Cuvinte vrajitede Pierre Gamarra
Aceasta poveste s-a petrecut ntr-o sala de clasa, seara tarziu,
dupa plecarea elevilor. Totul era lasat n ordine n clasa: tabla era
tearsa, bancile erau aliniate i curate, nu se vedea nici o urma de
creion sau de pix pe ele, uile erau nchise. Doar un creion mic era
cazut ntr-un colt i ncerca sa se ascunda din calea maturii, sa nu
fie dat la gunoiDin sertarul catedrei se auzi un glas subtire i
parca sugrumat: Salvati-ma! Salvati-ma! Ma nabu aici! Cine eti tu?
se auzi glasul creionului. Unde eti? Uf! Sunt aici n sertar,
deschideti-mi ca nu mai pot sa respir! Sunt caietul de limba
romana, al unui copil uituc. Doamna nvatatoare m-a pus aici n
sertarul catedrei, dar simt ca ma sufoc, nu am aer. Ssst! Taci
putin, te rog! Tu nu auzi nimic? Ce sa aud? Se aud zgomote din
biblioteca, zise creionul cu vocea scazuta. Ce-o fi acolo? Cartile
sunt cam galagioase n seara aceasta. De obicei dupa o zi grea de
munca ele sunt linitite, se odihnesc. Da, ai dreptate! Te rog,
scoate-ma de aici i sa mergem sa vedem ce se ntampla! Cartile se
foiau de zor. opteau, i foneau paginile, era ceva de nedescris n
biblioteca. Poate vor sa plece de aici, opti creionul. N-au cum.
Uile sunt ncuiate. Oare ce se ntampla? Nu mai nteleg nimic.Imediat
aparura nite omuleti albatri, negri, roii i verzi care coborau pe o
scara de matase, din gura cheii de la biblioteca. Cine or fi? se
ntreba curios caietul. Simt ca i-am mai vazut, parca i-a cunoate.
Ce multi au venit! striga creionul. Ce nepriceputi suntem! Acum
tiu, sunt cuvintele! Care cuvinte? Cuvintele care sunt scrise cu
cerneala, cu creioane colorate, cu creta alba i colorata. Le tiu
foarte bine! Da, ai dreptate, spuse creionul. Am scris i eu multe,
multe cuvinte. Oare unde se duc? Hai sa le urmarim. Bine, hai sa le
urmarim! Se ndreapta spre sala profesorilor! Ba nu, au ajuns n
cabinetul directorului Oare ce vor sa faca? Vorbesc toate odata i
nu nteleg ce-i spun. Se catara pe birou! Poti sa spui ce cuvinte
sunt? Eu sunt prea mic, spuse creionul. Da, stai putin. A uite pe
cateva le recunosc. Uite-l pe cuvantul PRJITUR, spuse caietul. Este
rotofei i zambete mereu. Merge linitit, cu pai marunti i repezi.
Vad i cuvantul SARE. Are umerii aplecati i e cam suparat. Vezi i
cuvantul CIOCOLAT? Da, are parul cafeniu i carliontat i o palarie
mare de alune.n acest timp cuvintele se suisera pe birou i vorbeau
toate fara a se ntelege ntre ele. Deodata unul sari pe telefon i
ncepu sa strige, silabisind cu o voce severa: Li-ni-te! Li-ni-te! E
cuvantul PEDEAPS, opti caietul nfiorandu-se. Auzind aceasta,
creionul era gata sa se ascunda dupa copertile caietului. Domnul
PEDEAPS era mbracat n roba ca un judecator. Avea ochelari cu rame
de sarma i privea aspru pe deasupra lor. n mana tinea un carnetel n
care nota ceva cu un pix. Avea glasul aspru i strident de-ti dadea
fiori. Va rog sa taceti! Ne poate auzi paznicul i va trebui sa ne
ascundem care pe unde vom putea i nu prea avem decat dosare i
cateva carti aici. Nu vom ncapea toate E un om bun, striga cuvantul
BUNTATE. N-o sa ne faca nici un rau. Asta s-o crezi tu! striga
cuvantul RUTATE. Era un cuvant nalt, slab i urat, cu parul ncalcit
i rou i cu multe vanatai i zgaraieturi pe frunte i pe obraji. Nu va
mai certati, se auzi o voce blanda i linitita. Era cuvantul FRATE.
Am venit aici sa ne alegem mparatul, nu-i aa? Da, da, raspunsera
mai multe cuvinte deodata. Cand copiii ne vor scrie greit sau ne
vor stalci, trebuie sa fie cineva care sa ne apere i care sa-i
cheme la judecata. Aveti dreptate, raspunse cuvantul RAT. E
adevarat, unii copii ne stalcesc rau de tot! Sunt indignat de cate
ori copiii rostesc i scriu greit numele meu LAT, LAT, RAT sau RTI,
cand suntem mai multe. Ce sa va mai spun eu? se planse verbul A FI.
Cat se mai chinuie sa ma nvete! Hai sa ne grabim sa ne alegem
mparatul, ca vremea trece! spuse cuvantul CEAS. Nu te uita aa la
mine ca eu nu vreau sa fiu, spuse cuvantul EMOTIVITATE. Nu pot, eu
ma nroesc ca o sfecla roie. A putea fi eu, striga cu glas puternic
cuvantul OTEL. Sunt mare i tare. Am nite pumni Dorete cinevasa se
masoare cu mine? ndrazneti sa spui ca nu sunt eu cel mai ravnit i
cel mai iubit? ntreba mirat i deranjat cuvantul AUR. titi care este
cel mai iubit cuvant? rosti cuvantul IUBIRE cu multa duioie. Este
cuvantul MAM! E cel mai dulce i cel mai frumos cuvant. Vreau sa ne
fie mparat! Nu, nu, nu vedeti ca nu sunt bune de nimic cuvintele
alese de voi? urla cuvantul VIOLENT. Eu va propun cuvantul BT, care
lovete de te lasa lat, sau cuvantul PAR, care este atat de greu ca
ramai fara suflare daca nu faci ceea ce trebuie. Dragele mele
cuvinte, zise cuvantul LUME cu voce impunatoare, cuvintele pe care
ar trebui sa le alegem sunt PRIETENIE i UNIRE. Primul are maini
puternice i sare n ajutor la nevoie, al doilea ncearca sa-i faca pe
oameni sa nu se certe i sa se nteleaga. Cuvintele ramasera pe
ganduri. ncepura apoi sa vorbeasca ntre ele pe cine sa aleaga. Se
apropie cuvantul TRANDAFIR. Era frumos ca un nger i parfumul lui te
mbata de la departare. tiu, am gasit, spuse el. E un cuvant mult
mai parfumat decat mine. Are n el parfumul tuturor florilor de pe
pamant, iar daca nu-l avem, daca nu exista, totul e pierdut. Vai,
vai, spune mai repede. Este cuvantul la care ma gandesc eu? spuse
cuvantul LCOMIE. Este cuvantul PACE! PACE! strigara mai multe voci.
Da, cuvantul PACE va fi MPRATUL nostru! raspunsera celelalte
cuvinte. Cuvantul PACE nainta. Era atat de frumos! Era ca un vis.
Toate culorile curcubeului se topisera n el. Era rou ca soarele
dimineata, cand zorii se topesc, galben ca aurul spicelor,
portocaliu ca rochitele fetelor vara, albastru ca apele marilor,
verde ca pajitile i padurile pamantului i violet ca un cer la
sfaritul unei zile frumoase i senine de vara. O calda lumina umplu
cabinetul i coala. Ea iradia din acest cuvant. Gata, acum trebuie
sa mergem la locurile noastre! spuse cuvantul MUNC. Imediat se
ivesc zorii. Peste cateva ore copiii vor sosiUn zgomot uor se auzi,
iar cuvintele, speriate sa nu fie surprinse, se rostogolira de pe
birou. Se strecurara pe coridor pana la ua bibliotecii i urcara cat
ai numara: unu, doi, trei, pe scara de matase pe care
coborasera.
