Curs10-Inginerie citotisulara

7/23/2019 Curs10-Inginerie citotisulara

http://slidepdf.com/reader/full/curs10-inginerie-citotisulara 1/39

Ingineria tisulara a pielii

Structura pielii



Pielea reprezintă organul cu cea mai mare pondere înorganism i are ca func ie principală rolul de protec ie a acestuia.ș ț ț

Este constituită în principal din epiderm, derm i hipodermș .

Epidermul - melanocite, celule Langerhans i Merkel.ș

Dermul reprezintă, în esen ă, esutul conjuncti dintreț ț

epiderm i hipoderm.ș Fibrele ce compun esutul conjunctiv de la nivelul dermului sunt colagenul si elastina.ț

Colagenul reprezintă 80% din greutatea uscată a dermului i oferă rezisten ă la tensiune,ș ț iar elastina asigură revenirea pielii la forma ini ială după deformare, adică elasticitatea.ț

O altă componentă importantă a dermului este substan a amorfă intercelulară.ț

Aceasta este formată din A !acid "ialuronic, dermatan sulfat i condroitin sulfat#ș

sintetiza i de fibroblaste i mastocite. licozaminoglicanii leagă apa, permi $nd astfelț ș ț

trecerea prin derm a nutrien ilor, "ormonilor i metaboli ilor, lubrifiază re eaua de fibre iț ș ț ț ș

asigură func ia dermului de amortizare a ocurilor.ț ș

Hipodermul, sau esutul su!cutanat, este localizat su! derm iț ș

cuprinde un strat de esut conjuncti i un strat de esut adipos.ț ș ț



Epidermul este format din cinci straturi celulare"stratul !azal, stratul spinos, stratul ganulos, stratullucid, stratul cornos.

tratul bazal sau germinati este reprezentat decelule cu!ice a ezate pe mem!rana !azală fiindș

principala sursă de reînnoire a epidermului. #elulele !azale se împart în celule stem i celule proliferatie.ș

La acest niel se află i celulele Merkel.ș

tratul spinos este format din $-% r&nduri de celulecu!oidale. #itoplasma acestor celule este mai sla!

!azofilă i con ine pigment melanic i granula iiș ț ș ț

'keratinozomi(.tratul granulos este format din $-% r&nduri de

celule turtite.tratul lucid apare doar la pielea mai groasă, fiind

reprezentat de un strat su! ire, translucid de celuleț

turtite.tratul cornos con ine celule keratinizate,ț

anucleate, par ial e)foliate. *eratina are rolul de aț

împiedica deshidratarea i pătrunderea apei sau a altorș

su!stan e cu molecule mari. +n cazul pielii mai groaseț

acest strat este !ine reprezentat, dar în cel al pieliisu! iri pot lipsi straturile granulos i lucid.ț ș



l doilea strat din componen a pielii, dermul, este format din esutț ț

conjuncti 'celule, fi!re i su!stan ă intercelulară( i ine în contactș ț ș

cu epiteliul prin intermediul mem!ranei !azale.

re rol de suport structural i nutri ional al epidermului.ș ț

Poate fi papilar în anumite zone sau reticular.

ermul papilar este format din esut conjuncti la) cu fi!re mai fineț

de colagen, reticulinice i elastice.ș #elulele predominante suntfi!ro!lastele i mastocitele.ș

ermul reticular reprezintă partea profundă a dermului, este formatdin esut conjuncti dens i determină elasticitatea pielii. #eluleleț ș

care predomină în dermul reticular sunt fi!ro!lastele i macrofageleș



altă componentă

importantă a dermului estesu!stan a amorfăț

intercelulară. ceasta esteformată dinglicozaminoglicani

sintetiza i de fi!ro!laste iț șmastocite" acid hialuronic,dermatan sulfat iș

condroitin sulfat.

/i!rele înt&lnite la nielul dermului sunt colagenul si elastina.#olagenul reprezintă 012 din greutatea uscată a dermului i oferăș

rezisten ă la tensiune, iar elastina asigură reenirea pielii dupăț

întindere la forma ini ială,ț adică elasticitatea.



Func iile pielii ț Printre cele mai importante func ii ale pielii se numără cea de receptorț

al stimulilor e)terni. Stimulii durero i i termici sunt recep iona i deș ș ț ț

termina iile neroase li!ere, cei tactili de discurile Merkel, stimulii deț

presiune sunt recep iona i de corpusculii Meissner i 3ater-Pacini. Pieleaț ț ș

are rol de barieră de protec ie împotriva agen ilor nociviț ț 'agen i chimici,ț

radia ii 43, antigeni, micro!i(.ț

Prin asculariza ia !ogată, pielea efectueazăț

termoreglareaorganismului. La nielul pielii are loc schim!ul de căldura cu mediulînconjurător. Pierderea de căldura se face prin procese de conduc ie,ț

conec ie, radia ie i eaporare i este reglată prin intermediul flu)uluiț ț ș ș

sangin, prin fenomene de asoconstric ie sau asodilata ie. 5landeleț ț

sudoripare au rolul de a e)creta compu ii rezulta i prin cata!olism.ș țe mare importan ă este iț ș func ia imunologică a pieliiț , îndeplinită

prin actiitatea celulelor Langerhans i 5ranstein, a mastocitelor iș ș

keratinocitelor, care sintetizează factori de stimulare ai coloniilor demacrofage.



Funcţia de protecţie are componentele"A.Funcţia de barieră cutanată între mediul e)tern 6i mediul

intern, făc&nd fa7ă unei du!le agresiuni antigenice" pe de o parte preine pătrunderea to)inelor e)terne în organism 6i pe de altă parte împiedică deshidratarea, pierderea de ioni 6i alte molecule8B. Funcţia de protecţie mecanică prin care pielea opune o anumerezisten7ă fa7ă de traumatismele directe sau prin trac7iune datorită

elasticită7ii sale8C. Funcţia de protecţie împotriva radiaţiilor prin care stratulcornos a!soar!e 6i reflectă cam %12 din radia7ii8 a!sor!irearadia7iilor se realizează prin pigmentul din piele, melanina, care

produce !ronzarea, însă e)cesul de e)punere este dăunător8D.Funcţia de termoreglare, pielea contri!uind la men7inereaconstantă a temperaturii8 preine supra&ncălzirea prin eaporareatranspira7iei 6i faorizează încălzirea corpului prin contrac7iamu6chilor erectori, ane)a7i firului de păr .



9Funcţia senorială care este una din func7iile de comunicare cumediul înconjurător, este îndeplinită de următorii receptori"9de durere 'termina7ii neroase li!ere(89de presiune 'corpusculii Pacini(89termici 'corpusculii *rause(89tactili 'corpusculii Merkel 6i Meissner(.

Figura &. 'ielea, barier( de protec)ie *mpotriva factorilor e+terni



9Funcţia imunologică, care este dată de epiderm 'celuleleLangerhans, keratinocitele, celulele nondeterminante( 6i derm

'histiocitele, macrofagele, limfocitele, mastocitele, plasmocitele(,a&nd puterea de a distruge produ6ii cu antigenitate mare proeni7i at&t din mediul e)tern c&t 6i din mediul intern.9Funcţia de reervor de celule embrionare utilă în transplantulde piele.9Funcţia de sinteă a filmului !idrolipidic 'mantaua acidă ategumentului datorită p:-ului său acid de %-;( care are rol de

protec7ie antichimică 6i de lu!rifiere a straturilor de suprafa7ă aleepidermului.

9Funcţia de suprafaţă respiratorie la nielul căreia serealizează schim!ul de gaze.9Funcţia de comunicare" pielea reflectă anumite stăriemo7ionale prin schim!area culorii 'ro6ie, palidă( 6i poate

semnaliza prezen7a unei afcetiuni.



Afectiuni

#auzele majore ale deficien elor dermale sunt leziunile proocateț

prin arsuri, rănile cronice de lungă durată 'ulcerele enoase i celeș

proocate de dia!et sau presiune(, traume, e)ciziile tumorilor dermale

sau alte afec iuni dermale.ț

rsura este o leziune a îneli ului cuanat produsă în urma unuiș

traumatism fizic 'termic, electric, radia ii( sau chimic 'produ i to)ici,ț ș

iritan i sau necrozan i(, iar această afec iune cauzează pierdereaț ț ț

!arierei naturale de protec ie a organismuluiț .



+n func ie de gradul de afectare al epidermț ului i dermș ului, arsurile se clasificăîn"

Arsuri de gradul - , c&nd este afectat doar epidermul superficial. cest tip de

arsură prooacă durere i eritem. <ăspunsul inflamator induce asodilata ie, iarș țindecarea se finalizează în 0 zile .

Arsuri de gradul -- , c&nd sunt afectate i straturile inferioare ale epidermș ului.Poate fi superficială, dacă se distruge epidermul i dermul superficial sauș

intermediară, dacă se distruge epiderma i dermul intermediar 'stratul reticular alșdermului(. =nflama ia este mai pronun ată, iar celule distruse eli!erează histamină,ț ț

compus care determină permea!ilizarea aselor si edem. Plaga a aea un aspecteritematos, umed i se a produce depigmentarea pielii. urerea, în cazul arsurii deș

gradul ==, este adeseori intensă. 3indecarea în cazul arsurii intermediare durează $săptăm&ni, iar cicatricea este inestetică. acă indecarea unei arsuri de gradul ==durează mai mult de $ săptăm&ni se interine chirurgical, prin e)cizare i grefare.ș

Arsuri de gradul --- , c&nd leziunea se e)tinde p&nă la esutul su!cutanat. Plagaț

este uscată, dură i lipsită de sensi!ilitate, receptorii fiind distru i. #a tratament seș ș

impune cicatrizarea asistată 'e)cizare i grefare( pentru preenirea infec iei i aș ț ș

cicatrizării hipertrofe.



"ipuri de arsuri



"ratamentul arsurilor constă în resuscitare olemică, controlul infec iei, asigurareaț

suportului nutri ional, e)cizare timpurie i grefare.ț ș esuscitarea volemică cu solu iiț

saline i hipotonice preine ocul hipoolemic care se poate instala post arsură,ș ș

datorită edemului zonei arse. #ontrolul infec iei are un efect major în scăderea rateiț

de mortalitate i se realizează prin utilizarea unor agen i antimicro!ieni topici sauș ț prin acoperirea plăgii. /+cizarea timpurie a rănii reduce efectele sistemice proocate de eli!erarea mediatorilor din esutul deitalizat i asigură un pat granularț ș

ia!il pentru aplicarea unei grefe tisulare i refacerea esutuluiș ț .

E)cizarea i grefarea unei arsuriș



Faele procesului de vindecare

Procesul de indecare a rănilor proocate de arsuri este diferit în func ie deț

graitatea leziunii. rsurile de gradul > i ? se indecă prin reepitelializare, iar celeș

de gradul $ i @ prin cicatrizare. rsurile de gradul > au o eolu ie faora!ilă ,ș ț

indecarea realiz&ndu-se în doar c&tea zile. Epiteliul nu este distrus în întregime iș

se poate regenera prin diferen ierea celulelor !azale. +n schim!, arsurile de gradul ?ț

ajung la nielul dermului i presupun reconstruc ia totală a epidermei. 3indecareaș ț

este totu i posi!ilă prin migrarea celulelelor epiteliale ale glandelor ane)eș

neafectate.Procesul de indecare al arsurilor de gradul $ i @ este mai comple), necesităș

reconstruc ia dermului i a tesutului conjuncti . 3indecarea în acest caz se faceț ș

prin cicatrizare i este împăr ită în mai multe faze, de i acestea se pot suprapune înș ț ș

timp. ceastă împar ire a fost facută prin determinarea rezisten ei inciziei ' esutuluiț ț ț

cicatricial( în timp. +n prima faza, faza inflamatorie, rezisten a inciziei răm&nețneschim!ată i celulele inflamatorii inadează incizia. +n cea de-a doua fază, fazaș

de proliferare, rezisten a inciziei cre te rapid datorită producerii de colagen. +nț ș

ultima fază, faza de maturare sau remodelare, are loc o cre tere a rezisten eiș ț

inciziei, dar con inutul de colagen răm&ne acela i.ț ș



Rolul colagenului în vindecarea rănilor

#olagenul este un element cheie al procesului de indecare a

rănilor, înca din fazele incipiente ale indecării p&nă la cicatrizarea propriu-zisă, care constă în formarea unui esut din fi!re de colagen.ț

stfel, colagenul determină cantitatea i calitatea esutului cicatricial.ș ț

+n primul pas spre indecare, coagularea, colagenul influen eazăț

agregarea trom!ocitară.4n alt proces în care colagenul interine este cel de migrare a

fi!ro!lastelor, acesta depinz&nd de prezen a colagenului. Stadiileț

finale ale indecării unei răni implică meta!olismul colagenului

'produc ie, maturare, degradare(. <ezisten a i func ionalitateaț ț ș ț

cicatricii depind de intensitatea i perioada de timp în care au locș

aceste procese meta!olice.



3ariatia continutului de colagen i a rezistentei unei incizii corespunzatoareș

celor $ faze ale procesului de indecare



Faa inflamatorie /aza inflamatorie este prima fază a procesului de indecare i are rolul de aș

pregăti rana pentru reepitelializare i reconstruc ia dermului.ș ț =nflama ia acută poateț

dura de la ?@ p&nă la @0 de ore, dar uneori chiar i ? săptăm&ni. +n această fazășapar răspunsul ascular i răspunsul celular.ș

#ăspunsul vascular constă în hemostază i formarea dopului plachetar,ș etapeîn care sunt implica i mediatori chimici. #atecolaminele or induce asoconstric ia,ț ț

iar după ce hemostaza s-a produs un alt set de mediatori chimici 'histamină,serotonină, chinină( or induce asodilata ie i cre terea permea!ilită ii capilareț ș ș ț

pentru ca proteinele i apa să se poată infiltra la nielul plăgii.ș

#ăspunsul celular se !azează pe chimiota)ie" celulele inflamatorii suntatrase la locul arsurii datorită semnalelor eli!erate sistemic precum factorii de

cre tere i de coagulare ai trom!ocitelor. #elulele inflamatorii, în specialș șneutrofilele i monocitele or fagocita organismele străine de la nielul plăgii,ș

împiedic&nd astfel infectarea zonei. 4n alt rol important al macrofagelor esteeli!erarea de citokine care atrag celulele endoteliale, fi!ro!laste i keratinocite careș

or asigura regenerarea tisulară.

Faa proliferativă



Faa proliferativă

#ea de-a doua fază a indecării, faza proliferatiă presupune formarea esutului deț

granula ie i a colagenului 'matricea de reconstruc ie(ț ș ț .Pentru ca acest proces să ai!ă loc, fi!ro!lastele au neoie de o)igen i nutrienti,ș

deci de o nouă ascularizare, care este declan ată de factorii de cre tere angiogeniciș ș

eli!era i de macrofage în mediu hipo)ic i se realizează prin asculogeneză,ț șangiogeneză i arteriogeneză, procese care diferă prin modul de formare a aselorș

sangine. +n procesul de asculogeneză interin celule stem endoteliale'angio!lastele(, iar în angiogeneză i în arteriogeneză noul as este format prinș

migrarea celulelor endoteliale ale enulelor postcapilare în afara enulei odată ce

mem!rana !azală a fost digerată de proteaze. +n procesul de arteriogeneză are loc în plus migrarea celulelor musculare pe l&ngă cele endoteliale

Aeoascularizarea rănii " angiogeneza, arteriogeneza, asculogeneza



Faa de remodelare

+n ultima fază, faza de remodelare, are loc maturarea epidermului 'neoformare prin mitoză a celulelor epidermice de la marginile plăgii i migrarea acestora(,ș

fi!ro!lastele se transformă în miofi!ro!laste i realizeazăș contrac ia răniiț . #antitateade colagen răm&ne aceea i deoarece concomitent cu sinteza colagenului are loc iș ș

degradarea sa enzimatică de către colagenază.

Etapele indecării rănilor i celuleleș

care au rol în procesul de indecare

4ltima etapă în indecarea rănilor este contrac iaț , care semnifică reducerea mecanică adimensiunii plăgii cu 01-B12 din dimensiunea ini ială. +n cazul rănilor e)tinse, cele trei faze seț

suprapun i pot fi o!serate astfel " în centrul plăgii faza inflamatorie, iar spre margini fazele deș

proliferare i maturareș .



upă anul >BB1 s-au dezoltat mai multe tipuri de pansamentele

sintetice pentru arsuri, mult mai adecate neoilor de tratament, maiales în cazul arsurilor seere "•filme adezie permea!ile8•hidrogeluri8•hidrocoloizi8•algina iț 8•spume sintetice8•me e siliconiceș 8•adezii tisulari8•

filme !arieră8• pansamente care con in colagen i argintț ș



Pansamentele pentru arsuri pot fi clasificate în func ie de modul înț

care interac ionează cu mediul !iologic înț "9pansamente pasive, clasice, care oferă doar o acoperire a rănii8

9pansamente interactive, în categoria cărora intră filmele

polimerice transparente, hidrogelurile, pansamentele de tip spumă, caresunt permea!ile pentru apă, apori, o)igen i impermea!ile pentruș

!acterii8

9pansamentele bioactive, care eli!erează su!stan e actie pentruțindecarea rănilor, categorie din care fac parte hidrocoloizii,hidrogelurile, algina i, mater ț ialele pe !ază de colagen sau chitosan



$ubstituen i tisulari bioactiviț

Su!stituen ii tisulari sunt folosi i pentru a îm!unătă i indecarea, aț ț ț

diminua durerea, pentru o închidere mai rapidă a rănii, o cicatrizareestetică i func ională, iar în cazul arsurilor e)tinse pentru scădereaș ț

mortalită ii.ț

#ei mai eficien i su!stituen i tisulari sunt cei !ioactii pentru căț țgră!esc indecarea mai mult dec&t cei iner i, dar nu îi pot înlocui total,ț

a&nd indica ii specificeț .



Componente dermale folosite la bioactivarea substituen ilor deț

piele

#omponentele dermale acelulare folosite în componen aț

su!stituen ilor de piele pentru a stimula indecarea sunt "ț9#olagenul, componentă proteică cu rol de matrice de suport,

depozitare i ghidare celularăș 89Elastina, componentă proteică care conferă elasticitate esutuluiț 8

9/i!ronectina, componentă proteică care asigură aderen a celulelor,țspore te diiziunea celulelor epiteliale, îndepline te func ia deș ș ț

chemoatractant al macrofagelor i fi!ro!lastelor8ș

9/actori de cre tereș , proteine care stimulează toate fazele procesului de indecare8

95licozaminoglicanii, proteine glicozilate care au rolul de adezactia proteazele i de a îm!unătă ii aderen a celulară8ș ț ț

cidul hialuronic, un car!ohidrat comple) care men ine hidratarea,ț

scade inflama ia i stimulează indecarea.ț ș



Clasificarea substituen ilor tisulari bioactiviț

+n func ie de componen a acestora, su!stituen ii tisulariț ț ț

!ioactii pot fi "9Țesuturi naturale" alogrefe, )enogrefe, mem!rane amniotice,

su!mucoasă a intestinului su! ire porcinț 89#ompozite sintetic-!iologice8

9Echialen i dermali pe !ază de colagenț " =ntegra 89 esuturi o! inute prin cultiare celulară.Ț ț

+n func ie de indica iile de folosire, su!stituen ii tisulariț ț ț

!ioactii se clasifică în "9temporari, folosi i pentru arsurile superficiale sau doar pentruț

acoperire p&nă c&nd o grefă a fi disponi!ilă8 permanen i,ț care înlocuiesc definiti pielea distrusă



Pansamentele adecatediferitelor tipuri de răni



$ubstituen i tisulari permanen iț ț

Su!stituen ii tisulari permanen i sunt destina i înlocuiriiț ț ț

permanente a pielii distruse total de arsuri i sunt mult maișcomplec i dec&t su!stituen ii temporari. +n dezoltareaș ț

su!stituen ilor permanen i se înt&lnesc două a!ordăriț ț "

9construirea unui su!stituent cu două straturi, unul interior ce afi încorporat ca neoderm i unul e)terior sintetic, care a fi înlocuitș

cu o autogrefă, sau celule epiteliale umane cultiate8

construirea unui su!stituent cu un strat unic care a înlocui fiedermul, fie epidermul



Proprietă ile ideale ale unui su!stituent tisularț

permanent sunt cele ale unei structuri de tip !istrat"9aderen ă rapidă i fermăț ș 89aplicare facilă i sigurăș 89disponi!ilitate într-o perioadă minimă de a teptareș 89 imitare c&t mai !ună a pielii 'structură de !istrat(8

9încorporare rapidă89a!sen a riscului de transmitere de !oli8ț

9rezultate func ionale i cosmetice !uneț ș 89cost scăzut.



Su!stituen ii permanen i disponi!ili în practica clinică suntț ț "

9pligraf ®

, alogrefă formată din două straturi C matrice decolagen i keratinocite i fi!ro!laste umane neonataleș ș 89r#el®, alogrefă formată dintr-un !urete de colagen

însăm&n at cu keratinocite i fi!ro!laste umane neonataleț ș 89Epicel®, autogrefă formată dintr-un singur strat care

înlocuie te epiderma, din keratinocite cultiate de origineș

autologă 89lloderm®, alogrefă care înlocuie te doar dermul formată dinș

derm celular8

=ntegra®, su!stituent sintetic format dintr-un strat e)terior desilicon i o matrice dermală de colagen i glicozaminoglicaniș ș



Pielea !ioartificiala D autogrefa de piele D su!stituient de pieleumana se o!tine printr-o tehnologie care implica recoltarea prin

!iopsie a fi!ro!lastelor si keratinocitelor de la un tesut de originesanatos si generarea proliferarii celulare in prezenta unui suport deancorare si a mediilor de cultura adecate. Se disting trei aspecteimportante ale procesului de formare a noului tesut"

- necesitatea biodegradarii totale a suportului;

− formarea unei noi matrici extracelulare, care inlocuieste

suportul;

- stabilizarea matricii nou formate - dobândirea de catre aceasta

a caracteristicilor fizico-chimice, mecanice si biologice adecvate

functiei sale



/tapele de realizare ale pielii bioartificiale



#alitatea de au)iliar poate fi detinuta de su!stante de naturadiersa, acestea a&nd adesea si o importanta functionala. Sedisting astfel"

• proteine!fibroina, fibrinogen, albumina, elastina;

• polizaharide animale" #A#$! condroitinsulfati, acid

hialuronic, heparina;

• polizaharide vegetale! celuloze modificate, dextran,

chitosan, xantan;

• polimeri sintetici! copolimeri cu acid acrilic, copolimeri cu grupe sulfonate sau sulfatate, produsi de policondensare



#olagenul solu!il este semnalat a fi utilizat pentru ingineria tisulara informa reticulata, dehidrotermic sau prin intermediul car!odiimidelor, in

prezenta sau nu de mucopolizaharide.

#S - # - .: E < > - A D # D <

?

.

#S - # - . - #

.

A:

< >

A

< ?

#S - # - . - #

A:

< >

A

< ?

E :. -

.

.

#S - # - . -

.

.

.

E

A:

< >

A

. D#

#S - # - . -

.

.

.

E #ol - A:?

#S - # - A: - #ol E

.

.

.

:. -

< ?

O

Uree substituit\

Colagen cu func]ii aminice libere

NHS

Condroitin sulfatcu grupe carboxilice

EDC

A A

A A

ecanismul atasarii covalente a condroitin1 sulfatului la colagen utiliz$nd 21etil13!31

dimetilaminopropil#carbodiimida !/4C# si 51succinimida !56#. 27 1C6 &1C6 3 &7 1

!C6 & #

3156 91!C6

3 #

&Cl -



:abelul &. Citoto+icitatea matricilor, evaluata in vitro

#ultura de fi!ro!laste #ultura de mio!lasteMatrice Metoda dereticulare #P == !

'2(

#3==c

'2(

#3=c

'2(

#P == !

'2(

#3==c

'2(

#3=c

'2(#ol -$.@ ± $.; >11 ± F >11± F $.@±?.1 >11±; >11±$#ol E# 'Et(a >.% ± ;.? >1% ± 0 BF±>1 $.@±?.0 >1;±; BF±@

#ol-#S E#'Et( ?.; ± %.> BB ± 0 >1@± % ->.0±?.B B%±> B;±;#ol- matrice colagenica8 #ol-#S- matrice colagen-condroitin sulfat

a-reticulare in prezenta de etanol#P == !-indice de inhi!are a proliferarii celulare, masurat prin colorareacelulelor cu GrHpan Ilue8

#3==c-indice de ia!ilitate a celulelor, masuraa utiliz&nd JSG-> ca

agent de proliferare celulara8=- celule in contact indirect cu matricea, - celule in contact direct cu

matricea.



Hidrogeluri pentru regenerarea in situ a tegumentului

Iiohidrogelurile pentru regenerarea in situ a tegumentului reprezintă

o metodă de tratament a arsurilor e)tinse care a cunoscut o dezoltarerapidă i implică folosirea hidrogelurilor în com!ina ie cu factori deș ț

cre tere i alte molecule care faorizează cicatrizarea. :idrogelurile cuș ș

structură tridimensională degrada!ilă actiată pot stimula indecarea

prin atragerea keratinocitelor i promoarea angiogenezei. ctiareaș !iologică a acestori hidrogeluri se face prin legarea chimică a unorfactori de cre tere, dintre care cei apro!a!a i pentru uz medical suntș ț

3E5/ 'factor de cre tere ascular-endotelial(, <5S 'o tetrapeptidă(ș .

!sen a dermului este motiul principal pentru care reepitelializareaț

în cazul arsurilor seere nu poate aea loc. e aceea, majoritateasu!stituen ilor tisulari de acest tip au în compozi ie colagen 'ț ț pligraf ®,=ntegra®(.



Hidrogeluri pentru încorporarea de medicamente care faciliteaă

vindecarea i atenueaă inflama iaș ț

altă între!uin are a hidrogelurilor în indecarea rănilor constă înțfolosirea acestora ca material pentru eli!erarea controlată a unorsu!stan e actie u or de meta!olizat, a factorilor de cre tere i aț ș ș ș

proteinelor !ioactiatoare '<5S(. e structura !iohidrogelurilor pot fi

legate coalent su!stan e antiinflamatorii i cicatrizante cu masăț șmoleculară joasă cum ar fi fenilpropanoid glicozida.ceste hidrogeluri reprezintă o nouă genera ie de materiale cuț

!iodisponi!ilitate i sta!ilitate înalte care asigură un tratament topicș

eficient



lte produse comerciale "-%#AF"$&I'- retea de colagen cu fi!ro!laste acoperita cu celule

epidermice, promoat de rganogenesis =nc. #anton, 4S8-DE#(A%#A)H ".C.* produs din tesut uman, Michigan, 4.S.8-"E#+DE#(I$- compozit tip sandKich format dintr-un statcolagenic fi!ros rezultat prin liofilizare peste care se gaseste depusun film siliconic, proenit de la Geruneo #orporation, S.4.8

-BI,B#A'E-* structura tesuta de nHlon impregnata cu colagen porcin, peste care se gaseste depusa o mem!rana siliconicasemipermea!ila, produsa de oK I.:iekaK =nc.8



Performantele produsului

I=I<AEMaterialul este fle)i!il, cucapacitate ridicata de permeatiea aporilor de apa ceea cediminueaza acumularile defluid, in timp ce transparentaaansata a stratului superior

permite ealuarea continua atesutului in refacere. Prezenta

colagenului confera produsuluicapacitate de limitare acontractiei ranii.

ecanismul de actiune al substituientului

cutanat ;-O;A5/<



r#el i pligraf ș sunt apro!ate de /, utilizate pentru tratamentul rănilor ulceroase



p gș p , pcronice. ceste su!stituiente sunt constituite dintr-o matrice colagenică du!lu stratificată încare sunt încorporate keratinocite i fi!ro!laste umane. r#elș , prima matrice celulară !iologică sintetizată, este produsă i conserată prin metode criogenice, spre deose!ire deș

pligraf , care este un produs utilizat proaspăt. pligraf se o! ine din fi!ro!laste dermaleț

umane, cultiate într-o suspensie ce con ine colagen tip =. =nterac iunile colagen-fi!ro!lasteț țconduc la reorganizarea i intensificarea fi!rilelor colagenice, cu formarea unui echialentș

dermal, în @-; zile. *eratinocitele cultiate pe suprafa a suportului dermal sunt e)puse uneiț

interfe e aer-lichid, cu scopul de a faoriza maturarea i cornificarea stratului epidermal.ț ș

3ascularizarea pligraf se realizează în >@ zile.

$ b tit t d i l d bl t tifi t / A li f-

b/ i î t A li fț-

iș

Documents

Curs10-Inginerie citotisulara