai c5 sa" inchisa §i editia asta, traiv-ar ma-ta cu mine!

135

PLUTONIERUL SI MATRIMONIALELE

MOTTO: Dimineata cand ma scol, ii dau in cap ca s5-1 potol

Gigi Pulan

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Bai, e4 jumate §i mai sunt 3 ore ca sa-mi dau seams cat e cu adevarat ceasul. Oricum, seara e undeva pe aproape §i eu trebuie s5 ma insor. I-am dat lu' asta intalnire, da' nu §tiu cum arata, cä mi-a trimis poza ca la puzzle, da' cand am ansamblat-o mi-a ie§it cu doua guri. Da' c15-o dracu', pazalul ca pazalul, Ca doar sunt la paza §i ordine, da' sä ma puns s-o §i asamblez, asta-i culmea creatiei. Da daca o fi vreo alcolista de aia dezmembrata? D5-o dracu, ca o pun s5-mi sufle in flora [Dana mi-o inverzi pulanu. Si sunt §i cam obosit, Ca azi noapte am deschis §i-o cutie de conserva cu pulanu'. I-am zis, deschide-te fa Ca e§ti inconj u rata .

Buns ziva, sunteti in legatura cu anuntul?

0, sarut manu§itele. Sper Ca cand m-ati vazut v-ati dat cu sama de mine.

Bunk eu sunt Georgeta din Drobeta.

D6-mi voie s5 ma recomand §i eu: sunt articolul 14 aliniatul 5 cod penal.

Dar trebuie s5-ti spun cumva.

Zi-mi Pluto, dar prietenii imi spun Pulana§. Si ba§ca ca am sufletul larg ca cads din baie.

Eu sunt...

Gura bai, aici eu vorbesc primul. Trebuie sa raportezi cand vrei sa- vorbe§ti.

Nu, da' eu sunt statuta la o matu§a moarta aici in

136

oral. Plutonierul: Aha §i tai doliu Ia chiloti, c6 pe toale nu se vede.

Gagica:

Nu, da' sunt emotionabila §i cand te vad domnu' a§a viril...

Plutonierul: A§a e, dar mi-a trecut cä I-am lust de Ia o bagaboanta.

Gagica: Ce?

Plutonierul: Cum ce? Viriliu.

Gagica: Oricum ma inundez de iemotie pe corp cand \fad c6 ma cioflai din privirile tele personale.

Plutonierul: E, oricum nu-ti fac procest verbal cä nu-s baiat rau c5 ie vremea mi§to, da' daca iera vreme potrivnica te gaseau toti dracii.

Gagica: E, nu te enerva §i tu.

Plutonierul: Pal cum sä nu ma inervez, daca ploua sau ningea unde-mi bagam eu corpu, supt pulan? Ia zi-i cand ti-a venit?

Gagica: leri in timp ce mancam.

Plutonierul: Nu drags, ziarul cu anuntul cand 1-ai primit?

Gagica: A, dupa ce-am terminat masa. Dar al tau cum suna?

Plutonierul: Cum s6 sune? Cam a§a: cetatean sobru, 43 de ani...

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Cum adica sobru?

Drag& mie nu mi-ai scoate zambetul dintre buze nici daca mi-ai baga ceva Intre ele.

A§a, zi-i mai departe.

Deci repet din nou Inca °data prin reluare "cetatean sobru, 43 de ani tradus...

Poate titrat.

Nu, tradus, de ce s6 mai pierd timpul cu cititul cand pot sa and direct ce sunt fara sa citesc. Deci cetatean sobru, 43 de ani, tradus, locuibil 16 ore pe zi...

137

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

i in restul timpului?

Sunt lucraibil.

Nu inteleg.

Cum nu intelegi domni§oara? Cand stau in locuinta sunt locuibil §i cand lucrez sunt lucraibil, ce-i a§a greu?!

Ziceti mai departe, sá vad daca corespunde anuntul.

Cetatean locuibil 16 ore pe zi, studii medii Ia membre inferioare.

0, ai facut medicina?

Nu, mi-am bagat picioarele in studiile medii.

Dar sunteti o partida buns.

Bineinteles, i-auzi mai departe: "doresc s5 cunosc persoana de tip sex in vederea copularii serioase in fata ofiterului civil §i daca nu e de acord macar s-o iau de cateva on in gazda". i anuntul dumitale cum a sunat?

Tanara intelectuala...

Bai, du-te dracu!

Tanara semiintelectuala...

A§a mai merge. Eu initial am avut alt anunt dar nu m-a cautat nimeni.

Pai cum suna?

Suna a§a: lanar masculin de sex barbatesc, viu, viril, vivace, perfect, suptintelectual, reglat pentru viata supt efectul legii, caut persoana inversa mie Ia pat pentru obtinerea calificativului bun pentru uz in tern, ca casatorie. Ofer §i protectie corpica. i to ce anunt dadusei?

A, eu am scris a§a: " domni§oara, fats, femeie dupa preferinte, ma integrez u§or in viata regulata, punctuala, subtire ca caracter, aclanca in sentimente,

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

138

ma trag din familie. Caut spre casatorie laborant sau orice salariat bugetar cu carte de munca §i s6 nu-i miroasa gura a fumat. Sunt deschisa zilnic la discutii variate. A§tept 3 oferte pentru licitatie. Fumez ocazional, dar nu trag in piept". Cel mai greu pentru mine cand mi-am luat carnetu' de conducere a fost psihologicu'.

Plutonierul: La mine cu psihologicu' cel mai greu a fost de doctori, c5 3 zile m-au cautat cu ni§te fire de curent prin cap. Dupe aia mi-au dat ne§te medicamente colorate ca semafoarele, da' decat m-au constipat. Abia atunci §i-au dat seams Ca trebuie s5 ma faca organ Si sa ma penetreze in politie.

Gagica: Eu din Iiceu am amintiri pe care Inca le mai culeg §i- acum.

Plutonierul: Dar §i pe mine ma mai mananca ne§te amintiri. °data mi-aduc aminte c5 m-a prins c5 copiam cu xeroxu Ia teza Ia materia dictare §i m-au lasat repetent iar. Auzi, da' daca not ne luam ce bagam in gura?

Gagica: Eu ma multumesc cu ce-mi dai tu. Dar ce ai pe acasa?

Plutonierul: A, sigur cum sa nu, pot s5 to informez: ma reazem intr-o garsonela cu o nenumarata odaie §i bani la banca cand of pune. Pe mine mai port ne§te dinti de our de Ia o ancheta §i pe mana stanga mai am 3 negei. Am §i-un portofel cu Dolanescu care face cu ochiul stang cand II de§chid §i se stramba cand II bag in buzunaru' de Ia spate. Am acasa o caroserie de televizor colorat, 2 covoare confiscate §i un Mercedes din plastilina.

Gagica: Pal stai bine, d-Ie. Eu am un apartament cu 6 camere ca a§a-I vad cand vin beata, 3.000.000 lei datorie Ia asociatie §i 2 paturi cu par de camila, ca- am fost prietena cu unul de Ia Camel. Apropos de nunta, ce zici o facem cu dar?

139

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

0 facem, domni§oara, on cu dar on cu insa, on cu totu§i, dar cel mai bine e cu etc.

Dar iubitel, la meniu te-ai gandit din timp?

Domni§oara, nu m-am gandit eu nici in timpul §colii §i ma gandesc acum Ia un meniu?

Pai §i ce-o s6 punem pe masa?

Am s5-i zdrobesc Ia Inceput cu ne§te mastics de-am gasit-o Ia unu pe §toc din '62, ne§te masline pe care le decojim de samburi §i ne§te ardei bobonat.

Dar crezi c5 o s5 facem rost de atatea tacarnuri?

Tacarnuri? A, Triteleg. Zi-i domni§oara a§a, deci te referi Ia elementele ales ajutatoare de bagat in gura in vederea mancarii?

Da • Nu e nici o problem& Ca iau tacamurile de Ia gura lu' muma ca §i-a§a nu le mai folose§te.

Cred cä o s5 avem multi invitati.

Nu e nici o problems, ca pun bicarbonat in sarmale sa se sature 3-4 in§i dintr-una sa nu mai ceara, §i la desert umplem masa cu fructe de plastic §i le .clarn §i ni§te ieugenii cu crerna putina. Da is spune-mi, te pricepi la bucatarie, on te invat io cateva figuri de mancare?

S6 §tii Ca acia ma descurc. Imi place s5 gatesc din toate mainile. Cel mai mult Imi place s5 jupoi salamul. Si cu copiii ce facem?

Pe copii vreau sa-i fac campioni medaliati Ia toate ielea cum ar fi sporturi ca: flotari, statut fara aer sub ape, alergare pe nemancate, aruncarea §i prinderea ciocanului cu mana, penis de camp §i pe masa. Dar dv. sunteti doamna sau domni§oara?

Nu, dar intentionez. $i cum ai vrea sa te tutuiesc?

Pal eu §tiu, zi-mi Pulana§.

140

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

Gagica:

Plutonierul:

iti place tie s6--ti zic a§a?

Nu, dar imi place cum iti iese din gura.

lubitel, dar to e§ti pasionat de dragoste cu sentimente?

Domni§oara, nu ma cuno§ti, eu in fiecare dupa amiaza am nu am vreo ancheta ma opresc din bataie §i ma uit Ia telenovela ca sa# ma dezmierd. Drags Georgeta, lasa-má s6 to premiez cu acest buchet de flori.

Pal nu am nici o vaza la mine.

Pai nu stai cu cracii in sus §i ti le montez eu?

Chiar iubitel, nu ti se pare cá ne cunoa§tem de undeva de Ia ciclul primar?

Cred ca ai dreptate, dar de cand are dom' primar ciclu? Dar versele alea de ti le-am scris in oracol le mai tii minte?

Alea de mi le-ai scris cu carioca?

Da, §i pentru cá n-am gasit carioca ti le-am scris cu §apca.1-auzi:

"Cand va trece timpul peste corpul tau

Eu fac pentru tine paza Ia bulau

Si-am sal bat vecinii §i vreo 2 cumnati

Ca cum bate vantul prin Muntii Carpati"

?i ti-am scris §i eu in oracol:

"Cand ma uit Ia tine dragul meu cu spor

Imi dau seama boule c5 n-ai viitor". Acum pentru cä ne-am intalnit poti s5 ma duci oriunde.

Te duc Ia mine acasa sal arat prajitoru de paine.

Dumnezeule, ai a§a ceva?

Bineanteles, mi I-a facut cadou dom' capitan.

Cadou de nunta?

Nu, amintire de cand patimea arestatii cu el.

141

2 TIGANI LA DOCTORUL PU$CARIEI

MOTTO: Foaie verde Si-un bulau sunt tigan qi n-am mottou

Tiganul 1: Vere, eu vreau s5 ma Internet la infirmerie.

Tiganul 2: Pai de ce, mancat-a§, ai lust vreun virus prin mufti?

Tiganul 1: Nu ma, da' pe acolo putem s5 evadam mai u§or.

Tiganul 2: Prin mufa vere?

Tiganul 1: Nu ma, prin infirmelie.

Tiganul 2: Pai cu ce sa evadam, vere, pe acolo, cu cop' de rufe sau cu borcanul de analiza?

Tiganul 1: Nu mancat-a§, tu §tii cu ce evadam?

Tiganul 2: Cu ce vere?

Tiganul 1: Cu tupeu mancat-a.

Tiganul 2: Da, da' trebuie s5 ne prefacem bolnavi.

Tiganul 1: Ma, da' pe mine nu ma doare nimic.

Tiganul 2: Lasa, vere, ca dupa 2 pumni in gura-ti revii.

Doctorul: Buna ziva, m-ati chemat nu?

Tiganul 1: Noi? A, da, cum sa nu, auu ma doare nu mai pot.

Tiganul 2: Si pe mine la fel.

Doctorul: Ce?

Tiganul 2: Aul, doarele i nu mai potul. Dom' doctor, sa traiti, not v-am chemat sa ne raportam bolnavi. Ne-am gandit cu capul la satuatia asta c5 suntem in pericol de moarte.

Doctorul: Si tu?

Tiganul 1: Mai ales eu.

Doctorul: Pai de ce mai ales tu?

Tiganul 1: Pentru ca eu am avut ideea.

142

Tiganul 2: Ce idee bk tampitule?

Tiganul 1: Sa" cedam in fata bolii, fraere.

Doctorul: Bun, trebuie s6 va- consult.

Tiganul 2: Dar nu se poate mai repede cá tunelul e gata facut.

Doctorul: Ce-aveti de sunteti bolnavi?

Tiganul 1: Pal pe not ne intrebati? Ete, pielea noastra e fins la maxim, cä hainele e proaste §i ne roade in dreptul lantooarelor.

Doctorul: Bine, dar ce simptome aveti?

Tiganul 1: Avem frisoale, ne doare-n capu' capului §i facem pipi in 3 culori parca am spalat-o pe dinti cu Aquafresh.

Tiganul 2: De asta v-am chemat, s5 ne depistati boala de pe corp §i dace nu puteti pe loc sä ne internati Ia infirmerie.

Tiganul 1: Da, Ca de externat ne externam noi, c5 poate ne intervine vreo idee, zi-i tu fraere ceva.

Tiganul 2: Dom doctor, eu nu prea and cu stanga.

Doctorul: Da. Deci spune-mi tu ce boala ai?

Tiganul 1: Varu-meu e atacat Ia ochi. I se pune carceii §i nu mai vede deloc liberarea.

Tiganul 2: Eu v5 vad prost dom' doctor.

Tiganul 1: Si eu invers.

Doctorul: Cum adica invers?

Tiganul 1: Ba prostule, eu to vad doctor. Dom' doctor, Si sufar Si de complexul tiribombei.

Doctorul: Bine, o s5 notez. Tu ce boala mai ai ma?

Tiganul 2: Eu nu am temperature.

Doctorul: Pai asta e foarte bine.

Tiganul 2: E bine pe dracu', adica am baut degeaba mercuru' din termometru?

Doctorul: Adica vreti sa vã sinucideti? Ati mai incercat !Dana acum?

143

Tiganul 2: Eu °data am inghitit lingura.

Tiganul 1: Da, vere, a inghitit lingura, furculita, a inghitit tot tacamul §i de la mine nimic.

Doctorul: Dar obsery Ca to nu ai nimic Ia inima.

Tiganul 2: A§a e vere, nu mai am nimic Ia inima. I-am scos pe toti, §i pe mama §i pe tats cá nu mi-a trimis pachet.

Tiganul 1: Din cauza de Ia reumatism ni s-a umflat tuturigele de Ia picioare de nu mai putem pe viitor s5 mai fugim de Ia locul faptei.

Tiganul 2: Haideti dom' doctor, luati-ne Ia infirmerie.

Doctorul: Nu pot bai, daca nu sunteti bolnavi nu pot.

Tiganul 2: Ba da, suntem bolnavi din capul oaselor pans-n osul capului.

Doctorul: Nu §tiu, Ia plamani aveti ceva?

Tiganul 1: Canalul turbarii ce s-avem. Ia un moment dat ni se ceva cand respiram aer de asta inchis.

Doctorul: Ca s6 ma conving trebuie sa faceti ni§te poze, radiografii Ia plamani.

Tiganul 2: Imi pare rau vere, dar eu cu plamanii nu fac poze c5 n-am cravats.

Tiganul 1: Taci ma fraere, Ca pozele le developeaza in ora§ §i evadam direct de pe cli§etu. Dom' doctor eu am incurcatura de mate.

Doctorul: De cand ai mancat ceva?

Tiganul 1: Nu, de cand mi-a bagat unul cutitu in burta §i n-a mai §tiut cum s5-1 scoata. 2 ore I-a cautat de mi-a facut vrai§te printre mate.

Doctorul: In orice caz sá vedem ce e cu burta asta a voastra.

Tiganul 1: Dom' doctor, am §i eu o rugaminte, daca vreti sa-mi faceti clisma va rog sá nu afle colegii din celula.

Doctorul: Ia s6 va ascult acum cu stetoscopul.

Tiganul 1: E clar Crapule, asta e surd, n-a auzit nimic pans acum

144

§i acum ne asculta cu stereoscopul.

Tiganul 2: Poate stetoscopul.

Tiganul 1: Stereocopul fraere, ca suntem doi.

Doctorul: Analiza sangelui ati facut-o?

Tiganul 2: Asta a facut-o §i trebuia sa ajunga in Partidul Demo crat.

Doctorul: Pal de ce?

Tiganul 2: Ca are sange de "Roman", mancat-a§.

Doctorul: imi pare rau dar trebuie s5-ti iau §i tie sange.

Tiganul 2: Nu-i nevoie s5 to obose§ti ca-i spun eu lul asta ce parere am de nevasta-sa §i-ti iei de pe cutit.

Doctorul: Hai ziceti, mai simtiti vreo durere ceva, c5 trebuie sá plec.

Tiganul 1: Dom' doctor pe mine ma doare sistemul osos.

Doctorul: De Ia ce crezi?

Tiganul 1: De Ia sistemul pulanos de I-am luat pe spatos.

Tiganul 2: Dom' doctor, pe mine ma doare century scapular&

Doctorul: De la ce?

Tiganul 2: De la lipsa de femei cred.

Doctorul: inseamna c6 ai §i un surplus de hormoni in corp.

Tiganul 1: Mancat-a§, to nu mai dormi cu mine in pat c5 ma invadeaza §i pe mine.

Doctorul: Da?! Bine am plecat, vã doresc detentie placuta.

Tiganul 2 : Dom' doctor, iertati-I, i-a disparut orice simt.

Doctorul: Chiar §i ala tactil?

Tiganul 2: Chiar §i ala vere, de ce crezi ca I-a prins in flabrant tocma' cu myna pe portofel? De Ia Tactilu ala apucam-ar de el!

145

OLTENII PE LITORAL

MOTTO: F5, decat sa te iau la mare, mai bine pe ma-ta-n praqitoare

- proverb bengalez din jud. Dolj -

Costel: Hai f5, te scobora§i din trin?

Leana: Ma scoborai Costele, da' iote ca- ma detei jos fara bagaje.

Costel: Pai vad ca le ai, f5!

Leana: Bagajele Nora din compartiment, Costele. Cum ma intorc eu acasa cu mana goals?

Costel: Lass fa, Ca dor ce incepu' concedu'. Da' ti-ai fi inchipuit lã vreodata Ca pomii fuge fivers cu trenul?

Leana: Da' stalpii aia cine dracu' i-o fi pus Costele, unii marl altii mai de§i?

Costel: Fa, aia marl sunt de telex §i aia mai mici sunt de fax. Ai fa, da' tu nu fusa§i la toaleta deloc "Ana ad, ca prea miro§i a divers?

Leana: Nu, ca ete imi fu frica s5 nu raman gravida de Ia inghesuiala aia.

Costel: E, acuma Ca ajunsaram, iti place f5 aici la mare?

Leana: Ce s5-mi placa IA §inele, ca aici e gara.

Costel: $i acum incotro o luam?

Leana: Ete o luam §i not dupa oamenii aia cu bagaje multe.

Costel: Mai bine tine-te dupe tiganii aia de ne furara papornita cu carnati §i galeata cu untura.

Leana: Ai Costele, cam cum e namolul de Ia Gheol?

Costel: Eu §tiu fa, cam cum e intre de§tele de la picioare. Da' is scoate tu opisu' cu efecte. la s5 vad, fa, tu cum stai cu inventaru. Tampoanele ti le lua§i?

146

Leana: Pal ce sunt vagon Costele?

Costel: F6, la cate vagoane ca tine am tras eu ajungeam locomotiva. A§a c6 is uita-te daca nu ti-ai uitat chilotii tip gogo§ar, furoaiele, gazu' de lamps pentru tras §i ventuzele. Ca daca nu te-oi trage, macar sa- ti le pun.

Leana: Ete cica asta e hotel.

Costel: Nu cred th, nu vezi ca" acolo scrie receptie. Auzi bä, da' nea Gore marceologul nu lucreaza aici?

Hotelieraimi pare rau, nu cunosc pe nimeni cu numele asta.

Costel: Cum domnule nu-I §tii, ala de scuipa cand vorbe§te de cand I-a traznit c5 I-a prins ploaia cu vaca pe camp §i el tinea lantu de schier in gura s'a se inchicla la pantofi.

Hotelierul: Nu-I §tiu, imi pare (au.

Costel: Domnu', aveti oclai?

Hotelierul: Unde doriti, la parter sau la etaj?

Costel: Ete, mie-mi place sus, c5 cand scuipesc s5 pletaie pe asfalt rublele de le dau.

Hotelierul: Lasati, lasati. S5 §titi c5 aveti apa calda toata ziva.

Leana: le bine ca tot trebuie s5 oparesc ne§te !aria s5-i fac aluia mic un ilic ca-I doare §alele.

Hotelierul: Frigiderul, de asemenea, v6 sta la dispozitie.

Costel: E foarte bine la, c5 daca vine soru-ta de la Gae§ti il intorcem cu u§a-n sus §i-o culcam in el c5 §i-a§a e obi§nuita de Ia ea de Ia fabric&

Leana: Auzi Costele, uita-te §i to de ni§te creci ceva sa fac focu-n balcon s5 gatesc.

Hotelierul: Va avertizez ca o sä chem pompierii.

Leana: Etete la el §i de unde le dau atata mancare? Da' domnu', aci e hotelul ala Lincurici?

Hotelierul: Da doamna, aici este hotelul Licurici §i este un hotel de 3 stele.

Costel: i daca noaptea este innourat de unde §titi ma firat-ai dracu cate stele aveti?

147

Hotelierul: Nu, dar trebuie sá §tiu §i eu cam ce doriti, c6 uite in bale v-am pus sapun lichid.

Costel: i daca yin °data beat §i beau sapunu' ce fac?

Leana: 0 le le Costele, sa faci bolboroa§e Ia gura dimineata §i eu sad zic ca le ai de Ia curve?

Hotelierul: In schimb va putem oferi serviciile room-service-ului.

Leana: Ce e aia, Costele, room-service?

Costel: E un service fa, unde-i repara tiganii ma§inile. Domnu', restaurantul unde e?

Hotelierul: Restaurantul este jos la subsol.

Leana: 1-auzi Costele unde ne dau a§tia s5 mancam, printre tavi, printre balti, or avea §i tantari a§tia Ia subsol?!

Hotelierul: Va rog sa completati formularele astea. Numele §i prenumele.

Costel: Numele §i prenumele.

Hotelierul: Nu d-le, cum to cheama?

Costel: Partag Constantin.

Hotelierul: A§a, numele tatalui.

Costel: In numele tatalui §i-al fiului §i-al sfantului.

Leana: A§a, Costele, zi-i tu, c5 eu ma inchin s5 facem impresie.

Hotelierul: Domiciliul stabil?

Costel: Mai intrebi?

Hotelierul: Nu, comuna.

Costel: A, comuna Ia Ciocmioieii de Sus. Domnu', da' balcoane aveti?

Hotelierul: Avem §i balcoane.

Costel: A§a, c6 ale lu' nevasta-mea s-au lasat de tot.

Leana: i ete colea se serve§te coca.

Costel: Fa" aici se clá Coca Cola.

Leana: Ete poste s5 fie coca colea, coca colo, da' sa le-o dea a§a nedospita, necoapta Ia oameni s6 sã- umfle

148

ca butiile, c15-i dracu'!

Costel:

Ete fa, iti iau §i tie o vats pe bar

Leana:

Daca nu, ne§te bomboane de coliva ca" simt cá a§ suge ceva pe nasip aria cand om merge.

Costel:

lote §i Ia nesamtata aia cum se increde cu tatele spre bo§orogu ala care se joaca cu ceva de nu vad c5 are acoperit cu ziaru dinainte.

Leana:

Ptiu fire-al dracu', ma spurca§i cu cucu' pe burta goals!

Costel:

Ce sa" mai fa- , s-a intors lumea cu aia-n sus. Si cred c5 le-a intrat Ia nasip pe acolo de nu-I scot decal cu buldozeru.

Leana:

Da' ce crezi, Costele, c5 le intra boldozeru pe acolo?

Costel:

E, daca nu Ie-o intra boldozeru, macar boldozeristu s5 le intre.

Leana:

Ete c5 m-apuca cu astupu§ pe co§u pieptului di Ia zaclufu asta de caldura. Costele, daca te bagi in apa s5 nu te duci departe c5-ti trece apa de ouale piciorului §i e§ti obligat s5 sumeti izmenele §i s5 rade lumea de tine. Costele, a§ linge §i eu o inghetata de Ia baiatul ala.

Costel:

Ho fa, ai rabdare Ca ajungem la hotel §i mi-o bag Si eu Ia frigider.

Salvamarul: Buns ziva, sunt salvamarul Dorel Mu§chete §i v5 avertizez ca" sunteti pe-o plaja privata.

Leana:

1-auzi Costele, cica asta e privata.

Salvamarul: Da doamna, va repet este privata.

Leana:

Da?! Si atunci de ce nu sta lumea pe ciuci ma, firi-al dracu?!

Costel:

Scoate 16 carpeta cu boboci §i intinde-o pe jos sa vada §i ei cum se Wale taranii pe folclor.

Salvamarul: Doamna, daca vreti vã invit Ia o plimbare cu barca in Iarg.

Costel:

Domnu', daca ai §ti cat e asta de larga nu ti-ar mai

149

Leana:

Gogo§arul:

Leana:

Gogo§arul:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

trebui barca.

Vreau s-o dau la produs.

Daca ii pui §i sapa-n mans produce-n acela§i timp.

Ce zice Costele?

1-auzi f5, te da Ia produs noaptea.

Pai ce Costele, ma pui sai Iucrez §i tura treia? Costele, ete aia n-are decat o ata printre buci.

Ia striga fa Ia ea sal sa intoarca s5 vedem in fats ce-are? Ai vazut fa pe unde trece ata vietii? Printre buci trece f5, firi-a dracu'. Ai fä, da' daca i se rupe ata nu se rade toata lumea asta de ea?

Ete ce s5 spui ca parca tu n-ai avut ata rupta §i nu s-a mai ras nimeni de tine.

Gogo§i cu magion avem.

(gusts din ea): Mmm ce gust are. Ba boule, magionul e de Ia tine sau e cumparat?

E facut In casa doamna..

Pe dracu', e facut pe marginea §antului, c5 iote are fire de iarba-n el. Costele, vreau §i eu un castravete de Ia ala de trece cu alvita.

Pal ce vrei fa tu de fapt?

Ete, vreau o tars de sugiuc, bigi-bigi, susan, ecler §i brags nestinsa.

Ete is atuncii§a o alvita s-o pui pe coliva, Ca tine loc §i de bomboana §i de lumanare.

Costele, diseara vreau §i eu cu §areta prin statiune.

Du-te dracu', mai bine nu te plimb eu decat cu calu' prin camera §i e §i gratis.

Salvamarul:

Costel:

Leana:

Costel:

Leana:

Costel:

150

UN PLUTONIER CONFUNDAT CU NOAPTEA

MOTTO: indraznetii au cea mai mare trecere de pietoni la femei, pe cand pentru proqti s-au construit pasaje

Gala Galac§an

Pluonierul: Soldat!

Soldatul: Ordonati!

Pluonierul: Ia vezi, ma, ce-i acolo?

Soldatul: Dom'plutonier, acolo este intuneric.

Pluonierul: Lasa ba, c5 am vazut §i eu cä este intuneric, ca nu sunt surd.

Soldatul: Dom'plutonier, ce fac inaintez precaut?

Pluonierul: Nu IA, mai intaj sloboze§ti raza din lantern&

Soldatul: Permiteti-mi s5 raportez, n-am raid.

Pluonierul: N-ai raza nu faci paza, sa- §tii asta de Ia mine.

Soldatul: Dv. mi-ati ordonat sa pun bateriile Ia incarcat pe calorifer.

Pluonierul: Si de ce nu le-ai luat prin apucare?

Soldatul: Pai m-am gandit

Plutonierul: Gura bai, aici nu se face a§a ceva, sa" pleci fara baterii.

Soldatul: Permiteti-mi sa raportez, s-au topit pe calorifer.

Pluonierul: Ba, ai dracu' §i-a§tia, incing caloriferul Ia sectie de-I is mama dracu' §i degeaba Ca not tot timpul e pe strazi.

Soldatul: Permiteti-mi s6 raportez, am incercat s5 le iau cu calorifer cu tot §i n-am reu§it.

Pluonierul: Bai da' prost e§ti, n-ai vazut ca. are 2 §uruburi. Se dau jos, iei elementii-n spate §i e§ti to insuti o baterie.

Soldatul: Dom'plutonier, cand vad Iuminile stinse Ia bloace §i

151

cand ma gandesc ce fac unii acum, mie-mi vine dor de acasa.

Pluonierul Lasa IA, treci in tufi§, c6 to acopar eu.

Soldatul: Da' de ce urla domnul ala de Ia 4: Hotii! Hotii!

Pluonierul. De prost ce e, ca hotii se scrie cu un singur i. Cat mai e ceasul?

Soldatul: Nu vad dom'plutonier, c5 mi s-a terminat fosforul.

Pluonierul: Da, sä ma uit eu c5 mancai pe§te.

Soldatul: Cat e ceasul dom'plutonier?

Pluonierul: Nu §tiu IA, cred ca mancai prey mult de nu se intelege nimic.

Soldatul: Am inteles. Deci, Ia ora cand nu se intelegea nimic la ceas.• •

Pluonierul: Nu a§a IA, Ia una din cele 8 ore de servici... scrie.

Soldatul: Servici, cu cati de i?

Pluonierul: Cu doi IA, nu s-aude: s,e,r,v,i unul c, i, al doilea.

Soldatul: Am constatat urmatoarele...

Pluonierul: Nu constatat IA, c5 asta vine de Ia constant care inseamna Ca ramai a§a cum e§ti, prost. Scrie... Am observat.

Soldatul: Am inteles. Deci: Noi stand constanti pe loc am observat o lini§te suspects atat de apasatoare ca ne durea §i umerii..

Pluonierul: Ia stai bä, tu e§ti poet sä faci metamorfoze?

Soldatul: Pal dom'plutonier, daca ma doare umerii ce s6 fac?

Pluonierul: Lasa IA asta. Ia scrie: ne durea umerii, pe mine de la pu§ca §i pe dom'plutonier de Ia cap, ca statea pe ei.

Soldatul: Dar eu am pu§ca grea?

Pluonierul: 5i tu crezi ca eu am capul u§or?

Cetatean in criza:

Nu va suparati ca" va deranjez...(gesturi de dus brusc la WC.)

152

Plutonierul: Soldat!

Soldatul: Ordonati!

Plutonierul: la incercuie§te-1!

Soldatul: (cu arma indreptata spre cetatean) Ba, is f5 cercuri sa nu ma mai obosesc eu.

Plutonierul: Nu a§a soldat, incercuie§ted de-a binelea.

Soldatul:. Am inteles. D5 ba, buletinu' .

Cetatean in criza: Poftim.

Soldatul: D5 136 §i-o carioca.

Cetatean in criza: Poftim.

Soldatul: (cu carioca pe poza din buletin) Dom'plutonier, acum chiar ca" I-am incercuit de-a binelea.

Plutonierul: Bravo, bä! De unde vii ma la ora asta?

Soldatul: Am inteles dom'plutonier aluzia, vá rog s5-mi dati vole sa-i servesc un pat in gura.

Cetatean in criza:

Hai dom'Ie, c5 nu mai rezist!

Plutonierul: Adica to nu mai rezi§ti care e§ti trecator, da' noi cum crezi c5 suntem ID5?

Soldatul: Efemeri, dom'plutonier.

Plutonierul: Auzi§i ba ce suntem noi. Tu de unde §tii ma chestia cu efemerul? -

Soldatul: Am citit pe pereti la WC-uri.

Plutonierul: Aha...

Soldatul: Dom'plutonier asta mi se pare suspect rau de tot cá prey se freamata.

Plutonierul: ce secret ai ma in tine de nu vrei sä mid spui?

Cetatean in criza: Daca ma mai tineti un plc yid arat.

153

Plutonierul: Vezi IA ce inseamna sã- insi§ti! Deci ceva tot exists. Mainile sus §i desfa picioarele.

Cetatean in criza:

N-a§ putea s5-mi ridic decat mainile?

Pluonierul: ?i ce ma aratam not ca aia care rupe bilete Ia WC?

Cetalean in criza: Nu, da...

Plutonierul: Nu dau ma, to plesnesc. Perchezitioneaza-I !Dana Ia piele. Cum e?

Soldatul: Curata §i uscata.

Plutonierul: Da?! Curata §i uscata?! De ce porti ma Iibresse? E§ti homosexual? Ia hai cu mine Ia sectie s5 vezi pulanu' meu de ce sex e!!

154

TIGARETA II

(FILTRU I, MUCUL III) continuarea seriei MUCH 1 §i MUCH 2

Ora 23 antimeridian

Ora 24 antitabagic

Ora 0 antitero

Ora 1 Trutulescu Si nu mai §tiu cum

Orele se scurg din ceasurile stewardeselor. Posesoarele de ceasuri se scurg §i ele.

Stenograma: Discutie undeva in aer intre piloti:

"uzo, cirtachis, papastratos, assos, ella, ella, bulanos. stewardesos" - Am citat din Platon, s5 moara mamas.

Stenograma avion turn de control:

- Ella, ella, la ce etaj sunteti, Ca nu va. vad?

- Aprindeti tigarile.

. - Pe toate?

- Nu, doar doua s5 va repereze luneti§tii.

Cronica temporarS:

Ora 23.30 2 avioane ucrainiene stau sd planeze prin decolare. Ele sunt de tipul IL 21. 2 poliV§ti teri§ti, adica redu§i la termen, deduc prin logics deductive Ca ele sunt inmatriculate in judetul Ilfov.

Ora 23.35 §eful aeroportului Otopeni scrie in raportu' de tura: "astazi se observe pe cerul lini§tit al patriei noastre cum 2 pasari de otel se gainateaza poetic pe antena parabolica a statiei noastre moderne de tip sovietic din 63. Avionul este condus de 2 greci cu scorul de 2 la 0. Elicele lor se invart in sensul acelor de cale ferata. Trupurile lor de otel mangaie aerul excitandu-I. Stewardesele nu se abtin Si mangaie aerul din cabina pilotilor §i dau de ceva otel. Drags mama, iti rup aceasta bucata din raportu'

155

de tura §i ti-o trimit ca compunere ca sa vezi ca ai facut rau c6 nu m-ai dat Ia pictura, a§a compunere frumoasa am facut."

Ora 23.40 pilotii au luat legatura cu turnu'. Pilotii fac schimburi de mesaje cu turnu'. Stewardesele ii fac in schimburi pe piloti. Turnu vrea rocada. Pilotii nu vor schimb cu nebunii de Ia *so!.

Un grup de majorete alcatuite spontan dintr-un grup de soldati de la Diribau reprezinta onorul. Pilotii avioanelor inteleg ca 5§.tia reprezinta poporul.

Programul orelor urmatoare din cadrul zilelor saptamanii ulterioare:

In timpul faptelor de pe Otopeni sotia col. Trutulescu carpe§te pici picolo treningul in care va urma sa apara la televizor. Ea ii brodeaza §i cateva citate celebre din gospoclaria anexa cum ar fi: "cand gospodina este buns treaba-n cask ti-ai pus ba strung?"

Colonelul Trutulescu someaza sentinelele: "stai cine e?" "a sosit caporalul de schimb" "tassosul la mine, caporalu' de schimb ramai pe loc."

Pilotii avionului in sfar§it trag un somn. Somnul geme de placere. Atunci pilotii it prajesc §i pe gratar. Pun mujdei pe el §i-I mananca. Gratarul le ramane printre dinti. Pilotii obositi urca-n hotel. Prin puterea obi§nuintei vor s5-Idecoleze. Receptioneru ii conduce cu paletele spre camere. Sunt aduse §i ni§te para§ute. La vederea pilotilor parautele nu vor sa se deschida. Atunci pilotii le arata "Pumnul §i palma" §i para§utele se deschid. Dumitru Popescu, autorul romanului "Pumnul §i palma", i§i cere drepturile de autor macar cu una dintre ele. Una dintre para§ute ii indica decat palma. Avionul intre timp este tras pe pista. Incepe descarcarea. Soldatii dau din mans in dreptul baxurilor. Primii care se descarca sunt insa soldatii. Trutulescu picura de fericire. Trutulescu intreaba turnu de control: "ce fac vame§ii" raspunsul vine prompt: "vã muiesc d-Ie colonel". Trutulescu raspunde evaziv §i-a§a ramane. Tirurile se incarca cu baxuri, capetele se incarca de nervi. Tirurile pornesc spre Scrovi§tea. La auzul numelui acestei localitati placutele de franc se umfla. Ascun§i in iarba 2 securi§ti se curesc. Ei aduna intre timp §i informatii. Informatiile

156

ajung Ia Tapu. Tapu le rumega, dar nu le poate inghiti. Atunci i le rumega doamna Zoe Petre. In camera intra brusc doamna Nadia care este de acord §i ea cu ideea flagrantului.

Telegrame de Ia politia rutiera Arad catre politia Bucure§ti:

S5 traiti. Stop. Urmarit Truti. Cedeaza trecerea. Nu §tiut ce ordine executat. Atentie cad bolovani. Noi stem pans Ia not ordine in expectoresprectativa. Noi ramas pe pozitii de zebra.

- Incercuiti zona.

- Am inteles. Trimiteti carioci.

- Truti intrat in bar. Ce facem?

- Beti Coci Cole sá nu se prinda.

- Ati pregatit treningul?

- Da, pregatit.

- Atunci arestati-I.

UNDEVA IN VAZDUH

In aer se zboara discutii intre pilot'. Aeronava ucrainiana aplecata de Assosuri intapa Romania intre atmosfere.

Discutie operative piloti:

- Davai vodca.

- Dati-a§ over. Kaniet vodca, comandant Vomitov iote plosca.

- Ok. Noi ce doing facem?

- Noi transfer Papastratos via Assos pe plaiuri Carpatos.

- Ce zice camarad?

- Daca §tim ce transportam in Assosuri s5 sunam la tel. 89.89.811 Si vom ca§tiga Kalanikoave Ia acela§i pret.

- Aici turnu' Vasile, ofiteru de servici. Am primit cererea de aterizare. Mai invartiti-va o tars 'Dana i-o dau lu' §efu'.

- Vasile, nu to mai uita ca idiotu prin stele, c(1 am aterizat de o juma de orb' Si nu §tiu incotro s-o luam.

- Turnu catre sol receptie.

- Sunt solul, ma uit ca prostu' Ia turn, deceptie.

157

Intre timp is unitatea militara soldatii schimba posturile pentru Ca ei demult sunt postatuti. Santinelele ranjesc idioate Ia tiruri §i cer o tigara. Din convoi Ii se raspunde prietene§te cu un deget care le vizeaza dantura. Agentii SRI camuflati in cos-tume care imita baxurile se bucura c5 le-au pus-o SPP-ului care de fapt chiar asta inseamna. lzbanda ii is de minti. Truti ii is de fraieri §i schimba traseul. SRI-i§tii ii cants:

"Mi-a §optit o tigarea

C-ai s6 infunzi pu§caria

Truti, Truti drags"

Convorbire interceptata de un radio amator care se juca " Nu to supara frate" pe Internet

- Vulpoiule, vulpoiule, sunt boul ce mai fac?

- Ramai a§a cum e§ti.

- Boule!

- Ordonati.

- Anunta toate ciorile cu terminatia taher s5 princla ultimul stol.

- Altceva?

- Zi-i lu' nevasta-mea sa-mi trimita catu§e de.schimb la parchet peste o saptamana.

- efu, da' parca aveati gresie §i faianta.

- In celula sper sa n-am, c5 racesc. Terminat.

- Te cred §i eu

Truti catre nevasta-sa:

Azi Alec Ia Arad cu un ziarist sa- ma dau prins. Daca nu ma dau Prince ma dau Cotabita, sa ma gaseasca sigur. Vezi c5 prin iunie-iulie yin doua vapoare cu chiloti. Prijoanele to §i-mi trimiti §i mie ni§te schimburi Ia Jilava. Cat Iipsesc eu sa nu ti-o iei in cap, Ca t-o dau in gura. Vezi c5 trebuie sa vina nea Emil sa ne dea indarat imprumutul ala ca fiu-sau fiind burlac i-a luat decat o garsoniera de 600.000. Hai, m-am terminat. Sunt inchis. Aa, scuza-ma. Sunt inchis, m-am terminat!

158

PASOPTISTII

MOTTO: Ochiul stapanului ingraqe calul, dat ochiul boului nu ingraqe vita

Nicolae Titulescu, bl.d13, sc.1, ap.7

Rossetti: Frate Balcescu!

Balcescu: Spune, frate Rossetti.

Rossetti: Te gandeai to vreodata ca o s5 ajungi pictat pe bani?

Balcescu: Nu, frate Rossetti, dar sã apar in cartea de istorie §1 s'a nu primesc nici un drep± de autor asta-i cuimea copyrightului. Ai auzit c5 a avut lac o convem,ie in Tara Romaneasca Si Moldova?

Rossetti: i in ce limba s-au inteles, ca daca vorbeau ca-n 'Tare Romaneasca nu inelegeau aia din Moldovai daca vorbeau ca-n Moldova nu intelegeau

Balcescu: Auzi, cand hotaram Inceperea revol4ei?

Rossetti: Stai sa# vedem Chestiunea Zilei §i ne hotaram dupa aceea.

Rossetti: Am auzit ca. Ia Pesta a fast eliberat din pucarie revolutionarul nostru banatean Eftimie Armasaru.

Balcescu: Poate Eftimie Murgu.

Rossetti: Lasa ma, Ia cat e de statut in pu§carie e Armasaru clar.

Balcescu: Ai auzit frate Rossetti ca- pe campia de la Blaj s-au adunat 40.000 de oameni in majoritatea lor ni§te tarani?

Rossetti: Pal de unde §tii?

Balcescu: Pai cum a inceput Simion Barnutiu sa vorbeasca, taranii s-au descaltat de s-au ofilit microfoanele aluia.

159

Rossetti: Cum ma, 40.000 de suflete au facut lucrul asta?

Balcescu: Nu IA, 40.000 de corpuri s-au descaltat, dupa aia au mai ramas 40.000 de suflete.

Rossetti: Dar tu ai fost acolo?

Balcescu: Am fost.

Rossetti: i cine-a vorbit cel mai dur a§a?

Balcescu: Cel mai dur a vorbit Aron Pumnul?

Rossetti: De unde §tii?

Balcescu: Pal uita-te in gura mea.

Mo§ on Roata: Dreptate §i fratie, ba nepoate.

Balcescu: Dar stai putin, cine e§ti tu?

Mo§ Ion Roata: Sunt Mo§ Ion Roata se invarte§te tac, tac, tac §i femei

tot mai propte§te pac, pac, pac.

Rossetti: Si tu nu trebuia sa fii in Moldova, ce cauti aici?

Mo§ on Roata: Am venit cu badea Callan s5-i arat drumul spre

column&

Balcescu: Hai, du-te, mo§ule.

Mo§ Ion Roata: Freptate §i deptie.

Rossetti: lar ai venit mai, Mo§ Ion Roata.

Mo§ Ion Roata: Imi pare rau, nu sunt Mo§ Ion Roata. •

Rossetti: Dar cine e§ti?

Mo§ Ion Roata: Sunt badea Cartan.

Rossetti: Si eu de unde s5 §tiu?

Mo§ Ion Roata: Pune mana pe columns §i-o sa vezi.

Balcescu: Masele bucure§tene s-au ridicat §i ele.

160

Rossetti: A§a, sä \fad pe ce mai mananca boierii acuma.

Balcescu: Frate Rossetti asculta acum discursul lui Ion Heliadem Radulescu.

M: In caz cä v-adapostiti sub pomii fructiferi sau nu, fiti atenti Ia guvernul provizoriu compus din: eu, motanul Danila sunt cel mai aprig motan, maiorul Cristian Wilhelm Tell, Stefan Golitu, numitul Popa Japca, asta...

apca §i capitanul Plecimuianul. In aceasta actiune a maselor s-a remarcat Ana Ipatescu impreuna cu celelalte bulevarde precum §i-un grup de dorobanti din Craiova care practica un umor vulgar. De.aceea cer o alts adunare populata Ia Lugoj cu elevi. Am auzit c5 trupele tariste ocupa la§ii, 55, bine ca trupele ia§iste nu ocupa tarii, 66, 55 de 2 on"55", am zis. In curand o armata otomana de 20.000 de oameni va veni in frunte cu Suleiman Pa§a, fiecare cu cate-un suleiman in frunte, as buns nu?

Rossetti:. Bine, tataie, revino-ti.

Mo§ Ion Roata: Auzi, mie sai nu-mi spui tataie.

Rossetti: Dar cum vrei s5-ti spun?

Mo§ Ion Roata: Sa-mi spui mamaie, c5 mi-am facut Ia creier oper4e

de sex.

Balcescu: Bine, Mo§ Ion Roata, hai slabe§te-ne.

Mo§ Ion Roata: Da? 2 antrenamente pe zi, fara paine §i fara mancare

seara.

Rossetti: Du-te, ba, dracu' §i-atunci Ia ce mai facem revolutie?

Mo§ Ion Roata: Frate Rossetti, §tiai Ca la adunarea de Ia Blaj a venit

§i Avram lancu din Vidra de Sus cu §erpar Ia brau §i inconjurat de cainii de habsburgi?

Rossetti: Frate Balcescule, deci Vidra de Sus, §erpar, ciinii,

161

pal asta e erou sau dresor de animate?

Balcescu: Frate Rossetti, timpul a sosit §i pentru noi. Zbarnaie Europa de revolutii §i noua ne zbarnaie burta de unire.

Rossetti: Unire cu tara?

Balcescu: Nu, cu §ira spinarii. Si acum bade hai, lass-ne, cä avem de discutat. Du-te Ia pra§it cal n-avem ce manca Ia toamna daca ne bags a§tia in pu§carie.

Rossetti: A§adar fratilor, dreptate §i fratie, a§a va. sta scris pe steagul nostru. Vom face un drapel tricolor din 4-5 culori §i in mijloc un chip de roman sanatos.

Balcescu: Dar de ce sanatos, frate Rossetti?

Rossetti: Ca nu trebuie sã raceasca cand iI falfaie vantul.

Balcescu: A§a e fratie, dar nu mai bine punem noi un bizon?

Rossetti: $i nu e acela§i lucru frate Balcescule?

Balcescu: Ai dreptate §i pe cotor scrijelim cu cutitul !ui Avram lancu.

Rossetti: Frate Balcescule, dar daca ne doare?

Balcescu: Pe cotorul de Ia steag obsedatule.

Mo§ Ion Roe& Indreptare §i prostie.

Rossetti: Va rog dati-I afara pe 51 !Atari ca noi nu modificam zicatorile de pe steag dupa pofta mujicului. Frate Balcescule, da un fax catre toate filialele din tara sa s-apuce de revolutie c5 e momentu sa realizam eventu'. Frate Balcescule, unim tara §i !Liam campionatul sau ne aresteaza §i jucam in cupa ligii? Auzi, frate Balcescule, ce face lancu asta Ia Targu Mum§ de nu ne mai a nici un semn?

Balcescu: Cants Ia fluier in doua limbi ca sa priceapa §i romanii. Eu cred ca daca-i dam o diurna mai buns vine §i Ia noi sa ne sufle-n dud&

(suns celularul)

Rossetti: Alo, lasati mesajul c6 v5 caut io cine ie? la§ul?

162

Da, va ascult. Minune mare fratilor. Moldova a intrat in sfar§it pe Connex.

Balcescu: Ce zice, frate Rossetti?

Rossetti: Cica s-au conectat la revolutia noastra o gramada de lume: boieri marl, boieri mici §i bere, liber profesioni§ti, §omeri §i alcoolici.

Balcescu: i din lot cine mai face parte?

Rossetti: Ia ascultati, cica din lot mai fac parte, in poarta Cuza, linia de fund: Conta, Alecsandri, Russo, Ia mijloc fratii Rossetti §i in fata it bags pe Kogalniceanu.

Balcescu: A promis la toti c5 daca moare de viu o sa se ingroape fluierand sub dudu' lui Horea.

Rossetti: Poate gorunu'.

Balcescu: Suna urat, frate Rossetti, "gorunu".

Rossetti: Doborarea jugului feudal de lemn §i inlocuirea lui cu unu tapan de fier forjat, abolirea a tot ce e de abolit §i cand nu mai e nimic de abolit insanato§im, desfintarea bisericutelor intre boieri, impropietarirea taranilor prin datul de pamant cu ei, dezrobirea §i boierirea tiganilor, inrobirea §i tiganizarea boierilor.

Mo§ Ion Roata: Ba talc& mai pot sa" dau ni§te vorbe de duh?

Rossetti: Da, dar cu conditia sa"-ti dai §i duhul dupla aia.

Mo§ Ion Roata: Ba taica, scoateti proclamatia, luati-o in mans Si

aratati-o Ia lume din ora§ in ora§.

Balcescu. Ai auzit, frate Rossetti, ca Kogalniceanu a fost surghiunit?

Mo§ Ion Roata: E, lass tats, ca poate ii trece reumatismul.

Balcescu: Du-te, mo§ule, §i s6-ti fie aia u§oara.

Mo§ Ion Roata: Daca to referi Ia ce ma gandesc eu sa-ti fie ru§ine,

163

bad taica!

Balcescu: Nu, nu ma gandesc Ia aia.

Mo§ Ion Roata: E, atunci de impotent' numai de bine.

Balcescu: Frate Rossetti, sunt insufletit de marile idealuri solide.

Rossetti: S5 mori tu!

Balcescu: Da, pune m'ana s5 vezi pe viu emanciparea taranului.

Mo§ Ion Roata: indreptatirea fratiei!

Rossetti: Frate Balcescule, prietenii no§tri care formeaza diaspora exilului extern din afara tarii ne ajuta foarte mult. Am primit de la ei programul revolutiei. lacatavil-a§.

Balcescu: Aha. Chiar uite programul. 0 fi in Fox Pro sau in Word 97?

Rossetti: Nu §tiu, frate Balcescule, dar c15-i citire odata, ca eu sunt conectat Ia Internet dar nu mi-am luat computer.

Balcescu: Pe Ia 4 dimineata scularea Ia lupta.

Rossetti: Si pentru 5i batrani?

Balcescu: Pentru 5i batrani Iupta scularii. Urmeaza alergare §i violare prin Ardeal §i prin Moldova. Pe Ia 6 repetitie la cantece de revolts §i injuraturi. Pe Ia 7 vocalize cu nevestele boierilor stranse de gat. Pe Ia 8 servirea micului dejun, gratar Ia protap, file de tenis cu p §i fudulii de baler. La micul dejun se ia ceva-n gura dupa masa, cä nu se §tie cat tine revolutia. De Ia 8 Ia 9 se ascut cutitele §i steagurile §i de Ia 9 Ia 10 se cracesc furcile. De la 10 Ia 11 se bat nevestele preventiv, c6 nu se §tie cat tine revolutia. Se ia ramas bun de Ia sotiile altora, dupa care se pleaca Ia lupta. Care ajunge §i Ia revolutie va beneficia de locuri Ia geam in pu§carii. Se vor blocs drumurile prin intrebari incuietoare. Se vor distruge podurile prin ruperea coloanelor Ia aia care fac podu'. De la ora 18 se va

164

transmite mare unire. Copiii §i pudicii sunt rugati sa nu priveasca la televizor. Pot sá priveasca decat impotentii, femeile §i batranii.

PREZENTARE DE PRODUSE

Mediatorul: Nu va- suparati domnul, ca mai rau nici nu va pot spune, dar cum se nume§te firma care produce aceste obiecte de uz casnic si agricol?

Prezentatorul produselor: Firma se nume§te Antijeg General International §i

e o firma romana facuta in paralel cu coreenii.

Mediatorul: Poate in colaborare cu coreenii?!

Prezentatorul produselor: Gura, c5-ti dau cu spray-ui! A existat o incercare §i

de colaborare cu coreenii, dar am colaborat-o mai mult pe soru-mea. Vezi acest spray care are un potentiometru?

Mediatorul: Ce face acest potentiometru?

Prezentatorul produselor: Te bate cu metrul 'Dana iti cre§te potenta. Pentru c5

firma noastra are deviza "daca spray-ul folose§ti toata ziva nu pute§ti. Urmatorul nostru produs este

noul sapun de baie cu plutitor.

Mediatorul: La ce trebuie plutitorul?

Prezentatorul produselor: S6 nu-i pierzi in cads c5 plute§te deasupra jegului.

Acest sapun are avantajul ca iti face pielea catifelata pe acolo pe unde deja este.

Mediatorul: (in ca§ti aude un telefon) Da, stimata doamna. 0 telespectatoare ne intreaba ce forma are acest sapun.

Prezentatorul produselor: Are o forma total impenetrabila, daca la asta va

referiti.

166

Mediatorul: Bun, ce aveti mai departe la prezentare?

Prezentatorul produselor: Da, mai avem periuta de dinti cu §enile.

Mediatorul: De ce cu §enile?

Prezentatorul produselor: Sa# se urce pe muntii de tartru de pe dinti. In schimb

avem gelul pentru dinti.

Mediatorul: Extraordinar, §i cum arata dintii daca-ti dai cu gel pe ei?

Prezentatorul produselor: Arata mai sexy, ca-i poti da pe spate. De asemenea,

avem o antipasti de dinti pentru cei care tin regimuri de slabire.

Mediatorul: Minunat! Cum?

Prezentatorul produselor: Pal iti creaza cu viteza ni§te carii sanatoase, de

intr-o lung nu mai ai cu ce s5 mesteci.

Mediatorul: Dar after-shave-ul cu care te dai dupa barbierit nu aveti?

Prezentatorul produselor: Nu, avem after-shave-ul cu care te dai inainte de

cite on vrei §i dupa de cite on vrea el. i le pot oferi §i alifia Ben-Gay, o alifie americana.

Mediatorul: Dupa nume pare a fi chinezeasca.

Prezentatorul produselor: Nu, nu Ben-Gay este alifia pe care a inventat-o

homosexualul Ben.

Mediatorul: Multumim pentru recomandarile facute §i dati-ne o deviza in final la produsele dv.

Prezentatorul produselor: Cine nu cumpara produsele noastre inseamna ca

va avea mai multi bani pentru produsele altora. i v5 mai putem oferi detergentul Pronto cu care poti da §i telefon.

167

Mediatorul: Dar garantie aveti Ia aceste produse?

Prezentatorul produselor: Avem garantie, dar una singura la toate produsele.

Daca se strica unul trebuie s6 a§teptati sa se strice §i celelalte, ca altfel nu e valabila.

Mediatorul: Eu m-am hotarat, cumpar filtrul de cafea cu mucuri de tigara, aspresorul de udat plante artificiale, desfacatorul de damigene, piciorul de calcat rufe, du§ul cu microunde, chiuveta cu lighean, cads cu scara interioara §i ra§cheta din piele de caprioara.

Prezentatorul produselor:

voie sa va spun ca- ati facut o alegere penibil de interesanta.

Mediatorul: Multi telespectatori se plang c5 au facut burta. Aveti vreun aparat special?

Prezentatorul produselor: Pentru burta avem ceva special pentru falci.

Mediatorul: cum functioneaza?

Prezentatorul produselor: Le blocheaza falcile Si nu mai bags-n ei.

Mediatorul: Nu, ma refeream la abdomen, Ia mu§chii abdomenului.

Prezentatorul produselor: A, pentru mu§chii abdomenului este necesar

aparatul de facut abdomene. Tu stai langa §i el le face singur.

Mediatorul: Va multumim foarte mult §i v5 rugam in incheiere s5 ne spuneti ce produse utile va mai crea firma dv.

Prezentatorul produselor: A, sigur. Firma noastra va produce in continuare

veioza cu fitil, aurolacul electric de §ters parbrizul manual, spray-ul de dezghetat carnea §i vibratorul pentru femei gonflabile.

Mediatorul: Va multumesc.

168

EPILOG

La aparitia acestei carti evenimentele s-au precipitat atat de branzos incat el, autorul, §i-a dat seama c5 nu mai avusese demult o femeie, de§i niciuna nu §i-a dat seama de asta. Evenimentul a surprins chiar §i pe agentii Scolii de Agenti Termici care de frica acestei cart' au refuzat sä se mai §tearga cu prosoapele inoxidabile din dotare §i s6 se mai spele pe dinti cu periuta din par de Camel.

In carte puteam apela §i la urmatoarele expresii:

- "costumul lui era de culoarea oului de rata complexata"

- "ea era genul de patroana in plata cu masa imprumutata"

- "nevasta-sa avea un jerseu pe ea, pantofi cu toc inauntru §i ciorapi cu abtibild care imita epilarea"

- "motivul pentru care am vrut sai fac revelionul in creierul muntilor a fost tocmai lipsa acestuia"

lath a§adar cateva din expresiile care ar fi facut din cartea asta una genial& Dar cum genialitatea este iresponsabila ma semnez ca unul care n-a avut in viata lui vreo responsabilitate.

Cu modestie impardonabila, al vostru SEMAKA!

IULIE 1998.

169

DIN SOMARUL COPRINSULUI

1. Smecherul - Monolog de cater 9

2. Pro Patria - Emisiune telespectatorizata 12

3. Manastirea Arge§ului 17

4. Scrisoare din armata 19

5. Horea, Clo§ca §i Cri§an 23

6. Tataie §i nepotul adormit 26

7. Jurnal de Cotroceni 32

8. Plutonierul §i librariile in ajun de Mo§ Craciun 35

9. Doi tigani aproape comercianti 40

10. Po§ta§ul 45

11. 2 homo sapiens dar homo Ia ofiterul starii civile 48

12. Povestea lui Harap-Alb 51

13. 0 hoa§ca Ia planning familial 55

14. lmbecilii primaverii 58

15. Plutonierul §i pre§edintele Ia aeroport 63

16. Interviu cu violatorul din Herastrau 66

17. Oltenii Ia ora§ 68

18. Inginerul agronom 75

19. coala de dementi 77

20. Transhumatul Ia sexy-shop 79

21. Cultura vasta a autorului 82

22. Nea Gheorghe Pliscul zis Hardiscul 83

23. 0 zi din viata nevesti-mii 87

24. Calugarii 90

25. Un bocet oltenesc 96

170

26. Multumiri pentru realizarea cartii 102

27. Telefon Ia Horoscopul Zilei 103

28. Interviu cu 2 prezicatori 107

29. Interviu cu 2 militari romani intor§i din Albania 110

30. 2 tigani studio§i 114

31. Interviu de-am pururea pe-o strada 118

32. Femei nu v5 maritati niciodata 122

33. tiri filmate 125

34. Radio parti tiganesc 130

35. Plutonierul §i matrimonialele 136

36. 2 tigani Ia doctorul pu§cariei 142

37. Oltenii pe litoral 146

38. Un plutonier confundat cu noaptea 151

39. Tigareta II (FILTRU I, MUCUL III) continuarea

seriei MUCII 1 SIMUCII 2 155

40. Pa§opti§tii 159

41. Prezentare de produse 166

171

IN CURAND DE ACELASI AUTOR:

- VIOLURI DE DOMICILII

- DEFLORARI IMOBILIARE

- SPARGERI MATRIMONIALE

- GHERGHEFURI HIMENALE