,,Dac,,Dacăă am cunoa am cunoaşşte toate tainelete toate taineleUniversului am cUniversului am căădea dea îîntr-un plictisntr-un plictisenorm”enorm”

Anatole FranceAnatole France

Frumuseţile patriei sunt nenumărate. Frumuseţile patriei sunt nenumărate. Dacă ajungem mai greu să păşim pe Dacă ajungem mai greu să păşim pe aceste meleaguri de vis, măcar avem aceste meleaguri de vis, măcar avem posibilitatea să călătorim virtual.posibilitatea să călătorim virtual.

Vom face o călătorie în lumea Vom face o călătorie în lumea plantelor şi animalelor protejate de lege şi plantelor şi animalelor protejate de lege şi declarate declarate ,,Monumente ale naturii”,,Monumente ale naturii”

Să protejăm natura şi să ne bucurăm Să protejăm natura şi să ne bucurăm de darurile ei!de darurile ei!

Mediul Mediul îînconjurnconjurăător cuprinde aerul, apa,tor cuprinde aerul, apa,solul, plantele, animalele solul, plantele, animalele şşi tot ce a creati tot ce a creatomul.omul.

Omul face parte din naturOmul face parte din naturăă. Toate fiin. Toate fiinţţeleelevii ivii işşi procuri procurăă din mediul din mediul îînconjurnconjurăătortorresursele de care au nevoie pentru a trresursele de care au nevoie pentru a trăăi:i:hranhranăă, ap, apăă, aer, ad, aer, adăăpost. Dar dintre toatepost. Dar dintre toatefiinfiinţţele, omul este cel care transformele, omul este cel care transformăă cel celmai mult mediul pentru a-mai mult mediul pentru a-şşi i îîmbunmbunăăttăţăţiicondicondiţţiile de viaiile de viaţăţă..

Prin acPrin acţţiunile sale, omul a creat dezechilibreiunile sale, omul a creat dezechilibreîîn naturn naturăă.. CreCreşşterea populaterea populaţţiei a dus la iei a dus la îînmulnmulţţirea irea şşiicrecreşşterea in dimensiune a aterea in dimensiune a aşşezezăărilor umane.rilor umane. TTăăierea pierea păădurilor a redus spadurilor a redus spaţţiul deiul decrecreşştere tere şşi i îînmulnmulţţire a animalelor.ire a animalelor. MaMaşşinile si fabricile au poluat aerul, apa inile si fabricile au poluat aerul, apa şşiisolul, solul, îîmbolnmbolnăăvind plantele, animalele vind plantele, animalele şşiichiar omul.chiar omul. VVâânnăătoarea toarea şşi pescuitul in exces amenini pescuitul in exces ameninţăţă

cucudisparidispariţţia unele specii de animale si peia unele specii de animale si peşşti.ti.

RRăăul ul îîncepe de la lipsa de ncepe de la lipsa de mmăăsursurăă

După ce şi-a dat seama de efecteleDupă ce şi-a dat seama de efectele

dăunătoare ale acţiunii sale asupradăunătoare ale acţiunii sale asupra

naturii,omul a încercat să salveze natura denaturii,omul a încercat să salveze natura de

la distrugere.la distrugere.

În 1930, la iniţiativa a doi mari oameni deÎn 1930, la iniţiativa a doi mari oameni de

ştiinţa, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, s-aştiinţa, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, s-a

înfiinţat ,,Comisia pentru Ocrotireaînfiinţat ,,Comisia pentru Ocrotirea

Monumentelor Naturii” din cadrul AcademieiMonumentelor Naturii” din cadrul Academiei

Române.Române.

S-au înfiinţat rezervaţii naturale şi parcuriS-au înfiinţat rezervaţii naturale şi parcuri

naţionale, teritorii în care sunt ocrotitenaţionale, teritorii în care sunt ocrotite

plante şi animale rare.plante şi animale rare.

Dintre acestea mai cunoscute sunt:DeltaDintre acestea mai cunoscute sunt:Delta

Dunării, Parcul Naţional Retezat, PădureaDunării, Parcul Naţional Retezat, Pădurea

Letea, Piatra Craiului, Pietrosul Rodnei,Letea, Piatra Craiului, Pietrosul Rodnei,

Parcul Naţional din Munţii Ceahlău, CheileParcul Naţional din Munţii Ceahlău, Cheile

Bicazului. Bicazului.

Delta DunăriiDelta Dunării Pădurea Letea Pădurea Letea

Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat Rezervaţia Piatra Rezervaţia Piatra CraiuluiCraiului

Parcul Naţional CheileParcul Naţional Cheile

din Munţii Ceahlău Bicazuluidin Munţii Ceahlău Bicazului

Bujorul romBujorul românesc,ânesc,numit şi bujor de pădure, se numit şi bujor de pădure, se întâlneşte în pădurile de câmpie sau la marginea întâlneşte în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei.acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei.

Bujorul de stepăBujorul de stepă creşte izolat în sudul şi sud-estul creşte izolat în sudul şi sud-estul ţării. Apare ca raritate în Transiţării. Apare ca raritate în Transillvania (Zau de vania (Zau de

Câmpie, jud. MureşCâmpie, jud. MureşRezervaţia de bujori de stepă), unde cresc cele mai Rezervaţia de bujori de stepă), unde cresc cele mai multe exemplare din Româniamulte exemplare din România, , datorită protejării datorită protejării arealului. arealului.

Garofiţa Pietrei Craiului, după cum îi spune şi numele, se găseşte in munţii Piatra Craiului. Una dintre cele mai bogate rezervaţii naturale din România, cu o suprafaţă de peste 1200 hectare, a fost iniţiată încă din 1938 si se află sub ocrotirea legii.

Floarea de colFloarea de colţţ a fost declarat a fost declaratăă monument al monument al

naturii naturii îîncncăă din 1933 din 1933 şşi este protejati este protejatăă de lege. de lege.

FFloarea de colloarea de colţţ este greu de cules, pentru c este greu de cules, pentru căă s-a s-a

refugiat spre culmi, in cotloanele munrefugiat spre culmi, in cotloanele munţţilorilor

calcarocalcaroşşi, coli, colţţi de sti de stââncncăă sau prin jg sau prin jghheaburieaburi

inaccesibile. inaccesibile.

Sângele voiniculuiSângele voinicului Nuferi din apeleNuferi din apele termale de la termale de la

OradeaOradea

Strugurii ursuluiStrugurii ursului Laleaua pestriţăLaleaua pestriţă

PELICANULPELICANULÎÎn Delta Dunn Delta Dunăării se grii se găăseseşşte cea mai mare colonie dete cea mai mare colonie de

pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejatpelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejatăă şşii

reprezintreprezintăă simbolul Deltei Dun simbolul Deltei Dunăării. Fiind un oaspete derii. Fiind un oaspete de

varvară,ă, pelicanul tr pelicanul trăăieieşşte in colonii numeroase, la inceputulte in colonii numeroase, la inceputul

toamnei migrtoamnei migrâând spre locuri mai calde. Pelicanii se hrnd spre locuri mai calde. Pelicanii se hrăănescnesc

cu pecu peşştete..

•LEBĂDA este o pasăre mare de apă, cu gât lung şi zvelt, înrudită cu gâsca şi raţa.Se hrăneşte in general cu plante acvatice. Se numără printre cele mai mari şi mai grele păsări capabile de zbor şi de aceea au nevoie de suprafeţe întinse de apă pentru a-şi lua zborul. Zboară cu bătăi de aripi lente si graţioase şi, atunci când migrează, se deplasează în cârduri in forma de V.

CocoCocoşşulul şi găinuşa şi găinuşa de munte de munte tr trăăieiescsc îîn pn păăduriledurile

îîntunecoase dentunecoase de molizi si brazi (la 1500-1800molizi si brazi (la 1500-1800mm), cu ierni ), cu ierni aspre siaspre si

lungi, culungi, cu multmultăă z zăăpadpadăă şşi veri scurte si ri veri scurte si răăcoroase. Decoroase. De

aceeaaceea,cocoşul de munte,cocoşul de munte este este n numitumit şi şi "cavaler al "cavaler al îînnăăllţţimilor".imilor".

Cea mai mare pasCea mai mare pasăăre rre răăpitoare de la noi este pitoare de la noi este aacvila decvila de

mmunte sau unte sau ppajuraajura. Nu ajunge . Nu ajunge la la mmăărimearimea unui unui vultur, darvultur, dar

nu e departe de el. Lungnu e departe de el. Lungăă de un metru, de de un metru, de la plisc lala plisc la

coadcoadăă, cu aripile , cu aripile îîntinse mntinse măăsoarsoarăă peste doi metri. peste doi metri.

Capra neagrăCapra neagră

ÎÎn timpul lunilor de varn timpul lunilor de varăă, c, câârduri de capre negrerduri de capre negre cutreiercutreierăă

pajipajişştile alpine de la altitudini de pestetile alpine de la altitudini de peste 1800 metri. Odat1800 metri. Odatăă cucu

sosirea iernii, capra neagrsosirea iernii, capra neagră că coboaroboară ă la altitudini mai mici la altitudini mai mici (sub(sub

1100 metri),1100 metri), unde se poate adunde se poate adăăposti in pposti in păădurile montane, durile montane, dardar

va rva răămmââne aproape de pantele stne aproape de pantele stââncoase alencoase ale m mununţţilorilor..

• Cerbul este un animal erbivor, din categoriarumegătare. Are greutatea cuprinsă între 180şi 300kgCaracteristice cerbului sunt coarnele ramificate. Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie.

Ursul carpatinUrsul carpatin este un animal de talie mare,musculos. este un animal de talie mare,musculos. Se poate căţăra în copaci şi poate alerga în salturi mari.Se poate căţăra în copaci şi poate alerga în salturi mari.

La coborâre, pe pantele abrupte, se rostogoleşte.La coborâre, pe pantele abrupte, se rostogoleşte.

Este un animal omnivor, preferâd carnea. Este un animal omnivor, preferâd carnea.

Ursul carpatin trăieşte, în medie, 30-35 de ani,iarUrsul carpatin trăieşte, în medie, 30-35 de ani,iar

femelele în jur de 20-25 de ani. femelele în jur de 20-25 de ani.

În România ursul se vânează limitat şi numai în anumiteÎn România ursul se vânează limitat şi numai în anumite

sezoane.sezoane.

ZimbrulZimbrul este cel mai greu animal european de este cel mai greu animal european de pe uscat. Un pe uscat. Un zimbru zimbru are o lungime de 2,9 metri şi are o lungime de 2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. 920 kg.

În România zimbrii pot fi admiraţi în Rezervaţia În România zimbrii pot fi admiraţi în Rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători-Neamţ, în rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători-Neamţ, în rezervaţia Neagra de la Bucşani-Dâmboviţa, la Grădina Neagra de la Bucşani-Dâmboviţa, la Grădina zoologică din Bucureşti.zoologică din Bucureşti.

Pisica sălbatică Pisica sălbatică este oeste o felină mică, felină mică, carnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunării carnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunării până în munţi. Este un animal singuratic şi până în munţi. Este un animal singuratic şi nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.

Râsul Râsul este , la ora actuală, cea mai mare este , la ora actuală, cea mai mare felină din fauna sălbatică a României,fiind felină din fauna sălbatică a României,fiind numit şi ,,pantera Carpaţilor”. Are până la numit şi ,,pantera Carpaţilor”. Are până la 1,5m lungime, cu o coadă de 15-25cm. Pot 1,5m lungime, cu o coadă de 15-25cm. Pot ajunge până la 50-58 kg.ajunge până la 50-58 kg.

Broasca ţestoasă Broasca ţestoasă Este adaptată la Este adaptată la mediul terestru.mediul terestru. Trăieşte in pădurile Trăieşte in pădurile şi regiunile de stepă dinşi regiunile de stepă din Oltenia, Oltenia, Banat şi Dobrogea Banat şi Dobrogea

Curiozităţi ale naturii din ţara Curiozităţi ale naturii din ţara noastrănoastră

în munţii Buzăului poate fi admirat în munţii Buzăului poate fi admirat molidul ,,candelabru”, a cărui vârstă atinge molidul ,,candelabru”, a cărui vârstă atinge 120 de ani;120 de ani;

gorunul de 350 de ani de lângă Gârbova(în gorunul de 350 de ani de lângă Gârbova(în apropiere de Aiud), are o înălţime de 32m;apropiere de Aiud), are o înălţime de 32m;

molidul de lângă Haţeg, cu cei 62 m înălţime molidul de lângă Haţeg, cu cei 62 m înălţime deţine recordul celui mai înalt arbore din deţine recordul celui mai înalt arbore din Europa; Europa;

lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură tulpină.tulpină.

FOTOGRAFIILE ŞI INFORMAŢIILE SUNT FOTOGRAFIILE ŞI INFORMAŢIILE SUNT SELECTATE DE PE NET, WIKIPEDIA ŞI SELECTATE DE PE NET, WIKIPEDIA ŞI DIN DIVERSE AUXILIARE DIDACTICE.DIN DIVERSE AUXILIARE DIDACTICE.

Inst Camelia HoaraInst Camelia Hoara