Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 734

Joi, 6 Noiembrie 2014

L iberalii vor sã treacãpeste rezultatul nu

tocmai bun, obþinut în laalegerile din 2 noiembrie, ºi-laduc pe Iohannis în judeþ.

Vizita de campanie a lui KlausIohannis este programatã pentruduminicã, iar liberalii pregãtesc unmiting de susþinere în capitalajudeþului, dar ºi în municipiulHunedoara, precum ºi o baie demulþime în Haþeg. Potrivit unorsurse din interiorul PNL, la

ºedinþa þinutã de liderii judeþeniprin prezenþa candidatului lor în judeþ, liberalii sperã sã-ºi mobi-lizeze electoratul pentru al doilea

tur, în condiþiile în care au pierdutvoturi importante chiar în fiefullor. Iohannis nu va ajunge ºi înValea Jiului, deºi liberalii îianunþau vizita înainte de primultur de scrutin. „Duminicã îl aºteptãm pe preºedintele KlausIohannis în judeþul Hunedoaraunde vom face un miting desusþinere ºi Deva ºi Hunedoaradar ºi o vizitã în Haþeg. Au fostalese aceste localitãþi pentru a nemobiliza electoratul sã iasã la vot,electorat care este foarte mare înaceste zone”, a declarat

vicepreºedintele PNL Hunedoara,Costel Avram. Liberalii nu-ºi facsperanþe prea mari în ceea cepriveºte zona Vãii Jiului. „În ValeaJiului s-a votat PSD ºi se va vota,probabil, tot PSD ºi în turul doi.De aceea trebuie sã ne orientãmspre zonele de unde se pot obþinevoturi”, spun sursele din interiorulPNL. Surprinzãtor, alegãtorii dinjudeþul Hunedoara au votat pentrucandidatul PSD, diferenþa dintrecei doi fiind de circa 12 procenteîn favoarea lui Victor Ponta, încondiþiile în care liberalii se aºteptau cel puþin la egalitate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M ii de oameni, angajaþi al Complexul Energetic Hunedoara, riscã sã fiearuncaþi în stradã. Entitatea economicã este în colaps, cu pierderi de

circa un miliard de lei, deºi pornise sub auspicii favorabile ºi înregistra chiarºi profit. E drept, nu sub actuala guvernare ºi nu cu actualul management,preocupat doar de umflarea salariilor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

În timp ce Guvernul Ponta mimeazã implicarea,Complexul Energetic Hunedoara se duce în cap

Mii de oameni în pericol sã-ºi piardã slujbele, în timpce ºefii ºi-au umflat salariile

Iohannis, aºteptat în Deva ºi Þara Haþegului

JudeþuluiHunedoara i-arevenit suma de2.921.000 de leipentru refacereaDJ 687F, pe teri-toriul comuneiLeleºe, satulLeleºe ºi reface-rea DJ 668A, peteritoriul comuneiBoºorod, satul Alunpentru refacerea a 5poduri ºi a zidului desprijin.

Cele douã proiecteprimesc suma de2.736.000 de lei. Încã31 de mii de lei aufost alocaþi comuneihunedorene Leleºepentru refacerea DC117 - 700 m.

Guvernul a mai alocat 154.000 de leipentru decolmatareabarajului de prizã pen-tru alimentarea cu apãdin comuna Boºorodºi refacerea DC 160sat Brãdãþel din comu-

na Burjuc. La nivel naþional s-a

aprobat alocareasumei de 93.750 miilei, din Fondul deintervenþie la dispoziþiaGuvernului, prevãzutîn bugetul de stat peanul 2014, bugetelorlocale ale unor unitãþiadministrativ-teritorialeprevãzute în anexacare face parte inte-grantã din prezentahotãrâre, pentru efec-tuarea unor lucrãri derefacere a infrastruc-turii locale afectate caurmare a calamitãþilorproduse.

Monika BACIUMonika BACIU

Judeþul Hunedoara a primitbani pentru combatereaefectelor inundaþiilor

C onsiliul judeþean Hunedoara aprimit aproape 3 milioane de lei

de la Guvern. Banii au fost alocaþi dinfondul de intervenþie la dispoziþiaGuvernului pentru unele unitãþi adminis-trativ-teritoriuale afectate de calamitãþinaturale produse de inundaþii.

Vin la cursuriºi în vacanþãÎ n perioada

imediat urmãtoareelevii de la ClubulCopiilor din Petroºanivor participa la maimulte evenimente ºiconcursuri.

Printre acestea senumãrã celebrarea ZileiNaþionale a României sau câteva competiþii degimnasticã aerobicã.

“Pregãtim, pentrusfârºitul lunii noiembrie,serbarea dedicatã ZileiNaþionale ºi la sediul dinPetroºani ºi la cel dinVulcan. Pe de altã parte,elevii de la secþia de

gimnasticã aerobicã vor fiprezenþi la concursuri –douã naþionale ºi unulinternaþional, la Bucureºti,Giurgiu ºi Slatina. Neaºteptãm, ca de obicei, laniºte rezultate deosebite”,a declarat Cosmin Kiss,director Clubul CopiilorPetroºani.

Chiar dacã estevacanþã, elevii vin la clubºi în aceastã perioadã.“Prezenþa lor, în general,este aceeaºi ca ºi în zileleîn care sunt prezenþi laºcoalã. Vin pentrucã vor sã înveþelucruri noi”, a maispus Cosmin Kiss.În prezent, laClubul Copiilor dinPetroºani, sepregãtescextraºcolar circa

700 de elevi. Aceºtia sunt înscriºi la 5 cercuri:informaticã, gimnasticãaerobicã, metaloplastie,electronicã ºi karting.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

A paServ Valeacâºtigã proce-

sele cu rãu-platnicii.Procesele intentatede SC ApaservValea Jiuluiîmpotriva rãu-platnicilor curg precum apa larobinet.

Sute de dosare suntpe rolul Judecãtorieidin Petroºani.Societatea de apã din

Valea Jiului a deschismai multe procesepentru a-ºi recuperabanii de la cei care au“uitat” sã plãteascãfacturile. Instanþa a datcâºtig de cauzã înaceste procese celorde la ape care îºi vorrecupera o parte dinbani. Numai populaþiadin Valea Jiului are deachitat cãtre ApaServValea Jiului suma deaproape 11 milioanede lei.

Pe site-ul societãþiisunt afiºate ºi persoa-nele care au datoriimari. Mii de beneficiariai serviciilor figureazãpe aceastã listã neagrã.Mai exact, 2484 depersoane au datorii

cãtre furnizorul de apãpotabilã din ValeaJiului. Cea mai maredatorie o are unlocuitor din municipiulPetroºani care a acumulat suma de25.868.64 de lei, adicãpeste 250 de milioane

de lei vechi. Acesta esteurmat îndeaproape detrei locuitori dinmunicipiul Vulcan careau de achitat sume depeste 22 de mii de lei.

Doar de la abonaþiide pe lista neagrã, ceide la ApaServ au de

recuperat 74.183 de lei. La sfârºitul anului

trecut, la societatea deapã a fost înfiinþat ºi unbirou juridic care arerolul de a recupera cre-anþele de la rãu-platnici.

Monika BACIU Monika BACIU

“S-a impus sistareaactivitãþii de la un loc demuncã, mãsurã careimplicã ºi aplicarea uneisancþiuni contra-venþionale. În acest caz aufost constatate deficienþelegate de nerealizarea debitului de aer la frontalde lucru din cauza neîntreþinerii coloanei deaeraj (tuburi de aerajsparte, deformate sauneetanºate), prafului decãrbune existent pe tottraseul lucrãrii miniere sau

neasigurãrii racordãrii învederea alimentãrii cu apãa pulverizatoarelor latransportoare”, a declaratIleana Bodea, ºef ServiciuSãnãtate ºi Securitate înMuncã Petroºani.

Potrivit datelor deþinutede experþii în minerit, 3 ar fi cauzele cele maifrecvente care conduc laînregistrarea unor acci-dente de muncã în acestdomeniu de activitate.

“În peste 95% dintrecazuri, 3 sunt cauzele,

mari ºi late, care conducla înregistrarea unornedorite evenimente demuncã.

Este vorba despreneasigurarea dotãrilornecesare pentru trans-portul de materiale, neîntreþinerea cãilor deciculaþie sau neexistenþalor ºi nerespectarea

tehnologiei în cazul cãderilor de roci datoratenecopturirii frontului delucru sau a tavanuluilucrãrii miniere. Dacã, atâtla unitãþile componenteale Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine ValeaJiului cât ºi la cele dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara, s-arlua mãsurile corespunzã-toare pentru evitarea aces-tor cauze, atunci s-arreduce extraordinar de mult ºi numãrul deaccidente”, a mai spusIleana Bodea.

De la începutul anului ºipânã în prezent, în ValeaJiului, au fost încadrate caºi accidente soldate cuincapacitate temporarã demuncã 92 de cazuri.Altele se aflã în cercetare.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Taxiurile, generatoare devenituri

C ele peste 100 detaxiuri înregistrate

la nivelul municipiuluiPetroºani genereazã unvenit anual de zeci de miide lei.

Mai exact, acestea con-tribuie la bugetul local cu42.000 de lei anual. Dacãpânã acum taxa de parcareera calculatã în euro, în acestan valoarea de referinþã estestabilitã în moneda naþionalã.

“În acest moment, înmunicipiul Petroºani circulã138 de taxiuri, acesteagenereazã la bugetul local un

venit de 42 de mii de lei, acestvenit este aferent pentru douãtaxe, este vorba de taxa deparcare care este 100 de leipe an ºi deviza anualã careeste în cuantum tot de 100 delei”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Numãrul taxiurilor de peraza municipiului Petroºanipoate varia în funcþie delicenþele de transport.

Monika BACIUMonika BACIU

PPPPrrrroooocccceeeesssseeee lllleeee îîîîmmmmppppooootttt rrrr iiiivvvvaaaa ddddaaaattttoooorrrrnnnniiiicccc iiii lllloooorrrrcurg precum apa la robinet

I nspectorii de muncã din Valea Jiului au continuat derularea controalelor din

industria minierã. În urma neregulilor con-statate ultima unitate “recompensatã” cu osancþiune contravenþionalã, în valoare de10.000 de lei, a fost EM Livezeni.

Controale ºi amenzi îîîînnnn mmmmiiiinnnneeeerrrr iiii tttt

În timp ce GuvernulPonta vorbeºte de operioadã în care vacurge numai lapte ºimiere ºi fluturã uncontract încheiat cuchinezii care, din câtese pare, nu respectãnici mãcar legea achiziþiilor publice,CEH este la un pas de a sucomba definitiv.În primul rând,retehnologizareaTermocentralei Mintianu se face cu bani dela Guvern ºi nici dinalte surse externe, iarcele 291 de milioanede dolari ce vor fiinvestiþi în moderni-zarea Grupului 4 ºi realizareainstalaþiilor dedesulfurare aGrupurilor 3 ºi4 de laTermocentralaMintia trebuieplãtiþi tot deCEH. AcelaºiComplexEnergetic care,în doar doi anide la înfiinþarese dovedeºte aavea picioare decearã. Pierderilesunt uriaºe, deaproximativ 1miliard de lei ºi,

mai grav, continuã sãse acumuleze! Toate acestea au oexplicaþie: lipsa deimplicare realã aGuvernului în proble-mele mineritului ºi aleenergiei ºi manage-mentul defectuos, orichiar dezastruos.

Florin Mârza, fost director alTermoelectrica, estecel care s-a ocupat de înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara. S-a retrasîn 2012, dupã venireaPSD la guvernare,pentru cã „încurca”,asta deºi CEH mergeape profit ºi banii erau

în contul societãþii, nuacumulaþi la capitolulpierderi, dar urmãreºteîn continuare cuatenþie evoluþia – defapã, involuþia! –entitãþii energetice.„Managementul estetoatã problema. Amþinut lucrurile în frâu înperioada în care amfost la conducereaTermoelectrica. La acelmoment, pondereasalariilor în totalul costurilor era de 8%,acum este de 12%”,explicã Florin Mârza.Iar problema realã estefix la salariile celorcare ar trebui sã seocupe în primul rândde bunul mers al CEH,manageri ºi membrii aiCA numiþi, pe criteriipolitice, membri devazã ai alianþei de laguvernare, în frunte cuPSD.

„Ca director generalal Termoelectrica, euaveam salariu de 4400RON, ori acum direc-torul general are unsalariu, din câte amînþeles de 20.000 deRON. În plus, unmembru din CA avea1% din salariul meu ºise plãtea un singurCA, chiar dacã seþineau mai multe.Acum bãieþii iau de 5 ori mai mult ºi seplãteºte fiecare CA. Eu am cumpãrat cãr-bunele cu 69 de lei/GCal, acum se plãteºte128 de lei/ GCal ºi totmerge prost”, a mai

spus fostul director alTermoelectrica. ªi ar mai fi oproblemã,spinoasã, spuneFlorin Mârza:

„În perioadamea, niciuna din-tre termocentralenu a funcþionatfãrã sã-ºi acoperecosturile. Ampreferat sã leþinem închise, sãfacem reparaþii înacea perioadã,dar nu sã mergemcum se întâmplãacum. Produc cu 400 de lei ºi vând cuaproximativ 100 delei. κi bat joc de baniinoºtri, cã nu Guvernulacoperã pierderea”.

G uvernulmimeazã

implicarea. Victor Pontaocoleºte Valea Jiului

În tot acest timp,Guvernul condus deVictor Pomta doarmimeazã implicarea ºiîngrijorarea, lanseazã

promisiuni optimiste ºide fapt nu face nimicpentru societateaextrem de importantãpentru energia naþio-nalã. Huila ar putea fideclaratã reursã strate-gicã de interes naþionalºi sã beneficieze desprijin financiar. Astadacã s-ar dori cu ade-vãrat! „Noi am benefi-ciat de niºte hotãrâride Guvern aºa cum le-am solicitat, care sãne ajute. Nu înþeleg dece nu se declarã huilareursã strategicã deinteres naþional ºi apoi

se pot da ajutoare financiare. Sigur, arriposta UniuneaEuropeanã, dar artrece vreo 6 luni dediscuþii, mai trec vreo6 luni pânã se aplicãvreo sancþiune ºi în totacest timp se poateface retehnologizareaminelor. Iar progra-mele cu care GuvernulPonta se împãuneazã,inclusiv cel privinddesulfurarea de la ter-mocentrala Paroºeni,sunt de fapt începutecu ani în urmã ºi doarfinalizate acum.

Practic, în realitate,în ultima perioadã nua miºcat nimic pentruredresarea CEH ºi pãstrarea locurilor demuncã pentru miile deangajaþi aiComplexului. Ba maimult, se distruge ºi ces-a construit cândva,cum ar fi chiar Uzinade Preparare aCãrbunelui de laCoroieºti, o investiþiede 16 milioane dedolari, garantatã tot deun guvern PSD, celcondus de AdrianNãstase.

La toate acesteîntrebãri ºi la multealtele pe care mineriiar vrea sã aibã cui sãle adreseze ar putearãspunde chiar VictorPonta. Numai cã aces-ta a ocolit pânã acumValea Jiului, deºi estecât se poate de clar cãproblemele i-au fostaduse la cunoºtinþã. Sã nu uitãm cã mineriide la Lonea protestauîn faþa unitãþii extrac-tive chiar în timpulvizitei lui Ponta înjudeþul Hunedoara, dar Premierul aflat încampanie electoralã aocolit cu grijã ValeaJiului, unde ar fi avutde dat, probabil, prea multe explicaþiireferitor la viitorulsumbru al zonei. Sprecomparaþie ºi fãrã sãfim catalogaþi drept„nostalgici”, în 1977Nicolae Ceauºescu aavut curaj sã vinã înmijlocul ortacilorrevoltaþi ºi sã stea devorbã cu ei.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 2014 Minerit 3În timp ce Guvernul Ponta mimeazã implicarea, Complexul Energetic Hunedoara se duce în cap

Mii de oameni în pericol sã-ºi piardã slujbele,în timp ce ºefii ºi-au umflat salariileM ii de oameni, angajaþi al Complexul

Energetic Hunedoara, riscã sã fiearuncaþi în stradã. Entitatea economicãeste în colaps, cu pierderi de circa un miliard de lei, deºi pornise sub auspiciifavorabile ºi înregistra chiar ºi profit. E drept, nu sub actuala guvernare ºi nucu actualul management, preocupat doarde umflarea salariilor.

Marþi, a fost adoptatãde guvern hotãrârea princare se completeazã listamedicamentelor com-pensate ºi gratuite, unele

de ultimã generaþie, carescutesc pacienþii detratamente greoaie ºistufoase permiþându-leastfel accesul la o medi-

caþie care nu ºi-o puteaupermite financiar.

“Procesul de actu-alizare a listei de medica-mente compensate ºigratuite continuã, prinintroducerea a încã 23medicamente noi pentru29 de indicaþii terapeu-tice. La propunereaMinisterului Sãnãtãþii,Guvernul României aaprobat Hotãrârea deGuvern pentru modifi-carea ºi completarea

Hotãrârii Guvernului nr.720/2008 pentru apro-barea Listei cuprinzânddenumirile comune inter-naþionale corespunzã-toare medicamentelor decare beneficiazã asigu-raþii, cu sau fãrã con-tribuþie personalã, pebazã de prescripþie me-dicalã, în sistemul deasigurãri sociale de sãnã-tate, precum ºi denumir-ile comune internaþionalecorespunzãtoare medica-

mentelor care se acordãîn programelor naþionalede sãnãtate. Dupã ºapteani, în 2014, am reuºitsã actualizãm de douãori lista de medicamentecompensate ºi gratuitepentru ca pacienþiiromâni sã beneficieze detratament inovativ caresã determine oîmbunãtãþire a calitãþiivieþii lor, o refacere mairapidã ºi, implicit, o rein-tegrare mai uºoarã în

familie sau la locul demuncã”, a declarat ministrul Sãnãtãþii,Nicolae Bãnicioiu.

Pânã în prezent aufost introduse 40 demolecule ºi combinaþiide substanþe active noi,iar procesul de actualizare continuã.

În urma noii actua-lizãri, pacienþii caresuferã de diferite formeale unor boli cardiovas-culare vor beneficia detratamente noi. Acestealternative terapeuticeduc la scãderea numãru-lui de medicamente pecare pacientul estenevoit sã le ia în prezent pentru tratareaafecþiunilor.

De asemenea, au fostintroduse medicamentenoi pentru controlulglicemiei pacienþilor cudiabet zaharat care nu îºimai pot controlaglicemia. S-au adãugat ºipatru noi medicamentepentru tratarea boliiinflamatorii reumatice

cronice, precum ºi noitratamente pentruhepatita cu virus B,HIV/SIDA, boli nefro-logice, precum ºi bolioftalmologice (glaucom),astm bronºic, boli psihice (schizofrenie) ºi bronhopneumoniiobstructive, conformmediafax.ro.

Alte douã moleculenoi sunt pentru tratareapoliartritei adiopaticejuvenile la copii, încondiþiile în care pepiaþã, în acest moment,existã o singurã posibilitate de tratament.

Dupã 2008, înRomânia, pacienþii nuau mai avut acces, înregim compensat, latratamente noi.

Introducerea noii liste de medicamentecompensate a fost amâ-natã în mai multe rânduri,ultimul termen nerespec-tat fiind 1 aprilie 2014.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Î n pepiniera dinAninoasa, care

a dat lumii cei maibuni sportivi la tircu arcul se fac maripregãtiri pentrugeneraþiile viitoare.

La iniþiativaantrenorului arcaºilor ºi,prin intermediul unuiprogram guvernamen-tal, denumit “Pierre deCoubertain”, iniþiat deMinisterul Tineretului ºiSportului, copiii dinºcolile generale suntchemaþi sã vinã sã-ºiîncerce puterile ºi pri-ceperea. Viorel Hãbian,antrenorul arcaºilor detop din România, aducezilnic câte o clasã, pen-tru început din oraºulAninoasa, dar îi aºteap-tã ºi pe cei din celelaltezone. „Ministeruldoreºte sã scoatã copiiidin faþa calculatoarelorºi sã îi ducã peterenurile de sport. Noisperãm sã legitimãmastfel cât mai mulþicopii, care sã rãmânãsã tragã cu arcul ºi esteun lucru extraordinar.Tirul cu arcul dã o edu-caþie aparte fircãruisportiv. Un sportiv deperformanþã devine maidisciplinat, ordonat, unom care are unele cal-itãþi aparte ºi îl ajutãmult în viaþã. Este unsport costisitor, darpentru copii, Ministerul,în cadrul acestui pro-gram, ne asigurã ºiechipamentul de tragereºi diplome ºi tricouri”, adeclarat Viorel Hãbian,antrenor Anena.

Ca sã devii arcaº trebuie, mai întâi o dis-ciplinã desãvârºitã, pre-cizie, mult curaj ºi pasi-une. Cei mici, însã, abiaaºteaptã sã ajungã sus,la Anena. ‚E un sportfoarte bun ºi frumos.Am mai tras cu arculacum douã luni, la unconcurs ºi mi-a plãcut.Abia aºtept sã merg dinnou”, a recunoscut ofetþã de la ºcoala dinIscroni, care urma sãaibã ora de sport la

club. „Vreau sã trag cuarcul cât de tarte pot.Mi se pare frumos ºi ziccã este incitant”, acompletat-o un alt colegde ºcoalã, la fel de dor-nic sã îºi îndeplineascãun vis. „Da, îmi placemie ºi vreau sã ajung

foarte

departe. Merg pentruprima datã acolo ºivreau sã merg cât maideparte”, a spus un altelev care spune cã nuse va opri doar la oreleprogramate de ºcoalã ºisperã sã-ºi convingãpãrinþii cã poate va fiun viitor campion.

Cei mici ajung la clubcu profesorii de sport,care recunosc cã entu-ziasmul acestora esteabsolut molipsitor, iarorele de educaþie fizicãdevin astfel mult maiatractive. „Credeþi-mãcã o bucurie mai marepe faþa lor nu am vãzutde când sunt eu. Dejaam dus un efectiv deaproximativ 40 de elevidin clasele a III-a, a V-aºi a VI-a ºi avem foartemulte cereri”, a spusCosmin Pavel Rus, profesor de sport.

Clubul arcaºilor dinAninoasa este recunos-cut pentru performanþaîn lume ºi cel care îiantreneazã pe competi-torii de top spune cã vaavea nevoie de tinericât mai mulþi.

Rezultatele celor caresunt acum la club suntredutabile ºi de necon-testat, iar acesta arputea sã fie un punct deplecare pentru viitoriicampioni mondiali.

„Cele mai importanterezultate cu care mãmândresc sunt obþinutede copii din Aninoasa,crescuþi aici ºi putemenumera aici locul IV laun campionat mondial,practic nr 4 în lume laCampionatul mondialde juniori obþinut deRãzvan Marcu. Deasemenea locul V laCampionatul europeanobþinut de echipa desenioare de laAninoasa. Avem ºi unrecord european ºimulte alte rezultate,care, zic eu, fac cinsteoraºului”, a mai adãu-gat Viorel Hãbian..

Orice copil a visat sãtragã cu arcul, iar astapoate deveni realitate la Aninoasa. Tineriidornici sã fie ca RobinHood sunt aºteptaþi laclub ºi totul este acumgratuit. La final, cei maibuni, primesc cupe,medalii, tricouri ºi potdeveni legitimaþi aiClubului Anena, club cea lansat mari campioniai tirului cu arcul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Judeþul Hunedoaraeste un judeþ cu tradiþieîn sport, cu mulþi campioni naþionali,europeni ºi modiali ladiverse discipline vârfulde lance fiind Centrulolimpic de pregãtire agimnastelor junioare de la Deva, localitateconsideratã ”capitalagimnasticii mondiale”.

Vestea cum cã VictorPonta ar vrea sã muteCentrul Olimpic de laDeva la Snagov a iritattoatã suflarea hune-

doareanã determinân-du-l pe primarulreºedinþei de judeþ sã iaatitudine. PetreMãrginean a prezentat,

în conferinþa de presãde marþi, o scrisoaredeschisã adresatã pre-mierului, prin care îlatenþioneazã cã Devanu va permite sã piardão asemenea valoare.

”Nu vom renunþaatât de uºor ºi vom facetot posibilul ca centrulsportiv sã rãmânã laDeva“, a declarat PetruMãrginean, primarulmunicipiului Deva.

Conform mesagerul-hunedorean.ro,Ministrul Tineretului ºiSportului, GabrielaSzabo, a dezminþit cate-goric informaþia lansatãde primarul PetruMãrginean, precizândcã nu s-a pus nici un

moment problemamutãrii Centruluiolimpic, unde sepregãtesc gimastelejunioare, de laDeva.

„În primul rând, premierul Victor Pontaa salutat revenireaantrenorilor OctavianBelu ºi Mariana Bitangla cârma lotului olimpicfeminin de gimnasticã.Cu acel prilej, primulministru a precizat cãvrea sã ofere Fundaþieisportive a marilor cam-pioni ai României, prinRA-APPS, o vilã de laSnagov, în care sã-ºidesfãºoare activitatearespectiva fundaþie,care în prezent nu aresediu. Deci, nici nu afost vorba un momentde lotul gimnastelorjunioare de la Deva.

Mai mult, pentru calucrurile sã fie clare,doresc sã subliniez cãnici primul ministru,nici MinisterulTineretului ºi Sportuluinu pot decide unde se

pregãtesc sportiviidintr-un lot sau altul.

Doar federaþiile despecialitate pot decideacest lucru, ele fiindsingurele care au puterede decizie în acest sens.Ministerul, prinGuvernul României,doar susþin, financiar ºi prin alte mijloace,activitatea loturilornaþionale ºi olimpiceale României, pe bazade proiecte.

În ce priveºte infor-maþia fãcutã publicã deprimarul din Deva, cred cã este vorba de oneînþelegere, sau de ointoxicare, având învedere cã ne aflãm încampanie electoralã”, a declarat GabrielaSzabo, ministrulTineretului ºi Sportului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

SE CAUTÃ ARCAªI!

Pe urmele lui Robin HoodNoile medicamente compensate ºi gratuite aduc o scãderea presiunii ºi asupra pacienþilor din Valea JiuluiA doua actualizare a listei medicamentelor compensate ºi gratuite

aduc o scãdere a presiunii ºi asupra pacienþilor din Valea Jiului,o zonã a economiei grele, unde bolile sunt mai frecvente. Este vorbade cei care suferã de diferite forme ale unor boli cardiovasculare,dar ºi de bolii inflamatorii reumatice cronice, precum ºi noi tratamente pentru hepatita cu virus B, HIV/SIDA, boli nefrologice,precum ºi boli oftalmologice (glaucom), astm bronºic, boli psihice(schizofrenie) ºi bronhopneumonii obstructive. Numãrul cazurilor nusunt deloc puþine… De asemenea, au fost introduse medicamentenoi pentru controlul glicemiei pacienþilor cu diabet zaharat care nuîºi mai pot controla glicemia.

Ministrul Tineretului ºi Sportului, Gabriela Szabo:

”Este vorba de o neînþelegere, lotul gimnastelor junioare rãmâne la Deva””Doresc sã subliniez cã nici primul

ministru, nici Ministerul Tineretului ºiSportului nu pot decide unde se pregãtescsportivii dintr-un lot sau altul. Doar federaþiilede specialitate pot decide acest lucru, ele fiindsingurele care au putere de decizie în acestsens. Ministerul, prin Guvernul României,doar susþin, financiar ºi prin alte mijloace,activitatea loturilor naþionale ºi olimpice aleRomâniei, pe baza de proiecte. În ce priveºteinformaþia fãcutã publicã de primarul dinDeva, cred cã este vorba de o neînþelegere,sau de o intoxicare, având în vedere cã neaflãm în campanie electoralã” - GabrielaSzabo, ministrul Tineretului ºi Sportului.

Marþi, a fost adoptatãde guvern hotãrârea princare se completeazã listamedicamentelor com-pensate ºi gratuite, unele

de ultimã generaþie, carescutesc pacienþii detratamente greoaie ºistufoase permiþându-leastfel accesul la o medi-

caþie care nu ºi-o puteaupermite financiar.

“Procesul de actu-alizare a listei de medica-mente compensate ºigratuite continuã, prinintroducerea a încã 23medicamente noi pentru29 de indicaþii terapeu-tice. La propunereaMinisterului Sãnãtãþii,Guvernul României aaprobat Hotãrârea deGuvern pentru modifi-carea ºi completarea

Hotãrârii Guvernului nr.720/2008 pentru apro-barea Listei cuprinzânddenumirile comune inter-naþionale corespunzã-toare medicamentelor decare beneficiazã asigu-raþii, cu sau fãrã con-tribuþie personalã, pebazã de prescripþie me-dicalã, în sistemul deasigurãri sociale de sãnã-tate, precum ºi denumir-ile comune internaþionalecorespunzãtoare medica-

mentelor care se acordãîn programelor naþionalede sãnãtate. Dupã ºapteani, în 2014, am reuºitsã actualizãm de douãori lista de medicamentecompensate ºi gratuitepentru ca pacienþiiromâni sã beneficieze detratament inovativ caresã determine oîmbunãtãþire a calitãþiivieþii lor, o refacere mairapidã ºi, implicit, o rein-tegrare mai uºoarã în

familie sau la locul demuncã”, a declarat ministrul Sãnãtãþii,Nicolae Bãnicioiu.

Pânã în prezent aufost introduse 40 demolecule ºi combinaþiide substanþe active noi,iar procesul de actualizare continuã.

În urma noii actua-lizãri, pacienþii caresuferã de diferite formeale unor boli cardiovas-culare vor beneficia detratamente noi. Acestealternative terapeuticeduc la scãderea numãru-lui de medicamente pecare pacientul estenevoit sã le ia în prezent pentru tratareaafecþiunilor.

De asemenea, au fostintroduse medicamentenoi pentru controlulglicemiei pacienþilor cudiabet zaharat care nu îºimai pot controlaglicemia. S-au adãugat ºipatru noi medicamentepentru tratarea boliiinflamatorii reumatice

cronice, precum ºi noitratamente pentruhepatita cu virus B,HIV/SIDA, boli nefro-logice, precum ºi bolioftalmologice (glaucom),astm bronºic, boli psihice (schizofrenie) ºi bronhopneumoniiobstructive, conformmediafax.ro.

Alte douã moleculenoi sunt pentru tratareapoliartritei adiopaticejuvenile la copii, încondiþiile în care pepiaþã, în acest moment,existã o singurã posibilitate de tratament.

Dupã 2008, înRomânia, pacienþii nuau mai avut acces, înregim compensat, latratamente noi.

Introducerea noii liste de medicamentecompensate a fost amâ-natã în mai multe rânduri,ultimul termen nerespec-tat fiind 1 aprilie 2014.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Î n pepiniera dinAninoasa, care

a dat lumii cei maibuni sportivi la tircu arcul se fac maripregãtiri pentrugeneraþiile viitoare.

La iniþiativaantrenorului arcaºilor ºi,prin intermediul unuiprogram guvernamen-tal, denumit “Pierre deCoubertain”, iniþiat deMinisterul Tineretului ºiSportului, copiii dinºcolile generale suntchemaþi sã vinã sã-ºiîncerce puterile ºi pri-ceperea. Viorel Hãbian,antrenorul arcaºilor detop din România, aducezilnic câte o clasã, pen-tru început din oraºulAninoasa, dar îi aºteap-tã ºi pe cei din celelaltezone. „Ministeruldoreºte sã scoatã copiiidin faþa calculatoarelorºi sã îi ducã peterenurile de sport. Noisperãm sã legitimãmastfel cât mai mulþicopii, care sã rãmânãsã tragã cu arcul ºi esteun lucru extraordinar.Tirul cu arcul dã o edu-caþie aparte fircãruisportiv. Un sportiv deperformanþã devine maidisciplinat, ordonat, unom care are unele cal-itãþi aparte ºi îl ajutãmult în viaþã. Este unsport costisitor, darpentru copii, Ministerul,în cadrul acestui pro-gram, ne asigurã ºiechipamentul de tragereºi diplome ºi tricouri”, adeclarat Viorel Hãbian,antrenor Anena.

Ca sã devii arcaº trebuie, mai întâi o dis-ciplinã desãvârºitã, pre-cizie, mult curaj ºi pasi-une. Cei mici, însã, abiaaºteaptã sã ajungã sus,la Anena. ‚E un sportfoarte bun ºi frumos.Am mai tras cu arculacum douã luni, la unconcurs ºi mi-a plãcut.Abia aºtept sã merg dinnou”, a recunoscut ofetþã de la ºcoala dinIscroni, care urma sãaibã ora de sport la

club. „Vreau sã trag cuarcul cât de tarte pot.Mi se pare frumos ºi ziccã este incitant”, acompletat-o un alt colegde ºcoalã, la fel de dor-nic sã îºi îndeplineascãun vis. „Da, îmi placemie ºi vreau sã ajung

foarte

departe. Merg pentruprima datã acolo ºivreau sã merg cât maideparte”, a spus un altelev care spune cã nuse va opri doar la oreleprogramate de ºcoalã ºisperã sã-ºi convingãpãrinþii cã poate va fiun viitor campion.

Cei mici ajung la clubcu profesorii de sport,care recunosc cã entu-ziasmul acestora esteabsolut molipsitor, iarorele de educaþie fizicãdevin astfel mult maiatractive. „Credeþi-mãcã o bucurie mai marepe faþa lor nu am vãzutde când sunt eu. Dejaam dus un efectiv deaproximativ 40 de elevidin clasele a III-a, a V-aºi a VI-a ºi avem foartemulte cereri”, a spusCosmin Pavel Rus, profesor de sport.

Clubul arcaºilor dinAninoasa este recunos-cut pentru performanþaîn lume ºi cel care îiantreneazã pe competi-torii de top spune cã vaavea nevoie de tinericât mai mulþi.

Rezultatele celor caresunt acum la club suntredutabile ºi de necon-testat, iar acesta arputea sã fie un punct deplecare pentru viitoriicampioni mondiali.

„Cele mai importanterezultate cu care mãmândresc sunt obþinutede copii din Aninoasa,crescuþi aici ºi putemenumera aici locul IV laun campionat mondial,practic nr 4 în lume laCampionatul mondialde juniori obþinut deRãzvan Marcu. Deasemenea locul V laCampionatul europeanobþinut de echipa desenioare de laAninoasa. Avem ºi unrecord european ºimulte alte rezultate,care, zic eu, fac cinsteoraºului”, a mai adãu-gat Viorel Hãbian..

Orice copil a visat sãtragã cu arcul, iar astapoate deveni realitate la Aninoasa. Tineriidornici sã fie ca RobinHood sunt aºteptaþi laclub ºi totul este acumgratuit. La final, cei maibuni, primesc cupe,medalii, tricouri ºi potdeveni legitimaþi aiClubului Anena, club cea lansat mari campioniai tirului cu arcul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Judeþul Hunedoaraeste un judeþ cu tradiþieîn sport, cu mulþi campioni naþionali,europeni ºi modiali ladiverse discipline vârfulde lance fiind Centrulolimpic de pregãtire agimnastelor junioare de la Deva, localitateconsideratã ”capitalagimnasticii mondiale”.

Vestea cum cã VictorPonta ar vrea sã muteCentrul Olimpic de laDeva la Snagov a iritattoatã suflarea hune-

doareanã determinân-du-l pe primarulreºedinþei de judeþ sã iaatitudine. PetreMãrginean a prezentat,

în conferinþa de presãde marþi, o scrisoaredeschisã adresatã pre-mierului, prin care îlatenþioneazã cã Devanu va permite sã piardão asemenea valoare.

”Nu vom renunþaatât de uºor ºi vom facetot posibilul ca centrulsportiv sã rãmânã laDeva“, a declarat PetruMãrginean, primarulmunicipiului Deva.

Conform mesagerul-hunedorean.ro,Ministrul Tineretului ºiSportului, GabrielaSzabo, a dezminþit cate-goric informaþia lansatãde primarul PetruMãrginean, precizândcã nu s-a pus nici un

moment problemamutãrii Centruluiolimpic, unde sepregãtesc gimastelejunioare, de laDeva.

„În primul rând, premierul Victor Pontaa salutat revenireaantrenorilor OctavianBelu ºi Mariana Bitangla cârma lotului olimpicfeminin de gimnasticã.Cu acel prilej, primulministru a precizat cãvrea sã ofere Fundaþieisportive a marilor cam-pioni ai României, prinRA-APPS, o vilã de laSnagov, în care sã-ºidesfãºoare activitatearespectiva fundaþie,care în prezent nu aresediu. Deci, nici nu afost vorba un momentde lotul gimnastelorjunioare de la Deva.

Mai mult, pentru calucrurile sã fie clare,doresc sã subliniez cãnici primul ministru,nici MinisterulTineretului ºi Sportuluinu pot decide unde se

pregãtesc sportiviidintr-un lot sau altul.

Doar federaþiile despecialitate pot decideacest lucru, ele fiindsingurele care au puterede decizie în acest sens.Ministerul, prinGuvernul României,doar susþin, financiar ºi prin alte mijloace,activitatea loturilornaþionale ºi olimpiceale României, pe bazade proiecte.

În ce priveºte infor-maþia fãcutã publicã deprimarul din Deva, cred cã este vorba de oneînþelegere, sau de ointoxicare, având învedere cã ne aflãm încampanie electoralã”, a declarat GabrielaSzabo, ministrulTineretului ºi Sportului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

SE CAUTÃ ARCAªI!

Pe urmele lui Robin HoodNoile medicamente compensate ºi gratuite aduc o scãderea presiunii ºi asupra pacienþilor din Valea JiuluiA doua actualizare a listei medicamentelor compensate ºi gratuite

aduc o scãdere a presiunii ºi asupra pacienþilor din Valea Jiului,o zonã a economiei grele, unde bolile sunt mai frecvente. Este vorbade cei care suferã de diferite forme ale unor boli cardiovasculare,dar ºi de bolii inflamatorii reumatice cronice, precum ºi noi tratamente pentru hepatita cu virus B, HIV/SIDA, boli nefrologice,precum ºi boli oftalmologice (glaucom), astm bronºic, boli psihice(schizofrenie) ºi bronhopneumonii obstructive. Numãrul cazurilor nusunt deloc puþine… De asemenea, au fost introduse medicamentenoi pentru controlul glicemiei pacienþilor cu diabet zaharat care nuîºi mai pot controla glicemia.

Ministrul Tineretului ºi Sportului, Gabriela Szabo:

”Este vorba de o neînþelegere, lotul gimnastelor junioare rãmâne la Deva””Doresc sã subliniez cã nici primul

ministru, nici Ministerul Tineretului ºiSportului nu pot decide unde se pregãtescsportivii dintr-un lot sau altul. Doar federaþiilede specialitate pot decide acest lucru, ele fiindsingurele care au putere de decizie în acestsens. Ministerul, prin Guvernul României,doar susþin, financiar ºi prin alte mijloace,activitatea loturilor naþionale ºi olimpice aleRomâniei, pe baza de proiecte. În ce priveºteinformaþia fãcutã publicã de primarul dinDeva, cred cã este vorba de o neînþelegere,sau de o intoxicare, având în vedere cã neaflãm în campanie electoralã” - GabrielaSzabo, ministrul Tineretului ºi Sportului.

Fie cã e vorba de modernizareaambulatoriului, a centrului civic sau aºcolilor, toate acesteas-au realizat cu fonduriexterne datoritãproiectelor depuse demunicipalitate.

“Acum suntem lafinal de program ºi înmomentul acesta fiesunt proiecte care aufost în lista de rezerveºi au ajuns la finanþaredin motive de relocãrisau optimizãri de cos-turi din cele din faþã fieau fost relocãri de laalte programe unde

aceastã componentã afost o componentãnouã. Mai sunt locali-tãþi care au astfel deproiecte, sunt ºase lanivel de judeþ. Acesteproiecte sunt ultimelecare vor fi finanþate peactualul program, dardeja putem discuta denoul program. Oricumca o evaluare sumarãValea Jiului este uncampion al fonduriloreuropene, cel puþin peprogramul operaþionalregional. Nu cred cãeste vreuna dintrelocalitãþi care sã nu fiavut cel puþin douã

proiecte la noi.Petroºaniul este uncampion pentru cã arefoarte multe proiecte ºicred cã cetãþenii potvedea. Am vãzutcalitatea vieþii dinpunct de vedere alinfrastructurii urbanecare s-a îmbunãtãþitsemnificativ plus cãam avut proiecte peambulatoriul spitalului,pe ºcoli, social ºi amavut nenumãrateproiecte care au adusun plus de valoare în

viaþa cetãþenilor. Suntproiecte multe, multeau fost finanþate ºi prinPHARE ºi cred cã aufãcut diferenþa dinpunct de vedere al calitãþii vieþii”, a declarat Sorin Maxim,directorul general alADR-VEST.

Perioada definanþare 2007-2013se apropie de final, iarresponsabilii ADR-VEST spun cã ediliitrebuie sã aibã învedere anumite

aspecte pentru noileprograme din perioada2014-2020.

“Trebuie sã ºtie cãbanii nu vin în cont caºi alocare, ei vin peproiecte ºi ca ºi pânãacum îi sfãtuim sã fiedocumentaþi. Noioricum avem întâlniriperiodice cu primariiîn care am avut discuþiiºi prezentãri, nu suntem încã la final deprogram ca ºi variantã

ultimã. România adepus programul operaþional regional lacomisie, au venitcomentarii ºi aceleavor fi procesate ºi abiaapoi vor pornighidurile. Probabil cãla începutul anuluiviitor vor începeprimele lansãri de pro-grame, dar sunt com-ponente care au rãmasîn atenþie ca prioritate,zona de educaþie,sãnãtate, reabiliateatermicã este o noutate,iluminatul public este onoutate, dezvoltareaurbanã continuã, trans-portul public în comuneste o componentãcare nu a fost”, a maispus sursa citatã.

La nivelul Vãii Jiuluiau fost realizate înperioada 2007-2013mai multe proiecte cufinanþare europeanã.De la est la vest,fiecare localitate a beneficiat de astfel defonduri.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 20146 Actualitate

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru:

Joi 06.11.2014 în oraºul Aninoasa - între orele09.00 - 13.00.Zona afectatã: Str. Cãtãneºti, Danutoni ºi toþi utiliza-torii de pe DN 66A ºi din zona intersecþiei Livezeni cuDN 66A. Motivul restricþiei: Executare branºamentstr. Cãtãneºti;

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

A locãrile de fondurieuropene pentru

proiectele turistice aufost scãzute la nivelulregiunii de vest. Înperioada de atragere afondurilor europene2007-2013 nu multelocalitãþi au depusproiecte pentru a primibani europeni.

Începând cu anul viitorcând se va da startul noiiaxe de finanþare, primariitrebuie sã fie prudenþi pentru ce aplicã, asta pen-tru cã partea de cofinanþareva fi mult mai ridicatã.

“Turismul este o compo-nentã care are inclusiv zonade patrimoniu, din pãcateturismul ca ºi alocare lanivel de regiune nueste o sumã cum ne-am fi dorit ºiprobabil nu vor fiproiecte foartemari mai ales înceea ce priveºteînseamnãproiecte genera-toare de venit. Ebine de ºtiut pentrucã am vãzut multedeclaraþii cã proiectele

generatoare de venit cumar fi aqualanduri sau parcuritematice sunt proiecte careau o cofinanþare de 50%pentru cã primãriile suntasimilate firmelor mari ºidin pãcate regiunea noastrãa trecut la un alt tip de cofinanþare din acest ciclu

ºi toate

palierele de cofinanþaresunt mari mari cu 15%, ce ar presupune pentru unastfel de proiect ca primãriasã cofinanþeze cu 65%. Ebine de ales cu mare grijãce finanþãri ºi care sunt pri-oritare pentru a putea sã leºi putem implementa pen-tru cã altfel vor genera niºtecosturi care vor fi greu desuportat”, a declarat SorinMaxim, directorul general

ADRVEST.În Valea Jiului au

început proiectele de modernizare a staþiunilor montane,însã acestea nu au fostduse la capãt.

De precizat este cãbanii ar fi trebuit sã vinã

de la Guvernul României.

Monika BACIUMonika BACIU

Petroºaniul fruntaº în atragerea fondurilor europeneP etroºaniul, în topul proiectelor

finanþate din fonduri europene.Valea Jiului este fruntaºã la nivelulregiunii de vest în ceea ce priveºte accesarea fondurilor europene. Dedeparte, cea mai bine cotatã localitatedin acest punct de vedere este municipiulPetroºani unde au fost implementate zecide astfel de proiecte.

Turismul slab finanþat Uniunea Europeanã

D rumul care face

legãtura dintre DN 66 ºi oraºulAninoasa a fostreabilitat, dupã ceConsiliul JudeþeanHunedoara a alocat aproape300.000 de lei pentru lucrãri.

Cei câþiva kilometride drum reprezentauun adevãrat calvarpentru ºoferii care-istrãbãteau ºi nu depuþine ori aceºtia ºi-au stricat maºinileaici.

PreºedinteleConsiliului JudeþeanIoan Mircea Moloþ s-aaflat ieri în Valea Jiuluiºi a dorit sã vadã în ce

stadiu se aflã lucrãrileºi cum se circulãacum.

“Am dorit sã vãdcare este stadiullucrãrilor, ce s-a fãcutpânã acum ºi dacãtotul decurge conformprogramului de lucru,iar rezultatele suntmulþumitoare. Am parcurs tot sectorul dedrum, iar aproape în

întregime drumul afost reabilitat. Se mailucreazã pe o porþiunemicã undeva înapropierea primãriei,dar în cel mai scurttimp lucrãrile vor fifinalizate. Pot sã vãspun cã drumul estefoarte bun”, ne-adeclarat Ioan MirceaMoloþ, preºedinteleConsiliului Judeþean.

Drumul care duceînspre oraºul Aninoasaa aratãt ani la rând cadupã bombardament,timp în care a fost înadministrareaPrimãriei OraºuluiAninoasa.

Preluat recent deConsiliul Judeþeanlucrurile s-au schimbat,iar în doar câteva sãptãmâni oamenii dinAninoasa au o cale deacces mai sigurã ºi oviaþã un pic mai bunã.

L a o tablã…

În altã ordine deidei de menþionat estefaptul cã localnicii l-auprimit cu cãldurã pepreºedintele ConsiliulJudeþean Hunedoara,iar cum e ºi firesc,oamenii ºi-au spusnevoile ºi chiar s-afãcut ºi un pic de

politicã. Un localnicmai hâtru a speratchiar cã o sã-l batã pepreºedintele CJ IoanMircea Moloþ… latable. Miza: un votpentru IohannisLocalnicul a pierdutpartida ºi a promis cãse va þine de cuvânt ºiva vota Iohannis!

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 2014 Actualitate 7

ANUNÞProgramul de audienþe

al conducerii Consiliului JudeþeanHunedoara este urmãtorul:

Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00;

Gligor Dorin Oliviu,Vicepreºedinte: Luni, orele 9:00 - 12:00;

Balint Tiberiu Ioan,Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00.

Cei interesaþi se pot programala Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei:Deva, Bld. 1 Decembrie 1918,nr.28, sau la tel. 0254 215 055.

COMUNICAT DE PRESÃConsiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului intere-

sat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” afost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilorjudeþene, dupã cum urmeazã:

De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de per-manenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din oricereþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

I. Sector Deva-Brad-PãuliºBaza Brad: 0785 202 531 –

ing. Neagoe Daniel, 0727 549888 – Suciu Mircea

Baza Pãuliº: 0788 135 513 –ing. Buble Simion ºi 0731 504161 – ing. Corciu Florin

II. Sector Orãºtie1. Baza Simeria: 0756 024

937 – ing. Muste Gheorghe ºi0752 161 610 – GrecuAlexandru

III: Sector Haþeg – HunedoaraBaza Cãlan: 0723 243 321 –

ing. Brate Valentin, 0734 779455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779440 – Bogdan Daniel

Baza Hunedoara: 0761 883283 – ing. Filimon Mihai, 0745328 752 – Vintilã Raul ºi 0734779 433 – Secarã Mihai

Baza Peºteana: 0722 509077 – ing. Negulescu Lucian,0730 582 734 – Greu Romicã ºi0734 779 427 – Tivadar Florin

IV. Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248

– Viºki Ianoº

Drumul spre Aninoasa a fost reabilitat

Aºa l-am gãsit ºi peliderul comunitãþii derromi, care a cimentatzona din faþa casei, ºi-a fãcut un pridvor cubãncuþe, a renovatcamerele ºi-a construitscãri pe care le-aîmbrãcat în gresie ºi,defapt, a dat o lecþietuturor. Rromii au avutde învãþat, dar omulrecunoaºte cã a riscat mult, pentru cãniciunul dintre cei ceformeazã cele 70 defamilii care stau aici de3 decenii nu este proprietar pe acesteconstrucþii dãrãpãnate.

„Eu am dat unexemplu în cazul meu,cã am copii ºi efectivei, din Germania, mãajutã ºi pe mine.Majoritatea copiilor

noºtri, prin intermediulaltora cu relaþii, auajuns dincolo pestehotare. Câte un pic,câte un pic, încearcãfiecare sã se riºte. Eu am fost întrebat:Ce facem ºi noi?Facem ºi noi cum aifãcut tu? Ne scoate, nedistruge? Eu le-am zis,bãi fraþilor, dacã eu m-am riscat, nu vã zic

sã vã riscaþi ca mine,dar totuºi, ar fi bine,pentru cã pânã laurma urmei cineva vavedea ºi mã bucur cãaþi vãzut realitatea”, aspus ªerban Siminic,lider al comunitãþii ºiprimul care a luat atitudine.

ªi exemplul lui afost luat, iar acum oparte dintre locatariidin acest cartier îºi facrenovãri. „Aici, eu staude 8 ani. Am vãzut lavecinul meu ºi fac ºi eula fel. Pãi cum?Trebuie sã luãm exem-plu. Am luat exemplude la vecin cã el afãcut frumos ºi aici noirãmâneam în urmã ºi

nu se putea. E destulde frig iarna, dar avemcãrbuni de la cei carefurã ºi ne întreþinem. Egrea viaþa!”, a spus ºiArpad ªanta, vecinulde locuinþã al luiSiminic, care nu s-alãsat mai prejos ºichiar acum face amenajãri în locuinþaal cãrui acoperiº eragãurit.

Oamenii de aici dauvina pe cei dinprimãrie. Recunosc cãmerg ºi furã cãrbuni,cã sunt sãraci ºi mulþi,cã au amenzi de nu lemai pot plãti, dar spuncã aceia pe care îivoteazã îi uitã mereu.

„Avem consilieri cu5 mandate, deci care

acolo sunt de ani dezile. Gândiþi-vã cã evorba de 25 de ani demandat ºi tu ca ºi con-silier sã nu fii în staresã ridici o problemã ºisã vii numai din 4 în 4ani, când ai nevoie devotul nostru? Aºa cumsuntem noi, þigani, estrigãtor la cer!”,spune liderul rromilor,supãrat cã tot timpulau fost ameninþaþi cudemolarea ºi cã ar fiacceptat ºi acestaspect, doar cã de 30 de ani stau tot înaceste cocioabe, fãrãscãpare.

Cartierul Vulculeºti,cu o denumire absolutautenticã, a fost mereuîn decãdere, dar, de

puþin timp, pare sãrenascã. Oamenii deaici au ajuns sã vadãcã nu mai pot trãioricum, fac ceva baniºi îºi reparã construcþi-ile fãrã acoperiº, lezidesc ºi le dau un altaspect. Nu sunt toþi înaceastã situaþie, doarcei mai înstãriþi, dareste un pas pe careautoritãþile nu l-aufãcut. Mereu, aceºtioameni au fost minþiþiºi li s-a spus cã vor fimutaþi la bloc. Acumcer sã li se dea dreptulde a-ºi cumpãra bordeiele ºi poate levor gospodãri aºa cumse pricep.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Noiembrie 2014

D upã succesulspectacolului

„Hamlet”, deWilliamShakespeare, premierã care aavut loc sâmbãtã, 8 februarie a.c., regizorul GeluBadea revine cu unalt spectacol deanvergurã: „Livadade viºini”, de Cehov.Ziua premierei acestuia din urmãcoincide cu premieracelui din februarie,astfel data de 8rãmâne un punct dereferinþã.

„În fiecare zi pierdem câte ceva.Nimeni nu poate evitafinalurile. Profesorulmeu avea obiceiul sãspunã cã „Livada deviºini” e o piesã încare încãpem toþi.

Asta, sunt sigur acum,pentru cã sfârºitulimplacabil nepândeºte, iar noi,oricum am acþiona, nuputem decât sã nededãm la o aºteptaredulce pentru a

îmbrãþiºa rãsuflareaultimã.

Noi, poate mai multca oricând, aici, undevreme de mai mulþiani travaliul nostru, acelor din teatru, s-aintersectat cu bucuria

ºi viaþa spectatorilor,sunt sigur cã putem sãne regãsim, ca într-olivadã, a noastrã doar,în care, cu o singurãsuflare, sã aprindemla fiecare regãsirelumânãrile sfârºituluide timp.

Teatrul are putereade a înfrânge trecereatimpului, Noapteacare se va aºeza pestefiecare cuvânt rostit înlivada noastrã, este, în fapt, întâlnireanoastrã definitivã cunoi înºine.

Ieºiþi, deci, fiecare,ºi alergaþi fãrã fricãprin propria livadã: s-ar putea ca mâine sã nu se mai poatã!”,Gelu Badea.

Premiera specta-colului va avea locsâmbãtã 8 noiembrie,de la ora 18:00, iarpreþul unui bilet estede 20 lei.

Oana Tuþu,secretar literar la

Teatrul Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani

Dupã Shakespeare, vine Cehov

8 la... 8

C oteþele de la Aninoasa, care aufãcut înconjurul lumii, din cauzã

cã stricã imaginea locului, devin, încet-încet, case de locuit. Iniþiativa leaparþine unor romi, care recunosc cã s-au riscat, pentru cã primarul actual,Nicolae Dunca i-a ameninþat mereu cudemolarea, dar ei sunt încrezãtori.

Cocioabele din Aninoasa prind contur