Curs_TIC

7/18/2019 Curs_TIC

http://slidepdf.com/reader/full/curstic 1/62

7/18/2019 Curs_TIC


1. INTRODUCERE

Ca urmare a progresului tehnologic din ultimii ani, TIC este printre elementele esen ialeț

care s-a impus i care conduce la dezvoltarea personală continuă. În tot mai multe domenii deș

activitate calculatorul este utilizat frecvent, acesta u urând de cele mai multe ori munca omului. Înș

ziua de azi tot mai multe activită i sunt preluate i rezolvate de către calculator (convoriri on-line,ț ș

transmiterea mesa!elor, primirea informa iilor actualizate, etc" #volu ia tehnologică e$traordinarăț ț

din domeniul microelectronicii a făcut posiilă apari ia unor calculatoare i dispozitive informatice aț ș

căror performan e sunt %munătă ite de la lună la lună i care oferă un univers nou %n privin aț ț ș ț

posiilită ilor de e$ploatare ale acestora.ț

În prezent tot mai frecvent ne %ntâlnim cu o serie de termeni care %ngloează TIC,telecomunica ii, informatică, viitor.ț

&entru a %n elege mai ine necesitatea i utilitatea acestui domeniu %n continuare văț șprezentăm domeniile de utilizare a calculatorului i a noilor tehnologii'ș

omenii de utilizare a calculatorului Activită i productiveț ' irotica) logistica) administrarea depozitelor) aprovizionare) produc ieț )planificare) activită i de crea ie) circula ia anilor) comer economic) dispozitive comandate deț ț ț ț

calculator.Educa ie, informareț ' programe de %nvă are, e-*earning) programe de prezentare) enciclopedii,ț

dic ionare) info-chio curi, info-terminale)ț ș internetul ca sursă de informa ii i cunoa tere.ț ș ș

Uz personal ' informare) divertisment) card-uri) navigare internet) multimedia. Alte domenii ' medicină) comunica ii) transporturi) tiin ă.ț ș ț

Influen ele TIC în dezvoltarea afacerilor ț

Tehnologia informatică este atât de utilizată %n prezent %ncât este indispensailă i %nș

afaceri. Serviciile de TIC au un mfdare rol %n economie fiind de fapt mult mai importante decâtsistemele i tehnologiile %n sine. &rin acestea se administrează rela iile de afaceri i se pot realizaș ț ș

noi modele pentru acestea, %n economia digitală care este %n continuă dezvoltare. În prezentcompaniile mari tiu foarte ine cum % i pot spori veniturile profitâgfnd la ma$im de aceste facilită iș ș ț

informatice spre deoseire de cele mici care sunt reticente a inffgvesti %n astfel de programe.

În timp ce TIC este %n continuare foarte eficientă %n reducerea costurilor unei companii se %ncearcă a se adopta din ce %n ce mai mult un instrument al inovării i al cre terii veniturilor astfelș ș

%ncât pe pia ă să apară noi servicii i produse care să conducă la o cre tere a valorii economice. +ț ș ș

dată ce aceste activită i inovative se intensifică atât %n domeniul serviciilor cât i %n produc ieț ș ț

oservăm ivirea noilor intermediari specializa i, care preiau procesele de afaceri secundare de laț

alte companii, permi ându-le acestora să se concentreze asupra opera iunilor principale.ț ț

tilizarea TIC din toate domeniile de activitate ale economiei unei ări depinde de cererea i ofertaț ș

de pe pia ă, dimensiunea acesteia precum i de strategiile de mareting. Cercetările au arătat căț ș

investi iile realizate %n tehnologii i TIC cresc competitivitatea, predictivitatea i dezvoltarea peț ș ș

ansamlu a companiei.

7/18/2019 Curs_TIC


. NO IUNI DE!"RE CALCULATOR # COM"UTERȚ

Calculatorul poate fi definit ca un aparat format din mai multe componente care acceptă

informa ii pe care le manipulează pentru a o ine anumite rezultate. ceastă manipulare seț țrealizează pe ază de programe informatice sau secven e de instruc iuni care arată modalitatea %nț ț

care vor fi procesate datele.Calculatoarele de astăzi se produc %n numeroase forme i prezentări, cele mai des %ntâlniteș

fiind'• Calculatorul $ta ionar ț , care mai apare su denumirile de &C (&ersonal Computer,

Computer &ersonal, estop" este cel mai des %ntâlnit, fiind cel mai utilizat %nactivită ile economice, educa ionale/informative i personale.ț ț ș

• Calculatorul %orta&il, denumit *aptop, 0oteoo este un calculator de micidimensiuni care nu necesită alimentare continuă la curent, func ionând cu a!utorulț

acumulatorului / ateriei.0oile tipuri de calculatoare de după 1223 includ posiilitatea stocării respectivelor programe

(depozitării" pentru ca informa ia să poată fi prelucrată %n timp.ț

&rogramele sunt de două tipuri' programe invariaile - acestea sunt incluse %n computer su formă de circuite electronice

logice (cum ar fi microprocesorul computerului" sau alte programe pot fi oferite spre e$ecu ie computerului de pe unită i de stocare specificeț ț

(de unde pot fi terse, modificate, etc.".ș

ceste tipuri de programe sunt cominate %n noile calculatoare. enumirea componentelor calculatorului sunt provenite din lima engleză, astfel componentele fizice care alcătuiesc uncomputer se numesc hard4are iar programele care indică computerului ce să facă se numescsoft4are.

Computerul este o ma ină programailă care este definită de două caracteristici esen iale'ș ț

pentru un anumit set de instruc iuni răspunde %ntr-o manieră foarte ine definită. &rinț

instruc iune se %n elege o comandă elementară (de ază" a unui computer. stfel setul deț ț

instruc iuni al unui computer formează lista tuturor comenzilor elementare din lima!ul ma inăț ș

al computerului) poate e$ecuta o listă de instruc iuni pre%nregistrate (un program". 5ără programe computereleț

sunt nefolositoare.

.1 Co'%onentele %rinci%ale ale calculatorului ()ard*are+

in punct de vedere func ional un calculator are următoarele elemente componente'ț

• nitatea centrală)

• ispozitivele de intrare)

• ispozitivele de ie ire)ș

• Suporturi de memorie e$ternă.

În timp ce unitatea centrală, %n accep iunea largă, se identifică cu calculatorul, celelalteț

dispozitive se numesc periferice.

7/18/2019 Curs_TIC


.1.1 Unitatea central, este numele dat cutiei centrale a calculatorului care găzduie teș

diferite elemente, ce %mpreuna alcătuiesc &C-ul. Cutia sau carcasa poate fi de mai multe tipuri iș

dimensiuni, acestea fiind alese după destina ia sau locul in care va fi amplasat calculatorul.ț

&rincipalele modele sunt verticale de dimensiuni mici i medii ce pot fi amplasate cu u urin a suș ș ț

irouri sau pe rafturi. Cele pe orizontală, de i mai pu in %ntâlnite, sunt folosite des ca i suportș ț ș

pentru monitor.

În unitatea centrală se găse te placa de aza, pe care se ata ează toate componenteleș ș

principale cum ar fi procesorul, harddis-ul, memoria 67, placa video, etc.

Unitatea centrală de procesare (CPU-Central Processing Unit) sau %roce$orul estecreierul calculatorului.

&rocesorul este un circuit integrat care include echivalentulunui număr foarte mare de elemente de circuit electronic clasic 8tranzistori. #l lucrează %n strânsă colaorare cu placa de ază, pecare este montat %ntr-o mică priză (numita $lot sau $oc-et" specială. În func ie de tipul acestei prize, o placa de ază poate suporta numaiț

anumite tipuri de procesoare, care pot fi montate %n acel tip de priză.

Placa de bază mai este cunoscută i su numele deș motherboard sau mainboard , i eaș

este una dintre componentele vitale ale computerului, sus inând comunicarea i coordonareaț ș

activită ii tuturor componentelor din sistem' este o adevărata coloană verterală a sistemului.ț

5izic, ea este acea placă mare cu multe circuite i sloturi de diverse forme, la care sunt conectateș

prin caluri sau prin plantare %n sloturi celelalte componente din sistem' hard dis, unitatea optică(C/ 9 6+7", placa video, placa de sunet, memoria 67, etc.

7/18/2019 Curs_TIC


Memoria RAM sau memoria de sistem, cea care se terge la oprirea sistemului. &rinș

memoria de sistem se %n elege acea componentă care are rolul de a stoca temporar date folositeț

de computer %n timpul func ionarii sale. 5izic, este vora de ni te plăcute care se montează peț ș

placa de ază, i ele con in circuite de memorie. eoarece memoria 67 se montează pe placaș ț

de ază, i e$istă câteva tipuri distincte de arhitectură a plăcu elor de memorie, orice adăugareș ț

sau %nlocuire de memorie 67 treuie făcută inând cont de ceea ce poate fi montat pe placa deț

ază respectivă. + placa de ază poate suporta numai un anumit tip (uneori : tipuri, dar nusimultan" de plăcute de memorie.

ROM – BO! (Read Onl" Memor" – Basic nput Output !"stem) 8 este un cip specialcare se găse te de placa de ază. Con ine soft4are pe care calculatorul %l rulează %n timpulș ț

procedurii de start. Con ine soft4are care permite computerului să lucreze cu sistemul de operare,ț

de e$emplu este responsail pentru copierea %n 67 a acestuia atunci când deschidemcalculatorul.

Porturi de comunica ieț . &e partea din spate a carcasei se pot vedea multe mufe la carese conectează diverse dispozitive periferice, prin caluri cu forme specifice. + parte dintre acestemufe sunt a a-numite porturi de comunica ie, prin care computerul poate schima date cu alteș ț

dispozitive specializate. istingem câteva tipuri mai populare de porturi de comunica ie'ț

- "ort U! (Univer$al !erial u$+ este un port de tip mai nou. &roiectat pentru conectarea %n serie a mai multor periferice care includ facilita i S;. 7agistrala S; reprezintă solu ia oferităț ț

comunica iilor seriale de noua genera ie de calculatoare &C. #ste o interfa ă serială rapidă,ț ț ț

idirec ională, ieftină i u or de folosit. S; a fost creat ca un standard industrial, o e$tensie aț ș ș

arhitecturii &C orientată spre armonizarea cu standardele de comunica ie din telefonie, ceea ceț

este numit CTI (Computer Telephon< Integration". cest aspect este considerat fundamental dinpunct de vedere al aplica iilor genera iei următoare.ț ț

- "ort de co'unica ie "!/ț - este un port realizat ini ial de I;7 pentru mouse, cu scopulț

de a se eliera portul serial ca să fie folosit de alt dispozitiv. 7ufa lui are formă rotundă, mică, cu =pini (> %n cerc i unul central". *a unele computere mai vechi, portul &S/: lipse te. lte computere,ș ș

mai ales cele mai noi, pot avea : porturi &S/:, unul fiind folosit pentru mouse i celălalt pentruș

tastatură. lte tipuri de porturi sunt mai rare i se montează op ional %n computere. nele plăciș ț

montate %n computer pot prezenta diverse alte tipuri de mufe, specifice func iilor lor. &orturile deț

comunica ie nu sunt vitale pentru computer, dar ele asigură conectarea unor dispozitive perifericeț

care pot fi foarte utile.

7/18/2019 Curs_TIC


.1. Di$%ozitive de intrare

#ispoziti$ele de intrare asigură citirea informa iilorț de intrare (date iș programe" de pemedii e$terne i introducerea lor %nș memoria calculatorului %n reprezentări interne adecvate fiecărui

tip de dată.Ta$tatura este componentă hard4are a calculatorului ce permite utilizatorului să introducădate prin apăsarea unor taste. Tastatura este proail cel mai vechi dispozitiv de intrare, eae$istând %nainte de apari ia monitoarelor i evident %nainte de apari ia mouse-ului. 5iecare tastăț ș ț

are asociat un număr de identificare care poartă denumirea de cod de scanare. *a apăsarea uneitaste, tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunzător tastei respective (unnumăr %ntreg de la 1 la n - numărul de taste". *a primirea codului de scanare de la tastatură,calculatorul face conversia %ntre numărul primit i codul SCII corespunzător. Tastatura re ine nuș ț

numai apăsarea unei taste, dar i elierarea acesteia, fiecare ac iune fiind %nregistrată separat.ș ț

#$istă două categorii de taste' ta$te co'utatoare 8 au efect indiferent dacă sunt apăsate sauelierate si ta$te de control - au efect numai atunci când sunt ac ionate.ț

Mou$e0ul. 7ouse %nseamnă ? oarece? %n engleză. cest nume %l poartă acel mic dispozitivș

de formă apro$imativ ovală, conectat printr-un fir la un port &S/: sau S; al computerului. neletipuri de mouse sunt fără fir, comunicând cu computerul prin raze infraro ii. n mouse este e$tremș

de util când se lucrează %n mod grafic, de pildă %n @indo4s.7ouse-ul are i : (uneori A sau mai multe" utoane cu care se pot da comenzi referitoare laș

oiectele de pe ecran indicate de pointer. păsarea unui uton al mouse- ului se nume te clic.ș

În acest fel, multe comenzi nu mai treuie să fie date computerului su formă de linii de te$tcu parametri, ci %n mod vizual, ducând pointerul pe un oiect de pe ecran i dând clic. 7ulteș

programe au meniuri %n care se poate opera din mouse, selectând comenzile doar prin clic-uri

date când pointerul a!unge pe comenzile respective din meniu.!canner0ul. acă se dore te introducerea, %n memoria computerului, a uneiș

fotografii sau a oricărei imagini tipărite pe hârtie, cel mai adecvat echipament perifericpentru această opera ie este scanner-ul. cesta scanează fotografia i transformă informa iaț ș ț

7/18/2019 Curs_TIC


grafică din ea %n informa ie digitală, care apoi poate fi afi ată pe ecran i poate fi salvată pe discț ș ș

%ntr-un fi ier de tip grafic.ș

Microfoanele 8 sunetele i vorirea pot fi i ele digitizate, dispozitivul de intrareș ș

corespunzător fiind microfonul. Sistemele moderne permit comunicarea cu calculatorul iș

transformarea cuvintelor %n te$t. 7a!oritatea sistemele de acest gen au nevoie de o perioada de %nvă are, când soft4are-ul %nva ă să răspundă la particularită ile vocii utilizatorului. e i nu este oț ț ț ș

metodă perfec ionata, este cheia viitorului %n tehnologie. 7icrofonul mai este folosit i pentruț ș

telefonia prin Internet.Ca'erele *e& o cameră 4e se poate monta pe monitorul &C -ul i permite comunicareaș

%n două sensuri, incluzând nu doar te$t, ci i imagini i sunete. e i nu este considerată ca făcândș ș ș

parte din itul de aza al unui &C, mul i utilizatori folosesc camerele 4e.ț

Ca'erele diitale 8 pot fi folosite %n acela i mod tradi ional ca i vechile camere,ș ț ș

diferen a fiind că %n loc să se salveze imaginile pe o rolă de film, sunt salvate %n format digital %nț

memoria camerei. ceste poze/imagini pot cu u urin a să fie transferate %n computerulș ț

personal i modificate cu a!utorul programelor de grafică instalate %n computer. Singurele limităriș

sunt date de calitatea imaginilor i de numărul ma$im al acestora care se poate stoca %n memoriaș

camerei.

.1.2 Di$%ozitive de ie ireș

#le asigură depunerea informa iilor din memoria internă peț

suporturi e$terne. #le se vor trece din reprezentarea internă %ntr-oformă accesiilă omului i sunt e$trase %n formă optică (pe hârtieș

sau pe ecran" sau %ntr-una acustică (sunete i muzica".ș

ispozitivele de ie ire diferă i ele %n func ie de suportul folosit.ș ș ț

Monitorul este dispozitivul pe care se pot vedea rezultatele e$ecu iei programelor. #lț

con ine un ecran realizat %ntr-o tehnologie de televiziune digitală de %naltă performanta, iar peț

ecran se afi ează imagini alcătuite dintr-o re ea fină de puncte de culoare ro ie, verde i alastrăș ț ș ș

(sistemul 6B;". 7emoria video con ine permanent informa iile care determină starea fiecăruiț ț

punct (dacă este aprins sau stins, i la ce intensitate luminoasă", iar placa video le transmite cu oș

frecven ă mare către monitor, care prezintă imaginea pe ecran.ț

semenea televizorului, e$istă multe tehnologii hard4are pentru afi area informa iilor ș ț

generate de computer'• #cran cu cristale lichide (*iuid Cristal iode, *C". #cranele de tip Thin 5ilm

Transistor, T5T sunt cele mai răspândite pentru computerele noi.• *C pasiv produce contrast sla, timp de răspuns %nalt i alte defecte de imagine. ș

fost folosit %n ma!oritatea calculatoarelor portaile până %n mi!locul anilor D23.• *C T5T redă imaginea cu o calitate mult mai ună. proape toate *C-urile

moderne sunt T5T.

7/18/2019 Curs_TIC


• Tu catodic (Cathode 6a< Tue, C6T".• #crane cu plasmă.

In$tru'ente de %roiec ie (video%roiectoarele+ț - acestedispozitive de proiec ie pot fi ata ate computerului i sunt utile atunciț ș ș

când avem nevoie să facem o prezentare unui grup de persoane. #lesunt aparate care preiau semnalul digital, %l convertesc %n semnalaudio-video i trec semnalul video printr-un sistem optic. stfelș

semnalul video poate fi afi at pe orice suport dore te utilizatorul său.ș ș

stfel de prezentări pot fi făcute %n &o4er &oint i se folosesc atât %n vânzări cât i %n institu iile deș ș ț

%nvă ământ.ț

I'%ri'anta realizează tipărirea pe hârtie, su formă de succesiuni de caractere sau dereprezentări grafice, a informa iilor transmise din memoria internă a calculatorului.ț

Tipurile de imprimante diferă, marcând evolu ia lor tehnologică' imprimante cu tamur, cuț

rozetă, matriceale, cu !et de cerneală, laser, ultimele fiind rapide i de o mare acurate e.ș ț

+ imprimantă treuie să con ină un dispozitiv de antrenare a hârtiei, un dispozitiv deț

imprimare i un modul propriu de memorie care să permită re inerea temporară a unei cantită iș ț ț

ine determinate din informa ia transmisă spre tipărire. &rimele tipuri de imprimante foloseau oț

hârtie specială, de dimensiuni standard, cu găurele pentruantrenare, numită listing, dar astăzi se folose te hârtie oi nuită,ș ș

sau chiar alte tipuri de suporturi de imprimare, cum ar fi folia

transparentă. Tipărirea se poate realiza atunci când e$istă olegătură de comunicare activă %ntre calculator i imprimantă - seș

spune ca imprimanta este on-line.

o3e i c4 ti audioș ș . acă e$ista o placă de sunet %ncomputer, treuie să e$iste i un dispozitiv prin care sunetul săș

poată fi redat la frecven a la care poate fi auzit de urechea umană, adică de difuzoare. cestea seț

găsesc pe pia ă %n o$e sau %n că ti audio.ț ș

Mode'ul este echipamentul care permite unui calculator sau unui alt aparat EinteligentF săcomunice cu alte calculatoare sau aparate prin intermediul liniilor telefonice analoage standard.

Cuvântul provine din prescurtarea e$presiei 7+dulator/#7odulator, modemurile codificândsemnalele digitale %n semnale acustice %n amele sensuri, atât la transmisie cât i la recep ie.ș ț

7/18/2019 Curs_TIC


!ur$a de ali'entare. Computerul func ionează pe ază deț

energie electrică. *aptop-ul (computer portail", poate func iona un timpț

limitat, alimentat de la un acumulator electric. ar %n rest, computereleoi nuite treuie puse %n priză ca să poată func iona. Tensiunea electricăș ț

la nivelul prizei fiind prea mare pentru componentele din computer, %ncutia computerului e$istă o componentă care reduce tensiunea de la ::39 la valorile mult mai mici la care pot func iona componentele electroniceț

din computer."laca video este componenta care pregăte te imaginea generatăș

de computer pentru afi are pe monitor. Se poate localiza urmărind undeș

se conectează, %n spatele cutiei computerului, calul video care vine de la monitor. În multe cazuri,placa video e o componentă distinctă, care se montează pe placa de ază, %ntr-un slot adecvat.nele plăci de ază, %nsă, includ astfel de componente chiar %n arhitectura lor, caz %n care placavideo nu mai este o componentă distinctă, dar mufa ei iese tot %n spatele cutiei, pentru ata areaș

calului pentru monitor."laca de $unet. &entru a asculta muzică pe computer, nu este suficient micul difuzor

(s<stem speaer" inclus %n cutia computerului, care face ip la pornire, ci este nevoie de o placăde sunet, un dispozitiv capail să furnizeze la ie ire semnal audio care poate fi apoi auzit %n o$eș

sau că ti audio. &laca de sunet se montează %n cutia computerului, i poate fi identificată u or ș ș ș

după cele A (de oicei" mufe mici, rotunde, de tip !ac."laca de re eaț . n computer conectat %ntr-o re ea locală are %ntotdeauna %n el i o placă deț ș

re ea, prin care se desfă oară comunica ia cu celelalte computere dinț ș ț

re eaua locală, printr-un calu special de re ea. n computer personalț ț

care lucrează izolat sau care comunică doar prin modem cu altecomputere, nu are nevoie de o placă de re ea. În general, comunica iaț ț

prin placa de re ea este mult mai stailă i rapidă decât prinț șmodem, dar ea func ionează ine numai pe distan e mici, până la câtevaț ț

sute de metri.

.1.2 Di$%ozitive de$tocare a 'e'oriei

Stocarea datelor se refera lapăstrarea instruc iunilor de programț

i a datelor pe calculator astfel %ncâtș

informa iile să fie disponiile pentruț

prelucrări.atele de lucru i programele sunt stocate logic pe unș

suport fizic (hard-disc, discheta, disc optic, andă magnetică, etc." su formă de fi ier. 5i iereleș ș

sunt grupate %n directoare sau sudirectoare, o inându-se o structură arorescentă care esteț

gestionată de către sistemul de operare. În momentul prelucrării datelor sau lansării %n e$ecu ie aț

programelor, acestea sunt stocate temporar %n memoria 67 a calculatorului, dar la decuplareaacestuia de su tensiune, memoria 67 este tearsa) din acest motiv memoria 67 se nume teș ș

memorie volatila.

)ard0Di$-0ul (sau discul dur" este un dispozitiv de memorie permanentă, pe care datele

sunt stocate %n fi iere pe termen lung, chiar i după ce computerul este oprit. #l con ine un discș ș țmagnetic pe care se %nscriu date %n format digital. #ste montat %n cutia computerului i de regulăș

nu este nevoie dă fie scos din cutie pentru utilizarea normală.#$istă i hard-dis-uri portaile, care pot fi conectate la un computer printr-una din mufeleș

din spatele cutiei sau prin conectori speciali, dar acelea sunt mai rar folosite.

7/18/2019 Curs_TIC


CD # Co'%act Di$c reprezintă un mediu de stocare foarte fiail i uzitat astăzi. cestaș

este un disc solid din plastic, pe care se inscrip ionează date printr-un procedeu pe ază de laser.ț

eoarece inscrip ionarea modifică fizic suprafa a discului, %n general acest disc nu poate fi scrisț ț

decât o singură dată, apoi pu ind fi doar citit. C-urile au fost folosite ini ial la scară largă pentruț ț

%nregistrări audio, dar %n ultimii ani ele sunt folosite i pentru %nregistrări de date de pe computer.șD5D # Diital 5er$atile Di$- cesta este un nou

tip de compact disc care poate stoca un ma$im de G.HB.n 9 este format din mai multe straturi de plastic %nsumând o grosime de apro$imativ 1.: milimetri. &rinprocese tehnologice pe suprafa a 9-ului se realizeazăț

o spirală foarte lungă ce va stoca informa iile. &entru aț

mari capacitatea de stocare , un 9 poate avea pana laG straturi, câte două pe fiecare parte. 5ascicolul laser carecite te 9-ul se poate concentra pe cel de-al doilea stratș

prin primul.9-urile care se pot inscrip iona pe două nivele pot stoca pana la .> B de date. 9-ț

urile dule pot stoca până la 1H B; de date (de :> de ori capacitatea unui C".!olid0$tate drive (!!D" este un dispozitiv de stocare a datelor care folose te memorii cuș

semiconductori, construite pe aza studiilor de fizica stării solide.SS-urile se deoseesc de unită ile cu discuri dure clasice (J"ț

care sunt dispozitive electromecanice cu discuri de stocare aflate %nmi care, prin aceea că SS-urile folosesc numai microcipuri careș

re in datele %n memorii nevolatile, fără să aiă păr i moile. SS-ț ț

urile sunt mai rezistente la ocurile mecanice, având timp de accesș

mai scăzut dar pre pe 7; mai mare. &entru a fi eventualț

interschimaile cu J-urile, ele folosesc acelea i interfe eș ț(semnale electrice, conectoare" ca i cele ale discurilor dure, de e$. de tip ST. Totu i,ș ș

interschimailitatea cu unită ile J nu este o condi ie standard de farica ie a SS-urilor.ț ț ț

Me'orii %orta&ile U! sunt dispozitive de stocare a memoriei relativ nou apărute.Capacitatea de stocare este de la :>= 7;, dar poate atinge i mărimi de ordinul B;. cesteș

dispozitive sunt din ce %n ce mai folosite, capacitatea de memorare fiind %n continuă cre tere.ș

. Co'%onentele %rinci%ale ale calculatorului

(!oft*are+

tilizatorii pot comunica cu sistemul de operare alcalculatorului folosind interfa aț text sau interfa a graficăț .

nter%eț e &n linie de comandă (sau inter%e eț te't) sunt reprezentate, %n general, de unprogram numit interpretor de comenzi , care afi eaș ză pe ecran un prompter, prime teș comandaintrodusă de operator și o e$ecută. Comenzile se scriu folosind tastatura iș pot fi %nsoțite deparametri. proape toate sistemele de operare includ o interfață %n linie de comandă, unele foarteine puse la punct (cazul sistemelor ni$" iar altele destul de primitive (7S-+S i 7S-ș @indo4s".

7/18/2019 Curs_TIC


nter%a a gra%icăț (Graphical User Interface sau 6UI" este o interfa ă cuț

utilizatorul azată pe un sistem de afi a!ș

ce utilizează elemente grafice. Interfa ațgrafică este numit sistemul de afi a!ș

grafic-vizual pe un ecran, situat func ionalț

%ntre utilizator i dispozitive electroniceș

cum ar fi computere, dispozitivepersonale de tip hand-held (pla<ere 7&A,

pla<ere media portaile, dispozitive de !ucat", aparate electrocasnice i uneleș

echipamente de irou. &entru a prezentatoate informa iile i ac iunile disponiile,ț ș ț

un BI oferă pictograme i indicatoriș

vizuali, %n contrast cu interfe ele azateț

pe te$t, care oferă doar nume de comenzi (care treuie tastate" sau naviga ia te$t.ț

Interfe ele grafice familiare ma!orită ii utilizatorilor de astăzi sunt 7icrosoft @indo4s, 7acț ț

+S K i interfe ele K @indo4 S<stem. Companiile pple, I;7 i 7icrosoft au utilizat numeroaseș ț ș

idei ale companiei Kero$ pentru a dezvolta specifica iile I;7 Common ser ccess care au formatț

aza interfe ei grafice care se găse te %n 7icrosoft @indo4s, I;7 +S/: &resentation 7anager,ț ș

toolit-ul i managerul de ferestre 7otif de la ni$. ceste idei au dus la interfa a din versiunileș țcurente ale sistemelor de operare @indo4s, 7ac +S K i multe medii de destop pentru sistemeș

ni$ sau de tip ni$.

7/18/2019 Curs_TIC


..1 Utilizarea co'%uterului

Indiferent de tipul calculatorului, acesta

are pe unitatea centrală două utoane' unul depornire și altul de repornire (restartare" acalculatorului %n caz de locare.

&entru a porni calculatorul va treuiapăsat utonul de pornire, care, de regulă estecel mai mare iș pe care uneori scrie "o*er sau On. e asemenea se apasă pe utonulde pornire al monitorului, deschidereamonitorului fiind eviden iaț tă de o luminiță micăde culoare verde. e multe ori, prin pornireacomputerului este alimentat simultan cu energie

electrică și monitorul.acă după apăsarea utonului de pornirea calculatorului acesta nu a pornit, treuie săverificați următoarele posiilități'

L calculatorul este conectat la rețeauaelectrică)L %ntrerupătorul aflat %n partea din spatele unită iiț centrale este pus pe op iuneaț 1

(deschis" 8 numai pentru calculatoarele prevăzute cu %ntrerupător)L monitorul este pornit.

&rin ac ionarea utonului &o4er calculatorulț porne teș și pe monitor apare interfațagrafică cu utilizatorul.

Ce se %ntâmplă cu &C-ul după pornire se nume teș boot . ceasta %nseamnă că sistemulrulează secven ele neceț sare de start. cestor proceduri de start le apar ine i %ncărcareaț ș

sistemului de operare.@indo4s H este un sistem de operare ce poate e$ecuta mai multe programe %n acela iș

timp (multitasing" iș dispune de o interfa ăț grafică deoseită, de tip BI (6raphical User Interface" u orș de utilizat.

Sistemul @indo4s H se lansează automat la pornirea calculatorului, dacă este singurulsistem de operare instalat.

acă sistemul de calcul este regat %ntr-o re ea,ț sau este accesat de mai mul i utilizț atori, lalansarea sa, pe ecran vor fi prezente denumirile conturilor utilizatorilor posiili, precedate de unsimol grafic'

1. &orni i calculatorul.ț

:. #$ecuta i clic pe un nume de cont sau pe imaginea asociată.ț

A. Introduce i de la tastatura parola, %n caseta &ass4ord (&arolă".ț

G. păsa i tasta enter sau apăsa i pe utonul respectiv.ț ț

&arola a fost stailită anterior de dumneavoastră ca proprietar al contului, sau de unadministrator al calculatorului respectând regulile de rigoare.aca nu este necesar, conturile pot fi neprote!ate prin parola sau chiar sa e$iste doar un cont neparolat 8 %n acest caz nu ve i vedea ecranul introductiv pe care %l afi ează @indo4s H.ț ș

1. lege i op iunea *og +ff din meniul Startț ț

:. păsa i utonul *og +ff din fereastra *og +ff țA. lege i alt utilizator din fereastra care vă apareț

7/18/2019 Curs_TIC


nciderea corectă a calculatorului . upă efectuarea programului de lucru calculatorultreuie %nchis. &entru oprirea corectă a sistemului de operare treuie apelată op iunea Shut o4nț

sau Turn +ff ComputerM din meniul Start e$istent %n ara din partea de !os a ecranului (Tasar".*a apelarea acestei func ii pe ecran va apărea o casetă din care se alege op iuneaț ț

men ionată pentru %nchiderea calculatorului respectivț !7ut Do*n sau Turn Off8 !tand 9 sau)i&ernate.

legerea op iunii Jiernate presupune salvarea datelor din memoria 67, pe hardis, apoiț

%nchiderea calculatorului. stfel, la viitoarea pornire, %ncărcarea @indo4s va decurge mult mairepede deoarece se folosesc datele de!a memorate pe hardis, care sunt %ncărcate din nou inmemoria 67".

aca nu este activa op iunea Jiernate in dialogul Shut o4n, pute i %ncerca afi area ei,ț ț ș

inând apăsata tasta Shift cât timp dialogul este viziil.ț

+ altă modalitate de afi are a acestei casete de dialog este apăsarea simultană a tastelor ș

Alt : ;<.

acă se inten ionează renun area la %nchiderea calculatorului se apasă utonul Cancel.ț ț

Înainte de %nchiderea calculatorului treuie avut %n vedere'L să fie salvate datele cu care s-a lucrat si se %nchid toate aplica iile)ț

L se %nchid toate dispozitivele periferice 8 imprimanta, scanner, etc.

Repornirea computerului . #$istă situa ii când după instalarea unui nou program, esteț

necesară repornirea sistemului de operare, sau calculatorul nu mai răspunde comenzilor primite.#$istă posiilitatea de a-l reporni fără a %nchide calculatorul deci a-l restarta.

Sunt trei posiilită i de a restarta calculatorul'ț

- &rin alegerea op iunii 6estart din fereastra de dialog Shut o4n sau Turnț +ff ComputerM acă vre i să renun a i la repornirea calculatorului apăsa i tasta Cancel)ț ț ț ț

- &rin apăsarea simultană de două ori a tastelor CtrlNltNel- &rin apăsarea utonului 6estart e$istent pe unitatea centrală. ceasta metoda nu este

recomandata decât in momentul %n care celelalte două op iuni nu func ionează.ț ț

nciderea unei aplica ii care nu mai răspunde la comenzile primiteț . acă apare ositua ie când o aplica ie nu mai răspunde comenzilor primite de la tastatură sau mouse va treuiț ț

%nchisă aplica ia for at. &entru acesta se apasă simultan tasteleț ț Ctrl:Alt:Del o singură dată.Ca urmare a acestei comenzi pe ecran apare o fereastră %n care sunt prezentate aplica iileț

ce rulează %n momentul respectiv pe calculator, cu men ionarea stării %n care se găse te aplica ia.ț ș ț

În dreptul aplica iei care nu mai răspunde apare scrisț Not Re$%ondin.

&entru a %nchide aplica ia care nu mai răspunde se apasă utonulț End Ta$-.*lementele ecranului . *ansarea %n e$ecu ie a sistemului de operare @indo4s H, plaseazăț

pe ecran o imagine, numita suprafa a de lucru sau destop pe care se afla diverse elementeț

grafice. În versiunile anterioare e$istau anumite icoane care reprezentau păr i importante aleț

sistemului de operare i erau afi ate %ntotdeauna pe suprafa a de lucru. În @indo4s H acest lucruș ș ț

poate fi adevărat sau nu, %n func ie de op iunile utilizatorului.ț ț

Implicit, pe suprafa a de lucru este afi ata doar icoana 6ec<cle ;inO &rincipalele elementeț ș

ale ecranului sunt'1. ara de a%lica ii (ta$-&ar+ț 8 se află %n partea de !os a ecranului i con ine toateș ț

aplica iile ce rulează la un moment dat pe calculator (icoana asociată aplica iei i numeleț ț șacesteia".:. utonul !tart 8 se află %n partea stânga a arei de aplica ii) locul de unde %ncepe practicț

lucrul %n @indo4s.

7/18/2019 Curs_TIC


A. Icoane care setează anumi i parametri ai sistemului de operare se află %n partea dreaptăț

a arei de aplica ii i sunt grupate %n a a-numita zonă de notificare.ț ș ș

G. Icoane 8 se află plasate pe destop su forma unor simoluri grafice mici.

Utilizarea mouse- ului . +pera iile carețse pot efectua cu mouse-ul sunt'

1. Indicare - se men ineț cursorul de mouseasupra unui oiect. În func ieț de oiectul indicatcursorul poate lua mai multe forme.

:. Clic- %e &utonul $t4n - apăsarea rapida utonul stâng al mouse-ului i apoiș

elierarea sa) Se e$ecută pentru selectarea unui oiect (icoana, fi ier, dosar, etc." -ș

oiectul selectat apare afi at %n culoare aprinsă, (de e$emplu se alege op iunea 7<ș ț

Computer din meniul Start" sau pentru apăsarea unui uton.A. Clic- %e &utonul dre%t - apăsarea rapidă a utonului drept al mouse-ului) Se oservă

apari ia unui meniu numit menu local sau meniu conte$tual ale cărui op iuni sunt %nț ț

func ie de locul sau oiectul unde s-a e$ecutat clic.ț

G. Du&lu clic- - indicarea unui element , urmată de o dulă apăsare rapidă peutonul stâng al mouse-ului, apoi elierarea sa. Se utilizează pentru a deschide un

fi ier, dosar sau fereastra, folosind icoana acestora.ș

>. Traere $au li$are - se deplasează mouse-ul %n timp ce se men ine apăsat utonulț

stâng (de oicei" sau drept.

.. Lucrul cu %ictora'ele

!electarea i mutarea pictogramelor+ș upă instalarea sistemului de operare @indo4s, pezona activă a ecranului monitorului (destop" vor apărea o serie de mici imagini grafice denumiteiconi e sau pictograme care de fapt sunt reprezentări ale diferitelorț fi iereș sau directoare.

Fi ierul file!ș este o colec ie de date omogenă din punct de vedere al prelucrărilor,ț

stocată pe un suport de stocare (disc" i identificat prin nume i e$tensie. 5i ierul reprezintăș ș ș

unitatea de ază de stocare a datelor pe care un utilizator o poate salva, vizualiza, modifica,terge sau tipări.ș

irectorul (folder" este un PcontainerF, folosit %n interfa a grafică utilizator, care con ineț ț

programe i fi iere, fiind reprezentat pe ecran printr-o imagine grafică (pictogramă". irectorulș ș

reprezintă de fapt o modalitate de organizare a datelor pe disc i poate con ine fi iere, alteș ț ș

directoare i programe.ș

&entru a deschide oiectul reprezentat de o icoana se dă dulu-clic sau sau se apasă#nter. Simolurile grafice asociate unor aplica ii pot fi afi ate pe destop. Icoanele pot fi asociateț ș

i unor scurtături (shortcut-uri", acestea au rolul de a indica rapid calea către un programș

e$ecutail.

&entru crearea unei scurtături pentru dosare i fi iere 'ș ș

1. 9ă duce i la locul unde se găse te folder-ul/fi ierulț ș ș

:. Se e$ecuta clic dreapta pe folder-ul sau fi ierul doritș

7/18/2019 Curs_TIC


7/18/2019 Curs_TIC


1. ;ara de titlu (Title ;ar" aflată %n partea de sus a ferestrei afi ează numeleș

directorului, a fi ierului sau a aplica iei curente i drumul unde se găse te documentul.ș ț ș ș

Tot pe ara de titlu se găsesc %n partea dreapta i ;utoanele de minimizare,ș

ma$imizare/restailire i %nchidere a ferestrei.ș

:. ;ara de derulare (defilare" (Scroll ar" permite afi area informa iilor ce nu au loc %nș ț

fereastră. ceasta poate fi orizontală sau verticală.

..2 Co%iere8 'utare8 terereș

Redenu'irea unui fi ier $au director (folder+ș

1. Selectăm (cu clic" fi ierul sau directorulș

pe care dorim să-l redenumim:. in meniul 5ile, selectam 6ename (sauapăsăm utonul drept al mouse-ului pe fi ier ș

sau director i apoi selectăm 6edenumireș

(6ename""A. Tastam noul nume, apoi apăsam tasta

Enter

Co%ierea cu a=utorul 'e'oriei cli%&oard

Clipoard-ul este o zona din memorie care poate stoca temporar un oiect sau o informa ieț

(un te$t, un fi ier, o imagine, o secven a sonoră".ș țtilizarea Clipoard-ului pentru a copia un fi ier sau un dosar presupune parcurgereaș

următorilor pa i'ș

7/18/2019 Curs_TIC


1. Selecta i oiectul sau oiectele care dori i să le copia iț ț ț

:. lege i op iunea Cop< a meniului #dit (astfel oiectul sau oiectele au fost plasate inț ț

Clipoard" sau apăsa i CtrlNCț

A. eschide i dosarul %n care dori i să plasa i con inutul Clipoard-luiț ț ț ț

G. lege i op iunea &aste a meniului #ditț ț

2 EDITAREA COM"UTERI>AT? DE DOCUMENTE "RIN UTILI>AREAA EDITORULUI DE TEXTE M! @ORD B

2.1 Noiuni introductive

7S @ord este proail una dintre cele mai intens folosite aplicaQii pentru irotică. În 7S @ordpot fi realizate documente conQinând te$t formatat, imagini, taele etc.

ată fiind importanQa vitezei de tastare, %n figură se prezintă modul de asezare corectă amâinilor pe tastatură %n vederea deprinderii tastării cu toate degetele.

2. Lan$area în e3ecuie plicaQiile instalate %n @indo4s pot fi lansate %n e$ecuQie %n mai

multe moduri'a. &ornind de la utonul Start' Start / ll &rograms /7icrosoft office/ @ord

. Selectând pictograma corespunzătoare de pe destop (dulu clic"'

7/18/2019 Curs_TIC


c. Selectând %n panoul din dreapta al @indo4s #$plorer un fisier realizat %n 4ord (dulu clic"'

2.2 "rezentarea fere$trei a%licaiei Micro$oft Office @ord B

@ord fiind o aplicaQie profesională, un studiu complet ar depăsi cu mult volumul care poatefi alocat %ntr-un curs oisnuit de irotică.

&rezentarea aplicQiei va fi realizată urmărind ciclurile de activităQi specifice realizării dedocumente de mici dimensiuni respectiv a celor de mari dimensiuni.

utonul office

Ne* 0 Creare document nou

Bara de titluAcces rapid la barele de instrumente

Buton Office – Clic pentru deschidere, salvare sau tiparire sau

orice alta operatiune se doreste a se face in document

Bara de meniuri

Rigla orizontală

Minimizare

Maximizare

nchidere fereastra

7/18/2019 Curs_TIC


Se

creează un

document

nou (;lan document" sau se deschide un document %n care s-a lucrat recent (6ecent ocuments"

Se pot deschide Ri documente predefinite (agende, ro uri, cărti de vizită etc"ș

O%en 0 eschidere document e$istent

7/18/2019 Curs_TIC


acă este un document %n care s-a lucrat recent se găseRte %n listă iar dacă nu se caută

documentul conform locaQiei %n care a fost salvat.

Convert - Transformarea documentului %n document .$ml compatiil cu aplicaQiile din mediul

internet.

7/18/2019 Curs_TIC


!ave - Salvarea unui document de!a e$istent pe care l-am modificat. În acest caz documentul nu

se %nchide, se salvează doar ultimele modificări făcute, numele rămânând neschimat.

!ave a$ - Salvarea unui nou document.

7/18/2019 Curs_TIC


Treuie scris numele dat acestui document, locatia sa i tipul de fisier cum vrem să fie salvatș

(.doc, .doc$, .rtf etc"

În captura de imagine următoare se oserva tipurile de e$tensii pe care le poate genera

aplicaQia 4ord :33H.

@ord ocument reprezintă un fiRier .doc$ adică un document te$t oiRnuit in 4ord :33H.

@ord Te'%late reprezintă un fiRier .dot$ adică un document Ralon care are anumite proprietăQi

prestailite

@ord B02 Docu'ent reprezintă un fiRier .doc adică un document compatiil cu versiuni

anterioare versiunii :33H

O%en Docu'ent Te3t reprezintă un fiRier .odt fi ier compatiil cu pachetul +pen +fficeș

"D; or X"! reprezintă un fiRier .pdf (document ce nu isi pierde formatarea si are dimensiuni

reduse - se deschide cu doe 6eader" sau .$ps fisier cu format comprimat azat pe fiRiere .$ml

(se poate recupera continutul documentului dacă nu e$istă imprimantă instalată Ri se tipăreRte pe

una virtuală prin internet e$plorer"

7/18/2019 Curs_TIC


7/18/2019 Curs_TIC


Te$tul, indiferent de modul %n care va arăta el %n final Ri indiferent de formatul de pagină pe

care va fi tipărit, treuie copiat de pe un manuscris sau introdus direct, chiar pe timpul elaorării

lui. &e măsură ce introduceQi caracterele (litere, cifre Ri simoluri" de la claviatură ( "e#board "

cuvintele apar pe ecran e$act %n felul %n care aQi scrie la maRina de scris clasică, mecanică sau

electromecanică.

#$istă totuRi o diferenQă' %n cadrul aceluiaRi paragraf, la sfârRit de rând (la marginea din

dreapta" avansul la rândul următor se face automat, fără intervenQia utilizatorului. Se elimină astfel

ceea ce o dactilografă numeRte retur de car, utilizatorul putându-se concentra mai ine asupra

lucrului. vansul ?forQat? la un rând următor sau introducerea unui rând ?gol? se face prin apăsarea

tastei #0T#6.

$otă' prezentul paragraf %ncepe cu ?#$istă? si se termina cu cuvântul #0T#6.

*a culesul unui te$t treuie să Qinem cont de câteva reguli. cestea sunt'

Reula nr.1 Începutul unui paragraf nou se face după un rând gol sau distanQat faQă de marginea

din stânga cu un T;) e$cepQie de la regulă o face doar primul paragraf.

Reula nr. upă semnele de punctuatie - punct(.", virgulă (,", două puncte ('" Ri punct Ri

virgulă()" se lasă un spaQiu lier) e$cepQie de la regulă se face la sfârQit de paragraf.

Reula nr.2 *a sfârRitul unei propoziQii (fraze", indiferent dacă se termină cu un semn de

punctuaQie sau un alt semn (de e$clamare, de %ntreare etc." se lasă un spaQiu lier) e$cepQie de laregulă se face la sfârQit de paragraf.

Reula nr.< Când se utilizează paranteze, %ntre te$t Ri paranteze nu se lasă spaQiu nici la %nceput

nici la sfârRit.

#$emplu pentru regula nr.G' (te$t %ntre paranteze" - C+6#CT( te$t %ntre paranteze " - I0C+6#CT

. ;or'atarea la nivel de caracter8 %araraf Fi %ain,

a. ;or'atare la nivel de caracter

&entru stailirea unui font dorit se foloseRte meniul &ornire, si apoi din fereastra 5ont' 5ont,

SpaQiere caractere. +peraQiile de formatare la nivel de caracter se fac prin selectarea opQiunilor din

5ont.

7/18/2019 Curs_TIC


Sunt puse la dispoziQie o varietate de fonturi, dintre care cele mai utilizate sunt' Times 0e4

6oman, rial, etc. &entru fiecare tip de font poate fi stailit un stil de font' oiRnuit, cursiv, aldin,aldin cursiv. Se stailesc apoi dimensiunea caracterelor, culoarea fontului, stilul de suliniere,

respectiv efecte.

*a nevoie se pot folosi opQiunile din SpaQiere caractere' scara, spaQiere Ri poziQie

&. ;or'atare la nivel de %araraf

5ormatarea la nivel de paragraf se realizează cu a!utorul opQiunilor din fereastra de dialog ce

se oQine prin selectarea opQiunii &aragraf 8 utonul dreapta al mouse-ului sau din meniul &ornire.

Sunt prezente două cadre' Identări %i spa&iere, respectiv 'f(r%ituri de linie %i de pagină.

7/18/2019 Curs_TIC


7/18/2019 Curs_TIC


Alinierea te3tului

5ereastra de dialog )aragraf conQine %n grupul Aliniere

opQiuni ce permit stailirea modului de aliniere orizontală a

te$tului %n pagină, e$istând Ri pe ara de utoane

)ornire câte un uton pentru fiecare tip de aliniere'

- aliniere Ela stângaF 8 toate liniile paragrafului vor fi aliniate la marginea din stânga paginii)

- aliniere Ela dreaptaF 8 toate liniile paragrafului vor fi aliniate la marginea din dreapta paginii - aliniere EcentratF 8 toate liniile paragrafului vor fi aliniate la centru

- liniere Ela stânga Ri la dreaptaF 8 toate liniile din te$tul selectat (sau din paragraful %n care

se găseRte cursorul" vor fi aliniate la marginea din stânga Ri din dreapta prin modificarea

dimensiunii spaQiilor dintre cuvinte.

2. "ara'etri de for'atare la nivel de %ain,

5ormatarea la nivel de pagină are %n vedere dimensiunile Ri marginile paginii Ri numerotarea

paginilor.

&entru stailirea parametrilor pentru o pagină se alege din spect pagină IniQializare pagină

ce conQine trei cadre' *argini, +(rtie Ri Aspect

7ărimea marginilor se poate face prin selectarea cadrului *argini , prin completarea

câmpurilor corespunzătoare Sus, Stânga, Vos, reapta, &entru %ndoire respectiv &oziQia %ndoitură.

+rientarea paginilor se face prin selectarea cu mouse-ul pe pictograma Tip portret sau Tip vedere.

Se poate opta pentru pagini %n oglindă, două pagini pe aceeaRi foaie Ri paginare tip carte.

Cadrul +(rtie permite alegerea tipului de pagină' G, Scrisoare, &lic.

Cadrul Aspect permite setarea parametrilor pentru %ntregul document, secQiune, etc.

7/18/2019 Curs_TIC


<. In$erareata&elelor

&entru

inserarea unui tael %ntr-un document procedămastfel'#fectuăm clic stânga pe Meniul In$erare apoi

pe instrumentul Ta&el

cest instrument oferă posiilitatea in$er,riita&elului %n trei moduri'

• Cu a!utorul mouse-ului selectăm numărul decoloane iș numărul de rânduri

• legând op iuneaț GIn$erare ca ta&elHapare o fereastră %n care introducem numărul derânduri iș numărul de coloane ale taeluluii alte op iuni deș ț afi are a taeluluiș

• legând op iuneaț GDe$enare ta&elH taelul seconstruie te prinș desenarea ordurilor. În acest cazcursorul mouse- ului se transformă %n creion.

6ezultatul o inut'ț inserarea unui tael cupatru rânduri i cinciș coloane %n pozi ia unde seț

afla cursorul %n document.

7/18/2019 Curs_TIC


6ezultatul o inut'ț inserarea unui tael cu două rânduri i cinciș

coloane %n pozi ia unde se afla cursorul %n document.ț

+ dată cu inserarea %n document a unui tael apare i panglicaș

cu instrumente specifice, numită .nstrumente tabel/ i unde suntș

grupate instrumentele necesare modificării i personalizării taelului inserat.ș

O%era ii care %ot fi efectuate a$u%ra unui ta&elț

'&inarea celulelor ' selectăm celulele W clic dreapta pe selec ie Wț mbinare celule

6ezultatul %n urma %minării'

!cindarea celulelor 8%mpăr irea unei celule %n mai multețrânduri i/sau coloane'ș

clic dreapta %n celulă W !cindare celule. pare o fereastră %n care introducem numărul coloanelor i al rândurilor pe care dorim să le o inem %n urma scindării.ș ț

6ezultatul %n urma scindării'

7/18/2019 Curs_TIC


In$erare r4nduri / coloane / celule în ta&el se efectuează clicdreapta %n interiorul taelului %n locul unde dorimsă se efectueze inserarea i alegem o op iune,ș ț

adică'

U'%lere cu culoare selectăm celulele 8 clic pe utonul U'&rire 8 de pe panglica cu instrumente.nstrumente tabel/ i alegem culoarea dorită sau clic pe utonulș U'&rire de pe panglica cuinstrumente a meniului "ornire.

7odificarea ordurilor unui tael'#fectuăm clic dreapta %n interiorul taelului 8 alegem

op iuneaț

orduri i u'&rireJș

pare o fereastră %n care alegem stilul liniei, culoarea,grosimea i unde se aplică.ș

In$erarea for'elor Efectu,' clic $t4na %e 'eniul In$erare K ;or'ealegem forma dorită i o trasăm cu a!utorul mouse-ului pe suprafa a de lucru.ș ț

Instrumentele pentru modificarea formelor se află pe panglica cu

instrumente numită GIn$tru'ente de de$enH

Cu a!utorul acestor instrumente formele pot ficolorate, conturate, li se pot

aplica diferiteefecte i li se poate staili pozi ia fa ă deș ț ț

te$tul introdus sau fa ă de restul formelor.ț

7/18/2019 Curs_TIC


In$erarea i'ainilor i a 'iniaturilor ș

Efectu,' clic $t4na %e 'eniul In$erare K I'aine $au Miniatur,

În cazul i'ainilor , apare o fereastră prin intermediul căreia secaută i se localizează imaginea dintr-un fi ier, se selectează apoi seș ș

inserează %n document.Imaginile salvate pe hardul calculatorului pot proveni din descărcareade pe aparate foto - digitale sau din scanarea unor imagini.upă inserarea imaginii, aceasta poate fi prelucrată folosindinstrumentele de pe panglica

GIn$tru'ente i'aineH.

Cu a!utorul acestor instrumente poate fi modificat contrastul, luminozitatea, pozi ia fa ă deț ț

te$t, dimensiunea, stilul imaginii.

În cazul Miniaturilor se inserează miniaturi su formă de desene, sunete, filme sau fotografiispecifice aplica iei +ffice (le regăsim i %n celelalte aplica ii ale pachetului +ffice 8 #$cel, &o4er ț ș ț

&oint" grupate %n diferite colec ii.ț

In$erarea ilu$tra iilor ț !'artArt ceste ilustra ii sunt folosite pentru a comunica vizual informa ii i variază de la liste graficeț ț ș

i nomograme până la grafică mai comple$ă.ș

Efectu,' clic $t4na %e 'eniul In$erare K !'artArt

7/18/2019 Curs_TIC


In$erarea diara'elor Efectu,' clic $t4na %e

'eniul In$erare K Diara',

&ot fi inserate diferite tipuri de diagrame iar personalizarea acestora se face utilizândinstrumentele specifice aflate pe panglica

GIn$tru'ente diara',H

In$erare @ord Art # uri ($criere arti$tic,+

Efectu,' clic $t4na %e 'eniul In$erare K @ordArt

legem modelul dorit, apare o fereastră %n care se introduce te$tul după care acesta este inserat %n document %n locul unde era pozi ionat cursorul.ț

*a fel ca %n cazul celorlalte oiecte modificarea @ordrt - urilor se face utilizând instrumentelespecifice.

7/18/2019 Curs_TIC


<. ;inalizarea %relucr,rii docu'entuluiIniializarea %ainii

spectul unui document nu depinde numai de formatarea lanivel de caracter Ri paragraf ci Ri de alegerea formatului de hârtie, destailirea dimensiunilor marginilor Ri de orientarea paginilor.

Toate aceste opQiuni sunt grupate %n meniul A$%ect %ain,.&anglica cu instrumente a acestui meniu conQine instrumente pentru'

• Iniializarea %ainii' 7argini, +rientare, imensiune,

Coloane, Întreruperi

&entru iniQializarea paginii folosim instrumentul Marini K Marini %articularizate

pare fereastra - Iniializare %ain, %n care se efectueazămodificările dorite de utilizator.

•

;undalul %ainii InscripQionare te$t, ;ordură pagină, Culoare pagină

Antet Fi $u&$ol

7/18/2019 Curs_TIC


+ altă etapă care treuie parcursă %naintea finalizării prelucrării documentului esteintroducerea anteturilor, a susolurilor Ri numerelor de pagină. ConQinutul din antet apare %n parteade sus a fiecărei pagini imprimate iar conQinutul din susol apare %n partea de !os a fiecărei paginiimprimate.

um procedăm pentru introducerea unui antet sau a unui subsol- 5ie folosim 7eniul' In$erare K Antet $au In$erare K!u&$ol.

tât pentru antet cât Ri pentru susol avem posiilitatea alegerii modului de afiRare a conQinutuluiacestora.

5ie efectuăm dulu-clic %n zona marginii de sus a documentului, pentru introducerea unui antet,

respectiv dulu-clic %n zona marginii de !os pentru susol.

tunci când este introdus un antet sau un susol apare panglica cu instrumente specifice.

7/18/2019 Curs_TIC


um procedăm pentru numerotarea paginilor documentului&entru numerotarea paginilor putem folosiinstrumentele de pe panglica In$tru'ente antet Fi

$u&$ol sau utilizăm meniul In$erare K Nu',r de%ain,.

Ti%,rirea docu'entului Înaintea imprimării unui document tehnoredactat este indicat să fie previzualizat, pentru a vedeacum va arăta tipărit. ceastă operaQie se realizează astfel'#fectuăm clic stânga pe utonul Office Ri alegem opQiunea I'%ri'are # E3a'inare înainteai'%ri',rii

9a apărea o fereastră %n care putem vizualiza documentul %n mai multe moduri (o pagină, douăpagini pe ecran".

7/18/2019 Curs_TIC


În acest mod de vizualizare nu se pot face modificări asupra conQinutului documentului. &entrurealizarea modificărilor se %nchide această fereastră Ri se revine %n document.

in fereastra E3a'inare înaintea i'%ri',rii se poate trece %n fereastra Iniializare %ain,8dacă treuie făcute modificări sau se poate trece direct la imprimarea documentului efectuând clicpe instrumentul I'%ri'are. cest instrument deschide fereastra %n care se introduc opQiunile de imprimare a documentului,adică'

- Imprimanta cu care se varealiza tipărirea

- &roprietăQile imprimanteiselectate

- Intervalul de pagini care vafi tipărit

- 0umărul de copii aledocumentului

- Ce anume sa va imprima- &aginile pare sau cele

impare ale documentului- +pQiuni de panoramare

În cazul %n care nu sa poate realiza imprimarea pe hârtie a unui document se poate alegeimprimarea acestuia %ntr-un fiRier, alegând opQiunea I'%ri'are în fiFier din fereastra I'%ri'are.

legând această opQiune va apărea o fereastră %n care se introduce numele fiRierului Ri se

alege locul unde se va salva.

"rezent,ri 'ulti'edia

"O@ER"OINT B

Aru'ent

&rolematica utilizării Tehnologiei InformaQiei Ri a ComunicaQiilor %n crearea Ri dezvoltarea

proiectelor educaQionale este una de actualitate pentru toQi actorii din sistemul educaQional.

În societatea secolului KKI, ca societate azată pe cunoaRtere, procesele de instruire,

respectiv de autoinstruire, nu mai pot fi concepute fără a!utorul calculatorului. Xcolii i se cere tot

mai imperativ să se adapteze noilor realităQi, să asimileze universul deschis prin intermediul

Tehnologiei informaQiei Ri a comunicaQiilor, iar profesorii treuie să %nQeleagă Ri să folosească tot

mai multe informaQii, %n moduri din ce %n ce mai comple$e Ri sutile, să manifeste o vie curiozitate

intelectuală, capacitate de adaptare, creativitate.

În acest conte$t, nevoile de formare ale cadrelor didactice sunt orientatate tot mai mult spre

acele cursuri care %narmează omul de la catedră cu instrumentele necesare depăRirii arierelor de

7/18/2019 Curs_TIC


comunicare ce %i separă uneori radical Ri ireversiil pe elevi de profesorii lor. #$perienQa de fiecare

zi ne arată că oamenii reQin mai ine informaQiile ce utilizeză stimuli vizuali Ri auditivi.

cesta este motivul pentru care am considerat utilă Ri eficientă includerea %n acest curs a

unui capitol care să ofere profesorilor competenQele necesare integrării elementelor multimedia %n

demersul didactic.

e ce &o4er &ointU &entru că este un instrument simplu Ri eficient %n crearea Ri susQinerea

unor prezentărilor, oferind posiilitatea de a structura eficient informaQiile Ri de a le transmite %ntr-

un mod atractiv Ri dinamic, utilizând te$t Ri elemente multimedia.

1. Noiuni introductive

În general, o prezentare poate fi definită ca o e$punere coerentă Ri organizată, destinată

transmiterii unor informaQii legate de o anumită temă, către un pulic.

+ prezentare multimedia presupune %minarea elementelor foto, audio Ri video, %ntr-o forma

atractivă, interactivă care să asigure impact informaQiei transmise.

În realizarea unei prezentări, treuie avute %n vedere atât scopul urmărit cât Ri auditoriul

căruia ne adresăm. &entru ca prezentarea să %Ri atingă scopul, treuie să aiă oiective clare,

informaQia să fie structurată pe secQiuni distincte, cu succesiuni Ri cone$iuni logice pe care

auditoriul le poate %nQelege Ri urmări. e asemenea treuie acordată atenQie deoseită alegeriicaracterelor, culorilor, animaQiilor, tranziQiilor astfel %ncât prezentarea să fie clară, atractivă, liziilă,

să e$iste o armonie %ntre aspect Ri conQinut. Supra%ncărcarea prezentării cu te$t, imagini, culori,

sunete, animaQii ar putea deveni oositoare Ri va distrage atenQia pulicului.

Ca si modalitati de prezentare amintim' rularea materialului pe un simplu monitor C6T sau

*C, videoproiectarea, multiplicarea Ri răspândirea prezentării pe suport elecronic sau prin

Internet.

&entru a oQine de la o prezentare &o4er &oint rezultatele scontate, se va evita cititul te$telor direct de pe slide-uri. + prezentare orală ar treui să fie a$ată pe comunicarea interactivă Ri pe

ascultare, nu pe lectura impersonală către audienQă. Cititul transformă o prezentare %ntr-o %nRiruire

de informaQii fără valoare.

Interactivitatea, ascultarea activă, comunicarea eficientă %ntr-o prezentare se realizează printr-

o temeinică pregătire prealailă a suiectelor aordate.

. De$c7iderea/nc7idera a%licaiei "o*er"oint B

7/18/2019 Curs_TIC


eschiderea aplicaQiei se face fie prin dulu-clic pe pictograma &o4er&oint (dacă e$istă pe

des-top", fie urmând calea' !tart 0 All Programs 0 Microso%t O%%ice 0 Microso%t O%%ice

Po1erPoint 2334 )*a lansarea %n e$ecuQie a aplicaQiei &o4er&oint se deschide %n mod automat o

prezentare nouă cu numele implicit &rezentare 1.

Închiderea aplicaQiei se poate face fie accesând utonul +ffice Ri alegând opQiunea Închidere, fie

utilizând utonul de %nchidere al ferestrei &o4er&oint)

5iRierele standard create cu &o4er&oint :33H pot avea două e$tensii, %n funcQie de modul %n care

vor fi utilizate'

• .%%t3 8fiRiere prezentare. cest format este utilizat %n faza de construire a prezentării)

9ersiuni anterioare ale aplicaQiei &o4er&oint nu permit deschiderea acestora.

• .%%$3 8 fiRiere &o4er&oint Sho4- cestea sunt fiRiere e$ecutaile Ri pot rula pe orice

calculator, indiferent dacă aplicaQia &o4er&oint este sau nu instalată pe ele.

2.Interfaa a%licaiei "o*er"oint

5igura A.1.

#lementele de ază ale interfeQei sunt' ara de titlu, ara de meniuri, panglica de instrumente,spaQiul de lucru, ara de stare.a" ara de titlu conQine'

• utonul o%%ice• denumirea Ri tipul fiRierului• ara de acces rapid• utoanele pentru minimizare Ri %nchiderea aplicaQiei

utonul Office 8 permite accesarea celor mai uzuale operaQii' crearea unui fiRier nou,

deschiderea unui fiRier e$istent, salvarea, imprimarea, %nchiderea, setarea unor opQiuni etc. e

7/18/2019 Curs_TIC


asemenea oferă posiilitatea accesării celor mai recente documente deschise cu aplicaQia

&o4er&oint

5igura A.:

ara Acce$ ra%id oferă posiilittaea accesării rapide a

comenzilor pentru salvarea documentului, anularea Ri ree$ecutarea

unei comenzi.

;utonul din ara de acces rapid permite deschiderea listei

ascunse pentru particularizarea arei de instrumente %n care pot fiadăugate/ascunse elemente %n ara de instrumente prin

ifarea/deifarea acestora. e asemenea panglica de instrumente

poate fi ascunsă/vizualizată %n %ntregime cu a!utorul opQiunii Minimizare panglică+

&. ara de 'eniuri cuprinde meniurile cu comenzile &o4er&oint, grupate ca %n figura de mai !os.

5igura A.A

d. "anlica de in$tru'ente ccesarea fiecăruia din meniuri determină afiRarea unei altepanglici de instrumente, cuprinzând comenzile din meniul respectiv

&anglica de instrumente corespunzătoare meniului &ornire este e$emplificată %n figura de

mai !os'

5igura A.G

7/18/2019 Curs_TIC


Cu a!utorul comutatorului Riglă din meniul 5izualizare6 poate fi afiRat Ri instrumentul rigla ce

permite setarea rapidă a marginilor fiecărui diapozitiv Ri afiRarea de informaQii privitoare la poziQia

unor oiecte incluse %n diapozitiv.

;utoanele de tipul' vor dezvolta la activare un sumeniu, iar cele de tipul' determină

afiRarea unei o$e de dialog pentru setarea unor opQiuni. ;utonul de 7elp 8 afiRează o

fereastră %n care se oferă asistenQă pentru diverse operaQii din )o.er)oint /001

"anoul de dia%ozitive 8 se afiRează %n stânga ferestrei Ri afiRează miniaturi ale diapozitivelor,

fiind util Ri la trecerea rapidă de la un diapozitiv la altul.

arele de defilare, orizontală Ri verticală 8permit deplasarea rapidă %n document. +peraQii cu

prezentări

e. ara de $tare este situată %n partea inferioară a ferestrei, furnizând informaQii despre fiRierul

)o.er)oint curent' numărul diapozitivului curent/numărul total de diapozitive ale fiRierului, lima %n

care e considerat te$tul, utoane referitoare la stilul de afiRare, procentul de afiRare.

<. Crearea8 $alvarea8 de$c7iderea fiFierelor "o*e"oint

<.1. Crearea unei noi %rezent,ri

se face utilizând utonul Office K NouK"rezentare neco'%letat, K Creare.

0oua prezentare va primi, automat, numele &rezentare1, &rezentareA..., urmând ca, la prima

salvare, acesta să fie %nlocuit cu cel dat de utilizator.

<.. !alvarea unei %rezent,ri noi se face astfel'

• cu utonul Office K !alvare K "rezentare "o*er"oint (fiRier .%%t3"/E3%unere

"o*er"oint (fiRier .%%$3"

•

sau prin utonul !alvare din ara Acce$ ra%id.Se va afiRa o o$ă de dialog %n care se cere numele fiRierului, locul de pe disc unde se face

salvarea Ri tipul fiRierului (.ppt$ sau .pps$". &rezentările care au numele implicit &rezentare 1, :....

treuie salvate su un alt nume.

&o4er&oint ne permite salvarea unei prezentări %n alt format decât .""TX. (&entru aceasta folosim

Office K !alvare ca K Alte for'ate". &rezentarea poate fi salvată %n format .""T/.""! (pentru

a putea fi deschise cu versiunile +ffice anterioare", .TXT (pentru a putea fi deschise cu aplicaQia

$otepad din @indo4s", .RT; (6ich Te$t 5ormat 8 pentru a putea fi deschise cu aplicaQia 2ord)ad din @indo4s", .)TML sau .)TM (pentru a fi folosit ca viitoare pagină de Internet", Ralon

(template 8 pentru a fi folosite ca ază pentru crearea altor prezentări".

7/18/2019 Curs_TIC


Salvarea unei prezentări e$istente Se face cu utonul O%%ice 0 !al$are sau cu utonul Salvare

din ara cces 6apid sau cu CtrlNS.

&entru a salva fiRierul %n alt loc (disc Ri/sau folder" din sistem folosim utonul Office W !alvare caW "rezentare "o*er"oint (fiRier .%%t3"/E3%unere "o*er"oint (fiRier .%%$3". ialogul afiRat ne

va permite să alegem discul Ri apoi folderul %n care vrem să salvăm prezentarea, după care

confirmăm cu !alvare. stfel se creează, de fapt, o copie a fiRierului %n alt loc din sistem, iar din

acest moment, se lucrează asupra acestei copii Ri nu asupra originalului.

<.2. De$c7iderea unui %rezent,ri

&entru a deschide o prezentare e$istentă se utilizează utonul 3ffice W 4eschidere sau

cominaQia Ctrl:O. &utem avea simultan deschise mai multe prezentări Ri %n acest caz pentru fiecare

prezentare deschisă se afiRează câte un uton %n ara de aplicaQii @indo4s. ltima fereastră

deschisă este fereastra activă (toate comenzile acQionează asupra ei".

Trecerea de la o prezentare la alta se face cu un clic pe utonul din ara @indo4s de

aplicaQii aferent prezentării dorite sau cu 9izualizare 5 fila 5ereastra 5 utonul Comutare

ferestre.

.5izualizarea unei %rezent,ri

În &o4er&oint avem la dispoziQie G moduri principale de vizualizare'

• 9izualizare normală

• 9izualizare Sortare diapozitive

• 9izualizare &agină de note

• 9izualizare #$punere diapozitive

5iecare nouă prezentare se deschide %n vizualizarea normală. Trecerea la alt mod devizualizare se realizează din fila 5izualizare, %n care se alege una dintre cele G moduri

amintite. În figura >.1 sunt marcate aceste opQiuni.

7/18/2019 Curs_TIC


5igura >.1

a. 5izualizarea Nor'al, În acest mod de vizualizare proiectăm prezentarea, adaugăm te$t, imagini Ri alte oiecte. În

acest mod avem patru zone de lucru e$emplificate %n figura :.1.:.

5igura >.:

1 5ila schiQă ( atunci când fila !c7i, este viziilă". fiRează te$tul diapozitivelor %n formă de

schiQă.

:. 5ila diapozitive ( atunci când fila Dia%ozitive este viziilă". cesta este locul %n care se

pot vizualiza diapozitivele prezentării ca imagini reduse. ici avem posiilitatea de a rearan!a,

adăuga sau Rterge diapozitive. Ri de a avea o imagine de ansalu a prezentării.

A. &anoul diapozitiv se afiRează %n partea din dreapta. fiRează o vizualizare de mari

dimensiuni a diapozitivului curent. În acest mod de vizualizare, %n diapozitivul curent se pot

adauga te$t, imagini, diagrame, oiecte desenate, etc.

G. &anoul note. In acest panou aflat su panoul diapozitiv se pot introduce note atasate

diapozitivului curent. ceste note se pot imprima Ri utiliza %n timpul e$punerii de diapozitive.

&. 5izualizarea !ortare dia%ozitiv

7/18/2019 Curs_TIC


În acest mod de vizualizare avem o e$punere a diapozitivelor su forma de imagini reduse.

ici putem schima ordinea diapozitivelor din prezentare tragând cu mouse-ul un diapozitiv %n

poziQia dorită.

c. 5izualizarea "aina de note

#ste un mod de vizualizare care permite inserarea de note %n panoul Note.

d. 5izualizarea E3%unere dia%ozitive

In acest mod diapozitivele vor fi afiRate pe %ntreg ecranul, la fel ca %n cazul prezentării reale.

Se utilizează pentru a vedea cum va arata prezentarea reala' cu filme, animaQii, efecte de

tranziQie, etc. #ste recomandat ca %naite de finalizare să se analizeze prezentarea %n acest

mod.

. A$%ecte Fi Fa&loane

.1. A$%ecte

spectele sunt modele de aran!are a te$telor Ri oiectelor unui diapozitiv. + prezentare

poate conQine unul sau mai multe aspecte. #$istă aspecte standard disponiile %n &o4er&oint

:33H dar se pot crea Ri aspecte noi.

Când deschidem o prezentare nouă

apare aspectul implicit denumit

Dia%ozitiv titlu. ar poate fi ales un altaspect. &entru aceasta selectăm

diapozitivul pentru care vrem să stailim

aspectul Ri cu clic pe utonul drept al

mouse-lui deschidem meniul conte$tual

din care alegem A$%ect. Selectăm

aspectul potrivit pentru diapozitivul

selectat.In figura =.1 se pot vedea câteva aspecte

standard. 5igura =.1

7/18/2019 Curs_TIC


e asemenea se poate alege Ri

schema de culori pentru fundal, selectând

diapozitivul dorit apoi cu clic dreapta

deschidem meniul conte$tual Ri alegem

;or'at fundal.

Se va deschide fereastra de dialog din

figura =.: din care putem alege o umplere

a fundalului cu o singură culoare, cu un

degradY, cu o imagine, sau o te$tură.

5igura =.:

.. a&loane

&o4er&oint are o mulQime de Raloane care ne a!ută să dăm prezentării un aspect plăcut Ri

adecvat conQinutului, pulicului Qintă Ri cote$tului susQinerii prezentării. n Ralon conQine o

schemă de culori Ri un design al diapozitivului. Când spunem design ne referim la culoarea de

fond, o anumită formatare a te$tului precum Ri la grafica de fundal.

&entru a alege un design se acQionează utonul +ffice Ri se alege opQiunea Nou .in meniul care se va deschide se alege opQiunea a&loane in$talate. Selectăm un model

care se potriveRte prezentării noastre din lista care se deschide, apoi dăm clic pe utonul

Creare.

&utem de asemenea căuta Raloane pe internet selectând din meniul Office opQiunea

Micro$oft Office Online. legem o tematică adecvată prezentării noastre apoi dăm

Do*nload.

B. ;olii Ma$ter Toate diapozitivele dintr-o prezentare au la ază un aspect ales din lista de aspecte

disponiile sau creat de utilizator. cest aspect poate fi formatat ca folie master. 5iecare

aspect folosit %n prezentare poate fi formatat, iar formatarea se aplică tuturor diapozitivelor care

au acel aspect. e e$emplu putem formata ca toate diapozitivele de un anumit aspect să aia

titlul scris cu font Courier 0e4 de culoarea alastru. linierea titlului să fie la o anumita

distanQă de marginea stângă. 5iecare diapozitiv cu acel aspect să aiă inserată o siglă sau o

poză %ntr-o poziQie stailită. Să vedem %n continuare cum se lucrează cu foliile master. vând prezentarea deschisă, se selectează fila 5izualizare din meniu. poi se selectează

Coordonator de dia%ozitive. ceRti paRi sunt ilustraQi %n figura H.1.

7/18/2019 Curs_TIC


5igura H.1

În urma acestei acQiuni se adaugă %n meniu opQiunea Coordonator de dia%ozitive. 9or

apare %n partea de !os a ferestrei două panouri' %n stânga aspectele (%n al, necompletate" Ri %n

dreapta aspectul curent pe care il vom putea formata %n continuare. &e acesta se va lucra

pentru a formata toate diapozitivele care au acest aspect.

&entru a insera o poză, imagine, sau alt oiect %ntr-o folie master vom selecta meniul

In$erare Ri de acolo vom alege oiectul dorit.

&entru a Rterge un oiect dintr-o folie master ne poziQionam pe oiectul respectiv Ri dăm clic

dreapta. in meniul care se deschide alegem decupare. Tot %n acest meniu mai găsim opQiuni

de formatare a imaginii sau oiectului.&utem insera %n fiecare diapozitiv data, titlul prezentării Ri numarul diapozitivului.

&entru aceasta selectăm meniul In$erare apoi alegem Antet Fi $u&$ol. În fereastra care

se deschide vom staili ce anume să apară %n susolul paginii. Se poate include %n diapozitiv

data actualizată momentului prezentării sau o data fi$ată , de e$emplu a realizarii materialului.

e asemenea dacă se ifează nu'ar dia%ozitiv diapozitivele prezentării vor fi numerotate.

CăsuQa $u&$ol va fi ifată dacă dorim ca %n susolul diapozitivelor să fie %nscris un titlu sau o

informaQie necesară. &utem seta ca prima pagină să nu conQină aceste informaQii prin ifareacasuQei corespunzătoare. poi apăsăm utonul !e a%lic, sau !e a%lic, %entru toate pentru a

aplica aceste setări. rmăriQi aceste opQiuni %n figura H.:.

7/18/2019 Curs_TIC


5igura H.:

. Corectarea auto'at, a te3tului

&rogramul 7icrosoft &o4er&oint :33H corectează implicit anumite tipuri de te$t pe măsură ce

acestea sunt tastate. ceste corectări ale te$tului se efectuează urmând paRii'

1. utonul Office :. O%iuni "o*er"oint

A. 5erificare

Caseta de dialog care apare este

următoarea'

7/18/2019 Curs_TIC


ici se găsesc opQiuni pe care le-aQi %ntâlnit de!a la programul 7icrosoft @ord.

. Ani'aii

.1. Ani'aii %redefinite

&rezentările sunt mai atractive dacă se utilizează animaQiile. &rogramul are un set de animaQii

predefinite care se pot aplica unui oiect din diapozitiv, unui diapozitiv sau %ntregii prezentări.

&aRii pentru realizarea animaQiilor sunt următorii'

1. 7eniul Ani'aii:. Clic pe lista cu animaQiiA. Cu a!utorul arei de derulare selectaQi din listă o animaQie predefinită

(e e$emplu terere"G. &entru vizualizarea animaQiei alese folosiQi opQiunea E3a'inare

.. Ani'aii %articularizate

&aRii pentru realizarea animaQiilor particularizate sunt următorii'

1. SelectaQi oiectul pe care doriQi să-l animaQi

:. legeQi din fila Ani'aii opQiunea Ani'aie %articularizat, A. În panoul din dreapta faceQi clic pe Ad,uare efect8 Intrare8 Ta&l, de Fa7. &entru

vizualizarea tuturor efectelor faceQi clic pe Mai 'ulte efecte.

7/18/2019 Curs_TIC


Brupul Intrare 8 pentru intrarea cu efect a te$tului sau oiectului dorit

Brupul Accent 8 pentru adăugarea unui efect de mărire, micRorare sau rotirea unui oiect sau te$t

Brupul IeFire 8 pentru adăugarea unui efect de ieRire din diapozitiv asupra unui oiect sau te$tBrupul C,i de 'iFcare 8 pentru adăugarea unui efect care duce la deplasarea pe anumite căi sau

direcQii a unui oiect sau te$t.

.2. Eli'inarea efectelor de ani'aie

&entru eliminarea animaQiilor se selectează oiectul Ri din panoul cu Ani'aii %articularizate de

face clic pe Eli'inare.

1. Tranziii între dia%ozitiveTranziQiile sunt efecte aplicate %ntre diapozitive Ri au efecte asemănătoare animaQiilor. Se găsesc %n

meniul Ani'aii, fila Tranziie.

&aRii pentru aplicarea tranziQiilor asupra diapozitivelor sunt'

1. Sel

ect

are

a

diapozitivului:. in fila Ani'aii, grupul Tranziie la ace$t dia%ozitiv, clic pe unul dintre efecte

7/18/2019 Curs_TIC


A. &entru aplicarea efectului de tranziQie %ntregii prezentări se face clic pe utonul !e a%lic,

tuturor

G. 5iteza de tranziie se poate seta ncet8 Mediu sau Re%ede.>. in lista !unet de tranziie alegeQi un model de sunet care să %nsoQească tranziQia.

=. Trecerea de la un diapozitiv la altul se face La clic de 'ou$e

sau Auto'at după un anumit număr de secunde.

#liminarea efectelor de tranziQie se face după selectarea diapozitivului alegând opQiunea ;,r,

tranziie.

11. Rularea de %ro&, a %rezent,rii

acă prezentarea rulează fără intervenQia prezentatorului, atunci puteQi opta pentru

derularea diapozitivelor %n mod automat.

În meniul E3%unere dia%ozitive8 Confiurare, cu a!utorul opQiunii "rora'area

re%etiiilor se poate staili durata pentru fiecare diapozitiv, respective pentru rularea %ntregii

prezentări. acă prezentarea este %nsoQită de un discurs, atunci ar fi ine ca derularea

diapozitivelor să o

faceQi manual.

;ara Re%etiie are

utoane care au,

%n ordine, următoarele efecte'

1. Ur',torul 8 pentru deplasarea la următorul diapozitiv. "auz,2. Ti'% dia%ozitiv

7/18/2019 Curs_TIC


<. Re%etare. Durata întreii %rezent,ri

upă ultima %nregistrare apare mesa!ul următor'

În cazul %n careutilizatorul este de

accord cu timpul

%ntregii prezentări,

se face clic pe Da, %n caz contrar pe Nu Ri se repetă "rora'area re%etiiilor .

11.1. A$cunderea dia%ozitivelor într0o %rezentare

În cazul %n care la e$punerea finală nu doriQi să apară anumite diapozitive, acestea se pot

ascunde, din meniul E3%unere dia%ozitive, opQiunea A$cundere dia%ozitiv.

1. Lan$area %rezent,rii

tilizatorul %Ri creează o

prezentare %n &o4er&oint pentru a o e$pune cu a!utorul unui videoproiector, pe hârtie etc.

*ansarea prezentării se realizează din meniul E3%unere dia%ozitive astfel'

1.

acă se doreRte lansarea prezentării de la %nceput se

alege opQiunea De la înce%ut2. acă se doreRte lansarea prezentării de la

diapozitivul care este pe ecran la un moment

dat se alege opQiunea Din dia%ozitivul curent3. acă se doresc doar anumite diapozitive a fi prezentate, se face clic pe E3%unere

dia%ozitive particularizată Ri se staileRte care dintre diapozitive se vor prezenta.

7/18/2019 Curs_TIC


Trecerea de la un diapozitiv la altul se face cu clic de mouse sau cu tasta #nter. e

asemenea, se pot utiliza tastele-săgeQi de pe tastatură pentru navigarea %ntre diapozitive.

O&$ervaii

a" upă crearea prezentării, pentru a putea fi e$pusă, se

salvează ca Ri E3%unere "o*er"oint.

" &entru a derula o prezentare su formă de E3%unere

dia%ozitive se apasă tasta 5>.

acă %n momentul e$punerii prezentării doriQi să interveniQi, o puteQi

face, cu clic dreapta pe prezentare. Se deschide o listă cu opQiuni'

Ur',torul 8 duce la diapozitivul următor

Anteriorul 8 duce la diapozitivul care tocmai s-a prezentat

!alt la dia%ozitiv 8 se poate alege diapozitivul care să fie prezentat

%n acel moment

Ecran 8 se alege ecran al sau negru,

iar opQiunea Comutare programe

afiRează ara de stare

O%iuni indicator 8 opQiuni pentru

diferite notări care se pot face in diapozitiv(ca Ri uneltele din &aint"

"auz, 8 se lochează prezentarea

nc7eiere e3%unere 8 se %ncheie prezentarea.

!c7i'&area orient,rii (orizontal/vertical+ dia%ozitivelor

cestă casetă de dialog vă a!ută la dimensionarea

diapozitivelor, la numerotarea lor, la orientarea de tip &ortret

sau 9edere a diapozitivelor Ri a notelor de susol.

12. Ti%,rirea %rezent,rii

Tipărirea prezentării se face din utonul Office8 I'%ri'are.

Nu'e - StailiQi numele imprimantei la care doriQi să tipăriQi

prezentarea.

>on, de i'%ri'at 8 Toate' se tipăresc toate diapozitivele,Dia%ozitiv curent' adică se tipăreRte doar diapozitivul de pe

ecran, !elecia' adică se tipăreRte doar ce este selectat

7/18/2019 Curs_TIC


De i'%ri'at 8 pentru listarea Dia%ozitivelor i'%ri'ate8 "aini de note8 5izualizarea $c7i,

Color/tonuri de ri 8 pentru tipărire color, %n nuanQe de gri sau doar al-negru

Co%ii 8 câte copii să fie tipărite

"ro%riet,i 8 stailirea unor proprietăQi printre care Ri formatul de hârtie.

1<. In$erarea/for'atarea de o&iecte

1<.1.In$erarea de Cli%Art Fi i'aini

Cli% Art reprezintă o colecQie de imagini sau desene predefinite pe care le putem introduce

%n diapozitive. +dată cu lansarea pachetului Office B, Micro$oft introduce Ri colecQia Cli%

6aller9 care conQine %n plus elemente de sunet, clipuri video Ri grafică artistică.

&entru a deschide Cli% 6aller9 vom proceda %n unul din modurile'

I. #$ecutăm clic pe meniul In$erare apoi clic pe utonul din meniul Ilu$traii. În

fereastra care se va deschide, %n partea dreaptă, vom alege utonul POranizare

'iniaturiJF care va determina deschiderea unui noi ferestre %n care se găsesc o serie

de imagini organizate după diferite criterii.

In$erarea unui cli% intr0un dia%ozitiv

&resupunem că dorim să inseram clipul cu rad din imaginea de mai sus %n diapozitivulcurent.

&entru a realiza acest lucru, procedăm astfel'

7/18/2019 Curs_TIC


1. in meniul In$ert alegem optiunea Cli%Art.

1. #$ecutăm clic pe utonul Cli% Art .

:. #$ecutăm clic pe Oranizare 'iniaturiJ.

A. #$ecutăm clic pe categoria care reprezintă tipul clipului dorit, %n acest caz Auto$7a%e8 apoi pe

Mi$cellaneou$.

G. Selectăm clipul pe care dorim să %l inserăm, e$ecutând clic pe el.

>. #$ecutăm clic pe utonul Co%iere .

=. Închidem fereastra Cli% Art.

H. &oziQionăm cursorul %n diapozitivul %n care vrem să inserăm clipul Ri efetuăm clic

pe utonul Li%ire din meniul "ornire.

Imaginea oQinută va arăta astfel'

O&$ervaie+dată introdus %n diapozitiv, clip art-ul va fi tratat ca Ri un oiect, deci va putea fi mutat %n cadrul

diapozitivului, redimensionat etc.

In$erarea unei i'aini dintr0un fiFier

acă undeva pe disc avem un fiRier care conQine o imagine (poate fi Ri un sunet sau o

imagine video" pe care dorim să o inseram %ntr-un diapozitiv, vom proceda astfel'

1. Selectam diapozitivul %n care treuie inserată imaginea.:. in meniul In$erare alegem opQiunea I'aine. &e ecran va fi afiRată fereastra In$erare

i'aine.

7/18/2019 Curs_TIC


7/18/2019 Curs_TIC


:. Se poziQionează cursorul pe unul din marca!ele din colQurile imaginii Ri printr-o miRcare de

dragare se redimensionează imaginea.

A. Se elierează utonul mouse-lui.

O&$ervaie

spectul imaginii poate fi modificat prin aplicarea efectelor disponiile %n meniul "ornire8

sumeniul De$enare, aspectul final al diapozitivului depinzând doar de imaginaQia celui ce %l

realizează.

1<. Diara'e

iagramele reprezintă o modalitate mult mai e$plicită de a prezenta date. e aceea ele

sunt adesea utilizate %n prezentări. Se poate folosi o diagramă de!a creată sau se pot crea unele

noi. Inserarea unei diagrame %ntr-un diapozitiv se poate realiza %n trei feluri'

! folosind meniul InserareW 4iagram6 Insert W hart!

! folosind utonul de pe ara de utoane 'tandard .

! Selectând un diapozitiv care poate conQine taele Ri diagrame dând dulu clic pe simolul

de diagramZ din centrul diapozitivului.

*a efectuarea unui clic pe utonul din diapozitiv care permite inserarea unei diagrame, va

apărea un tael asemănător celui din #$cel %n care se pot introduce datele cărora le vom asociadiagrama creată.

7/18/2019 Curs_TIC


upZ introducerea datelor, pentru a finaliza graficul, va treui sZ daQi un clic oriunde in afara

graficului sau a ferestrei apZrute.

In paralel, se va asocia diagrama corespunzZtoare taelului.

aca aveti un grafic realizat Ri doriQi modificarea anumitor date va treui sZ editaQi graficul.

cest lucru se realizeaza, prin apelarea functiei *ditare date 8 din meniul derulant aparut, dupa ce

ati dat clic dreapta pe graficul pe care doriti sZ il modifica ƫi. &e ecran va apZrea fereastra de

editare %n care puteti modifica datele.

!c7i'&area culorii fundalului raficului / diara'ei

upa editarea graficului puteti modifica culoarea de umplere a graficului. aQi clic dreapta pe

suprafaQa diagramei Ri din fereastra apZrutZ alegeQi 8ormatare supra%a9: diagram:

!c7i'&area culorii ele'entelor co'%onente ale raficului

7/18/2019 Curs_TIC


&entru a modifica culorile unei serii, din graficul de!a definit, dati clic dreapta pe aceasta si

selectati optiunea 8ormatare serie de date6 Umplere Ri se alege culoarea doritZ. In aceasta

fereastra alegeti culoarea dorita, eventual si alte optiuni oferite de meniurile e$istente in aceasta

fereastra.

!c7i'&area ti%ului raficului / diara'ei

upa editarea graficului creat, puteti modifica tipul acestuia prin clic dreapta pe grafic Ri alegerea

din meniul Modi%icare tip serie diagram: a tipului de grafic dorit..

3 modalitate mai rapida de schimare a tipului graficului este cu a!utorul utonului e$istent pe ara

de instrumente a aplicatiei ( Modificare ti% diara'P+

1<. 2. !c7e'e oranizatorice (oranira'e+Crearea unei $c7e'e oranizatorice

n grafic Smartrt este o reprezentare vizuală a informa iilor i ideilor. ve i posiilitatea săț ș ț

crea i grafice Smartrt dacă alege i din mai multe aspecte pentru a comunica mai rapid, mai u or ț ț ș

7/18/2019 Curs_TIC


i mai eficient mesa!ul dvs. 7a!oritatea persoanelor creează con inut care constă numai din te$t,ș ț

chiar dacă ilustraiile i graficele a!ută pulicul să %n eleagă i să % i amintească informa iile maiș ț ș ș ț

ine decât te$tul.

in acest tip de diapozitiv se alege iustra9ie !martArt

Sau, din meniul nserare 5 !martArt .

in aceasta fereastrZ alegeQi tipul dorit Ri apoi apZsaQi utonul OQ. In cadrul diapozitivului va

apZrea schema %n care dumneavoastrZ puteQi introduce datele dorite.

In noul diapozitiv, pentru a putea introduce date, va treui sa dati dulu clic pe imaginea

corespunzatoare.

&e ecran va apare si o ara de instrumente specifica. Cu a!utorul acesteia puteQi realiza diferite

modificZri asupra schemei organizatorice.

Modificarea $tructurii ierar7ice a unei oranira'e

Se selectezZ structura pe care dorim sZ o modificZm Ri din meniul Aspect alegem structura

potrivitZ

7/18/2019 Curs_TIC


Ad,uarea8 Ftererea ele'entelor co'%onente ale ierar7iei

5aceQi clic pe ilustraQia Smartrt la care doriQi să adăugaQi forma,apoi faceQi clic pe forma

e$istentă localizată cel mai aproape de locul %n care doriQi să adăugaQi noua formă.&entru a insera

o formă la acelaRi nivel cu forma selectată dar urmând după aceasta, faceQi clic pe Adăugare

%ormă după.&entru a insera o formă la acelaRi nivel cu forma selectată dar %naintea acesteia,

faceQi clic pe Adăugare %ormă &nainte.&entru a insera o formă un nivel mai sus de forma

selectată, faceQi clic pe Adăugare %ormă deasupra.5orma nouă ia poziQia formei selectate, iar

forma selectată Ri toate formele selectate direct dedesutul ei sunt retrogradate fiecare cu câte un

nivel. &entru a insera o formă un nivel mai !os de forma selectată, faceQi clic pe Adăugare %ormă

dedesubt . 5orma nouă se adaugă după celelalte forme la acelaRi nivel.1

&entru a Rterge o componentZ , se selecteazZ Ri se aplicZ #elete+

&entru a putea copia, muta, roti sau redimensiona un oiect grafic, acesta treuie mai intii

selectat.

Selectarea, deselectarea unuia sau mai multor oiecte grafice se realizeaza astfel'

acă dorim să selectam un singur oiect grafic vom e$ecuta clic pe el.acă dorim să selectăm mai multe oiecte grafice procedam astfel'

1. [inem tasta !7ift apăsată.

:. #$ecutam clic pe fiecare oiect grafic in parte.

&entru a deselecta oiectele grafice selectate, e$ecutam clic in afara oiectelor selectate.:

!c7i'&area culorii de fundal8 Fi a culorii8 ro$i'ii8 $tilului liniei o&iectului de$enat

Se alege Contur %orme

" http#$$office%microsoft%com$ro& 'hid de iniƫiere (o)erpoint, C* din colecƫia +(rofesoul virtual, O--o .oft

7/18/2019 Curs_TIC


A%licarea unui efect de u'&r, a$u%ra unui o&iect de$enat

Rotirea $au $c7i'&area în olind, a unui o&iect $e face a$tfel

6otirea se poate face Ri prin apZsarea Ri Qinerea marca!ului de selectare de forma unui cerc

mic Ri verde care apare deasupra oiectului desenat.

Alinierea unui o&iect de$enat

Se face din meniul Aran;are0 Pozi9ionare obiecte0Aliniere

7/18/2019 Curs_TIC


Redi'en$ionarea unui o&iect de$enat

9om proceda astfel'

1. SelectZm oiectul grafic care treuie redimensionat. In !urul oiectului grafic vor aparemarca!ele de selectare ( cerculeQe".

:. &lasZm simolul mouse-ului pe unul din marca!ele de selectare si printr-o operaQie de dragare

fi$Zm dimensiunile dorite pentru oiectul grafic respectiv.

Aducerea unui o&iect în fa,8 în $%ate

Co%ierea8 'utarea8 Ftererea

Co%ierea unui rafic8 diara'e8 o&iect de$enat în cadrul %rezent,rii

&resupunem cZ avem urmatoarele diapozitive'

7/18/2019 Curs_TIC


in diapozitivul cu numarul :, dorim sa copiem faQa veselZ in diapozitivul cu numarul 1.

"% SelectZm oiectul grafic pe care dorim sZ le copiem, %n cazul nostru e$ecutam clic pe faQa

veselZ.

&% 5acem clic dreapta pe oiect Ri apare'

SelectZm Copiere

/% fisam diapozitivul 1 in modul, in acest diapozitiv dorim sa copiem faQa veselZ..

0% pZsZm clic dreapta Ri selectZm <ipire

iapozitivul 1 va apZrea astfel'

Documents

Curs_TIC