Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: cronicavj@gmail.com � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 119

Marti, 8 mai 2012

„JackSpintecãtorulde Petroºani”

parat depatrulele

cetãþeneºti ale Noii DrepteD eºi autoritãþile au dat

încã o datã asigurãri cãzvonurile privind crimele înserie comise în Petroºani nuau nici un fundament real,reprezentanþii organizaþieiNoua Dreaptã cheamã popu-laþia sã facã patrulecetãþeneºti. Un concept care,legal, nu existã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

DeputatulArion defileazã

cu proiecte„împrumutate”D upã ce în ultimii ani a

încasat degeaba banii înParlamentul României, iar în2011 a fost mut ca o lebãdã,deputatul PDL de HunedoaraViorel Arion s-a trezit dinreverie, odatã cu apropiereaalegerilor locale.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 8-A8-A

Telescaunvechi,

telegondolãnouã la LupeniT elescaunul din Lupeni a

fost complet dezafectat,în loc urmând sã fie construitão telegondolã la standardeînalte.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Luptã fãrãcâºtig

cu nesimþireaD efileul Jiului aratã

înfiorãtor din cauzagunoaielor aduse de apã, în special materiale textile,pentru cã care cei care deþinfirme sau magazine cu hainesecond- hand, le aruncã direct în albie.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

PAGINA A 3-A

CCaarriieerraa ddee ppiiaattrrãã ddee llaa CCââmmpp,,

uunn ttuunn mmaarrccaa BBuuhhããeessccuu

În a treia duminicã dupãÎnviere, momârlanii din Dealu

Babii s-au întâlnit, conformtradiþiei, la cãminul cultural dinsat pentru nedeie.

În ultimii ani aceastã sãrbãtoarelocalã este organizatã de Primãria ºiConsiliul Local Vulcan.

Aºa a fost ºi duminicã 6 mai cândoficialii locali, momârlanii ºi barabele( orãºenii) s-au reunit pe platoul de lacãmin. Manifestarea a fost deschisãchiar de primarul Gheorghe Ile cumesajul de Hristos a Înviat!, urmatde cântecele populare ale copiilor dela ansamblul Doruleþ ºi de unmoment de street-dance al celor de

la trupa Vivace.Pentru cã vremea a fost frumoasã,

cântecele ºi dansul au þinut pânãdupã miezul nopþii. Micii ºi berea aufãcut parte din opþiunile gastronom-ice ale participanþilor. Acþiunea s-aîncheiat cu bine, fãrã incidente.

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF(anamaria_nedelcoff@yahoo.com)

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r)14:15 Comisarul Indrajeet (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Autobuzul 0:45 Wacky TV (r)1:15 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Eliberatorul 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Eliberatorul (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Ce vrãji mai fac fetele (r)13:00 ªtirile Pro TV13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român deComedie (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:40 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Jocuri ºi interese (r)11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r)12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 România deºteaptã22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Al zecelea regat (r)

Nedeia momârlanilor din Dealu Babii

J andarmii hune-doreni vor asigura

mãsurilor de ordine publicã cu ocazia mani-festãrilor religioase prilejuite de HramulMãnãstirii Prislop, dindata de 8 mai, pentruprevenirea produceriioricãror fapte antiso-ciale.

Mãsurile adoptate dejandarmi vor viza asigu-rarea unui climat de ordineºi siguranþã pentru toþicredincioºii care vor sosi laSfânta Mãnãstire Prislop.

Jandarmii hunedorenirecomandã participanþilorla aceastã manifestare reli-gioasã sã respecte pre-

cizãrile organizatorilor ºiforþelor de ordine. În cazulîn care observã producereaunor fapte antisociale,cetãþenii se pot adresadirect jandarmilor aflaþi îndispozitivele de ordine pu-blicã sau pot solicita sprijinla numãrul unic pentruapeluri de urgenþã 112.

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie

1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Candidat independent Muzuran CristianConstantin desemnez ca mandatar financiar pentrualegerile locale din 2012 pe dl. Muzuran Gheorghe.

ANUNÞ

Mãsuri de ordine la Hramul Mãnãstirii Prislop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 2012 Investigatii 3

D eºi autoritãþileau dat încã o

datã asigurãri cãzvonurile privindcrimele în seriecomise în Petroºaninu au nici un funda-ment real, reprezen-tanþii organizaþieiNoua Dreaptãcheamã populaþia sã facã patrulecetãþeneºti. Un concept care,legal, nu existã.

Oficialii din Petroºaniau dezminþit încã o datãzvonurile privind presu-pusul criminal în seriecare omoarã copiii ºi lefurã organele interne.Pentru a liniºti populaþia,primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, a organizat o con-ferinþã de presã comunãcu ºeful PoliþieiMunicipiului Petroºani,Titel Brãgaru. „Nu estenimic adevãrat, nu existãnicio crimã la Petroºanicomisã în ultima perioadãºi cu atât mai puþin posi-bilitatea sã fi avut loc ast-fel de evenimente în caresã fie implicaþi copii.Populaþia sã fie liniºtitãdin acest punct devedere. Nu existã nici uncriminal în libertate ºi niciun cadavru la morgã”, adeclarat Iacob – Ridzi. Deasemenea, comandantulPoliþiei Petroºani, TitelBrãgaru, a subliniat nunumai cã nu a fost niciocrimã în ultimele zile, darde 4 ani, de când este elcomandant la Petroºaninu s-au înregistratomoruri. „Vã asigur cã nuexistã nici un eveniment

de acest gen. Acesta afost ºi motivul pentrucare în acest week-endnu am suplimentat forþelede poliþie cum facem deobicei, tocmai pentru anu alimenta acestezvonuri. MunicipiulPetroºani este printrecele mai sigure oraºe dinRomânia”, a spusBrãgaru.

V or patrulecetãþeneºti

Dar, în timp ce oficialiiîncearcã din rãsputeri sãliniºteascã populaþia,reprezentanþii organizaþieiNoua Dreaptã toarnã gazpe foc ºi cheamã lumeala…patrule cetãþeneºti.Vor sã lupte cu toatefenomenele antisociale,dar recunosc cã s-a plecattocmai de la acestezvonuri. „Noua DreaptãPetroºani, organizeazãprimã patrulã cetãþe-neascã! Interlopi, trafi-

canþi de droguri, clanuriþigãneºti, criminali, pe-dofili, violatori, tâlhari ladrumul mare, au pusstãpânire pe oraºeleromaneºti…AJUNGE!(...) Starea de infracþiona-litate ºi comportamenteleantisociale prolifereazãalarmant la Petroºani ºiîn toatã Valea Jiului, cutoate cã datele oficiale nusunt, deocam-datã, fãcutepublice. Astfel,în ultimaperioadã, înzona oraºuluiPetroºani ºi aVãii Jiului auavut loc o seriede infracþiuni (fie cã vorbimde infracþiunimãrunte sau deagresiuni fizice)care au ajunsîn atenþia noas-trã prin inter-

mediul cetãþenilor alar-maþi de situaþia actualã,de violenþele care au locfoarte des prin anumitezone ale Petroºaniului ºicare perturbã liniºteapublicã. (…) De aseme-nea în Petroºani circulãzvonuri despre gãsireatrupului tranºat al unuicopil pe Jiu cât ºi desprealte crime petrecute în

zona oraºului Petroºani ºia Vãii Jiului. Acestezvonuri nu pot fi confir-mate de noi la orã actu-alã ºi alegem sã le privimîntr-un mod mai rece,acestea fiind pentrumoment doar zvonuri. Unlucru ºtim însã cu sigu-ranþã datoritã celorvãzute cu ochii noºtri ºianume faptul cã în mod

cert noaptea oraºul esteun loc de violenþã ºi,implicit, de infracþionali-tate, lucruri care-iameninþã pe toþi cetãþeniiindiferent de vârstã sauclasã socialã. Deci chiardacã existenþa crimelordespre care se zvoneºtenu poate fi confirmatã,nimeni nu poate infirmaexistenþa actelor deinfracþionalitate ºi de vio-lenþã din zona oraºuluiPetroºani, mai ales încartierele rãu famate”, searatã în “chemarea laluptã” lansatã pe Internetºi semnatã de AlexandruSudiþoiu-Noua DreaptãFiliala Petroºani. În con-secinþã, Organizaþia NouãDreaptã – FilialaPetroºani, a luathotãrârea de a organizaprimã Patrulã Civilã dinoraº, ce ar fi formatã dinvoluntari, membri ºi sim-patizanþi ai Noii Drepte,care sã patruleze îndiverse zone ale oraºului“cu obiectivul precis de asupraveghea oraºul ºi dea încerca o aplanare ºi ostopare, pe cãi legale, aviolenþelor ºi infracþiunilorde orice fel”.

Oficialii atrag atenþiacã, legal, acest lucru nuexistã. “Este exclus aºaceva. Probabil, NouaDreaptã vrea sã-ºi facãpuþin campanie, dar laPetroºani Noua Dreaptãnu are o formã de orga-nizare. Vã garantez cãaºa ceva nu o sã seîntâmple. Acum, nimeninu le interzice sã umbleprin oraº oricând doresc,atâta timp cât nu încalcãlegea”, a declarat TitelBrãgaru.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

„„JJaacckk SSppiinntteeccããttoorruull ddee PPeettrrooººaannii””parat de patrulele cetãþeneºti

ale Noii Drepte

P rimarul DãnuþBuhãescu se

pregãteºte de fapte mariîn acest an, sperând sã-ºiasigure o situaþie financia-rã foarte bunã, dinparandãrãtul pe care arurma sã-l obþinã în urmaînchirierii carierei de pia-trã de la Câmpu lui Neag.

La bursa zvonurilor se aratãcã numai comisionul luiBuhãescu ar urma sã fie devreo 200.000 de euro în urmaîncheierii afacerii, care mai arepuþin pânã la finalizare ºi cãrespectiva carierã ar urma sãfie preluatã de omul de afaceriDumitru Avram, din Vulcan.

În aceastã perioadã,Primãria Uricani a fãcut toate

demersurile necesare pentru aîntabula cariera de piatrã de pePãroasa, care a aparþinutAgenþiei de Resurse Minerale.

”S-au fãcut demersurilenecesare pentru ca acea carierãsã fie întabulatã. De vândut nuse poate vinde, dar este posibilca aceasta sã fie scoasã la lici-taþie în vederea închirierii. Daraceastã închiriere se poate face

numai în urma organizãrii uneilicitaþii, dupã care firma care aînchiriat-o trebuie sã obþinã dela Agenþia pentru ResurseMinerale un aviz pentruexploatare”, spun surse oficialedin Primãria Uricani.

Apropiaþi ai lui Buhãescuvorbesc însã despre aceastãafacere ca sigurã: ”Cariera depiatrã de la Câmpu lui Neag vafi preluatã de Titi (Dumitru –n.r.) Avram de la Vulcan. El a ºivorbit deja cu Buhãescu, careeste de acord sã i-o dea ºinumai comisionul lui ar urmasã fie de vreo 200.000 deeuro. Dar este o chestiune detimp pânã când va reuºi sã i-odea lui Avram, mai sunt câtevaformalitãþi de îndeplinit”.

Dumitru Avram s-a arãtatfoarte mirat, spunând cã infor-maþiile privind o legãturã întreel ºi Buhãescu pe tema cariereide piatrã au apãrut pentru a-iînduce în eroare pe potenþialiiinvestitori.

”Informaþia este eronatã,este prima datã când aud

despre aºa ceva. Poate e vorbadespre alt om de afaceri, nudespre mine sau poate cã s-avehiculat numele meu pentru aderuta adversarii, pentru a tri-mite pe o pistã greºitã. Nu sepune problema despre o astfelde afacere. Eu nu am mai vor-bit ºi nu m-am mai întâlnit cuBuhãescu de anul trecut”, adeclarat, pentru Cronica VãiiJiului, Dumitru Avram.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Cariera de piatrã de la Câmp,un tun marca Buhãescu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 201244 Actualitate

R eprezentanþii uneibiserici din

Petroºani, ctitoritã deMiron Cozma, îºi ajutãaproapele, aºa cum esteînvãþãtura creºtinã, ºiau decis sã nu îi lase pesãraci la greu.

Peste 100 de persoanedefavorizate din Petroºanimãnâncã mãcar de douã ori pesãptãmânã la cantina socialã

amenajatã de preotul parohOctavian Pãtraºcu la Biserica„Sfânta Varvara”, un locaº decult ctitorit de Miron Cozmape vremea când pãstorea destinele minerilor din ValeaJiului.

Iar pentru cei care nu se potdeplasa, reprezentanþii bisericiiau decis sã le trimitã hranaacasã, prin voluntari, aºa încâtsã le mai îndulceascã suferinþa.„Nu mai putem sã oferimhranã în fiecare zi, pentru cã

nu mai avem finanþare.Lucrãm cu voluntari, nu mai

avem nici un angajat.Programul este început în anul2002. primii doi ani ºi jumã-tate am avut douã proiecte cufinanþare PHARE, iar atuncidãdeam zilnic câte 250 deporþii. S-au terminatproiectele, dar noi am continu-at cu ajutorul lui Dumnezeu ºia oamenilor credincioºi ºi dinparohie ºi din alte pãrþi”, a

explicat preotul Pãtraºcu.Practic, totul se desfãºoarã pebazã de voluntariat, iarfinanþarea pentru hrana nece-sarã este asiguratã din donaþii.Oricine doreºte poate sã-i ajutepe aceºti nevoiaºi. „Cinedoreºte vine ºi doneazã câtpoate ºi cum poate. Puþin ºi cuinimã bunã, acesta este prin-cipiul nostru”, a mai spuspreotul paroh de la SfântaVarvara.

Numai copii sunt aproxima-tiv 60, orfani sau cu situaþiedeosebit de grea în familie, darpe listã sunt ºi familiinumeroase, chiar ºi cu 15copii, pentru care fiecare zireprezintã o încercare. Celedouã feluri de mâncare, la carese adaugã desertul, pe care leprimesc de cel puþin 8 ori pelunã reprezintã pentru ei onesperatã mânã de ajutor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cantinã socialã din donaþii, la biserica lui Miron Cozma

L a sfârºitul sãptãmâniitrecute, mai precis,

vineri 4 mai, la Bucureºti s-aderulat Gala PremiilorNaþionale ,,Cele bune sã se-adune!” - editia 2012organizatã de Revista deAdministraâie PublicãLocalã.

Primãria Vulcan a primit în cadrulacestei gale Premiul Naþional pentruproiectul, , Modernizarea ºcolilor dinmunicipiul Vulcan,,. Potrivit primaru-lui Gheorghe Ile, premiul obþinutreprezintã o recunoaºtere a munciidepuse de administraþia localã. ,, Lanivelul României este o echipã despecialiºti care selecteazã proiectelecele mai bune realizate pe RegiunileEconomice. Judeþul nostru face parte

din Regiunea Vest unde proiectul peinfrastructurã ºcolarã ,,Modernizareaªcolilor din Municipiul Vulcan,, a fostîn unanimitate plasat pe locul I lanivelul acestei regiuni.

Aceastã distincþie este o onoarepentru municipiul nostru ºi o dedictuturor elevilor ºi profesorilor carene-au sprijinit ºi ne-au înþeles înrealizarea acestui proiect cât ºi înmod deosebit echipei mele dinPrimãrie cu care am realizat acestobiectiv. La evenimentul la care amparticipat la Bucureºti, organizat lacel mai înalt nivel, au mai fostprezenþi aproximativ 200 depreºedinþi de consilii judeþene, pri-mari, consilieri. A fost un evenimentcu etichetã ºi m-am simþit onorat sãreprezint Vulcanul,,, a declaratGheorghe Ile, primarul municipiuluiVulcan.

Gabriela RIZEAGabriela RIZEA

Recunoaºtere naþionalãpentru administraþia vulcãneanã

S ã nu spui niciodatã

NICIODATÃ, zice ovorbã. Este ºi cazula douã sindicate,pânã nu de multaprige rivale, careacum ºi-au ”strânstoate degetele într-unpumn solid, care sãfie o forþã, pentru apãstra unitatea înValea Jiului”.

O exploatare minierãplinã de ”beneficii” aledemocraþiei în domeniulsindical este cea de laLivezeni. Solidaritatea 99,Libertatea 2009,Sindicatul Liber… Deciminerii, membri de sindicat, pot fi fericiþi ºiîncã este loc de mai bine.

La unul din departa-mentele SindicatuluiMuntele, respectivSindicatul Solidaritatea99, astãzi, au loc alegeripentru funcþiile de ºef

departament ºi adjunct ºefdepartament. Pentru ºefiecandideazã Robert Pavãl(actual ºef) ºi DanielNãsturicã. Pentru adjunct– Petricã Marc ºiGheorghe Leucã.Solidaritatea 99 are 330de membrii din totalul decirca 1100.

Doar cã acest sindicatSolidaritatea 99 a luatfiinþã ca o replicã laSindicatul Liber condus deAdrian Jurca, iar acumSolidaritatea 99 este undepartament al structuriiMuntele, unde colidereste acelaºi Jurca. RobertPavãl ne lãmureºte camcum stau lucrurile ºi cumpoate evolua sau involuaun sindicat. Greu s-a lãsatconvins sã vorbescã oficial, considerând cã treaba sa este în mijloculmembrilor sãi de sindicat.

”Un lucru bun s-aîntâmplat când scopul estecomun: viitorulCompaniei Naþionale aHuilei. S-au lãsat la o

parte acele orgoliipãguboase ºi ne-am datmâna pentru a depãºisituaþia grea prin care atrecut ºi trece CNH. Amstrâns toate degetele într-un pumn solid, caresã fie o forþã, pentru apãstra unitatea în ValeaJiului.

Marþi, oamenii potalege pe cine cred ei cãpoate sã-i reprezinte, potforma alt sindicat, potface orice pentru cã suntoameni liberi ºi pot alegeoamenii ºi locurile care îireprezintã ºi unde seregãsesc. Alegerile se facexact pe acelaºi principiual alegerilor locale” – adeclarat Robert Pavãl.

Toþi cei patru candidaþila conducerea sindicatuluiSolidaritatea sunt oameniapreciaþi de colegii lor ºiconsideraþi ca fiindpregãtiþi pentru acestevremuri grele ale mineritu-lui din Vale.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Degetele ºi pumnul sindical

Drept premiu de conso-lare pentru aducerea lui Ilela PSD, Coltescu a primitun loc pe lista de consilierijudeþeni.

”Din moment ce a venitdomnul Ile ºi dânsul can-dideazã, eu sunt pe lista deconsilieri judeþeni. Eu nuam fost niciodatã pe punc-tul de a pleca, dar nu voi

practica traseismul politic.Nu ºtiu în ce laborator s-aufabricat zvonurile referi-toare la plecarea mea”, adeclarat Marin Coltescu,pentru Cronica Vãii Jiului,deºi în urmã cu numaicâteva sãptãmâni povestea,tot în paginile cotidianuluinostru, cã ia în calcul ple-carea spre un alt partid.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 2012 Politic 5

L aVulcan,

campania electoralã a ºiînceput, iarprimii careau intratîntr-un rãzboial declaraþi-ilor sunt primarulGheorghe Ileºi unul dintrecontracandi-daþii lui,AlinaCîrstoiu.

Ile o acuzã pe Cîrstoiucã se crede deja primar înVulcan ºi cã plãnuieºtemãtrãºirea funcþionarilorpublici incomozi.

”Unii se îmbatã cupolitica, se cred deja pri-mari. Deja îºi pun ºefi laPoliþia Localã, schimbãcontabila ºi dau afarãfuncþionarii. Nici nu auajuns în campanie ºischimbã tot, cã dacã eavine la putere... Estevorba despre doamnaCîrstoiu, care se ºi crededeja primar aici. Ea zicecã din data de 11 maiva fi primar ºi cã vaschimba tot”, a declarat Gheorghe Ile.

Alina Cîrstoiu neagãînsã acuzaþiile. ”Eu nicinu am pomenit de aºaceva, prefer sã nucomentez. Eu, spredeosebire de GheorgheIle, ºtiu legea ºifuncþionarii nu pot fidaþi afarã. Nu am spusaºa ceva, nu pot sã facasemenea lucruri. Asteasunt prostii. Cred cãeste foarte posibil cacineva sã încerce sã-lintoxice, ca sã seaccentueze rãzboiul dintre noi. Sunt intoxicaþii ºi manevre”,a declarat Alina Cîrstoiu.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

PesedistulRãscolean

îl susþine peCurtean

R eprezentanþiiPartidului

Conservator din Petrilaspun cã, la alegerile localedin 10 iunie, vor fi susþinuþide cãtre fostul viceprimaral localitãþii, DumitruRãscolean.

”Unul dintre oamenii valoroºi dinPetrila este Dumitru Rãscolean. Noiam încercat sã-l atragem în partidulnostru, dar el a refuzat, spunând cãeste fidel doctrinei social-democrate.Dar în urma schimbãrilor din PSDPetrila, el a promis cã ne va susþinepe noi, pe candidatul nostru laprimãrie”, a declarat Florin Þurcaº,preºedintele PC Petrila.

Dumitru Rãscolean a declarat,pentru Cronica Vãii Jiului, cã nu vapleca din PSD, dar a confirmat cã îlva susþine pe Dorin Curtean.

”Dumitru Rãscolean nu a plecatºi nu va pleca din PSD, dar actualulcandidat al PSD e ”mâna moartã” alui Pãducel. Eu nu pot susþine unasemenea joc murdar. Consider cãsingurul candidat real care luptãîmpotriva lui Pãducel este cel de laPC. Este punctul meu de vedere.Bobar s-a autointitulat candidat casã-i facã jocul lui Pãducel”, adeclarat Rãscolean.

În replicã, Gheorghe Bobar aprecizat cã nu doreºte sã comentezedeclaraþiile lui Rãscolean.

”Domnul Rãscolean are dreptul la

propria lui opinie. Eu, unul, înmomentul în care m-am înscris într-o campanie electoralã, dorim sãcâºtigãm.

Credeþi cã PSD-ul trebuie sã fie”mâna moartã” a cuiva din PDL?Prefer sã nu comentez. E rãu cândtrebuie sã dai explicaþii unui om pecare în 2008 l-ai ajutat. Eu cred cãvictoriile nu se obþin înjurând saubãtând cu pumnul în masã. Eu ziccã trebuie sã ne comportãm altfeldecât cei care conduc þãribananiere”, a declarat Bobar.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

15 mai 2012,

LA NOI E PUTRED STATUL!

Motto: Guvernarea e un fapt atât de important, încât nu trebuie lãsatã în seamapoliticienilor ! (cit.aprox.)

“La noi e putred mãrul !” – spunea înaintaºul,vãzând cu câtã râvnã corupþii ne conduc;ºtiþi ? dur-cugetãtorul îºi aflã astãzi naºul:livada e surcele ºi lemnele se duc...

Cândva alesul obºtii venea în primãriepurtând o togã albã, de om neprihãnit –erau cei «onorabili», cu nume, cum sã fietrecuþi pe liste-n gloatã, biet numãr socotit ?!

N-aveau indemnizaþii ºi nu ºtiau ce-i ºpaga,cãciula-ºi ridica rumânu-n faþa lor;azi ? ochiul ºi bugetul, alt ochi pe... Lady Gaga,aleºii-s « nudo-turiºtii » nord-africanilor!

E haos, frãþioare, nu vor nici preºedinte,în parlament se joacã de-a «uite-l! ba, cã nu-i!»veveriþa de azi e vulpea de mai ’nainte,friº! deci mergi la sigur: Cernobâl pe Kozlodui!!!

Hei, unde mai sunt mere? fãrã livezi dãm lecþii,sãracii nu învaþã, tot ºmecheri sunt în top...români! daþi jos cu ei! luaþi-i voi la frecþiica, sub o creangã ruptã sã-nveþe: gata! stop!

Ioan Dan BãlanIoan Dan Bãlan

PSD l-a liniºtit pe ColtescuD eºi se dãdea ca sigurã plecarea lui Marin

Coltescu din PSD în urma venirii lui GheorgheIle în fruntea formaþiunii politice vulcãnene, acesta apreferat un alt aranjament, în urma cãruia ar urmasã se menþinã într-o funcþie politicã.

Ile vs. Cîrstoiu. Actul I

A lege orice stand-up,din orice local ori

chiar de pe DVD,priveºte orice reclamã labere la TV sau ascultadiscursul oricãrui DJ deradio, dimineaþa, ºi veivedea cã toate abundã înstereotipuri legate decele douã sexe.

Oricât de deranjant saudemodat ar pãrea, existã însãun motiv pentru care acestesketch-uri sau reclame la bereîncã prind. Cele mai recentecercetãri asupra creierului uman- aºa evoluat cum este el înprezent, faþã de alte timpuri -aratã cã pânã ºi cele mai vechiºi simpliste stereotipuri legate desexe au la baza crudul adevãr,remarcã Cracked, citat deZiare.com.

F emeile se descurcãmai prost la volan

Femeile ºi bãrbaþii orbi au unlucru în comun: felul în careºofeazã. Pânã ºi Google adorãacest stereotip: câteva cuvintescrise în limba care-i place celmai mult - women can’t park(femeile nu pot parca) - ºi vareturna 743.000.000 de rezultate.

ªi stereotipul continua cufelul în care bãrbaþii ºi femeilese deplaseazã de la un loc deparcare la altul, operaþiunecunoscutã sub numele de ºofat.Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc,refuzând cu îndârjire sã cearãlãmuriri, în timp ce femeile seorienteazã dupã te miri ce:peisaj, copaci, magazine,afiºând un zâmbet mieros ºi oparte dintr-un picior. În niciuncaz, însã, dacã le vei direcþiona

în funcþie de punctele cardinalenu vor ajunge la destinaþie. Nuexistã comedie sexistã sã nu fiprofitat de acest scenariu.

C e spune ºtiinþa

Dacã eºti femeie, probabil veispune cã realitatea nu sta chiaraºa, cã la condus ai minte debãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice,nenumãrate studii arãtând cãbãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic -când conduc la drum lung þincont de punctele cardinale - ºivãd lucrurile tridimensional. Dece ar fi însã bãrbaþii favorizaþi deMama naturã? Are legãturã cumâncarea ºi sexul.

În epoca de dinainte desupermarket, bãrbaþii mergeaula vânãtoare. Testosteronul îiajutã sã sã-ºi gãseascã drumulcãtre “casã” dupã o zi lungã,astfel încât sã-ºi poatã face dato-ria pentru perpetuarea speciei.

Mai mult de atât, un cercetã-tor a avut curiozitatea de ascana creierul a peste un milionde copii, observând cã încã dela vârsta de patru ani, bãieþiidepãºeau fetele în ceea cepriveºte orientarea în spaþiu,raportul fiind de 4:1. În plus, separe cã bãieþii sunt capabili sãînþeleagã mai repede ºi mai uºorºi noþiunea de depãrtare. Cât despre bãrbaþii care nu suntheterosexuali, aceºtia tind sãºofeze precum femeile.

C um de-þi gãseºteºosetele murdare?

Doar le-ai ascuns!Dacã reclamele la detergent

ne-au învãþat ceva, e vorba defaptul cã nasul de femeie esteatât de evoluat încât poate simþimirosul unei perechi de ºosetepurtate la sala de la o poºtã. Iarcând naºul ei delicat a simþitmirosul, nu se poate abþine sãnu gãseascã sursã ºi sã o elimi-ne, punând în loc o pereche deciorapi curaþi ºi catifelaþi,mirosind a cãpºuni (acum cumireasma de fruct adevãrat!).

Asta în timp ce bãrbatulpoate purta tricoul de la salatoatã sãptãmâna (nu înseamnãcã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosulemanat de coºul de gunoi fãrãcapac pânã când cineva nu arsesiza oarece autoritãþi.

Ce spune ºtiinþaFemeile într-adevãr au miro-

sul mai dezvoltat decât bãrbaþii.ªi asta în ciuda faptului cã fizicnu existã diferenþe în ceea cepriveºte naºul sãu numãrul

receptorilor. Nu numai cã suntmai bune la a detecta mirosuri,însã studiile au arãtat cã femeileîºi folosesc o parte mai mare dincreier când le proceseazã com-parativ cu bãrbaþii.

De ce aceastã diferenþã? Cemotiv biologic ar avea sãdetecteze ºosetele îmbibate detranspiraþie din spatele unei uºiînchise? Din nou e vorba desex. Deºi femeile se pricep sãdetecteze toate mirosurile maibine, nasurile lor exceleazã cânde vorba de mirosul corpului unuibãrbat.

De ce? Pentru cã aºa ºtiucând un bãrbat este excitat,chiar dacã nu vor conºtient sãafle aceastã informaþie. Nudegeaba nasul unei femei e unadevãrat campion atunci cândaceasta e la ovulaþie.

F emeile sunt maislabe, din punct de

vedere fizic, decât bãrbaþiiInformaþie ºtiutã de când

lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºimai puternici, femeile sunt maimici, mai delicate ºi gata sãplângã la orice loviturã.

Existã, însã, o excepþie -naºterea - când ºi cea mai slabãfemeie capãta rezistenta unuiluptãtor, când vine vorba de atolera durerea. Acest momentface cã bãrbaþii sã treacã dreptslabi ºi neputincioºi. De altfel,spune-i unei femei cã e slabã ºiîþi va replica prompt: pune bãr-baþii sã nascã ºi fii sigur cã rasaumanã va deveni istorie.

Ce spune ºtiinþaFemeile au într-adevãr un

prag al durerii inferior, dar astanu are de-a face cu tãria lor.Bãrbaþii pur ºi simplu simt dur-erea altfel decât femeile, res-imþind-o la un prag de intensi-tate redus. Femeile au mai mulþireceptori pentru durere în piele,

de aici ºi durerile mai multe. Oamenii de ºtiinþã cred cã

are legãturã cu prezenþa pro-teinei GIRK2, aflatã într-o con-centraþie mai micã adesea lafemei. Aceasta inflenteaza felulîn care morfinã ºi alþi calmanþinaturali aflaþi în organismblocheazã durerea.

Apoi, se pare cã în cazulfemeilor este nevoie de dublulcantitãþii acestei proteine pentrucalmarea durerilor, comparativcu bãrbaþii.

Excepþie face însã perioadasarcinii sau imediat dupã ce aunãscut. Endorfinele ºi un cocteilde alte chimicale rãspunzãtoarecu senzaþia de bine, care se totstrâng în organismul femeii peperioada sarcinii, fac cã femeiasã poatã trece cu bine pestenaºtere. De altfel, în asta constãstrãlucirea tipicã de care vorbescmulþi, privind chipul unei femeiînsãrcinate.

Cu alte cuvinte, cu excepþiaaducerii pe lume a unui copil,când se schimbã radicallucrurile, femeile au într-adevãrun prag al durerii inferior, res-imþind-o mai des ºi la o mai

mare intensitate decât bãrbaþii.

F emeilor le place sã vorbeascã ºi

vorbescNu degeaba se spune cã

bãrbaþii sunt de pe o planetãbogatã în oxid de fier, iarfemeile de pe o alta, undeabundã norii de acid sulfuric.Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochi-ul la stereotipurile din filme,e limpede, cu ochiul liber, cãexistã diferenþe majore întrefemei ºi bãrbaþi din acestpunct de vedere, al comu-nicãrii.

În timp ce pe Marte “suntbine” înseamnã cã “totul ebine”, pe Venus “sunt bine”e un cod pentru “dacã nuvezi mai repede cã mi-amtãiat pãrul un centimetru,poþi dormi pe canapeanoaptea asta”.

Ce spune ºtiinþaRegiunile din creierul unei

femei responsabile cu limba-jul sunt cu peste 17% maimari decât cele ale bãrbaþilor,ceea ce le face sã fie supe-rioare într-o conversaþie. Maimult decât atât, creierul uneifemei e capabil sã facã maimulte lucruri deodatã: sã proce-seze limbajul în ambele emis-fere. Asta, în timp ce în cazulbãrbaþilor, în general, o singurãparte a creierului se ocupã cuaºa ceva în timpul unei conver-saþii.

În plus, în timp ce informaþi-ile se transfera dintr-o emisferãa creierului în alta cu viteza datãde fibrã optice, în cazulfemeilor, creierul bãrbaþilor eîncã pe dial-up.

De unde aceastã diferenþã?Nimeni nu ºtie încã, însã unadintre dovezi e faptul cã dupã cecreierul unei femei a avut desuferit similar cu cel al unui bãr-bat, în urma unui accident, deexemplu, femeia îºi va redobân-di capacitatea de a vorbi mairepede decât pacientul de sexopus.

F emeile nu þin labãuturã

Dã-i unei femei un shot detequila ºi vei vedea cum vascãpa de inhibiþii îndatã ce aces-ta va ajunge în sânge. Mai efi-

cient decât toate florile ºi con-versaþiile din lume - spun toþibãrbaþii care au fost la o petre-cere ºi au pus ochii pe ofemeie, dorindu-ºi sã petreacãnoaptea cu ea. Asta, în timp ceei puteau goli toatã sticla detequila, fãrã ca cheful de petre-cere sã se strice.

Ce spune ºtiinþaE adevãrat, însã nu din cauza

diferenþei de greutate, aºa cumai fi tentat sã crezi. Potrivit cercetãtorilor, adevãratulmotiv pentru care femeile nu þinla bãuturã la fel de bine cã bãr-baþii este cã organismulreprezentanþilor celor douã sexeare un conþinut diferit de apã. Întimp ce în cazul bãrbaþilor aces-ta este de circa 61%, la femeieste de numai 52%.

Deºi nu pare o diferenþãmajorã, corpul bãrbatului devineastfel un barman viclean, dariscusit, care adãugã apã pestebãuturã.

În plus, femeile au de pierdutºi din cauza ficatului, producân-du-se mai puþinã enzima careneutralizeze alcoolul. Astaînseamnã ºi cã simt efectelealcoolului mai repede decât bãr-baþii ºi cã mahmurealã e maicruntã în cazul lor ºi þine maimult.

B ãrbaþii nu desci-freazã bine culorile

Probabil o scenã în care uncuplu se uitã la mai multe tipuride vopsea, încercând sã oaleagã pe cea potrivitã pentru oîncãpere - în care ea discuta cuentuziasm diferenþele de nuanþa,în timp ce el se uitã cruciº,încercând sã înþeleagã de cealbul are 30 de nume - îþi parefamiliarã.

Se spune cã bãrbaþii nu potdescifra culorile, împerechindadesea o ºosetã bleumarin launa neagrã sau refuzând sãpoarte o nuanþã de movdeschis, pentru cã sunt convinºicã e roz ºi vor fi arãtaþi cu dege-tul pe stradã.

Între timp, femeile par obse-date de culori, combinând cumeticulozitate accesorii dediferite nuanþe ºi extaziindu-sepeste mãsurã la vederea micilordiferenþe de nuanþa, lucru greu,dacã nu imposibil de înþeles decãtre bãrbaþi.

Ce spune ºtiinþaGena care permite per-

ceperea culorii roºu se afla doarîn cromozomul X, ceea ceînseamnã cã bãrbaþii sunt clardezavantajaþi. Culoarea, pena laurmã, este definitã de abilitateanoastrã de a percepe roºul,verdele ºi albastrul, iar fiecarealtã culoare pe care o vedemeste o combinaþie între acestea.

Prin urmare, datã fiind con-formaþia lor geneticã, femeile auun spectru mult mai larg deculori pe care le pot vedea, cu40% mai mare.

De unde aceastã abilitate?Are, din nou, legãturã cu mân-carea. În timp ce bãrbaþii erau lavânãtoare, dezvoltându-ºi abili-tãþile spaþiale, femeile adunaufructe ºi legume. Abilitatea lorde a distinge mai multe nuanþede roºu le permitea sã leculeagã doar pe cele coapte. Înplus, existã ºi nuanþã de roºu afructelor otrãvitoare, ce trebuiaocolitã, aºa cã de aceastã abili-tate, de a distinge cu exactitatenuanþele, depindea, pânã laurmã, supravieþuirea.

Cele care deprinseserãaceastã abilitate ºi-au transmisastfel gena mai departe.

L uni, la Vulcan, a avutloc recepþia unei alte

pãrþi componente a proiectului de modernizareºi utilare ºcoli din acestmunicipiu. S-a început cuºcoala generalã numãrul 6,unde pânã acum s-a realizato amplã investiþie.

“Suntem la ªcoala generalã nr.6 unde se fac montãrile depanouri solare ºi totodatã suntemcu comisia de recepþie a acestuisistem de încãlzire. Am venit ºipânã pe terenul de sport sãvedem ce lucrãri mai trebuiefãcute.

În maxim douã sãptãmâni artrebui ºi acestea finalizate”, ne-a

declarat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

Muncitorii lucreazã de zor lamontarea panourilor solare,investiþie care de altfel se reali-zeazã la toate unitãþile ºcolare depe raza localitãþii.

“Prin Programul OperaþionalRegional s-a aplicat o soluþiemixtã. Este vorba de încãlzire cupanouri solare, care produc apãcaldã atât pentru consumul mena-jer, cât ºi pentru aportul la insta-laþia de încãlzire, iar pentruîntãrirea sistemului de termoficaredin fiecare ºcoalã, s-au montatpompe de cãldurã care sunt deultimã generaþie. Acesteafuncþioneazã pe principiul schim-bului termic dintre temperaturaexterioarã ºi temperatura fluidului

de recirculare. Din calculele noas-tre, consumul atât al energiei ter-mice cât ºi al apei ar fi mai miccu 30 % din actualele costuri”, aexlicat Alin Fara, director tehnicla primãria Vulcan.

ªcoala Generalã nr. 6 avea celmai mult nevoie de o moderni-zare completã, pentru cã este unadin cele mai mari din oraº. “ Noine bucurãm de lucrãrile de mod-ernizare care s-au fãcut în ºcoalã,pentru cã aici este o zonã maidelicatã pentru oraº. Copiii suntun pic mai nãcãjiþi decât elevii dinalte ºcoli ºi cu atât mai bine leprinde aceastã modernizare aunitãþii”, a spus ºi prof. NicolaeNicolae, directorul general alªcolii nr. 6 din Vulcan

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Altã recepþie la ºcoliledin Vulcan

Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate

A lege orice stand-up,din orice local ori

chiar de pe DVD,priveºte orice reclamã labere la TV sau ascultadiscursul oricãrui DJ deradio, dimineaþa, ºi veivedea cã toate abundã înstereotipuri legate decele douã sexe.

Oricât de deranjant saudemodat ar pãrea, existã însãun motiv pentru care acestesketch-uri sau reclame la bereîncã prind. Cele mai recentecercetãri asupra creierului uman- aºa evoluat cum este el înprezent, faþã de alte timpuri -aratã cã pânã ºi cele mai vechiºi simpliste stereotipuri legate desexe au la baza crudul adevãr,remarcã Cracked, citat deZiare.com.

F emeile se descurcãmai prost la volan

Femeile ºi bãrbaþii orbi au unlucru în comun: felul în careºofeazã. Pânã ºi Google adorãacest stereotip: câteva cuvintescrise în limba care-i place celmai mult - women can’t park(femeile nu pot parca) - ºi vareturna 743.000.000 de rezultate.

ªi stereotipul continua cufelul în care bãrbaþii ºi femeilese deplaseazã de la un loc deparcare la altul, operaþiunecunoscutã sub numele de ºofat.Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc,refuzând cu îndârjire sã cearãlãmuriri, în timp ce femeile seorienteazã dupã te miri ce:peisaj, copaci, magazine,afiºând un zâmbet mieros ºi oparte dintr-un picior. În niciuncaz, însã, dacã le vei direcþiona

în funcþie de punctele cardinalenu vor ajunge la destinaþie. Nuexistã comedie sexistã sã nu fiprofitat de acest scenariu.

C e spune ºtiinþa

Dacã eºti femeie, probabil veispune cã realitatea nu sta chiaraºa, cã la condus ai minte debãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice,nenumãrate studii arãtând cãbãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic -când conduc la drum lung þincont de punctele cardinale - ºivãd lucrurile tridimensional. Dece ar fi însã bãrbaþii favorizaþi deMama naturã? Are legãturã cumâncarea ºi sexul.

În epoca de dinainte desupermarket, bãrbaþii mergeaula vânãtoare. Testosteronul îiajutã sã sã-ºi gãseascã drumulcãtre “casã” dupã o zi lungã,astfel încât sã-ºi poatã face dato-ria pentru perpetuarea speciei.

Mai mult de atât, un cercetã-tor a avut curiozitatea de ascana creierul a peste un milionde copii, observând cã încã dela vârsta de patru ani, bãieþiidepãºeau fetele în ceea cepriveºte orientarea în spaþiu,raportul fiind de 4:1. În plus, separe cã bãieþii sunt capabili sãînþeleagã mai repede ºi mai uºorºi noþiunea de depãrtare. Cât despre bãrbaþii care nu suntheterosexuali, aceºtia tind sãºofeze precum femeile.

C um de-þi gãseºteºosetele murdare?

Doar le-ai ascuns!Dacã reclamele la detergent

ne-au învãþat ceva, e vorba defaptul cã nasul de femeie esteatât de evoluat încât poate simþimirosul unei perechi de ºosetepurtate la sala de la o poºtã. Iarcând naºul ei delicat a simþitmirosul, nu se poate abþine sãnu gãseascã sursã ºi sã o elimi-ne, punând în loc o pereche deciorapi curaþi ºi catifelaþi,mirosind a cãpºuni (acum cumireasma de fruct adevãrat!).

Asta în timp ce bãrbatulpoate purta tricoul de la salatoatã sãptãmâna (nu înseamnãcã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosulemanat de coºul de gunoi fãrãcapac pânã când cineva nu arsesiza oarece autoritãþi.

Ce spune ºtiinþaFemeile într-adevãr au miro-

sul mai dezvoltat decât bãrbaþii.ªi asta în ciuda faptului cã fizicnu existã diferenþe în ceea cepriveºte naºul sãu numãrul

receptorilor. Nu numai cã suntmai bune la a detecta mirosuri,însã studiile au arãtat cã femeileîºi folosesc o parte mai mare dincreier când le proceseazã com-parativ cu bãrbaþii.

De ce aceastã diferenþã? Cemotiv biologic ar avea sãdetecteze ºosetele îmbibate detranspiraþie din spatele unei uºiînchise? Din nou e vorba desex. Deºi femeile se pricep sãdetecteze toate mirosurile maibine, nasurile lor exceleazã cânde vorba de mirosul corpului unuibãrbat.

De ce? Pentru cã aºa ºtiucând un bãrbat este excitat,chiar dacã nu vor conºtient sãafle aceastã informaþie. Nudegeaba nasul unei femei e unadevãrat campion atunci cândaceasta e la ovulaþie.

F emeile sunt maislabe, din punct de

vedere fizic, decât bãrbaþiiInformaþie ºtiutã de când

lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºimai puternici, femeile sunt maimici, mai delicate ºi gata sãplângã la orice loviturã.

Existã, însã, o excepþie -naºterea - când ºi cea mai slabãfemeie capãta rezistenta unuiluptãtor, când vine vorba de atolera durerea. Acest momentface cã bãrbaþii sã treacã dreptslabi ºi neputincioºi. De altfel,spune-i unei femei cã e slabã ºiîþi va replica prompt: pune bãr-baþii sã nascã ºi fii sigur cã rasaumanã va deveni istorie.

Ce spune ºtiinþaFemeile au într-adevãr un

prag al durerii inferior, dar astanu are de-a face cu tãria lor.Bãrbaþii pur ºi simplu simt dur-erea altfel decât femeile, res-imþind-o la un prag de intensi-tate redus. Femeile au mai mulþireceptori pentru durere în piele,

de aici ºi durerile mai multe. Oamenii de ºtiinþã cred cã

are legãturã cu prezenþa pro-teinei GIRK2, aflatã într-o con-centraþie mai micã adesea lafemei. Aceasta inflenteaza felulîn care morfinã ºi alþi calmanþinaturali aflaþi în organismblocheazã durerea.

Apoi, se pare cã în cazulfemeilor este nevoie de dublulcantitãþii acestei proteine pentrucalmarea durerilor, comparativcu bãrbaþii.

Excepþie face însã perioadasarcinii sau imediat dupã ce aunãscut. Endorfinele ºi un cocteilde alte chimicale rãspunzãtoarecu senzaþia de bine, care se totstrâng în organismul femeii peperioada sarcinii, fac cã femeiasã poatã trece cu bine pestenaºtere. De altfel, în asta constãstrãlucirea tipicã de care vorbescmulþi, privind chipul unei femeiînsãrcinate.

Cu alte cuvinte, cu excepþiaaducerii pe lume a unui copil,când se schimbã radicallucrurile, femeile au într-adevãrun prag al durerii inferior, res-imþind-o mai des ºi la o mai

mare intensitate decât bãrbaþii.

F emeilor le place sã vorbeascã ºi

vorbescNu degeaba se spune cã

bãrbaþii sunt de pe o planetãbogatã în oxid de fier, iarfemeile de pe o alta, undeabundã norii de acid sulfuric.Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochi-ul la stereotipurile din filme,e limpede, cu ochiul liber, cãexistã diferenþe majore întrefemei ºi bãrbaþi din acestpunct de vedere, al comu-nicãrii.

În timp ce pe Marte “suntbine” înseamnã cã “totul ebine”, pe Venus “sunt bine”e un cod pentru “dacã nuvezi mai repede cã mi-amtãiat pãrul un centimetru,poþi dormi pe canapeanoaptea asta”.

Ce spune ºtiinþaRegiunile din creierul unei

femei responsabile cu limba-jul sunt cu peste 17% maimari decât cele ale bãrbaþilor,ceea ce le face sã fie supe-rioare într-o conversaþie. Maimult decât atât, creierul uneifemei e capabil sã facã maimulte lucruri deodatã: sã proce-seze limbajul în ambele emis-fere. Asta, în timp ce în cazulbãrbaþilor, în general, o singurãparte a creierului se ocupã cuaºa ceva în timpul unei conver-saþii.

În plus, în timp ce informaþi-ile se transfera dintr-o emisferãa creierului în alta cu viteza datãde fibrã optice, în cazulfemeilor, creierul bãrbaþilor eîncã pe dial-up.

De unde aceastã diferenþã?Nimeni nu ºtie încã, însã unadintre dovezi e faptul cã dupã cecreierul unei femei a avut desuferit similar cu cel al unui bãr-bat, în urma unui accident, deexemplu, femeia îºi va redobân-di capacitatea de a vorbi mairepede decât pacientul de sexopus.

F emeile nu þin labãuturã

Dã-i unei femei un shot detequila ºi vei vedea cum vascãpa de inhibiþii îndatã ce aces-ta va ajunge în sânge. Mai efi-

cient decât toate florile ºi con-versaþiile din lume - spun toþibãrbaþii care au fost la o petre-cere ºi au pus ochii pe ofemeie, dorindu-ºi sã petreacãnoaptea cu ea. Asta, în timp ceei puteau goli toatã sticla detequila, fãrã ca cheful de petre-cere sã se strice.

Ce spune ºtiinþaE adevãrat, însã nu din cauza

diferenþei de greutate, aºa cumai fi tentat sã crezi. Potrivit cercetãtorilor, adevãratulmotiv pentru care femeile nu þinla bãuturã la fel de bine cã bãr-baþii este cã organismulreprezentanþilor celor douã sexeare un conþinut diferit de apã. Întimp ce în cazul bãrbaþilor aces-ta este de circa 61%, la femeieste de numai 52%.

Deºi nu pare o diferenþãmajorã, corpul bãrbatului devineastfel un barman viclean, dariscusit, care adãugã apã pestebãuturã.

În plus, femeile au de pierdutºi din cauza ficatului, producân-du-se mai puþinã enzima careneutralizeze alcoolul. Astaînseamnã ºi cã simt efectelealcoolului mai repede decât bãr-baþii ºi cã mahmurealã e maicruntã în cazul lor ºi þine maimult.

B ãrbaþii nu desci-freazã bine culorile

Probabil o scenã în care uncuplu se uitã la mai multe tipuride vopsea, încercând sã oaleagã pe cea potrivitã pentru oîncãpere - în care ea discuta cuentuziasm diferenþele de nuanþa,în timp ce el se uitã cruciº,încercând sã înþeleagã de cealbul are 30 de nume - îþi parefamiliarã.

Se spune cã bãrbaþii nu potdescifra culorile, împerechindadesea o ºosetã bleumarin launa neagrã sau refuzând sãpoarte o nuanþã de movdeschis, pentru cã sunt convinºicã e roz ºi vor fi arãtaþi cu dege-tul pe stradã.

Între timp, femeile par obse-date de culori, combinând cumeticulozitate accesorii dediferite nuanþe ºi extaziindu-sepeste mãsurã la vederea micilordiferenþe de nuanþa, lucru greu,dacã nu imposibil de înþeles decãtre bãrbaþi.

Ce spune ºtiinþaGena care permite per-

ceperea culorii roºu se afla doarîn cromozomul X, ceea ceînseamnã cã bãrbaþii sunt clardezavantajaþi. Culoarea, pena laurmã, este definitã de abilitateanoastrã de a percepe roºul,verdele ºi albastrul, iar fiecarealtã culoare pe care o vedemeste o combinaþie între acestea.

Prin urmare, datã fiind con-formaþia lor geneticã, femeile auun spectru mult mai larg deculori pe care le pot vedea, cu40% mai mare.

De unde aceastã abilitate?Are, din nou, legãturã cu mân-carea. În timp ce bãrbaþii erau lavânãtoare, dezvoltându-ºi abili-tãþile spaþiale, femeile adunaufructe ºi legume. Abilitatea lorde a distinge mai multe nuanþede roºu le permitea sã leculeagã doar pe cele coapte. Înplus, existã ºi nuanþã de roºu afructelor otrãvitoare, ce trebuiaocolitã, aºa cã de aceastã abili-tate, de a distinge cu exactitatenuanþele, depindea, pânã laurmã, supravieþuirea.

Cele care deprinseserãaceastã abilitate ºi-au transmisastfel gena mai departe.

L uni, la Vulcan, a avutloc recepþia unei alte

pãrþi componente a proiectului de modernizareºi utilare ºcoli din acestmunicipiu. S-a început cuºcoala generalã numãrul 6,unde pânã acum s-a realizato amplã investiþie.

“Suntem la ªcoala generalã nr.6 unde se fac montãrile depanouri solare ºi totodatã suntemcu comisia de recepþie a acestuisistem de încãlzire. Am venit ºipânã pe terenul de sport sãvedem ce lucrãri mai trebuiefãcute.

În maxim douã sãptãmâni artrebui ºi acestea finalizate”, ne-a

declarat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

Muncitorii lucreazã de zor lamontarea panourilor solare,investiþie care de altfel se reali-zeazã la toate unitãþile ºcolare depe raza localitãþii.

“Prin Programul OperaþionalRegional s-a aplicat o soluþiemixtã. Este vorba de încãlzire cupanouri solare, care produc apãcaldã atât pentru consumul mena-jer, cât ºi pentru aportul la insta-laþia de încãlzire, iar pentruîntãrirea sistemului de termoficaredin fiecare ºcoalã, s-au montatpompe de cãldurã care sunt deultimã generaþie. Acesteafuncþioneazã pe principiul schim-bului termic dintre temperaturaexterioarã ºi temperatura fluidului

de recirculare. Din calculele noas-tre, consumul atât al energiei ter-mice cât ºi al apei ar fi mai miccu 30 % din actualele costuri”, aexlicat Alin Fara, director tehnicla primãria Vulcan.

ªcoala Generalã nr. 6 avea celmai mult nevoie de o moderni-zare completã, pentru cã este unadin cele mai mari din oraº. “ Noine bucurãm de lucrãrile de mod-ernizare care s-au fãcut în ºcoalã,pentru cã aici este o zonã maidelicatã pentru oraº. Copiii suntun pic mai nãcãjiþi decât elevii dinalte ºcoli ºi cu atât mai bine leprinde aceastã modernizare aunitãþii”, a spus ºi prof. NicolaeNicolae, directorul general alªcolii nr. 6 din Vulcan

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Altã recepþie la ºcoliledin Vulcan

Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate

D upã ce în ultimiiani a încasat

degeaba banii înParlamentul României,iar în 2011 a fost mutca o lebãdã, deputatulPDL de HunedoaraViorel Arion s-a trezitdin reverie, odatã cuapropierea alegerilorlocale.

Arion se vrea a fi urmãtorulprimar al municipiului de peCerna ºi, ca sã-ºi convingãconcitadinii, a „împrumutat”proiectele unor tineri dintr-oorganizaþiei non-guvernamen-talã din Hunedoara.

Deputatul Viorel Arion, cares-a înscris în curta pentruPrimãria MunicipiuluiHunedoara, este acuzat cã afurat, efectiv, proiectele pecare au anunþat deja cã vor sãle implementeze unii reprezen-tanþi ai societãþii civile, maiprecis cei de la nou-înfiinþataAsociaþie de Dezvoltare D.A.OHunedoara (Datorie, Atitudine,Onoare), condusã de DanBera. Asta dupã ce, din postu-ra de deputat, doar a promiscã-i ajutã pe inimoºii tineri,care ºi-au propus sã reconstru-iascã traseul pe unde treceamocãniþa ce lega Hunedoara

de Govãjdie. Nu a fãcut, însã,absolut nimic concret, dincolode asigurãrile verbale tipicpoliticianiste.

Acum, însã, din postura decandidat, vrea sã-i convingã pehunedoreni de bunele luiintenþile cu poriecte „împrumu-tate” chiar de la cei cãrora le-apromis cnva sprijinul. Estevorba despre cel puþin 4proiecte pe care Viorel Arionºi le-a însuºit fãrã sã clipeascã ºi fãrã mãcar sãmenþioneze sursa de inspiraþie.Bogdan Leucuþa, unul dintrereprezentanþii Asociaþie deDezvoltare D.A.O Hunedoara,a declarat cã unul dintre celemai celebre proiecte este chiarcel legat de mocãniþa hune-doreanã, care pentru un an a

fost clasificatã,în regim deurgenþã, dreptmonument.Înainte deexpirarea termenului, aufost la Arion ºii-au explicatcare este situaþia.

„Ne-a spussã stãmliniºtiþi, dar nus-a înâmplatnimic, iar ter-menul provizo-riu pentru carea fost acordatstatutul demonument aexpirat”, adeclaratLeucuþa. Unalt proiect este

cel legat de spaþiul pentrucâini, explicã sursa citatã ante-rior, al treilea este cel privitorla amenajarea unui skate –park în municipiul de peCerna, dar tot la capitolulproiecte împrumutate cu care

defileazã candidatul PDL seînscrie ºi cel cu locul de pro-menadã pentru hunedoreni,unde sã fie amenajate alei pie-tonale ºi piste pentru biciclete.

„E pãcat cã defileazã cuproiectele altora numai sã seafle în treabã”, a mai spusBogdan Leucuþa, care spunecã este bunã conclucrarea pen-tru implementarea pro-gramelor pentru hunedoreniatâta timp cât ideile nu suntfolosite strict pentru imagine încampania electoralã.

C e a fãcut Arion în4 ani de mandat

De când a ajuns înParlamentul României, în anul2008, Viorel Ariona avut fix16 întrebãri ºi interpelãri înCamera Deputaþilor, dar meritãprecizat cã anul trecut a fostmut ca o lebãdã, cums e spune

în popor. Nici la luãri de cuvânt în

plen nu stã mai bine, pentru cãanul acesta pare sã se fi trezitdin reverie, odatã cuapropierea alegerilor, dupã ceanul trecut a vorbit o singurãdatã despre „Hunedoara laceas aniversar”. Dar existã uncapitol la care exceleazã ºi aicivorbim despre afacerile deru-late cu statul român prinfirmele sale. În ultimii 12 ani,trei dintre firmele lui auîncheiat afaceri profitabile cuinstituþii ale statului, inclusivprimãrii, unele dintre ele con-duse chiar de colegi de partidde-ai acestuia. Mai mult unelecontracte au fost încheiate prinnegociere directã sau peperioadã nedeterminatã.

Acest lucru reiese chiar dindeclaraþia lui de interese,

postatã pe site-ul CamereiDeputaþilor. Potrivit actuluimenþionat, Viorel Arion, carese aflã la al doilea mandat înParlamentul Romaniei, esteacþionar la ºapte firme, iar treidintre ele practic s-au abonatla banii publici, indiferent deforma în care au fost câºtigatecontractele.

C um s-au umplutconturile firmelor

De exemplu, SC ComserSRL Hunedoara, firmã la careArion deþine 54 la sutã dinpãrþile sociale ºi care vinde ºiasigurã întreþinerea calcula-toarelor ºi a componentelor ITeste prima în topul numãruluide contracte încheiate, respec-tiv 176. A derulat afaceri cuDirecþia Silvicã Hunedoara,Direcþia de Sãnãtate Publicã,Direcþia de Finanþe,Electrocentrale Mintia,Compania Naþionalã a Huilei,Minvest, Hidroserv,Hidroelectrica, Agenþia deProtecþie a Mediului, DirecþiaGeneralã a Finanþelor PubliceHunedoara, Ecosid, ConsiliulJudeþean, spitale ºi primãrii.Dintre cele 176 de contracte,doar 11 au fost încheiateînainte ca Viorel Arion sã devinã parlamentar. La fel s–aîntâmplat ºi cu SC ComsertimSA, firmã care are sediul socialîn Timiºoara ºi care asigurãîntreþinerea calculatoarelor ºi acomponentelor IT, firmã lacare Arion deþine 69 la sutãdin acþiuni. Societatea aîncheiat 74 de contractefinanþate cu bani de la bugetulpublic.

Toate cele 74 de contracteau fost încheiate dupã ceArion a devenit deputat. Atreia societate este SC RomConsult SRL, care activeazã îndomeniul publicitate media, iarîn ultimii doi ani a încheiat 15contracte cu instituþii ºi soci-etãþi cu capital de stat, respec-tiv SC Electrocentrale SAMintia, AJOFM, APIA saudiverse primãrii, majoritateaconduse de primari PDL. Deprecizat cã aceste contracte aufost obþinute prin negocieredirectã pe parcursul anilor2009-2010.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 201288 Ancheta

Deputatul Arion defileazã cu proiecte „împrumutate”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 2012 Actualitate 9

S pitalul MunicipalVulcan are planuri

mari, care însã þin deavizele care mai trebuieobþinute de la centru. Înprimul rând, se încearcãde cel puþin doi aniredeschiderea secþiei deChirurgie, iar acum, înfaza avansatã de aprobareeste înfiinþarea unei secþiide Dermatologie.

“Pânã acum am primit unrãspuns de la Ministerul Sãnãtãþiiprin care ne solicitã niºte docu-mente despre activitatea deChirurgie care s-ar puteadesfãºura, iar în cazul în caremai avem ºi alte propuneri,sã le trimitem. Sãptãmâniletrecute am mai trimis unade modificare de structurã aSpitalului Municipal Vulcanprin înfiinþarea unei Secþii de

Dermato-Venerologie, care estechiar strict necesarã în zonã ºicâteva cabinete de specialitatepentru ambulatoriul integrat.Adicã, ce nu are acum ambulato-riul în schemã, spre exemplu car-diologie, neurologie sau psihiatrieinfantilã”, ne-a declarat dr.Mariana Mateescu, managerulSpitalului Municipal Vulcan.

De altfel, conducerea unitãþiiîncearcã ºi suplimentarea numãru-lui de medici, chiar dacã în ultimiidoi ani, aici s-au tot ocupat pos-turi.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Spital cu planuri marila Vulcan

R eprezentanþiiComisiei pentru

buget, finanþe ºi bancidin Camera Deputaþilors-au întâlnit cu delegaþia FMI pentru ase pune de acord cumse va acorda a douatranºã de majorare asalariilor bugetarilor.

Prima tranºã de mãrire asalariilor, de 8%, se va face de

la 1 iunie 2012, iar pentru adoua tranºã, existã doua variante luate în discuþii.Prima ipoteza presupune camajorarea sã se facã din lunanoiembrie pentru luna decem-brie, iar a doua variantãvorbeºte de o majorare dinluna decembrie pentru lunaianuarie.

Premierul Victor Pontasusþine cã dupã discuþia cu delegaþia FMI ºi a BãnciiMondiale, cã a doua tranºã dereîntregire a salariilor se va

face în luna octombrie saunoiembrie.“În funcþie de rezultate, domnul Georgescu o sã-mi deavoie sã facem fie pentru lunaoctombrie, fie luna noiembrie”,a spus Ponta, întrebat de jurnaliºti când va fi a douaparte a reîntregirii salariilor,dupã cea din iunie.

De asemenea,Victor Pontaa mai spus cã s-a negociat cuFMI ºi o mãrire a deficituluibugetar la care are dreptulRomânia.

S ãraci ºi cinstiþi,cam aºa ar putea

fi descriºi miniºtriiCabinetului Pontacare, cel puþin îndeclaraþiile de avere,sunt plini de datori.

Iar deputatul hunedoreanmariana Câmpeanu,proaspãt „unsã” ministru alMuncii, se aflã pe locul 13în ceea ce priveºte nivelulsumelor datorate.

Cu o datorie de 9.500 deeuro, deputatul hunedoreanMariana Câmpeanu, noulministru al Muncii, se aflã pelocul 13 în Guvernul Pontain ceea ce priveºte sumelepe care le are de restituit. O

sumã deloc mare dacã þinemcont de faptul cã pe locul Ise aflã Rovana Plumb cu numai puþin de 852.000 deeuro datorie.

Totuºi, dacã þinem contde declaraþia de avere aMarianei Câmpeanu, aceastanu se poate considera unpolitician sãrac. Are în pro-prietate douã etrenuri – unul

intravial ºi unul agricol – treiapartamente în Bucureºti –diontre care douã moºtenite– ºi o casã de vacanþã.Deþine ºi un autoturism Fordcumpãrat în 2007, peste31.000 de euro în conturi ºiun venit anual de aproape490.000 de lei reprezentândindemnizaþia de parlamentar.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Majorarea salariilor bugetarilorse face în douã tranºe

Mariana Câmpeanu, datorii cât un Logan

D upãdeclararea

clãdirii ca una curisc ridicat deprãbuºire în urmaproducerii vreunuiseism, reprezen-tanþii PoºteiRomâne au cãutat

un nou sediu pen-tru Oficiul PoºtalNr.1 din Petroºani.

Acesta a fost, însfârºit, gãsit astfel cãde luni, 14 mai,activitatea se vamuta ºi desfãºura în

noul spaþiu. „Nebucurãm cã am iden-tificat un nou spaþiu,situat tot în centrullocalitãþii, chiar înapropierea fostuluisediu. De sãptãmânaviitoare, mai exact,cu începere de luni,

14 mai, vomfuncþiona într-un nouimobil”, a precizatDana Damian,director judeþeanHunedoara PoºtaRomânã.

Noul imobil încare îºi va derulaactivitatea OficiulPoºtal Nr. 1 dinPetroºani esteamplasat înapropierea sediuluiAgenþiei Locale pen-tru Ocuparea Forþeide Muncã. Acesta vafi inaugurat luneaviitoare, activitateaurmând a demara cuîncepere de la ora12:00.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Poºta se mutã cu câþiva metri

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 8 m a i 2 0 1 2

Ai putea obþine sprijinul unei rudepentru a rezolva o chestiune profe-sionalã. Oricum, ceea ce vei avea defãcut îþi va face plãcere, iar rezul-tatele nu vor întârzia sã aparã.Iniþiativele se vor bucura deaprecierea celor din jur. Pe cât posi-bil, evitã sã semnezi documente.

Este posibil sã ai parte de o schim-bare. Sensibilitatea de care daidovadã va face o bunã impresie uneipersoane de sex opus, în companiacãreia te vei simþi deosebit de con-fortabil. Chiar dacã ai parte de oconjuncturã favorabilã, nu trebuie sãîþi asumi riscuri inutile.

Ai toate motivele sã priveºti cuîncredere în viitor, cãci ºansa pare a-þi surâde. Dacã þi se propune o activ-itate de colaborare, nu te grãbi sã daiun rãspuns. O persoanã cu funcþie seva oferi sã te sprijine. Programulpentru timpul liber va înregistraunele modificari.

Interesul pentru relaþia cu fiinþa iubitãva fi mai mare decât în mod obiºnuit.Vei avea ocazia sã faci o cucerire,dar este puþin probabil ca relaþia sãfie de duratã. Partenerul de suflet arputea avea o reuºitã profesionalã.Intenþiile tale sunt lãudabile, dar nueste cazul sã le ºi pui în practicã.

Se vor ivi tot felul situaþii cãrora vatrebui sã le faci faþã, astfel încât nuvei avea timp sã te plictiseºti. Se vapune problema unei deplasãri îninteres de serviciu ºi nu este cazul sãîþi exprimi nemulþumirea. Oricum, vafi o bunã ocazie de a îmbina utilul cuplãcutul.

Se întrevãd cheltuieli în companiafiinþei iubite, dar nu are de ce sã-þiparã rãu, cãci vei avea ocazia sã terelaxezi. Partenerul de suflet ar puteaavea parte de o schimbare în ceea cepriveºte serviciul ºi ar fi bine sã nuintervii în decizia pe careintenþioneazã sã o ia.

Nu vei fi într-o formãnemaipomenitã, dar vei reuºi sã facifaþã cu bine tuturor cerinþelor. Cinevadin anturajul apropiat îþi va face opropunere, dar nu este cazul sã oaccepþi pânã nu îþi sunt clare toatecondiþiile. Capacitatea ta de concen-trare este bunã.

Vei fi cam agitat în aceastã perioadãºi vei avea tendinþa de a demarafoarte multe proiecte. În principiu tevei bucura de un bun echilibru ener-getic, iar eventualele simptome vorputea fi depãºite cu uºurinþã. Evitãdiscuþiile în contradictoriu, cãci aces-tea pot avea urmãri neaºteptate.

Reuºeºti sã te mobilizezi cu maimulta uºurinþã, cãci energia fizicãeste în continuare mare. Din punctde vedere mental, funcþionezi cât sepoate de eficient, aºa cã ai putea sãte implici în activitãþi dintre cele maidiverse. Totuºi, nu este cazul sã tesuprasoliciþi.

Ai dori sã faci mai multe, dar nureuºeºti sã te concentrezi ºi acestlucru te neliniºteºte profund. Dialogulcu superiorii ierarhici nu poate fi evi-tat, dar dacã îþi vei pãstra calmul,totul va evolua aºa cum îþi doresti.Un mic succes în sfera serviciului teva face sã fii mai încrezãtor.

Conjunctura generala te favorizeazãcu condiþia sã fii foarte atent la tot cefaci ºi mai ales sã dai dovadã deconºtiinciozitate. În aceste condiþii tepoþi aºtepta ca sumele pe care le veicâºtiga prin intermediul serviciului sãcreascã. Popularitatea ta în cercul deprieteni va creºte semnificativ.

Chiar dacã te confrunþi cu tot felulde neplãceri, cel puþin în plan senti-mental ºansa va fi de partea ta. Dacãeºti singur ai putea cunoaºte pe cine-va care te va entuziasma. În cazul încare eºti implicat într-o relaþie stabilã,lucrurile vor evolua cât se poate debine, ceea ce te va face mai optimist.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 2012 Actualitate 11

În paralel, se încearcã valori-ficarea vechiului telescaun.„Acest telescaun va fi vândut lalicitaþie, am aprobat în ConsiliulLocal acest lucru, iar acumurmeazã procedurile de organi-zare a licitaþiei. Trebuie sãspunem cã aceastã telegondolãface parte din proiectulModernizarea Staþiunii Straja,un proiect de peste douã miide miliarde lei vechi.Telegondola va avea 46 decabine cu câte 8 locuri, iar înproiectul general este cuprinsãconstrucþia a trei telescaune,unul de 6 locuri ºi douã de 4locuri. Vor fi modernizate 6pârtii, se vor face construcþiipentru bãnci, pentru sedii deSalvamont, JandarmerieMontanã ºi va fi fãcut ºi un lacde acumulare de 75 de metricubi”, ne-a declarat GabrielLungu, city manager MunicipiulLupeni.

Astfel, în sezonul viitor deschi, turiºtii vor urca în Strajacu telegondola. “Telegondolaspre Straja va funcþionaîncepând cu anul acesta, iar laanul sperãm sã finalizãm toatelucrãrile de modernizare a staþi-unii”, a mai spus Lungu.

ªi în Parâng vechiul

telescaun a fost oprit pentru cãse lucreazã la domeniul schiabilºi exista pericol ca turiºtii sã fieaccidentaþi. În paralel culucrãrile de amenajare a pârti-ilor de schi se lucreazã intens ºila punerea în funcþiune anoului telescaun, TS3.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Telescaun vechi, telegondolã nouã la LupeniT elescaunul din Lupeni a fost complet dezafectat, în

loc urmând sã fie construitã o telegondolã la stan-darde înalte. Stâlpii pentru instalaþie au venit deja, iarîn prezent se lucreazã la montarea lor pe traseu, pânãîn staþiunea Straja.

D eºi au pri-mit, cu

ocazia SfintelorSãrbãtori de Paºti,tichete sociale con-tra cãrora puteauachiziþiona ali-mente, câteva sutede pensionari dinPetroºani nu aucatadicsit (încã) sãºi le ridice.

Circa 5.500 de per-soane din Petroºaniurmau sã primeascã, deSfintele Paºti, tichetesociale în valoare decâte 50 de lei în schim-bul cãrora puteau sãcumpere hranã.Categoriile sociale dincare proveneau benefi-ciarii tichetelor „pas-cale” erau reprezentatede cei care primescVenitului MinimGarantat, ºomerii, per-soanele cu dizabilitãþisau pensionarii cu veni-turi de pânã la 700 delei. Dintre beneficiari,aproape 1.000 nu ºi-auridicat nici pânã în ziuade astãzi respectivele

tichete. Cei mai mulþidintre ei, circa 600,sunt pensionari...

„Nu ºtiu ce sã spun,dar, ne-a sur-prins ºi penoi faptul cãfoarte mulþipensionari nuau venit sã-ºiridice tichetelesociale. Dinacest motiv,ne-am deplasatla unii dintre eiacasã, pentru a sta devorbã cu dânºii. Ce-idrept, unii sunt plecaþiîn strãinãtate, la copii,

alþii sunt plecaþi la þarãastfel cã, probabil, nu auaflat de aceste tichete

iar câþiva ne-au spus cã nu aunevoie de ele. Eu consid-er cã ar fi pãcat, totuºi,sã nu beneficieze de

tichetele oferite, ca aju-tor alimentar, de cãtreprimãrie”, a declarat

Cristina Mraz, directorServiciul Public LocalAsistenþã SocialãPrimãria Petroºani.

Deoarece tichetelesunt valabile pânã ladata de 31 decembrie2012, în cazul încare nu vor fi ridicatede cãtre beneficiari,cu ajutorul acestora

ar putea fi achiziþionatecadouri de Crãciun pen-tru categoriile socialedefavorizate.

MirMircea cea NISTORNISTOR

La volan, bãut bineU n hunedorean în vârstã de 35 de ani a

fost prins de poliþiºti în trafic dupã ces-a urcat la volan bãut bine. ªi nu este laprima abatere de acest gen.

Fapta s-a petrecut noaptea tre-cutã, în jurul orei 24.00 cândpoliþiºtii l-au oprit în trafic pebãrbatul din comuna Bucureºci.Acesta conducea un autoturismpe D.C. 15, Bucureºci-Rovina,având o concentraþie de 0,93 mg/l,alcool pur în aerul expirat.

„Din verificãrile efectuate s-a mai stabilit faptul cã bãr-batul avea permisul de conducere reþinut în vedereaanulãrii pentru infracþiuni similare comise anterior”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. (Car(Carmen men COSMAN)COSMAN)

Pensionarii nu au nevoie de tichete (!?)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 mai 201212 Actualitate

A dministraþia dela Petroºani va

monta în perioadaimediat urmãtoaremai multe bãnci înparcurile de pe razalocalitãþii pentru aoferi cât mai multelocuri de odihnãpentru cei caredoresc sã se relaxezecâteva momente aici.

Potrivit directoruluiSPADPP LucianDragomir este vorbadespre montarea a patrubãnci în parcul centralCarol Schreter precumºi a altor bãni în parculdin zona trezoreriei.

“Am verificat pe terenlocul unde vor fiamplasate aceste bãnciºi urmeazã sã le mon-tãm. Odatã amplasate

aceste bãnci sperãm caoamenii sã fie mulþumiþiºi sã îºi gãseascã un locde odihnã ºi relaxare”,spune Dragomir.

De asemenea, anga-jaþii de la SPADPP auieºit pe teren ºi cosesciarba care a crescut înzonele verzi de pe razalocalitãþii.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Concursnaþional de

dansI nspectoratul ªcolar al

Judeþului Hunedoaraîmpreunã cu Centrul Judeþeande Resurse ºi AsistenþãEducaþionalã Hunedoara,organizeazã faza regionalã aConcursului Naþional de dans„Împreunã pentru viitor” dincadrul Strategiei Naþionale deAcþiune Comunitarã (SNAC).

„Echipele participante la acestconcurs sunt formate în mod egaldin elevi voluntari proveniþi dinunitãþile de învãþãmânt carederuleazã parteneriate în cadrul

SNAC (grãdiniþe, ºcoli generale,licee) ºi elevi beneficiari (elevi cudizabilitãþi)”, a declarat Livia Vladinspector ºcolar ISJ Hunedoara

Concursul se va desfãºura laCasa de Culturã „DrãganMuntean” Deva, JOI, 10 mai

2012, începând cu ora 11.00.La cele douã secþiuni ale con-

cursului, dans modern ºi tradiþion-al, participã echipe de elevi dinjudeþele: Arad, Bihor, Caraº-Severin, Hunedoara, Satu Mare,Timiº.

Bãnci mai multe în parcurile din Petroºani

Vom circula peautostradã

pânã lafinele anuluiT ronsonul de

autostradã Deva– Orãºtie, care trebuiefinalizat pânã în februarie 2013, este în grafic.

Chiar ºi aºa, construc-torilor li s-a cerut sã fina-lizeze lucrarile maidevreme, adicã pânã întoamnã.

La sfârºitul lunii martie,constructorul a mai anga-jat înca 200 de persoane,

tocmai pentru a grabifinalizarea lucrãrilor.Conform datelor oficiale,pânã în acest moment s-areuºit construcþia a 61%din terasamente ºi peste40% din poduri.

Lungimea autostrãziieste de 32,5 kilometri, cudouã benzi pe sens, 21 depoduri ºi peste 100 depodeþe. Din cei 32 dekilometri, 19 sunt pre-vãzuþi cu panouri antifon-ice. Investiþia este deaproape 178 milioane deeuro, cea mai mare partedin fonduri europene.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

N ici bine nu s-au topitzãpezile, ca gunoaiele

au ieºit din nou la vedere. Aproape toate cursurile de apã

din Valea Jiului sunt pline ochi cudeºeuri de tot felul, însã în luptanesfârºitã cu nepãsarea unoroameni care nu au teamã denimeni ºi nimic, strãdania de a þineapele curate, pare un joc caremereu se reia. “Este un aspectdezolant. Toatã lumea se opreºte,iar oamenii fac fotografii, sigur, însens negativ. Este o imagine nutocmai plãcutã pentru zona noas-trã”, ne-a declarat Sorin Corici,ºeful Sistemului HidrotehnicPetroºani – Apele Române.

Defileul Jiului aratã înfiorãtor

din cauza gunoaielor aduse de apã,în special materiale textile, pentrucã care cei care deþin firme saumagazine cu haine second- hand,le aruncã direct în albie. Nu depuþine ori, gorjenii s-au plâns demizeria care vine de la noi.

“Am avut nenumãrate proble-me. M-au convocat ºi la Prefecturãºi sigur, ne aratã cu degetul, pentrucã noi suntem în amonte ºi toategunoaiele ajung la ei, PET-uri ºideºeuri textile. Încercãm sã limitãmaceste deºeuri, însã în nici un caznu putem sã desfiinþãm acestfenomen atâta timp cât nu seînþelege odatã pentru totdeauna cãtrebuie sã avem ºi puþinã conºtiinþãºi sã nu mai aruncãm gunoaiele în

zonele nepermise ºi apelor. De-alungul timpului s-a dus vorba cãapa ia tot, le arunc pe apã cã leduce la vale. Dar, uite cã nu leduce la vale, se opresc ba peDefileul, ba în barajul de la Tg. Jiu,iar cineva suferã pentru acesteprobleme pe care tot noi, oameniidin Valea Jiului le creãm”, a maispus Corici.

Oamenii fãrã cele mai ele-mentare norme ale bunului simþ numai pot fi speriaþi nici mãcar deamenzile pe care le primesc. Înprimul rând pentru cã nu leplãtesc, iar mai apoi pentru cã înnici douã sãptãmâni de la curãþe-nie, gunoiul este la loc.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Luptã fãrã câºtig cu nesimþirea