1. Modalitate de a acţiona în anumite împrejurări sau situaţii; conduită, purtare, comportare, deprindere, apucatura.

2. Asamblul manifestărilor obiective ale animalelor şi ale oamenilor prin care se exterorizează viaţa psihică.

(DEX – Dictionarul explicativ al limbii Romane)

Etologia - studiul caracterului (comportamentului)- denumirea provine din greaca: (ήθος) "èthos" caracter, obicei, etica (λογία) logia , studiu.

Termenul a fost introdus de zoologul taxonom William Morton Wheeler in 1902 dar stiinta ca atare este considerata a fi luat nastere in anii 1930, intemeietorii sai fiind Konrad Lorenz, Niko Tinbergen si Karl von Frisch, laureati ai premiului Nobel pentru fiziologie si medicina in anul 1973.

EtologiaEtologiaStudiul comportamentului animal in conditii conditii naturalenaturale

Avantaje si dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

Confort pentru animal Inconfort pentru cercetator

Imposibilitatea controlului variabilelor

Conditii familiare subiectului

Repetabilitate problematica

Studiul comportamentului animal in conditii de conditii de laboratorlaborator

Avantaje Dezavantaje

Confort pentru cercetator

Conditii nefamiliare subiectului

Controlul variabilelor Situatie inalt artificiala

Repetabilitate Repetabilitatea erorilor…

Canonul lui MorganCanonul lui Morgan se opune tendintelor de antropomorfizare acomportamentului animal. Nu atribuiti animalelor procese mentale de nivel superior (uman) daca instinctul sau

invatarease dovedesc a fi explicatii suficient de bune aleactelor lor comportamentale.

Stabileste reguli ale observatiei atente a comportamentului in conditii naturale

Introduce in limbajul stiintific termeni ca : “invatare prin incercare si greseala - 'trial-and-error learning', ”, “intarire - 'reinforcement', , “inhibitie'inhibition.'

Legea efectuluiRaspunsurile care sunt urmate de consecinte satisfacatoare devin asociate situatiei date si probabilitatea lor de re-aparitie intr-o aceeasi situatie creste. Daca dimpotriva raspunsurile au consecinte aversive, asocierea cu situatia data devine din ce in ce mai slaba

“Cele mai multe carti nu vorbesc despre psihologie ci mai curand despre o eulogie a animalelor. Toate trateaza despre inteligenta animalelor niciuna despre stupiditatea lor.” (Animal Intelligence, 1911).Adeptul conceptului “stimul – raspuns”Eulogia (gr)– a vorbi de bine, laudativ

Behaviorism

In 1913, Watson a publicat articolul "Psychology as the Behaviorist Views It“ considerat de adepti drept “The Behaviorist Manifesto."

“Psihologia asa cum este vazuta de un behaviorist este o ramura experimentala pur obiectiva a stiintelor naturale. Tinta sa teoretica este aceea de a prevedea si a controla comportamentul. Introspectia nu are nici un rol in behaviorism, nici o valoare stiintifica in interpretarea datelor in termenii constiintei.”

John Broadus Watson (1878 – 1958)

“Give me a dozen healthy infants, well-formed, and my own specified world to bring them up and I’ll guarantee to take any one at random and train him to become any type of specialist I might select—doctor, lawyer, merchant-chief, and yes, even beggar man and thief, regardless of his talents, penchants, tendencies, abilities, vocations, and race of his ancestors.” (1930 John B. Watson)

• "Little Albert”experiment.

Behaviorist, contribuie la dezvoltarea psihologiei experimentale introducand termenul si tehnica “conditionarii operante”, pe care o considera aplicabila si benefica societatii umane (“inginerie sociala”)

"The determinants of behavior at a choice point" (1938)

"Cognitive maps in rats and men" (1948), "Principles of performance" (1955).

Animalele pot invata lucruri despre lumea inconjuratoare, pe care le pot folosi ulterior intr-o maniera flexibila nu maniera flexibila nu numai ca pe o simpla invatare automata ca raspuns la numai ca pe o simpla invatare automata ca raspuns la stimuli din mediustimuli din mediu. Invatarea in labirint

A fost primul care a demonstrat existenta “hartilor cognitive” a “invatarii latente”(care se produce in absenta unei recompense evidente) si care a introdus termenul de “intervening variable”. De asemenea a fost primul care facut o selectie genetica a sobolanilor in raport cu performanta lor in labirint.

a „studia” comportamentul animal a fost mai întâi o necesitate vitală şi mult mai târziu a devenit o delectare ştiinţifică.

Atac Aparare Ritual Domesticire Starpire… Credinta Productie artistica Etc!

Pestera Altamira – Spania 16.500 – 14.000 ani

Pestera Lascaux – Franta 17.000 ani

Libia

Kalahari San – Africa 400 AD

Namibia – Africa 25.000 – 6000 ani

Catal Huyuk - Turcia 7000 BC

Kimberley – Australia - peste 40.000 ani

Horus – Templul lui Horus Edfu - Egipt Anubis zeita mortii

Ganesha – zeul intelepciunii si al succesului

templul PrambananJawa - Indonezia

Sarpele cu pene - Azteci

Masai Mara – cresterea vitelor

Deficienta de lactaza

Niko Tinbergen 1963 On the aims and methods of ethology. Zeitschrift fur Tierpsychologie,. 20: p. 410-463

Cele patru “intrebari” (moduri de abordare stiintifica) in biologie:

Proximale Fundamentale (Ultimate)- Cauzalitate - Filogeneza

- Ontogeneza - Evolutie (valoarea

adaptativa)

De ce se aseaza pasarea pe oua?

De ce nu sta pe o creanga ?

De ce nu le mananca?

“Intrebari proximale”

Cauzalitate

De ce se aseaza pasarea pe oua?

- 1. stimuli externi (releasers)

Baerends & Kruijt

Baerends & Kruijt tehnica titrarii

Baerends, G. P., and Kruijt, J. P. Stimulus selection. In R. A. Hinde and J. G. Stevenson-Hinde (Eds.), Constraints on learning. London: Academic Press, 1973. Pp. 23-49.

Female goose behavior of picking eggs up.

When it sees an egg outside the nest (key stimulus), it begins a repeated movement of dragging the egg with its beak and neck. However, if the eggs slides off or if it is removed by the researcher, the goose continues to repeat the stereotypic movements even if the egg is absent, until it reaches the nest, when then it does it all over again. FAP seems to correspond to a fixed neural circuitry elicited by the overall trigger stimuli.

Taken from Etologia - Introdución Al Estudio Comparado del Comportamiento I. Eibl-Eibesfeldt Ediciones Omega - Barcelona, 1974

Niko Tinbergen. The study of instinct.

Oxford: Oxford University Press, 1951.

Tinbergen and Perdeck, 1950 Behaviour, 3, 1-38

Exista stimuli declansatori si la specia Exista stimuli declansatori si la specia umana?umana?

“Intrebari proximale”

- De ce se aseaza pasarea pe oua?

Ontogeneza

- 2. conditii interne (fiziologice, biochimice, etc.)

Intrebari fundamentale

Filogeneza si valoarea adaptativa a comportamentului de clocire

-De ce se aseaza pasarea pe oua?

“Cuib” de Leipoa ocellata (Megapoda) pana la 12 m. diametru