DACIAPREil$TOFIICA

DE

NICOLAH ilHNSU$IANU

CU O PHEFATA

DE

Dr. C, l. ISTftATI

t- -=ft!OE€-

BUCUHESTIEditura ARTEMIS

20ts

TAELA DE MATERIEl'.{itr$

Dra {nnt*rux,rr.r ** psriodul pnl,rolltlol' ])riwi{ lttcttilot'i tti l}actsi. C{uililr;tirnea pr{naitittl .*t*terirrld pi morald ip

.!iur*far,

flnrillcafiunea lipacelor Freistori*sFerlodul pett,ol a*nl s*n poloito

it. fuu**iutt*et neor*icd. curee{u[ s*reackta* iart aec&itz p*titsg .E+numeutrle trr*lstorlce ate tr.rclei . . ,

".jil. Vlassugegr eroit:e lctasge " . , ,Iir" '{wtnulwr snu *nrmdiht[ tui rttile r{in ixsuta albrr {Latcd,r

t. Hsc6te$ abderita tlespre ins,ra 9i temprul rui Apollo din finutul Hy-pe rboreilor

2. f.atorra si Apo]lo- profefii Olen gi Abaris din.larc Hyperborejlor .3. Hyperboreii din lege*dele Apoliniee

5, Cel$ii de i*ngi iesula Hrrperhoreitor

--_ 6,,Insula ,iltllr+.{ {L*uee} consecrard zeului Apollolrl' Ilfiindstirsa. Atbrt tu woud_ ntturr, T*radili*uea rtamdnd, d*sgrt 't.wapt*t

printitiv *t fui -4!olto din Insulu l-eace {Albft)1, Vastitatea Ei magnificenta llf,uistirei Albet. Legenda romini desprt: origiaca divirrd e ll*n*stirei Albes' Tradilirnile rom&ne despre temprul rui Apollo din insura Deros . .r. concluziune despre reo:rplar rui Apolro flyperboreul din insura Leuce

sau AlbdrrI. Mauilela tawemorsrirsc are hti osiris. Ergetriliunea &ti os{ris rd rsbu..-!1y$j!ian;te gi legende{e deslrt rapt* sa w -Typian

rti* ;ari A'it*it * , .VIII. Brssda ca* *riagd, de fir*g a hi No,uaii*rlr;us. "{Jn ntan*mewt e(r-

tn e mar a tia ! tnt r.t4 i*trod*.c at" ea Agrte*lta r eixfonumentslo llogalitice ale trrsiolN. *f *nk{rete, rar*clerut gi deslinatilotca lar

X. T'erutini tiberi patris, . " . . . .

1. 'Trrsppopirur &rroprt'rj iri6q. Culea csa admirabilf a Hyperboreitror

_-- ?. 'Hiagrnaiaq,,lp*,t 6Er/. Cf,ilc sacre ale ScifilorXl._Sirtalacrele rtIegatitice atu Dtui*itdlitor p){witiae pe{asgeX I I Priadpalet e Diatuitd li .Fr eista rtu e' at e iac t ci

1. I{erus, cerus, *ianus, duonus, cerus, ceriul, c*raiman, ceriul domnur ,2- T*ia, Ii. Tcllus, Terra, pimgntul .3" Saturn ca P:ir:reeps Dcorum, Manes, Dcus Manus gi TriEtapaq (Tfltel) .,*. Saturn adoraf in Dacia sub *umele de lld'Afl"o!-rq ,ef d*off"*oi. S;*,rt*"

crul sfru dela Porgile"rle.tsr5. Saturn ca Ze$q iaril pi Ookias Caeli filius6- $stsrn euorrt la cultul archaic cu nuunele de ,{J1"oi,;gi(Omul)

.7. Saturn ca tariq dptr;aq p4ircrog ;,by,io*a, ai1{07-r,q" Simu}acrul sf,u cel colo-

))

t

34

It

Dt

)t

?(l

8065

91

9497

104

11$7.t,)

l

126

rl}0

15016r

I

t?s}}

L8!186

197

3*3305

21.1

2L',taat

!25

CXYT :!IOSIJ}TIi$TEi*E I}ITEI5TORICE AI'E DACIE]

fjagioe -

S" Figura lui f,*riE,$a*i1{dpr;to6 p'i1ra;o';*:Lp6ona} gi a lui }upiter din Otrico}i ' :i:tl. Rf,**,'feo, "Ili1,'Peia 342

ts. Rhca sau &Iama mare, adoretE sub ntrnele de flacia' Terra Sacia

qi Dacia Augusta 951

tl. Rhea sau MarRa mare eE Bumelo de Dachia 9i Dochiana i-rr legeadele

romise 256

12. Deciana gi Caloian.Cybele 6i Attis' Sibylla Erythrei sau DacicE - " ' 2fi8

XII|, Iqot fr,ol,wdt, Altarele iytlo!*t r{e S'e tngltle Carai*t*tt.'. ' ^' ' ;,'. - ' 27'3

xirr" ;:;;;;;;;;. 6;, *noi ciritthti rte pe nwxtel* ;ltt,"s din !ar* Hvter-

bore{lor986

1. Poriliueea geergraficE a muntelui Atlas dupl legendelc eroice ' $

9. Prort:etheu lncatenat pe Columna Ceriului din Dacia ; ' 295

3. Prometheu pironit pe muntele Caucas ditr Daeia 303

4. Promethclr incateuat pe stincile rnuutelBi Fharanx (Farirng) din-Eacia 306

5. colu*na ceriului din carpa$i ca emblemi eacrd a acropolei din lt{ycena ' 310

6. Columna Ceriului din Carpaii ca simbol al trinit[1ii eglptene g?s

?. Titanul ;\tlas strS,mog a1 Ausonilor, columna ceriului din carpa[i ca $im- 34:

bol al vie1ei eterne ln religlunea etrusca ' i ' ' ' r $

$. Crhrn-rna ieriului,din Carpaii ca sirnbol al nemuririi 1a Pelasgii di,n Sicilia . 349

g. colurnna ceriului din earpagi pe manElne$telc funerare a1e carthagenei . 355

10. Legenda lui Prometheu in c**tecele p1Bics rsmf;Ee' Frin'la varianti 359

rr. Ia[enda lui Frornethcu i* c{nteccle t'roice tor*ine' A doua variar:ti' ' 1fi+

12. Primctheu ca fieb; *'tg'469a3, &Iittrras genitor lutninis, Detrs Arirnanius " g?0

13. Fromctheu {Mithra} ca'$.i,6 i,' "itpo;, invictus clc petra nalu$' tn colin-

dele romine 3?S

14. Leger:da ltri Prornetheu ia istorie 381

rS. Tiinel Atlas ln ctntecelc eroice romAne 3S3

15" clr6!s! epie despre Atlas, ilfedusa si Fe_rseu ln tradiliunea romlni . . 386

i(I.t, -r,4rq 1*ogtro;. Cplu*na frorsd.tti lfiugd Istrul d* jos ' l{sg

,f, Ir'.L r.rgaxitog sr,p1or' Columnele lui Hercule n?'i

t. Veshile tracli[iunl despre Colrrmnele lui [Iercule r

IJ, Tl.rienii c*uti Columnele ]ui Hereule l*ngE strimtoarea Mediteranei I{o'

manii }a*ga Marea de liold :ig9

3. Columnelc }ui Hercule }*ngi' Oceanos potamos sau Istru 401

4. Insul* Erytiria sau Bugata kingfl Colurancle lui Hercrrle " q04

5, Insula Erythia sau ltugava de linga columnele lui Hercule noroittr l(*pv'q

si Cernc 413

6, InsElele numite fdlerga (Gadira) de l&ng{. Columnels lui Hercule ' - . 't1?

?. Colurnnele lui lIercule n*mite lftiipr l'a$s'-pi8as (Gherdapuri) ' ' ' - ' - 4xI

8" colurnna lui t{crculc numitd calpe lnngd Porfile-ele.fier 4l'l

9. A dcua columnE a lui tlercule numitf,Abyla{*. Abi}ai in muBtiidc apus

ai l{om&niei 4'JS

1(r" Argoaaugii intorcladu.se i}} Elada pc oceaaoe potaEros (s. lstru) tree pe

linqfl Coiumnele Iui H*rcule ' ' ' '138

11. Ernporielc 'fartessos is. Tcrtessus) ;i Cernpsi [&ngi Columnelc iuiHercu]e 4'+1.

XV\I. Hn$ r;p*xhlcr,r;e tdulot. Un simtilacrtt preistoric at hti Haguleix albia

rdului Cerna 45t)

XVffL Obelisewt dela Potroxragi 461

xIX. Canstraelit*ile Pelasge ln D*cia. arigtuile Arfiitec'lurei Cyclapice. . . 461

I[enumentelt Freistorice *ts artti Toteutico irr l]acia 48:

XX" Originile *feta{-*rg'iri,,YXI. Talstete Eschutotod*e ate Hx*pet{toreilor ,

xxIL xol).xrto; rwt.*colu,t4ttfl t\it tnaltd. de arsntd dfu rtgilmta $dafililor

fi{us {Alt) 500

TABLE DE I{.{IERTE CXVII

XXfiL Cruterul *l *tornd fu le Colaw** Cerlulili iu torlafi . . .*H:xxll/, Errltt| yqat4 gzeyal*1.*cilwttx*it ce$ *tare de oo,,oirirrotd rai {Jr*rt,S*tyrn,gilae. ..rr 5041. Evhemer despre Calumna de aut dedicati lui Uran, cte" . . . ;,, r ))r. Patrir lui uran iu regiunea munlilor Atlas. .{rabia ferieite a lui Evhemerlinga riul Oceanos (s. Istru) 809B' Insula numitx panchea (peuceJ iE istoria sacrl a Iui Evhemer . $1?

-_--4. Olympul Tdphyliu tlin insulnpa*cheei EI6)tXY. Xguora pql,a.-Merele de a*r alc Gseei bZ|xxw' xgt'orro* xaes.*L*nd de *wr *teseeratd se*[ui, M*rre in reg{*xea *tun.

toasd nswitd Calchis {Ca$Q : . StE1., Legenda gree eascE despre phrir..s gi Helle, Argonaupii pleaeEs pre corchi*. *?. Regiunea muntoasi nurnira Colchis HngE Isk;l de io; S:?3,_capitala 6i reqedinfa regerui Aiete (fria, Dioscurias. sevastoporis, astHriTirighina) _ Sf 6+. Lina de aur un palidiu al trilrurilor pelasge pastorale qi agrieole . E4T5' Argonaufii ripind rina de aur se intorc spre Elada. cere doue cursuri

preistorice ale Istrului, unul spre Ad"ria (Adrian), alt,lsprepontuleuxin. $r16' o rnulgime enormfi, de rocuitori din &egatul lui Aiete persecutfl pe Argo- ))nar.rfi pdnE ia AdriaticE, Ei rEmin pi se stalrllese in Istria. 854

Originet qi limba Rorninilorlstrieni , sF*ratrola Ilxlni pierdut {rtrin ovangelia. S. Lucn c*p. XyJ. , 67yTrad*tere i* diale#*f , ro*dv,ilor d{* lstii* ifl tatfigaftrli,nre c$ tefifwl rofiNi-nescc{elaa"nultySt*.z1dt. " r.., . B

Dia plflngerile profetulul leremla, Cap. y . E?6?. Legenda dcspre rd,pirea lfuei de aur iE carntc[e]e ercice y*rndne 5?B8. Medea tn cintecele tr:adifionale rom6ne . . EBog- o remiuiscenlE despre numerfi eroilor Argonau[i in cintecere tradigionaleromf,ne

EA410. Nephele sau r\ebula in tradigiunile romflne 586x.I, Phrisus {ilrgi;'o6), un Bulne vechiu patronimic in nordul Dunirii de jos . $g0

-_ I?, Legenda Hellei tn vcrsiunea romini . Sgtxx"tilr.*tttptqor$q. volcan*s.-Fqrria pi agerd* s*le telebre in tradilivnilerttndwe

598XXITJII,*Tesgtrrul Ari*rasgic sau Ell;pertspre{cttetp llelroasa 6qZ1. comuna Petroasa .si importanga sa areheologici. Descoperirea tcsarrul,i . bt- Discul cel marc din tesaurur derapetroasa,ll. Diu"n*'*iu* run*f, . . . 6083. Patera decoratE cu figuri tiin tcsaurul dela Ferroas* reprereotand ,erbE-

toare a E-tp*rboreilor in onoarra }{amei mari. I!{ammes vindemia. 611Ianus {'Iduv, "Ir+v} rigurat pe patera dotra petrsasa ca primur rege alIlyperboreilor. (Il patera rDldi,ri) . D

4. Fibula in lorm5dephoen:ixdintcsaurnldetapetroasa.([I,Iribuiamaior] . 681

__,_!.:_ \t*uig* cu :in*cripfirrr:e din tesaurul dela pefroasa. (VII. Torques) , , . 642

XXX. Ir.ete at Gcwe din sicinca lui prometheu j r r -

r 667pelasgii rnrr proto-trl*nil (Arfmti] 66sXXNI. fnce$wturila poporuhti PeJasg FI, Vechimea rasei Bclasge )

__-_2. Civiliza{iunea preistorjci a rasri pelasge 6?&XXNII. Pdasgii lkferidiorra[ii 6?B

1. Pelasgii in peninsula llcmului D

?. Pelasg{i in irs*Ie}e lll6rii egee 6?63.Pe}asgiiin,AsiarnicE,iuS1.ria,Mesopot,amiagiArabia

.4. Pelasgil in Egipct pi Lybya 6gL

C]TVIlI IlTONU}IE}'lTELE I]RETSTO&ICE ALE DACl IiI

P. Pel*sgii in Itaiiarr. Pelasgli in Gallia de sucl qi ln Iberia '- ' ' 3 ' ' '

-{J,h'lfL Piia.Egflf di* Pdtlite ie nord ale Dlaxdtii 9r' Mririi ffegre '

ttr.4lnr

&s?

691

708,

1. Titanii (Trteras 'l'r<f1req)

'J. Gigangii (t'llavte{ 7L5

S. I{acatonchirii {'Er.:rta1Xsips6, Ccntirnarti} 126

4. Arimi (Arimani, n*ori,'gui***pi, Arimphaei) in Dacia T3(

fonut"iu'"tcft*ice ale ::aciei' Serla Arrnis 712

A. Monetete cu leg*nda Jppr.l qi firgla* Ilr<orl {et'e) D

B, Monetele "o

iu[*oa" Airmi]S 10(n] ' ?4s

C' Monetele a***itlpttt Maia' Unele specimine avfld- pe revers ti-

gur* *u"ug*rutoi netut* gi legenda IA'N-\rlU {S} ARIM{us} ?-54

5. Arimii {Aramaei, S*t*"tu*, Sa"t**ati*i in Sty1ia c*ropeanE :i:6. Arimii (Herrninones, Atimani, Alamanrri' Alemanii) in Germania T(16

?. Migra[iunile Arir:rilor fn Galiia (Aremorici Remi] ' i19

*. *ti[raiiuoit* Arimitor ln peninsula ilieticf, ?8s

g. Uiiraitooire Arimilor ln ltalia '87ri. llifi.*iir"ile Arimilsr in 'fhracia i90

11. lftigragiunite Arimilar in ltll'ria vechid {Ilascia' Rarna} ' } ' i! r ' ' ?ss

ir. *rii.-ii*ile Arimilor tnElida 7q*

il. l*iir.iiuoile Arin:ilsr iu Asia mici pi Arrnenia 803

,i" iiti"tfr-ile Arimitcr in Svria qi Palestina s*+

t$. Migraliunilc Arimilor tn Arabia 8$s

:6. Migrafiunile Arimiloi albi (Abiilor sau Abarimonitror) din Sarrnafia asia-

ticilnEuroPa. '. &09

1?. &Iigrafiunile Arimilor in peninsula eea mar* a Indici 8l+

r8. Latioii" Vechia g*n*utogi;: a triburilor latine 819

r9, Tradiliunile popo,ale rimA"e despre Latinii dela trstru 33{

20, Latinii In peninsula balcanicf, 8:9

?1. Latinii in regi*rrii M*rii baltice s31

??. Vechile t"iburi latiiJ ain G*'**ni* si Ga'tlia 836

?3. Latinii, url ram dirl farnilia Arimilor aibi ' S40

24. Tursenii, Etruscii gi Agathyrigii : l-' : 8{?

25. Ptaei, Blaei, Belaeil s;i"* iS*I"*")' Feaei etc' ' 850

26, Leges Bellagines' 1-o "tti-q"'

Valaeho:tm $6't

2?. Fnrma vecbii popoialf, a numelui <Pelasgi" 907--

Unrete Imltorlu P*itsg '- ' ' ' 914

Xxxfi. Patr{aHlor rte mliittregiFelcl$' Regitmen delw Areattos Potartas ' i''

x;Xl,r,*Dorn*ia ttti U;;;'ii';"*n' *il*twyi| ',' : . '.' ;' ' ' s26

t.Urau,c*ldeirtiiu,.g""tto*oi*orilcrdelAngimunteleAtlasinDaeia'c.

?. Uran sutr numele de 'Pelasgosu 0':9

3. trorrnia lui l-xran p**- i-gr';"lle dE risdrit i de liord alc Europ*i - ' 93$

4. Domuia lui uran;;;;; t;lp"' Bomii' eei mai vechi locuitori pelasgi pe s3?"

qururil* Nilului ' )

S.Detronare*luiUran i i ' ' 9&9

6. Uran in lcgetCete*i tradi6iunile poporului rornf,n ' 940

XXNVI" Dopmia' ltti Saturn (figoro;) gst

1. Domnia lui Saturn in EuroPa I

2. Dsmnia lui Saturn p*'tt 'niti"* de nord 954

3. saturn a"*n.1r" pJ*r; ;;, (chaldeii qi originile qtii*fei a$$onosrice) . 95$

+. Rflsboiul lui Saturn cu Osiris 968

s.RSsrroiultuisatu.o""l"-.(Titaaomachia}..969

TABLA I}}; }TATERIE

.\'-YXVII. IXoumta tai T'yphan" fiefh, Set Nthes, Negru Set/1,. Ri.sboiul lui Osiris tn contra lui "fyphon

x,TXVTIL* ar[eanr{a lxi satunt tn trittiy'itutite {srorire rornttyeI- Yeacul de aur al lui saturnln coliudelereligioase alepoporului romfln.3. Numelc 5i personalitatea lui saturr in poern*le tradigionate rom6nc ,11. I(f,sboiul lul saturn ctr osiris ln cfnteccie tratlifionale rom6n*4, Infi:&ngerea qi moartea lui Osiris .5. R*sboiul lui .foe cu Saturn in poemele cpice r.om*ne , .6- Saturn sub nunrele de Cronos, Carnubutas gi Vod*

-t'.{.l?;[, I) ecad en fir h n! erix[u{ FelasgI. Dornnia lui F{errnes (Armis)?. Domnie lui hfarte3. Risboiul lui ll,Iarcu Viteazul cu lorr impEratul-{. Oomnia lui }Iercule l'llp,r*i.Or, [:Iereu]es, Flerclusi .

fr. Ilomnia lui Apollo {Aad'iltuv, Apulu, Aplus, Bclis} .

6" Alli regi din dimastia divin6.[. Vulcan ["IT,garcrog, Opas] .

11. Mieraim (Mesren:, Misor, trrlisir), -

III. fr6ptun (lloceririi'r, Tlaa*tldvl.IV. Dardan (Dercunos, Draganeslrtrr, Danaus {Armais}

XL. Dm-*ta tuIarthd Imferiu Pclasg-YL/.-Li*eba llelasg&

1. L,imba Pclasgilor dup& tradi[iunile biblice gi homericez. Pelasgii, dupi HerocJot, vorbiau o lirnbd barbarE3. Caraeterul etnic al limbei barbare vechi .+. Limba latinE considerati ca limbE barbarf,5" Litnba peregrini .

6, Limba latiud b*rbari numita Ei alingua prisca.7. Lirnba Gegilor pi a Daeilor8. Limba sarmald9. Linrba barbarf, in Macedonia gi in provinciile Illyrieului

1{}. Elemente de limbi latinE harbarS.t!^" Cdntecele saliare {Carrnina Saliaria} . :

lP. Desc&nteee barbarelit. CAatecul tsralilor arvali iCarrnen Frarrum arvalium)r'{. Iuscripfiunea pelasgtr din insula Lemaos15. Cele dout dialectc pelasge, tatiu ;i arisic ,

16" Corumperea dialectului latin qi arimic in Italia17. Origina articulrrlui definit post positiv hc, {e, 6i Ir i .

fYrv

.trqyn

974

9et

993

1000

1006

1009

1St31$1?

,1

1021

li2$1029

1033

103?

113?

10401{,}41

10"r6

1U48

1050

10$4

10is10i61059

1060

1061

r.066

1A67

106+

11 lt1 114

1 116

rr gs

1 126

1137

I 139

DACIAPHHISTOR'ICA

ERA QUATERNAT{A *- PIRIODUL PALEOLTTTC ]

I. I'RI}III I,OflUITO*i JrI D,rfffli.crYI[ISATrur{EA pBr}rrTry,l ilaTErili,L,i. [r uon* L.[

in nurora.

Drci* ne presint5 lntru t<jte o exfi.enii anticitate,Studi*nd rimpurile preisror.ice ale tErilor de la carpali qi Dunsree de jos

o lume vechiS dispxrutH, l6g{nul civilisa}iuaei ante-elene, se hri}isczainaintea ochilor nostri,

In apoia populatiunilor cunsseute ln anticitatea greco-ror*aa[ sub nu-mele de Geli gi DacY se intinde o rungE *erie de mal rnulte mil de arl,

ri Dporch pr*lstoricr. periodul acal luug gi Iipsit de lumiui; care se refertr la csis-tcufa genului o*e,esc pe suprafala globului Eostru, incepSnd de la primele unne mate-riale de iudustrie ale omului gi pf,ni ln timpul, c{nd er a ajuns in stare sE traasmitfposteritfliii prin scriere faptele mai importante 1i demne <le memorir, se arr:lesee e p o c apreistsricl sCri ante-istorici-

AcCsti er* mar,e proistorici se subdivide din punct ele vedere archeoiogic tn urml-tdrele trei epcce mai micil

L Epoca petrei, care eqte primul period maru al preistoriei, c&nd omsl se afiapo un grad de culturil. inci. cu iotul inftrior, e&nd el nu cutloscea tsul metalelor qii"gifabrica itstrumontele gi annele sale olensive ryi defensive numai din lemn, din p€trl, dindse ;i din cdrne.de animale.

Accst{ epocE de pdtri eu privire la progrc*ul geaeral al inrlustriei omenesci cortineln siue douE peridde mai mici:

1. Periodul petl ci vechi (archeoritic, pahoritic),numit arrmintrerer qi ar pe.trei ttriate sdE cioplite {pierre taill6e), pi

Htc, DE!I5U?rANU,

TgRIODUi, PATIOLITIC.

oistorieinmortnEatatlau*grmarlevenirneflte,aclreirimportanff,atrecutdeparte peste orizontul acestei {Eri, * istoria une{ nafiunl geniale, puternice

gig,loridse,carecurnultlnailtedetitnpurlletroiane,funda*eceld'f,nt&if,imperi* vast al lumeY, tntemeiare prirna upitate de culturd ln Errropa gi

pusese tot-o datfl basele progresulul moral 9i material ln Asin de apus pi ln

Africa de nord.

Dacia'acdsts!6r[r*iraculqsdotat[delanaturfrcutdtebunf,tH}ileclimelgi ale solului' - opera Enor timpurl depHrtate geologice' a format pe drumul

celmaredintreAsiaqiEuropaprimulpHmBntbine-cuvdntatpentrudescfl-

2.Feriudutpetriinoud{n*olitic}sdfialpetreipoleite,fpierre;rolie}.prirr.rul.prtiorl,paleoliticrsoearaeterisdzBprinarmegiinstrumentedep4trflolucratefn"

tr,un uotl brut pi in o lorllli cu totul primitiva; dr petiodul neoliticne presinti din tdte

punctcledevetlere$nprogrssmultmalinsemnat,otechnicfsuperi<iri.qiovarietatetle forme mult rnai a5undr:nt6 ca in epoca prececlentfi; armele gi instrumentetre de pdtril

;irleosr]inaccstperiodsuntlucratecumaimultlirrgrijir*qie,loderegulhsuntpoleite.}inpunctdegederecronolagicperiodulpaleoliticcorespuntlecueraquaternaria

geologil+r, pi cr: acea parte din epoea tertiats' in ale cirel deposite noi aflIrn obiecte

Oe pA*a FresuPuss ;1 fi $iete de a fiinfE int*ligenti {plerre 6clatde)'

e, i,,**putot periodului aeotitic corespundc cu dispariliunea cerbulul tarand din pilr.

lilc centrale gi occidentalc ale Europei'

ilup6 epoca depdtriurr-oiatin 16rite sechei Dacie' epoca intErmediari de

arami.Easecaracteriz€zf,prinirrstrumenteSiarmefabricaterlia*ramtpurtr"Celemaimulte

dir-r aeeste artefacte de ararnE at forlna lnstrurneutelor de pdtri' (A se vedd Pulurfty'

Die l{upf*rzeit iaUngarrr.Budapest, 1884, * eotr+sponilongtrlnt* d. deutschen Gesell.

schaft fflr Anthropologie' Jahrgang' 189a p' 128)'

frdupiepacadearamisucceddzlrinfErileDaciei,p*riodulpreistoricalbron.e u I u i, ctnd acdstf, cornposifiune metalieE (rtre *rami 9i staniu) a fost intrehuil[at[ pentrtt

f*l:ricareaaiotleluldearme+iinstrumenteascufite.Urnrdztr,itrfine,epocafetului'incareacestmeta'laocuFatloculbronzului'

pentrulabricar€adgarrne,desccurl'culite,etc.Insiepocaferuluiseconsider&caan-te-istoricinumaiincetrlrivesceineeputulintrehuin{{riiacestuimeta}.

Traasi[iuneadinepocatlep{trlinepocametalelor's'aoperatins[numaiinmodptogresiv 1i f6rte lent'

omenii *& contiruat a de folosi ;i mal tleparto cu arme pi instrumente de p€trr in

tdt* epoctr bronzului 5i chiar iE etatea feruiul'

ilelebrulnilturalistfrancesG.del\fo*illet(f1898)aimpXrlitepocapalcoliticl,dinpurrct'de vedere areheologie' in urmatdrele peridde' ee se caracterizdzi' in general' prin

anuo',ite tipuri de instrumente d* p€tri' cu deosebire de silex'

.{edsti subdivisiunc a epoeei paleolitice cste urmitdrea:

l.EpocaChelleenE,carerepresintEquaternarulinferior'picare'dinpunctdeve+Jere paleontalogic, se caracterizdzfl prin osemintele maretui urs de caverne Ei ale ele-

PIl"IIIII I"(}CUIIlORI AI DTtCIEI.

iefarea, g.i desvoltarea rietel morale si industriale, a nallunilor migrXtdre,

Eaeia, ln istoria acestor timpurl tnttnecate, apare ca prima metropolf, geo-

graficf;, ce a fost destinat$ prin posifiuflea sa particularfl, prin abundanfie

populapiunil ;i prin diversitatea avuliilor sale, a-sY estinde ln epoca Freisto-ric{ influen{a sa etnic} si culturali, de o parte spre sud, in peninsula Balca-

nici gi pini dineolo de marea Hgei, de att5. parte spre apus, pe calea cea

mare qi lungH de comunicaliune a DunHreL

Acliunea civilisa.tdrq ce a esercitat'o populatiunea preistoricd ante-dae{

cle la Carpa{I gi trundrea de jos, asupra lurnel ante-e}efle, a fost mult mal

mare de curn ne Futem inchipui astE-{f pe basa fragmentelotr de rnonu-

merte fi a tradifiunilor istarice ;i poporale, ce le ar.em d[n acdst5 epocE

extrern de depErtatE.

In acdst[ privingE nstr ne afiErn numai ln aurora seiin[ei preistorice.

fantului antic, Tipul caracteristic al instrumentelor'de silex din acCstH epoe[ este ala

nr:mitul nconF de poing, av€nd o formimaimult oriryrai prafinmigdaloidi, un capEt mai

ascutit qi altul mai rotuntiit.

:. Epoca MusterianE, care represintf,quaternarul de mijloc qi corespunde epoeei

mamutului. Instrumenleie d,e pitrt dir: acest period, lre presiot5 dauE forme tipice: una

di* aceste fortne este o sfrnplil contiiluare a tipului caracteristic dia epoca precedenti,

.coup de poing$ avgrd un capEt asflufit, dr Ia cel-l'alt cu o l:asf, planf, brutEo spre a

servi de nrurhe. Tipul at doitrea l\,fusterian se earacterizdzf, prin instrumentele destinate

a servi in acest period ea rE{dtori de lemne pi de piei {racloirs}.

3. Epoca Solutreani, care *fost r:umai de o scurtiduratt, gi cuuu caracter mai

mult loeal. Ea eoiucide cu finele epocei r*amututui ;i inceputul epocei cerbului tarand.

Tipul caracteristic al instrumenteior de silex din acdstE epoci este in forma foilor de

dafin ori tle salce.

ln ftnc:

4. Epoca u1{agdale n5, s6[ rliratcrnarul supcrior, e;rr€ corespunde cu periodul

cerbuXui tarandr 1i se caracterirdzi crr deosebire prin o mare desvoltare a iabricatelor

din <ise qi clin cdrn* de eer[:,

Aceste patru subdivisiunl archeologicc ale erei quatern&re, qi-aE primit numeltr lor dupE

cclebrelc sta{iuuY paleolitice din lrrancia; flhelles, L* Mousticrs, IJolutrde gi Madeleine.

{Diferite tipuri areheologiee din tdte aeeste epoce preistorice a se vcdd la I}e }[I]r:"

tillct, Musde prdhistorique, P-alis rem).

Insi ctrasifrcarea archeologici. a erei quaterr&re, apa dupi cum a Sxat'o G. tls B{or-

tillet, estc inc* supusi. la unele controverss, si in realitate, ta nici nu corespunde pe

deptin Ia trite faptele qi nici nu se pdte aplica la tdte {{riie Europei. Spre a ne puld

tla sdm[ insfi de resultatels, archeologiei preistol'ice este *bsolut necesar, sd cunriscem

acistf, clasi{Icafiune, care estc a$ttrli cca trlai atioptttlr.

Urmitdrea tabeli *e re pune qi mai n:ult in rviden[i raporturile, ee e-ltisti intre tpo-

cele preistorice pi elasificafiunta geologiel gi paleontologic5:

EPOOT

CLABTITICATITfNEA EFO

$us0 llll$ I u!{ I *RcllE 0t00 I cr

trpoca La T&ne (Elve[ia), Feliodul mai nof,'l*orme mai rotunde, prolile mai exprimate.

Ep. Hallstadt (Austria de sus).

Prima intrebuinfare a ferului. Sibii rnari de fer., Virturi diagonaie'

Ep. Larnaud (Jut'a).

Bronz Sn" Artfi mai progre$attr,Obiecte biltute.

Epr. ilforges (Elvegia).Prima introducere a bronzului. Obiccte uBrsate

al

H

E,I

ht

a

(J

Er

Id

{)

rrSu

a

-U

a,)

r

e

r{

cL

-g

aramer

neoliticfi,

Egr, de traflsitiune in fdrile vechii Dacie,

Apaniliunea sec€rsi in Bacia.

Ep. Robenhausen (Elvefiai.Pdtril poleitl" llonilmerrte megalitite.

CetEti l*custr€ neolitice.

Ep. i[agdalenE {IJordogne}.Instrunrerte simultano de pdtri gi os'

Ep. Solutrd {Sadne-et*Loire)"Silexe t$iate in foruna foilor de dafro.

trip. [Ioustiers (Eordogne]'Silexe tf,iate cu uo singur vi# ascu{it"

Incepulurile artei-

Iip. Chelles {i'ieine-et-}larne} s" St. Acheul {Sommc}Silexe tiiate in formd. migdaloidX"

Ep. Otta (Portugaliai.

Sitrexc t[iate cu intengiune"

Ep, Thenay gi Puy-Courny {lirarcia}.Silexe arse gi tf,iate'

,tS

U

xd

o{,

,!nu

r€E

U&

&rcE

a

q)

r.c PU FT65u!ry rt'UuhGoo"

rt

IA

rd

{Jfi-

)a,

$

4]

:i

*dtru6

sut,)

/vl

Fd

tr-1

U

(J

P{

E

EEI

CELO11 FItEISTORICH

FEI{OtillEI{E

fisiee

EATEf*unioe Ei vtgeiale

'Padud,rd

io .6

3{J

uO-b^

rt9'5L'r'i 'i !EElfoYr ld

h3.=

t!6 9o FInvasiunea neolitic[.N*uE tipuri etniee.

Rasa urnantde Cro-Magror,r {Frar: cia}

super" rasei de Neande

Rasa primitiv[ umanE de

Neanderthal s. Cannstadtqi de Spy (Belgia

Elephas :neridionalisRhinoceros lePtorhinus.

Mastodo* arvernensis

Rase domestice.Cultura gerealelor

gi plan elor textile"

Ep" cerbulul tatand.(Cervus tarandus.)

Semi-domesticirea unor aaimale.

Incepufiul eF" tarandului'Finele ep. mamutului.

EP. matnutului.

Elephas primigenius'Rhinoceros tiehorhinus"

Elephas antiquus.Rhinoceros Merckii.

Dinotherium giganteuffi

PER TO D LI tr, P A L NO L I:rIC.

Incepem aici studiui acestor timpud primitive ;i misteridse * pe s cale

nou{ gi fdrte dilicilE * cu privire la primele inceputurl ale civilisa{iunii tn Dacia.

Frima cestiune, ce nt se presitttH aici, este, tn care epocH se ivesc tn lErile

Daciel cele de intiiil urme ale esistenfei omenesci I

Asti{i, mutrflmit$ neobositelor investigaliuni, c.e le.a[ fEcut in timpii dirurrns cel+ trel sciin$e sftrori: geologia, paleorrtalogia qi archeolog'ia preisto-

ricfi, faptui este cert si incor:testabil, cf; omul era resl{it peste o ffiare parte

din suprafala glohulul nostru lnci in cele de intf,ift timpurl ale erel quater*

nare r); cl e[ a fost contemporan aprdpe in tdte gdlile Eutopel: tn Belgia, tn

Franeia, Germania, Austria, Anglia, Italia ;i Rusia cu marile Et puterntcele

mamilbre stinse din epoca diluviului si; cI omul din acdst{ epoc5,, nu cil-

noscea nicl usul metalelor pi nu avea al.te instrumente mel perfecfionate de

c&t din pdtr{ tliatfi ln mud brut ,si din oseminte de animale prelucrate ln

o formI cu toiul Primitivfi..

Instruments de silex {tipul Chelles), Fr*ncia, * dep. Somme.

t. fa[a, 2. pralil*l, .. 4.. f&ta, f. profilul. {u rn[rime naturalE. - Ds Mortiili;t, I]Iusdr:prdhistorique, fig. 3?, 37 bis, 38, SB bis.

r) Cartdlhae, La France prdhistorigue Paris. 1889 pag. 34.

r1 llurata opccel tluntarntte. Seiin[a lncfi nu a ajuns ca sd pdt[ fixa prin o crons-

ogie cel pufin aproximativil durata epocelor geologice.

Ca elemente de aprefiare pot servi numai donE base, 8€& cEfenomenele generale geo-

logiee s'ai produs intr'un timp relativ seurt fi anume prin o intansitate extreml {re-pede) a forgeloractivo alenature-qsdteX. efectelc aeestor forfe atcbpEtato fr:rrnflrealX

nurnai intr'un mod gradat qi in cursul unui tlmp fdrte indelung*t. Doctrina acdsta elin urmfl

desprs o acfiuile lent[ pi regulatE a forfe]or gi agenfilor fisici prevalizi ast{{i in sciinf{.