CVJ NR. 736, LUNI 10 NOIEMBRIE 2014

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 736

Luni, 10 Noiembrie 2014

Î n ultimii 45 de ani, înminele din Valea

Jiului au fost înregistratecirca 30 de accidentecolective grave de muncã.

Cele mai dramatice dintre acestea s-au produs chiar în lunanoiembrie, cea de-a 11-a lunã aanului ocupând locurile 1, 2 ºi 5în acest nedorit clasament, prinevenimentele produse la Uricani, Livezeni ºi Petrila, în anii1972, 1980 ºi 2008.

În data de 2 noiembrie 1972,la EM Uricani, în abatajul camerãdin stratul 3, blocul III s-a produso puternicã explozie de metan,

în urma cãreia au fost accidentaþi53 de mineri, 43 dintre aceºtiapierzându-ºi viaþa. Printre cauzelecare au condus la producereatragicului accident s-au numãratadoptarea unei metode de

exploatare necores-punzãtoare, deficienþe în aeraj,precum ºi "altecauze organiza-torice". În acelaºitimp, sursa explozieia fost generatã decãtre lucrul sub ten-siune la un între-rupãtor AG 25.

Opt ani mai târziu,în data de 29 noiem-

brie 1980, de aceastã datã la EMLivezeni s-a produs o nouã exploziede metan, numãrul minerilor careau suferit accidentãri fiind de 77,dintre care 53 au decedat.

Cauzele care au stat la baza pro-

ducerii tragicului accident colectivde muncã au fost legate de uneledeficienþe în aeraj, întreþinerea ºiexploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºibineînþeles "alte cauze organiza-torice". Sursa de producere a evenimentului de muncã a fostidentificatã drept "o scânteie electricã produsã în urmasecþionãrii unui cablu electric caurmare a cãderii de roci".

Anul 2008 a adus o nouã dramãîn rândul familiilor de mineri, deaceastã datã prin accidentul înregis-trat în ziua de 15 noiembrie, la EMPetrila. În urma unei explozii demetan 13 mineri ºi-au pierdutviaþa, alþi 13 ajungând în spitaleledin Petroºani ºi Bucureºti.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Mircea Ioan Moloþ:

„Nu mi-e fricã de ce fac eu,mi-e fricã de ce mi se face!”

Noiembrie, o lunã neagrã pentru mineritul din Valea Jiului

Nu mai este o noutate cã în ValeaJiului sunt oameni careîºi deverseazã latrineleîn albia apelor, fie cãvorbim de Jiu, ori deapele de pe versanþi,dar la Sãlaºu de Suslumea e atât de indolentã încât au lãsat timp de maimulte zile un animal decurte mort în apã.

Incidentul s-a petre-cut recent, iar unul dintre localnicii dinValea Jiului, care amers la þarã acolo, avenit pur ºi simplu uluitde fenomen. „Nu mi-avenit sã cred ce sepetrece acolo. Porcul

acela zãcea înecat înapã ºi nimeni nu fãceanimic. Asta chiar dacãanimalul zãcea de cevavreme ºi locaþia nueste foarte departe decentrul localitãþii. Eceva de speriat ceajunge în apã!”, a spusbãrbatul, care mergedes în acel loc, la þarã.

La toate acestea seadaugã mizeria depozi-tatã pe albiile apelor,pentru cã, aproape înfiecare loc, sunt mate-riale de construcþii,gunoi cât cuprinde,rozãtoare ºi, mai nou,leºuri de grohãitoare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cu porcu’ mort în apã

„Nu mi-e fricã de ce fac eu, mi-e fricã de ce mi se face!”. Aceasta esteconcluzia preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea

Ioan Moloþ, la finalul percheziþiilor de vineri, ale procurorilor DNA într-undosar ce vizeazã posibile fapte de corupþie. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

A pele de munte sunt tot mai poluateºi dovadã stau tonele de deºeuri ce

“poposesc” pe malul Jiului, în defileu,însã, grozãviile depãºesc imaginaþia.

T rãiesc în acelaºibloc, dar nu în

condiþii similare. Maiexact, cei de sus, cãtot nu ajunge mirosulla ei, se poartã deparcã ar fi în pãdureºi aruncã gunoiul subgeamul celor de laprimele nivele.

Totul se petrece în ciudacelor ce locuiesc la etajeleinferioare, singurii care faccurãþenie ºi care au ajunsexasperaþi sã nu mai ºtie cui sã se adreseze.

Vorbim despre oameniidin blocul 8 de pe stradaAviatorilor din Petroºani,care nu mai au soluþiiîmpotriva celor care nu au înþeles cã ghena a fostdesfiinþatã ºi cã trebuie sã-ºi

ducã gunoiul lacontainer.

„Noaptea,oameniiaruncã sticle,peturi,gunoiul pegeam ºi noicum stãm laetajul I sau laparter, numai bumbum bum ! Patru aniau trecut de când s-a des-fiinþat tubul de guoi de labloc ºi ei nu au înþeles astaîncã. ªi dacã le spunemceva, se supãrã. Soþulscoate gunoiul de aici ºi ei îlbatjocoresc, cã zic cã emilog. El face curat la blocºi tot nu e bine”, spune ofemeie, care nu mai aresoluþii pentru indolenþavecinilor sãi de bloc.

La fel se plânge ºi odoamnã de la parter.

„Vecinilorde la etajele superioare leeste greu sã meargã cupunga la gunoi sã o ducã lacontainer. Aruncã direct pegeam cã nu are cine sã îiurmãreascã. E lipsã deconºtiinþã, cã suntem în secolul XXI”, a declaratfemeia.

Oamenii de aici nu maiºtiu cui sã se plângã ºi auîndurat mirosurile ºiinsectele, ori ºobolanii toatã

vara. Asta în condiþiile încare doar dacã reuºesc sãfacã dovada, cu fotografiiori filmãri, cei de la mediupot da amenzi. Situaþiapare fãrã scãpare, atâtatimp cât containerele suntsituate mai departe debloc ºi acesta ar putea fiimpedimentul, pentru cãaltã explicaþie nu existã.

ªi la toate acestea, într-uncartier vecin, lucrurile stauºi mai rãu. Aici, unul dintrevecinii care locuieºte laparter a descoperit afacereavieþii lui, spre disperareacelorlalþi. Mai exact, adunãpeturi din containere ºi ledepoziteazã în saci fix subgeam. De aici focarul deinfecþie pe care nimeni nu îlpoate stãvili. „Nu mai ºtimce sã facem. Stãm aiciprintre insecte ºi mirosurilelor. Ei adunã sticlele dinplastic din guioaie ºi vã daþiseama ce e acolo. Pute ºinu ºtim ce sã mai facem”,au declarat oamenii de pestrada Saturn.

În astfel de condiþii stauoamenii care au locuinþe înCartierul Aeroport, pentrucã în unele zone focarele deinfecþie sunt peste tot.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Sufocaþi de mizeria colocatarilor

Le pleacã ºanþulde la canalizareM ai mulþi oameni care

locuiesc într-unul dinblocurile turn din zona Daciade la Petroºani se plâng cã,la prima ploaie, lucrarea exe-cutatã de firma care a refãcutcanalizarea a luat-o la vale.

Întreg terasamentul aplecat, dupã ce în zonãa plouat doar puþin ºiacum oamenii se temcã, iarna ºi zãpada leva distruge toatãstructura. Asta, pentrucã acum, apa bãlteºtede fiecare datã când plouãºi bãlþile ajung sã le intre în scara blocului.

„Au fãcut poate o lucrare bunã, nuspun nu, dar cei care au refãcut asfal-

tul ne-au lãsat în baltã cum s-arzice. Cum plouã, cum avem

bãlþi. Nu au tasat nimic ºi s-asurpat asfaltul cu tot cu rigole.De douã luni de zile le zicasta celor din primãrie, care mi-au promis cã se rezolvã.

Am fost ºi la cei de la ape ºi lafel au zis ºi ei ºi uitaþi cã vin ploile

ºi nu mai putem intra în bloc”, spuneun locatar, ºeful de bloc, revoltat cã

din septembrie primeºtedoar promisiuni.

În replicã, cei de laSC Apa Serv spun cãºtiu care este acolo situaþia ºi cã au fostchiar recent la locul cupricina, iar locatarilor lepromit remediereaproblemelor.

„Urmeazã sãmergem acolo chiar

în zilele urmãtoare. Suprafaþa afost refãcutã în urma lucrãrilor pecare noi le-am avut, inclusivrigolele. Terenul a lucrat ºi înzona rigolei s-a lãsat puþin. Amfost contactat de ºeful blocului ºiam fost acolo zilele trecute.Îndreptãm totul ºi vom aduce laboloboc”, a declarat FlorinDonisã, director tehnic S.C. ApaServ, societatea care a fãcutlucrãrile.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

“În municipiul Petroºania început deja montareailuminatului ornamental desãrbãtori. Ca în fiecare anpornirea va avea loc înajun de Moº Nicolae ºi vafi fãcutã de cãtre primarulmunicipiului Petroºani lalocul deja devenit celebrudin Parcul Carol Schreter”,a declarat Nicu Taºcã

purtãtorul de cuvânt alprimãriei municipiuluiPetroºani.

Iluminatul ornamentalva fi extins anul acesta întoate zonele municipiuluiPetroºani. Vor fi montatesute de figurine 2D ºi 3D,baghete ºi ghirlande, dar ºialte ornamente festive.

Monika BACIUMonika BACIU

Petroºaniul, în straie de sãrbãtoareM unicipiul Petroºani se pregãteºte pentru sãrbãtorile de iarnã. Pe

strãzile din localitate deja au început sã fie montate beculeþeleornamentale care duc cu gândul la sãrbãtorile de iarnã.

Un dosar desprecare se spune cã estedin 2013, dar pareapãrut ca din neant,pentru a susþine,parcã, acuzele ce i s-au adus la începutulsãptãmânii trecute.

Atunci, Mircea IoanMoloþ a fost acuzat cãar fi trãdat partidul înfavoarea PSD, dupã ceKlaus Iohannis i-ar fispus cã „trebuie sãpãrãseascã partidulpentru cã are proble-me penale ºi ACL nu-lpoate apãra”. Unmare neadevãr, spuneaimediat dupã lansareaacestor acuzaþiipreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ,care sublinia cã nicimãcar nu are vreundosar penal sau vreunul de care sã ºtie.ªi, la doar câteva ziledupã, apare fix undosar penal, constituitîncã de prin 2013,dupã cum precizausurse din anchetã ºicare l-ar viza ºi pepreºedintele CJHunedoara.

„Trebuia sã fie undosar. Dar, dacã îl am din 2013, cumDumnezeu nu am fostchemat încã la DNA

sã dau declaraþii”, seîntreabã Moloþ, care amai spus cã nu ar fifost prima datã cândar merge la DNA.Aproape de fiecareinvestiþie se leagã ºicâte un dosar, iarMircea Moloþ spune cãa fãcut cãrare pânã laDNA ºi înapoi pentrua da explicaþii în totfelul de chestiuni pen-tru care, pânã acum,rezoluþia a fost „NUP”.

De data aceasta,Mircea Moloþ nu amai fost chemat ladeclaraþii, ci la uºã i-aubãtut chiar procuroriianticorupþie, care auefectuat percheziþiiîntr-un dosar în caresunt vizate fapte decorupþie care ar fi fostcomise în perioada2011-2014.

T rebuia sãexiste un

dosar!?

Mircea Moloþ estesuspectat, conformunor surse judiciare, detrafic de influenþã,cumpãrare de influenþãºi abuz în serviciu, pemotiv cã ar fi ajutatdouã firme sãprimeascã preferenþial

contracte de la SCApa Prod Deva, firmãaflatã în directa subor-dine a CJ Hunedoara,iar în schimbul acestor„gesturi prietenoase”,firma ginerelui luiMircea Moloþ ar fi executat o parte dinlucrãri, deºi nu aveacontract de subantre-

prizã. „NU am niciotreabã cu cele douã licitaþii. Au fost fãcutede ApaProd, nu deConsiliul Judeþean, iar comitetul directortrebuie sã le ducã laîndeplinire”, explicãpreºedintele CJHunedoara, careneagã orice implicare.

Iar „recolta”procurorilor DNA afost destul de subþire,mult mai „subþire”decât toatã vâlva carea însoþit descinderilefãcute la la ConsiliulJudeþean Hunedoara,respectiv biroulpreºedintelui CJMircea Ioan Moloþ, ºicel al vicepreºedinteluiTiberiu Ioan Balint,locuinþa din Deva a luiMircea Ioan Moloþ,precum ºi sediile aºapte firme, tot dinDeva. Moloþ spune cã, de la el, au ridicatvreo 18 foi, inclusivdouã tãieturi din ziare,un CV, niºte notiþe dela biroul sãu, dar ºiniºte hârtii de pevremea când fata luiera studentã. Cei careau urmãrit de-a lungulvremii, „subiectulMoloþ” spun despreaceastã anchetã – încomparaþie cu acuzelecare i s-au adus de-alungul vremii - cã estefãcutã ori la plesnealã,ori pentru cã ar fi tre-buit sã existe un dosarpenal, care sã vinã însusþinerea ideii de trãdare a preºedinteluiCJ Hunedoara.

S-ar încerca discre-ditarea lui Mircea IoanMoloþ în faþa lui KlausIohannis – mai ales cãîntregul scandal a venitchiar în preajma vizitei

lui Iohannis în judeþulHunedoara, dar ºiruperea din interior aACL, crearea de disen-siuni menite sã ducãtot la disiparea votului,mai ales dacã PNLpierde din credibiliatteîn faþa alegãtorilor tocmai prin indicareade „lideri corupþi” catemã de campanie.Moloþ spune cã, înceea ce priveºte posi-bilitatea scindãrii ACL,este greu de crezut.

„Dupã percheziþii,am fost la o ºedinþã debirou cu colegii mei,care m-au impresionat.Când am intrat în salã,aproximativ 50 de persoane s-au ridicatîn picioare ºi m-auaplaudatt. ªi acum mãemoþionez, când îmiaduc aminte”, apovestit preºedinteleCJ Hunedoara

Mircea Ioan Moloþeste preºedintele PNL Hunedoara ºivicepreºedinteleBiroului PoliticNaþional al PNL. Este ºi preºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara din 2004,fiind la al treilea mandat consecutiv.Între 2000 ºi 2004,Mircea Ioan Moloþ afost viceprimar al Devei.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014 Actualitate 3

Turul 2 de scrutin,mai ieftinC ea de-a doua

campanie electoralã pentrudesemnareanoului preºedinteal României a demarat în datade 7 noiembrie (ora0:00) ºi se va încheiape 15 noiembrie (ora 7:00).

În Petroºani, la urne, suntaºteptaþi circa 35.000 decetãþeni cu drept de vot, aiciurmând a funcþiona tot 26 desecþii de votare, la fel ca ºi înprimul tur de scrutin.

Buna derulare a acþiunii devotare va fi asiguratã de câtevasute de persoane care, la acest

al doilea tur descrutin, vor fi

recompensate cuceva mai puþini bani.

“Un birou al unei secþii devotare este deservit de unpreºedinte, un locþiitor ºi 7 reprezentanþi ai partidelorpolitice. În total, este vorbadespre 9 persoane care asigurã buna derulare a votului,la fiecare secþie. Comparativcu primul tur aceºtia vor primiceva mai puþini bani. Astfel,preºedintele ºi locþiitorul aces-

tuia vor încasa 85 de lei/zi(pentru 4 zile) iar reprezen-tanþii partidelor vor primi câte65 de lei/zi (pentru 2 zile).Banii vin, în totalitate, de labugetul de stat”, a precizatAdrian Negoe, secretarulprimãriei municipuluiPetroºani.

Validarea ºi publicarea rezultatelor finale ale alegerilorprezidenþiale va fi efectuatã înMonitorul Oficial din data de21 noiembrie.


Mircea Ioan Moloþ:

„Nu mi-e fricã de ce fac eu,mi-e fricã de ce mi se face!”„N u mi-e fricã de ce fac eu, mi-e

fricã de ce mi se face!”. Aceastaeste concluzia preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ,la finalul percheziþiilor de vineri, ale procurorilor DNA într-un dosar cevizeazã posibile fapte de corupþie.

E chipa de ºah aVãii Jiului a

avut prima partici-pare la CampionatulNaþional de ºah ºipentru prima datã s-a întors acasã culocul V.

Este un prim pas, pe care antrenorii,Gheorghe Scurhan ºiDorel ªchiopu l-auapreciat la aceºti copiitalentaþi. Premiera esteuna absolutã ºi a fostreuºitã, graþie implicãriiîn acest eveniment acelor care au sponsorizat echipa constituitã din ºahiºti dela Vulcan, Petrila ºiPetroºani, grupaþi subgenericul „Selecþionatade ºah a Vãii Jiului”.

„Remizând culocurile doi ºi trei (CSUBucureºti ºi Clubul

Central de ªahBucureºti), echipa dingrupa de copii 8 ani,

"Selecþionata de ªah aVãii Jiului", finanþaþã deCostel Avram, prin filialele PNL ale VãiiJiului, s-a întors cu fruntea sus, ocupândlocul V.

Concursul a avut locla Cãciulata, iar pentruprima datã, din ValeaJiului a plecat o singurãechipã mixtã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

“Am avut ºedinþaconsiliului director alCasei ProUrbis undeam discutat trei proble-me importante. Prima

problemã a fostpregãtirea Fabricii luiMoº Crãciun pe care ovom organiza ºi în acestan, am stabilit pentru

urmãtoarea perioadãpersoanele carerãspund de problemeleorganizatorice, cine vadiscuta cu ºcolile, vorface acele contracte decolaborare ºi vom discu-ta cu oameni de afaceri.

În mare, am stabilit ceicare vor rãspunde deorganizarea acestuieveniment ºi care îl vomdeschide în data de 4decembrie înainte deZiua Mondialã aVoluntarilor”, a declarat

Eduard Wersanskipreºedinte CasaProUrbis

Membri acestei asoci-aþii s-au dus cu gândul ºila evenimentele ce sevor derula anul viitor.

“A doua problemã a

fost discutarea progra-mului de lucru pentruanul 2015, am realizatun draft al acestui pro-gram ºi pe care îl vomtransmite tuturor mem-brilor asociaþiei iar pânãpe data de 10 decem-brie vom finaliza acestprogram, îl vom facepublic ºi vom prezentaelementele principaledin anul 2015”, a mai precizat sursa citatã.

De anul acesta, Casa proUrbis are personalitate juridicã.


A sociaþia Casa ProUrbis Petroºani a luat

fiinþã în decembrie 2013, caurmare a iniþiativei unuinumãr de 19 membrifondatori, reprezentândsocietatea civilã a comu-nitãþii Petroºaniului, înansamblul ei. Acestei asociaþii i s-au mai alãturatcâþiva membri.

“A treia problemã a fostaceea cã am aprobat ºi am validat cererea pentru încã patrumembri pentru Casa ProUrbis.Într-un an de zile deja începelumea sã vinã în asociaþie ºi sãni se alãture pentru a ne ajuta“,a declarat Eduard Wersanskipreºedinte Casa ProUrbis.

Casa ProUrbis ºi-a mãrit componenþa în ultima perioadã.Zeci de persoane s-au afiliatacestei asociaþii.

“Noi am pornit cu 19 membrifondatori ºi deja ne apropiem de30 de persoane care doresc sãvinã alãturi de noi ºi ne bucurãmcã sunt mulþi profesori printrenoi pentru cã activitatea tineretului va avea un cuvântmai mare de spus”, a maideclarat Wersanski.

Scopul declarat al asociaþiei,conform statutului acesteia, estesusþinerea comunitãþii în toateaspectele vieþii membrilor aces-

teia prin idei ºi iniþiative creative, inovative, venite dinpartea membrilor asociaþiei, care sã permitã deschidereacomunitãþii municipiului Petroºanicãtre un orizont cât mai larg decomunicare, de colaborare, deidentificare ºi promovare a valorilor locale ºi de creºtere aatractivitãþii urbei noastre prinacþiuni specifice izvorâte dincooperarea membrilor AsociaþieiCasa Pro URBIS Petroºani.


S ubfiliala deCruce Roºie

din Petroºani ademarat o cam-panie de informareîn rândul liceenilordin localitate înceea ce priveºteproblema reprezen-tatã de SIDA.

Prima acþiune deacest gen s-a derulat laColegiul Naþional“Mihai Eminescu”, subtitulatura “Iubeºte curesponsabilitate… pro-tejeazã-te!”. Cu aceastãocazie au fost difuzate oserie de materialeinformative, au fost pur-

tate o serie de discuþiipe tema HIV – SIDA ºiau fost împãrþite protex-uri. “Întreaga lunãnoiembrie va fi dedicatãacestei campanii care sedesfãºoarã, în principal,în rândul adolescenþilor.Vom vizita toate liceeledin Petroºani ºi vomprezenta scurt-metraje

în care persoaneleinfectate povestescdespre drama prin caretrec ºi-i îndeamnã pecei neinfectaþi sã ducãun stil de viaþã sãnãtos.Valea Jiului este o zonãcu probleme de acestgen ºi, din acest motiv,am dorit sã ne implicãmºi noi într-o eventualã

reducere a numãruluicelor care contracteazãaceastã teribilã boalã”,a declarat CosminSicurea, voluntar subfiliala Crucea RoºiePetroºani.

Campania de informare se adreseazãîn primul rând ado-lescenþilor, categoriapoate cea mai expusãcontractãrii unornedorite boli de naturãsexualã. “Am alesaceastã categorie depopulaþie, adolescenþii,pentru cã ei reprezintãun comportamentriscant la aceastã vârstãla care încep sã îºi întemeieze relaþii, sã

lege prietenii ºi seimplicã, inclusiv, înrelaþii sexuale. Trebuiesã fie învãþaþi sã se protejeze, care suntcomportamentele curisc, sã nu aibã tendinþespre consumul dedroguri care reprezintãun risc foarte mare detransmitere a virusuluiHIV în comunitate”, amai spus CosminSicurea.

În prezent, în ValeaJiului, trãiesc circa 200de persoane diagnosti-cate ºi înregistrate dreptbolnave de SIDA.Numãrul bolnavilor arputea fi, însã, mult maimare decât cel rezultatdin datele oficiale.


Oferte turisticeaccesibile (în special) pentru senioriÎ n aceastã perioadã a anu-

lui agenþiile de turism dinValea Jiului au oferte pentrutoate buzunarele. Cele maiaccesibile ar fi cele care seîncadreazã într-o serie de pro-grame aflate în plinã derulare.

Aici ar fi vorba despre „Decadele balneare”, „O sãptãmânãde refacere” sau „O sãptãmânã lamunte”. „La fel ca în fiecare an, înstaþiunile balneo – climaterice dinþarã, existã o seriede pachete deoferte (foarte avan-tajoase) în perioada15 septembrie2014 – 30 mai2015. Acesteainclud cazare, masãºi tratament. Pentrustrãinãtate existãalte pachete care leoferã, în specialseniorilor, posibili-tatea de a cãlãtoriîn întreaga lume”,

a declarat Constantin Toacã, managerul unei agenþii de turism dinPetroºani. Turiºtii care dispun deceva mai puþini bani pot opta ºi eipentru o serie de excursii în þarã saustrãinãtate. Acestea, în principal,sunt însã destinate seniorilor.

„Pentru o excursie se poateînscrie oricine dar cele mai buneoferte sunt cele destinate seniorilor.În cazul acestora existã condiþia camãcar unul dintre solicitanþi sã aibãvârsta de minim 55 de ani”, a maispus Constantin Toacã.

Pe de altã parte, biletele destinatepetrecerii Revelionului în altã partedecât acasã, s-au cam epuizat. Cele mai numeroase cereri au fostînregistrate pentru petrecerea nopþiidintre ani în staþiunile balneo – climaterice româneºti.


C onducerea DirecþieiSilvice Hunedoara

care administreazã rezervaþia de la Haþeg aintenþionat sã deschidãzimbrãria încã de sãptãmâna trecutã, însãn-au putut lua aceastãdecizie dupã ce un altanimal a murit.

Rezervaþia de zimbri dinHaþeg ar putea fi deschisã înscurt timp pentru turiºti datfiind faptul cã în sezonulrece virusul care declanºeazã

boala limbii albastre nu semai transmite.

Insectele care transmitvirusul nu mai au activitate ºinici animalele nu mai suntpurtãtoare de virus a spus

ºeful ANSVSA, în contextulîn care instituþia vrea sãcearã Organizaþiei Mondialepentru Sãnãtatea Animalãsã declarare România ca þarãliberã de"bluetongue" (boala

limbii albastre) pe perioadasezonului rece, ceea ce arpermite reluarea exporturilorde animale vii.

Din cauza acestui virus,numãrul zimbrilor din

Rezervaþia Haþeg-Slivuþ a scãzut la mai puþin dejumãtate, ºapte zimbri dincei 13 câþi erau iniþial aumurit în aceastã toamnã,însã doar în cazul a cinci afost confirmatã boala ca factor de deces.

Rezervaþia a fost închisãpublicului în urmã cu aproximativ o lunã ºi jumã-tate, dupã ce un prim zimbrua murit, atunci existând suspiciuni de boala limbiialbastre. Ulterior, în rezervaþie a fost confirmatun focar al acestei boli.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Casa ProUrbis a stabilit programulpentru sãrbãtoriM embri Casei ProUrbis s-au întrunit

în ºedinþã pentru a stabili progra-mul de acþiuni pentru luna sãrbãtorilor. Ca în fiecare an, luna decembrie este mar-catã prin organizarea unor acþiuni specificesãrbãtorilor de iarnã. În acest sens, cei dela Casa ProUrbis au trasat în linii maricare vor fi acþiunile din luna cadourilor.

Din ce în ce mai mulþi membri

Campanie anti-SIDA dedicatã adolescenþilor

Locul V la Campionatul Naþional de ºah

Rezervaþia de zimbri de la Haþeg ar putea fi deschisã

E chipa de ºah aVãii Jiului a

avut prima partici-pare la CampionatulNaþional de ºah ºipentru prima datã s-a întors acasã culocul V.

Este un prim pas, pe care antrenorii,Gheorghe Scurhan ºiDorel ªchiopu l-auapreciat la aceºti copiitalentaþi. Premiera esteuna absolutã ºi a fostreuºitã, graþie implicãriiîn acest eveniment acelor care au sponsorizat echipa constituitã din ºahiºti dela Vulcan, Petrila ºiPetroºani, grupaþi subgenericul „Selecþionatade ºah a Vãii Jiului”.

„Remizând culocurile doi ºi trei (CSUBucureºti ºi Clubul

Central de ªahBucureºti), echipa dingrupa de copii 8 ani,

"Selecþionata de ªah aVãii Jiului", finanþaþã deCostel Avram, prin filialele PNL ale VãiiJiului, s-a întors cu fruntea sus, ocupândlocul V.

Concursul a avut locla Cãciulata, iar pentruprima datã, din ValeaJiului a plecat o singurãechipã mixtã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

“Am avut ºedinþaconsiliului director alCasei ProUrbis undeam discutat trei proble-me importante. Prima

problemã a fostpregãtirea Fabricii luiMoº Crãciun pe care ovom organiza ºi în acestan, am stabilit pentru

urmãtoarea perioadãpersoanele carerãspund de problemeleorganizatorice, cine vadiscuta cu ºcolile, vorface acele contracte decolaborare ºi vom discu-ta cu oameni de afaceri.

În mare, am stabilit ceicare vor rãspunde deorganizarea acestuieveniment ºi care îl vomdeschide în data de 4decembrie înainte deZiua Mondialã aVoluntarilor”, a declarat

Eduard Wersanskipreºedinte CasaProUrbis

Membri acestei asoci-aþii s-au dus cu gândul ºila evenimentele ce sevor derula anul viitor.

“A doua problemã a

fost discutarea progra-mului de lucru pentruanul 2015, am realizatun draft al acestui pro-gram ºi pe care îl vomtransmite tuturor mem-brilor asociaþiei iar pânãpe data de 10 decem-brie vom finaliza acestprogram, îl vom facepublic ºi vom prezentaelementele principaledin anul 2015”, a mai precizat sursa citatã.

De anul acesta, Casa proUrbis are personalitate juridicã.


A sociaþia Casa ProUrbis Petroºani a luat

fiinþã în decembrie 2013, caurmare a iniþiativei unuinumãr de 19 membrifondatori, reprezentândsocietatea civilã a comu-nitãþii Petroºaniului, înansamblul ei. Acestei asociaþii i s-au mai alãturatcâþiva membri.

“A treia problemã a fostaceea cã am aprobat ºi am validat cererea pentru încã patrumembri pentru Casa ProUrbis.Într-un an de zile deja începelumea sã vinã în asociaþie ºi sãni se alãture pentru a ne ajuta“,a declarat Eduard Wersanskipreºedinte Casa ProUrbis.

Casa ProUrbis ºi-a mãrit componenþa în ultima perioadã.Zeci de persoane s-au afiliatacestei asociaþii.

“Noi am pornit cu 19 membrifondatori ºi deja ne apropiem de30 de persoane care doresc sãvinã alãturi de noi ºi ne bucurãmcã sunt mulþi profesori printrenoi pentru cã activitatea tineretului va avea un cuvântmai mare de spus”, a maideclarat Wersanski.

Scopul declarat al asociaþiei,conform statutului acesteia, estesusþinerea comunitãþii în toateaspectele vieþii membrilor aces-

teia prin idei ºi iniþiative creative, inovative, venite dinpartea membrilor asociaþiei, care sã permitã deschidereacomunitãþii municipiului Petroºanicãtre un orizont cât mai larg decomunicare, de colaborare, deidentificare ºi promovare a valorilor locale ºi de creºtere aatractivitãþii urbei noastre prinacþiuni specifice izvorâte dincooperarea membrilor AsociaþieiCasa Pro URBIS Petroºani.


S ubfiliala deCruce Roºie

din Petroºani ademarat o cam-panie de informareîn rândul liceenilordin localitate înceea ce priveºteproblema reprezen-tatã de SIDA.

Prima acþiune deacest gen s-a derulat laColegiul Naþional“Mihai Eminescu”, subtitulatura “Iubeºte curesponsabilitate… pro-tejeazã-te!”. Cu aceastãocazie au fost difuzate oserie de materialeinformative, au fost pur-

tate o serie de discuþiipe tema HIV – SIDA ºiau fost împãrþite protex-uri. “Întreaga lunãnoiembrie va fi dedicatãacestei campanii care sedesfãºoarã, în principal,în rândul adolescenþilor.Vom vizita toate liceeledin Petroºani ºi vomprezenta scurt-metraje

în care persoaneleinfectate povestescdespre drama prin caretrec ºi-i îndeamnã pecei neinfectaþi sã ducãun stil de viaþã sãnãtos.Valea Jiului este o zonãcu probleme de acestgen ºi, din acest motiv,am dorit sã ne implicãmºi noi într-o eventualã

reducere a numãruluicelor care contracteazãaceastã teribilã boalã”,a declarat CosminSicurea, voluntar subfiliala Crucea RoºiePetroºani.

Campania de informare se adreseazãîn primul rând ado-lescenþilor, categoriapoate cea mai expusãcontractãrii unornedorite boli de naturãsexualã. “Am alesaceastã categorie depopulaþie, adolescenþii,pentru cã ei reprezintãun comportamentriscant la aceastã vârstãla care încep sã îºi întemeieze relaþii, sã

lege prietenii ºi seimplicã, inclusiv, înrelaþii sexuale. Trebuiesã fie învãþaþi sã se protejeze, care suntcomportamentele curisc, sã nu aibã tendinþespre consumul dedroguri care reprezintãun risc foarte mare detransmitere a virusuluiHIV în comunitate”, amai spus CosminSicurea.

În prezent, în ValeaJiului, trãiesc circa 200de persoane diagnosti-cate ºi înregistrate dreptbolnave de SIDA.Numãrul bolnavilor arputea fi, însã, mult maimare decât cel rezultatdin datele oficiale.


Oferte turisticeaccesibile (în special) pentru senioriÎ n aceastã perioadã a anu-

lui agenþiile de turism dinValea Jiului au oferte pentrutoate buzunarele. Cele maiaccesibile ar fi cele care seîncadreazã într-o serie de pro-grame aflate în plinã derulare.

Aici ar fi vorba despre „Decadele balneare”, „O sãptãmânãde refacere” sau „O sãptãmânã lamunte”. „La fel ca în fiecare an, înstaþiunile balneo – climaterice dinþarã, existã o seriede pachete deoferte (foarte avan-tajoase) în perioada15 septembrie2014 – 30 mai2015. Acesteainclud cazare, masãºi tratament. Pentrustrãinãtate existãalte pachete care leoferã, în specialseniorilor, posibili-tatea de a cãlãtoriîn întreaga lume”,

a declarat Constantin Toacã, managerul unei agenþii de turism dinPetroºani. Turiºtii care dispun deceva mai puþini bani pot opta ºi eipentru o serie de excursii în þarã saustrãinãtate. Acestea, în principal,sunt însã destinate seniorilor.

„Pentru o excursie se poateînscrie oricine dar cele mai buneoferte sunt cele destinate seniorilor.În cazul acestora existã condiþia camãcar unul dintre solicitanþi sã aibãvârsta de minim 55 de ani”, a maispus Constantin Toacã.

Pe de altã parte, biletele destinatepetrecerii Revelionului în altã partedecât acasã, s-au cam epuizat. Cele mai numeroase cereri au fostînregistrate pentru petrecerea nopþiidintre ani în staþiunile balneo – climaterice româneºti.


C onducerea DirecþieiSilvice Hunedoara

care administreazã rezervaþia de la Haþeg aintenþionat sã deschidãzimbrãria încã de sãptãmâna trecutã, însãn-au putut lua aceastãdecizie dupã ce un altanimal a murit.

Rezervaþia de zimbri dinHaþeg ar putea fi deschisã înscurt timp pentru turiºti datfiind faptul cã în sezonulrece virusul care declanºeazã

boala limbii albastre nu semai transmite.

Insectele care transmitvirusul nu mai au activitate ºinici animalele nu mai suntpurtãtoare de virus a spus

ºeful ANSVSA, în contextulîn care instituþia vrea sãcearã Organizaþiei Mondialepentru Sãnãtatea Animalãsã declarare România ca þarãliberã de"bluetongue" (boala

limbii albastre) pe perioadasezonului rece, ceea ce arpermite reluarea exporturilorde animale vii.

Din cauza acestui virus,numãrul zimbrilor din

Rezervaþia Haþeg-Slivuþ a scãzut la mai puþin dejumãtate, ºapte zimbri dincei 13 câþi erau iniþial aumurit în aceastã toamnã,însã doar în cazul a cinci afost confirmatã boala ca factor de deces.

Rezervaþia a fost închisãpublicului în urmã cu aproximativ o lunã ºi jumã-tate, dupã ce un prim zimbrua murit, atunci existând suspiciuni de boala limbiialbastre. Ulterior, în rezervaþie a fost confirmatun focar al acestei boli.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Casa ProUrbis a stabilit programulpentru sãrbãtoriM embri Casei ProUrbis s-au întrunit

în ºedinþã pentru a stabili progra-mul de acþiuni pentru luna sãrbãtorilor. Ca în fiecare an, luna decembrie este mar-catã prin organizarea unor acþiuni specificesãrbãtorilor de iarnã. În acest sens, cei dela Casa ProUrbis au trasat în linii maricare vor fi acþiunile din luna cadourilor.

Din ce în ce mai mulþi membri

Campanie anti-SIDA dedicatã adolescenþilor

Locul V la Campionatul Naþional de ºah

Rezervaþia de zimbri de la Haþeg ar putea fi deschisã

C ontractul definanþare pentru

realizarea unui sistemde management inte-grat al deºeurilor dinjudeþul Hunedoara afost semnat în primã-vara acestui an, iarproiectul are o valoaretotalã de peste 250 de milioane de euro,cea mai mare parte abanilor provenind dinfonduri europene.

În mare, este vorbadespre realizarea unuideponeu ecologic la BârceaMare care sã poatã preluagunoiul menajer din totjudeþul vreme de 28 de aniºi despre construirea mai

multor staþii de tratare ºisortare.

La Aninoasa, Uroi,Haþeg, Petrila, Lupeni,Cãlan ºi Hunedoaralucrãrile de ecologizare auînceput deja ºi se aflã îndiferite stadii de execuþie.La Petrila s-au fãcut deja 60 la sutã din lucrãrilenecesare, iar cel mai rãustau lucrurile în cazul vechiigropi de la Haþeg, stadiul deexecuþie fiind de doar cincila sutã.

Pânã acum sunt douãcereri de rambursare apro-bate ºi finalizate. Mai exista

prima cerere de platã pen-tru staþia de la Petroºani,deponeul de la Petrila ºi celde la Hunedoara. În data de5 noiembrie au venit banide la minister ºi au fostfãcute plati cãtre firmeleconstructoare în valoare depeste 4,5 milioane de lei.

La finalul lucrãrilor, pezonele ocupate acum degropile de gunoi, va trebuisã existe gazon ºi vor fiplantaþi puieþi. Fiecareveche rampã de resturimenajere va avea câte ostaþie de monitorizare a

nivelului de biogaz produsde resturile rãmase sub straturile de pãmânt ºi alte materiale care vor fiaºternute peste ea.

Succesul sau eºeculnoului sistem de manage-ment al deºeurilor din judeþdepinde în cea mai mareparte de mãsura în carehunedorenii îºi vor schimbaobiceiul de a arunca la grã-madã resturile menajere ºile vor pune în containereseparate pentru hârtie ºicarton, sticlã, alte resturireciclabile ºi pentru resturibiodegradabile. Dupãfinalizarea staþiilor de tratareºi sortare ºi dupã constru-irea deponeului ecologic,prin licitaþie urmeazã a fi

stabiliþi cel mult cinci opera-tori ai sistemului care austabilite deja limite maximede tarife. Tarifele pentrugunoi menajer pot deveniînsã ºi mai mici decât celenegociate dacã se realizeazãþinta de valorificare adeºeurilor reciclabile. Dincantitatea totalã de gunoicolectatã de la hunedoreni,la ora actualã, mai puþin de10 la sutã este colectatãselectiv.

Reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara spuncã dacã populaþia ar învãþasã arunce selective gunoiulmenajer s-ar putea câºtigaanual pânã la 7 milioane deeuro din acest lucru.

Monika BACIU Monika BACIU

A utoritãþilelocale din

Aninoasa aºteaptãdocumentul princare sã poatãdeclara oficialieºirea din insolvenþã a fosteilocalitãþi miniere.

Decizia prin carelocalitatea Aninoasa vafi declaratã solvabilãtrebuie sã ajungã sãptãmâna aceasta laprimãria din localitate,iar edilii vor puteaangaja ºi proiectele pe

care le au întocmitepentru anul viitor.

Potrivit primaruluiAninoasei, NicolaeDunca, cei trei ani încare localitatea a fostîn insolvenþã au þinut

în loc micuþul oraº,însã procedura a adusºi beneficii. „Cele maiimportante avantaje aufost legate de datorianoastrã, mai exact depenalitãþile zilnice pe

care le adunam. Chiardacã a fost dificil sãdeclarãm insolvenþa,decizia se dovedeºteacum cã a fost unabunã. Odatã cuintrarea în insolvenþã

toate penalitãþile deîntârziere s-au stopat ºica un exemplu noiadunam zilnic la dato-rie câte 1500 de leipenalitãþi de întârzierela un singur credit. Maiexact la cel fãcut defosta administraþie ºicare n-a mai fost plãtitcu anii. În aceºti treiani am plãtit peste100 de miliarde de leivechi, ultima tranºãfiind cea de 37 de miliarde cu care ne-aajutat Guvernul. Acumputem sã ne aplecãmºi spre problemelelocuitorilor Aninoasei”,a declarat edilul

Nicolae Dunca. Primãria a primit

bani pentru a asfaltadouã strãzi principaledin localitate iarproiectul a început dinaceastã lunã, pentru cãedilii riscau sã piardãfinanþarea.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 20146 Actualitate

Societatea de termoficare dinLupeni nu are datoriifaþã de CEHU niversal Edil din Lupeni nu mai

are datorii cãtre ComplexulEnergetic Hunedoara. Odatã cuintrarea în insolvenþã ºi numirea unuiadministrator juridiciar, societatea determoficare din municipiul Lupeni numai are datorii faþã de CEH.

“Noi nu mai avem datorii cãtreComplexul Energetic Hunedoara dupã ceam intrat în insolvenþã. Suntem cu plata la

zi”, a declarat Miron Cocotã, directorul SC Universal Edil Lupeni.

Din cele 750 de apartamente racordatela reþeaua de termoficare sunt câteva careau datorii faþã de societate. Societatea determoficare din municipiul Lupeni a intratîn insolvenþã încã din anul 2011.


Planuri dupã ieºirea Aninoasei din insolvenþã

Constructorii gropilor de gunoi ºi-au primit banii

“În ceea ce priveºtedomeniul schiabil nu afost finanþat niciunproiect din aceastã categorie de investiþii înacest an. Ele sunt pre-vãzute sã fie finanþateîncepând cu ianuarie2015 dintr-un motivfoarte simplu. Au fostenorm de multe sesizãri,unele penale, uneleajunse la corpul de con-trol al primului-ministru,altele ajunse la Parchet.Noi am dat la DNAfoarte multe hârtii de laminister. Pânã nu sefinalizeazã aceste analizenoi nu putem continuafinanþarea pentru cã niciun minister nu arecuraj sã aloce bani. Oparte din aceste investiþiiau ieºit din cercetare,sunt în regulã ºi auînceput sã fie finanþate.Au fost alocate dejasume de la bugetul destat prin Autoritatea

Naþionalã pentru Turismpentru a continuafinanþarea acestor obiec-tive. Toate vor fi finali-zate, dar a fost un an încare au fost foarte multe reclamaþii ºi nimeni nu aavut curaj sã aloce bani”,a declarat vicepremierulLiviu Dragnea, laPetroºani.

Demnitarul susþine cãvina nu o poartã auto-ritãþile locale, ci minis-terul de resort. Dragneasusþine cã toate acesteproiecte pentru domeni-ile schiabile vor fi duse labun sfârºit.

“Nu existã vreo vinã aunei autoritãþi locale, secerceteazã modul în careministerul a gestionataceºti bani, dar nu va filãsat niciun proiectmajor abandonat”, amai declarat Dragnea laPetroºani.

C orpul de control în

domeniile schiabile

La începutul acestuian, corpul de control alprimului ministru VictorPonta a efectuat maimulte verificãri la modulde dezvoltare a domeni-ilor schiabile. Corpul decontrol a “vizitat”Consiliul Local almunicipiului Vulcan ºiConsiliul Local almunicipiului Petroºani,dar ºi alte consilii localedin þarã. PotrivitAutoritãþii Naþionalepentru Turism, în 2010,reprezentanþii PrimãrieiVulcan au încheiat douã acte adiþionale învaloare de 5.988.026de lei ºi respectiv2.191.973 de lei(ambele fãrã TVA –n.red.) pentru executarea unor noiobiective în proiectul“Modernizarea zoneituristice Pasul Vulcan”.

L ucrãri execu-tate ºi nede-

contate la Lupeni

Autoritãþile locale aucontinuat lucrãrile de

dezvoltare a domeniilorschiabile însã nu le-aufost decontate din cauzareducerilor bugetare. LaLupeni proiectul demodernizarea a staþiuniimontane Straja aînceput în anul 2011,iar atunci s-a alocatsuma de 35 de milioanede lei. În 2012 muni-cipalitatea a primit1.497.000 de lei. Dinanul 2012 ºi pânã înprezent Consiliul Localnu a mai primit niciunleu pentru acestelucrãri, ba din contrãare de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei.

“Contribuþia ConsiliulLocal Lupeni la contrac-tul de lucrãri a fost de5.907.515 lei. ConsiliulLocal Lupeni a depus laMDRT, facturi pentrulucrãrile executate înbaza contractuluiîncheiat între ConsiliulLocal Lupeni ºi presta-tor (constructor), în valoare de 52.105.658lei care nu au fostdecontate din cauzareducerilor bugetare dinanul 2012”, se aratã îndocumente.

V ulcanul unitcu Straja doar

pe hârtieStaþiunea montanã

Pasul Vâlcan ar fi trebuitsã fie unitã cu Straja,realizându-se astfel cea mai mare staþiunemontanã din sud-estulEuropei. Nici acestproiect nu s-a realizattot din cauza alocãrilorfinanciare inexistentedupã anul 2011.

Pânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turism a plãtitcãtre Consiliul LocalVulcan, în conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L.Vulcan, suma de48.051.000 lei

La Vulcan, ultimaalocare financiarãdateazã din anul 2011atunci când ministerul aalocat suma de19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000lei, respectiv18.171.000 lei.

Contribuþia ConsiliulLocal Vulcan la contrac-

tul de lucrãri a fost de600.000 lei.

L a Petroºani,doar 25 de

milioaneAutoritãþile locale de

la Petroºani au începutlucrãrile la dezvoltareadomeniului schiabil înanul 2009. Timp de treiani de zile, ministerul deresort a alocat aproape26 de milioane de lei.

Astfel, în anul 2009,municipalitatea de laPetroºani a primit sumade 1.725.000 lei, înanul 2010 suma de1.000.000 lei, în anul2011 suma de15.000.000 lei, iaranul 2012 suma de8.164.000 lei.Contribuþia ConsiliulLocal Petroºani la contractul de lucrãri afost de 6.109.798 lei.

Pentru a continualucrãrile de dezvoltare adomeniului schiabil dinParâng, autoritãþilelocale au contractat unîmprumut de 13 milioa-ne de lei. Din aceºtibani se realizeazãtelescaunul TS din staþiunea montanã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014 Actualitate 7

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru Luni 10

Noiembrie 2014 în oraºul Petrila între orele 10.30-12,00.Zona afectatã: Cartier 8 Martie. Motivul restricþiei: Remedierepierdere inainte de apometrul scãrii, Cartier 8 Martie, bl.18, sc.IV.

A scãpat ca prinminuneO femeie a fost rãnitã

dupã ce maºina pe careo conducea a sãrit din drumulnaþional direct în albia pârâu-lui Bãniþa, de la o diferenþã denivel de circa patru metri.

Un accident rutier care ar fi pututavea urmãri tragice a avut loc, sâm-bãtã dupã amiazã, pe DN 66 întrePetroºani ºi Haþeg, pe raza locali-tãþii Bãniþa. La volan se afla ofemeie din Petroºani care vroia sãajungã la Timiºoara, însã n-a apucasã parcurgã mai mult de 15 kilo-metri de acasã ºi la intrare înBãniþa, într-o curbã la dreapta ascãpat autoturismul de sub control,a acroºat parapetul metalic de pro-tecþie de pe marginea drumul ºi

apoi a sãrit direct într-un pârâu. Înurma saltului de circa patru metri,maºina s-a înfipt pur ºi simplu înmalurile pârãului, iar acest lucru aatenuat forþa impactului. „A fostapa mare ºi malurile sunt îmbibatecu apã, pãmântul e mâlos ºimaºina pe care o conduceadoamna s-a înfipt în mâl ºiapoi s-a rãsturnat pe oparte. ªoferiþa s-a rãnit uºorla un picior, iar paramediciiSMURD din cadrulDetaºamentului de PompieriPetroºani i-au acordat îngrijirimedicale la faþa locului, darfemeia nu acuza dureri ºi arefuzat sã mai meargã la spi-tal. Echipa de descarcerare apompierilor a scos autoturis-mul din albia pârâului iarpoliþiºtii rutieri au început oanchetã pentru a stabili cums-a produs accidentul.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

D omeniile schiabile din Valea Jiului vorfi finalizate, cândva. Vicepremierul

României, Liviu Dragnea, a declarat,duminicã, la Petroºani cã nu s-au mai alocatbani pentru dezvoltarea domeniilor schiabiledin cauza unor nereguli care au fost sesizate.Multe dintre aceste sesizãri au iz penal.

Dosarele cu iz penal au stopat lucrãrile turistice

Cu promisiuni de campanie, domeniile schiabile din Valea Jiului vor fi finalizate

A fost o demons-traþie, o lecþie de viaþã,lãsatã ca testament decel care a fost A. P.Cehov ºi abia la finalam înþeles de ce DanaMoisuc, actriþa din rolulprincipal, a spus larepetiþii cã ea nu esteataºat al teatrului de laPetroºani, ci chiaractriþã, aici la noi.

Colectivul extrem desudat a dat o lecþieuluitoare celor din salã,care la final au rãmas

minute în ºir sã aplaude prestaþia actorilor, ce nu o datãs-au amestecat în public, implicând astfeltrãirile celor ce au alessâmbãtã searã Cehov.

Regizorul GeluBadea ºi scenografulVioara Bara au creat opiesã de teatru gustatãcu sufletul la gurã decei care s-au obiºnuitcu premierele laPetroºani. Gelu Badeaa fãcut furori anul

trecut cu Hamlet, la fela procedat ºi acum cu„Livada de viºini”.

Tot din distribuþia dela Hamlet vine ºiAndrei Sabãu - Hamlet,ori Dana Moisuc, ceacare atunci a interpre-tat rolul mamei luiHamlet, iar acum ne-alãsat sã descoperim sin-guri o lume întreagã.

„Este, de fiecaredatã o mare plãcere sãvin aici, mai ales cãpublicul din Petroºanieste extraordinar”, aspus actriþa DanaMoisuc, cea care dejase considerã ca fãcândparte din trupa teatruluide la Petroºani.

Gelu Badea nu estela prima sa experienþãcu Cehov ºi, dupã succesul de anul trecutcu Hamlet, laPetroºani, ne lasãacum sã înþelegem cãclasicismul din „Livada

de viºini” este, aºa cumse spune pe bunã drep-tate, testamentul mare-lui Cehov.

Pentru publicul de laPetroºani, însã, a fost opremierã absolutã.


R acla cumoaºtele

SfântuluiConstantinBrâncoveanu auajuns duminicã laPetroºani. Zeci deoameni s-auperindat ore în ºirpentru a atingeracla ºi a se ruga,alãturi de soborulde preoþi care a oficiat slujbele deduminicã.

Preoþii din Petroºaniau oficiat, duminicã,pe tot parcursul zilei,mai multe slujbe laBiserica Sfânta Treimedin centrul municipiu-lui Petroºani. „Cubinecuvântarea pãrin-telui Gurie, la bisericanoastrã, de aici dincentru, a sosit o dele-gaþie de la Patriarhie,în frunte cu preasfinþitul VarlaamPloieºteanu, cu

moaºtele SfântuluiConstantinBrâncoveanu, cu racla,care se aflã înBucureºti, la BisericaSfântul GheorgheNou, unde a fostînmormântat în tainã,pentru cã pe vremeaaceea, în anul 1720,doamna Maria nu aveavoie sã aducã moaºteleºi le-a adus aºa întainã de la Istambul.Pe tot parcursul zileide duminicã, în faþabisericii vor avea locmai multe slujbe, iarcredincioºii sunt aºtep-

taþi sã se roage la raclacu moaºtele sfântului,care este amplasatã laintrarea în bisericã, peun pod, special ame-najat pentru acesteveniment”, a spusIulian Selaje, preot laBiserica Sfânta Treimede la Petroºani.

Pe tot parcursul zileide duminicã, credin-cioºii au putut sã iaparte la mai multe slu-jbe oficiate în aceastãzi, iar racla va plecaluni dimineaþã.„Duminicã, începândcu ora 9,00, am

întâmpinat cu toþii delegaþia care a adusmoaºtele ºi apoi aurmat Liturghiaarhiereascã ºi dupã-amiazã, de la ora17,00 a fost sãvârºitãTaina Sfântului Maslu,pentru cã aºa s-animerit, cu rânduialalui Dumnezeu, cã îlprãznuim ºi pe SfântulNectarie, fãcãtorul deminuni ºi vindecãtorulde cancer ºi atunci enormal ca în aceastã zisã facem ºi TainaSfântului Maslu, pentrutoþi doritorii”, a mai

adãugat preotul IulianSelaje.

Moaºtele au stat înbiserica de la Petroºanipânã luni dimineaþã,când vor pleca înapoiîn Capitalã.

CostantinBrâncoveanu a fostdomnul ÞãriiRomâneºti între anii1688 ºi 1714, avânduna din cele mai lungidomnii din istoria prin-

cipatelor române, iarpentru modul în care amurit, executat alãturide cei 4 fii ai sãi,Biserica OrdoxãRomânã l-a sanctificat.Preoþii din Petroºanivor oficia mai multeslujbe la BisericaSfânta Treime din centrul municipiuluiPetroºani.


8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier care nu

ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã),

se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni,

Uricani), pânã în data de 19.12.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri MineValea Jiului S.A.”

Livada de viºini –aplauze ºi emoþiila Petroºani“Livada de viºini”, în viziunea lui

Gelu Badea, a adus mari emoþiisâmbãtã searã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, iar actorii de pescenã au fost aplaudaþi minute în ºir.

Racla lui Constantin Brâncoveanu, la Petroºani

Documents

CVJ NR. 736, LUNI 10 NOIEMBRIE 2014