TEHNICA CULTURILOR SILVICE

Dr.ing. Georgeta MIHAIInstitutul de Cercetari si Amenajari Silvice

Sos. Stefanesti, Nr. 128, sector 2Bucuresti

BIBLIOGRAFIE

DAMIAN ION, 1978: Impaduriri. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 374p.

HARALAMB ATANASE, 1963: Cultura speciilor forestiere. Editura Agro – Silvica, Bucuresti, 778 p.

HARALAMB ATANASE, 1969: Cultura arbustilor forestieri. Editura Agro – Silvica, Bucuresti, 38 p.

MIULESCU ION si BAKOS VASILE, 1972: Tehnica culturilor silvice. Seminte si butasi. Editura Ceres, Bucuresti, 254 p.

POPA GRIGORE, 1958: Tehnica culturilor forestiere. III Impaduriri. Editura Agro – Silvica, Bucuresti, 537 p.

POPESCU ION CONSTANTIN, 1990: Tehnologii de refacere, substituire si ameliorare a cvercetelor slab productive. ICAS Seria II, 144 p.

PURCELEANU STEFAN si COCALCU TEODOR, 1961: Cultura speciilor lemnoase ornamentale. Editura Agro – Silvica, Bucuresti, 360 p.

RADU STELIAN si LAZARESCU CONSTANTIN, 1978: Tehnica culturilor silvice. Impaduriri. Editura Ceres, Bucuresti, 310 p.

RUBTOV STEFAN, 1971: Ecologia si cultura speciilor lemnoase in pepiniera. Editura Ceres, Bucuresti, 526 p.

BIBLIOGRAFIE

**** Indrumari tehnice. Ingrijirea, conducerea si protectia rezervatiilor de seminte si a plantajelor. Ministerul Silviculturii, 1985.

**** Indrumari tehnice pentru compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor. Ministerul Silviculturii, 1987.

**** Pepiniere. Recomandari tehnice. Ministerul Apelor, Padurilor si protectiei Mediului, Regia autonoma a Padurilor Romsilva R.A., ICAS Bucuresti, 1994.

**** Standard 1808 / 2004: Metode de esantionare a loturilor de seminte forestiere.

**** Standard 1908 / 2004: Metode de analiza a calitatii semintelor forestiere.

CUPRINS:

1. Seminte forestiere

2. Pepiniere

3. Impaduriri

4. Cultura speciilor lemnoase forestiere

5. Refacerea padurilor de productivitate redusa

CONSIDERATII GENERALE

1.Definitii, scop si importanta disciplineiRegenerare – procesul de inlocuire a vechii generatii de arbori cu o noua

generatie.- Regenerare naturala: noua generatie a padurii se obtine din samanta diseminata in urma aplicarii tratamentelor.- Regenerare artificiala: aducerea de catre om a materialului de reproducere si instalarea lui pe suprafata de regenerat.

Culturi silvice (arborete artificiale) – arborete instalate integral sau in cea mai mare parte cu material de reproducere pregatit si adus de catre om.

TCS – ansamblul problemelor legate de instalarea vegetatiei forestiere pe cale artificiala.

Obiectul: padurea artificiala sau cultura forestiera.

Scopul: instalarea vegetatiei forestiere acolo unde regenerarea naturala nu este posibila sau nu este indicata (paduri degradate, bracuite, de productivitate redusa, derivate, arborete calamitate prin doboraturi vant, rupturi de zapada, incendii, uscare in masa, poieni, enclave, s.a.).

Importanta: interventia artificiala cu lucrari de impadurire reprezinta o metoda de cultura intensiva a speciilor forestiere si de folosire optima a factorilor de vegetatie.

CONSIDERATII GENERALE

2.Categoriile lucrarilor de impadurire - Impadurirea propriu – zisa: instalarea vegetatiei forestiere pe terenuri

situate in afara zonei forestiere, care prezinta prea putine din insusirile statiunilor forestiere.

- Reimpadurirea: reinstalarea artificiala a padurii pe terenuri de curand despadurite, ale caror soluri si - au pastrat, in general, insusirile favorabile vegetatiei forestiere.

- Substituirea: inlocuirea integrala sau in cea mai mare parte a speciei sau speciilor din componenta arboretelor existente cu alte specii mai productive si de valoare economica mai ridicata.

- Refacerea: inlocuirea unui arboret degradat cu un nou arboret folosind specia sau speciile din vechiul arboret dupa ce, in prealabil, s-au luat masuri de lucrare si ameliorare a solului.

- Ameliorarea: pastrarea arboretului existent luandu-se masuri de mobilizare a solului, instalare a subarboretului si completarea golurilor.

3.Legatura cu alte discipline

SEMINTE FORESTIERE1. Organizarea productiei de seminte1.1. Importanta semintelor forestiereMaterial forestier de reproducere: material biologic vegetal prin care se realizeaza

reproducerea arborilor (seminte, puieti, parti de plante).Semintele forestiere – material de reproducere pentru inmultirea generativa a arborilor.

1.2. Cartarea seminologica si alegerea arboretelor - surse de seminteReglementari nationale: Ordonanta de Guvern nr.11din 2004, Legea 161 din 2004.Reglementari internationale: Schema OCDE, Directiva Consiliului U.E.105 din 1999.Material de baza – arbori sau arborete din care se obtine materialul forestier de

reproducere utilizat in scopuri forestiere.- surse identificate- surse selectionate- surse calificate (plantaje)- surse testate

Catalogul national al materialelor de baza: evidenta la nivel national a tuturor unitatilor – sursa, ca materiale de baza, pe categorii, specii si regiuni de provenienta.

Regiune de provenienta: suprafata sau gruparea de suprafete cu conditii ecologice relativ de uniforme si in care arboretele au caracteristici fenotipice sau genetice similare.

SEMINTE FORESTIEREa).Materiale de baza din categoria identificat: este indicata doar regiunea de

provenienta.b).Materiale de baza din categoria selectionat (sau rezervatii de seminte):

constituite din cele mai valoroase arborete naturale, ca urmare a selectiei fenotipice si care indeplinesc urmatoarele cerinte minime:

- izolarea fata de polen strain (genetic inferior),- provenienta: regenerarenaturala,- clasa de productie: medie sau superioara,- calitatea arboretului: trunchiuri drepte fara defecte, elagaj pe cel putin 60% din inaltime, max. 20% arbori infurciti, max. 10% arbori cu fibra torsa,- compozitia: cel putin 30% proportia de participare a speciei pentru care se constitue unitatea – sursa,- suprafata: cel putin 3,0 ha,- consistenta: optima pentru foioase este 0,6 iar pentru rasinoase 0,8; minim 50 arbori seminceri la hectar,- varsta: peste 60 de ani la molid, brad, fag; 50 de ani la gorun stejar; 40 de ani la larice, pini, duglas; 15 ani la salcam, - adaptabilitatea: ridicata la conditiile ecologice specifice din regiunea de provenienta,- starea sanitara buna si rezistenta la factorii daunatori.

SEMINTE FORESTIEREc).Materiale de baza din categoria calificat (plantaje, culturi de planta mama,

parinti de familii, amestec de clone, s.a.): ale caror exemplare provin din arbori selectionati fenotipic.

Plantaj (livada semincera): o cultura forestiera constituita din arbori proveniti din mai multe clone sau familii, identificate in proportii definite, izolata fata de surse de polen strain si care este condusa astfel incat sa produca in mod frecvent recolte abundente de seminte usor de recoltat.

Tipuri de plantaje: - plantaje de clone si plantaje de familii, - plantaje de hibridare intra – sau interspecifica.

Avantajele plantajelor:- semintele obtinute au insusiri genetice si biologice superioare ca rezultat al

selectiei si incrucisarii celor mai valorosi arbori (arbori plus) din cele mai valoroase arborete,

- fructifica mai devreme (1 – 10 ani dupa instalare), abundent si la interval scurte de timp,

- recoltarea fructelor si semintelor se face mai usor,- permit aplicarea intregului complex de masuri si tratamente care sa stimuleze

fructificatia si de combatere a daunatorilor,- permit utilizarea mijloacelor mecanizate pentru intretinerea solului.Culturi de planta – mama: culturi speciale, constituite din arbori provenind din una

sau mai multe clone identificate, in amestec, in proportii definite, din care se obtin parti de plante pentru inmultire vegetativa.

SEMINTE FORESTIEREd).Materiale de baza din categoria testat : superioritatea acestui material trebuie sa

fi fost demonstrata prin culturi comparative sau prin estimari rezultate din evaluarea genetica. Testele sunt instalate, conduse si rezultatele lor interpretate conform procedurilor recunoscute pe plan international.

1.3. Conducerea si ingrijirea bazelor semincereIzolarea fata de sursa de polen strain: sa se creeze o banda de izolare lata de 300 –

1000m din care sa se extraga toti arborii fenotipic inferiori;Alegerea semincerilor: exemplare situate in etajul dominant, cu tulpina dreapta,

cilindrica, bine elagata, ramuri subtiri, coroana simetrica si care nu prezinta vatamari provocate de geruri, ingheturi, vant, insecte, ciuperci.

Rarirea arboretului: realizarea unei consistentei optime infloririi si fructificarii.Ingrijirea rezervatiilor de seminte si plantajelor:- lucrarea si intretinerea solului: curatirea terenului, mobilizari, erbicidari,

administrarea de ingrasaminte minerale sau organice, s.a.- lucrari de formare si conducerea a trunchului si coroanei (in special in plantaje),- lucrari de stimulare a fructificatiei (metode mecanice, biostimulatori, substante

hormonale, microelemente),- lucrari de protectie impotriva factorilor biotici (insecte, ciuperci) si abiotici (inghet,

ger) vatamatori.

SEMINTE FORESTIERE2. Particularitatile procesului de fructificare la speciile lemnoase2.1. Maturitatea plantelor lemnoase si varsta de fructificareDezvoltarea ontogenetica:- etapa tineretii, de crestere activa

- etapa maturitatii, de fructificare - etapa batranetii, de declin

Plantele lemnoase ajung la maturitate in momentul in care sunt capabile de a forma organe de reproducere: flori, fructe, seminte.

Varsta maturitatii difera de la o specie la alta iar la aceeasi specie variaza in functie de insusirile ereditare si conditiile de mediu in care cresc.

Specia Varsta (arbori izolati) Varsta (in masiv)Molid, Brad 30 – 40 ani 50 – 60 aniDuglas, Pin strob 20 – 25 ani 30 – 50 aniLarice 15 – 20 ani 25 – 35 aniFag 40 – 50 ani 60 – 80 aniGorun 45 – 55 ani 60 - 70 aniStejar 25 – 35 ani 50 – 60 aniFrasin 20 – 25 ani 35 – 40 ani Tei, Paltin 15 – 25 ani 20 – 30 aniPlop, Ulm 10 – 15 ani 20 – 30 ani

SEMINTE FORESTIERE2.2. Factorii determinanti ai procesului de fructificareFactori interni: raportul C /N, raportul azotul proteic din azotul total, substante

hormonale (auxine, gibereline, kinetine).Factori externi: lumina, caldura, hrana, apa si aerul.Factori biotici: insecte defoliatoare, daunatori ai fructificatiei, ciuperci, s.a.

2.3. Fenofazele de reproducere si periodicitatea fructificatieiFenofaze: inmugurirea, infrunzirea, inflorirea, coacerea semintelor, caderea frunzelor.Producerea fenofazelor este influentata de factorii climatici: latitudinea, longitudinea,

altitudinea, expozitia.Proveniente tardive si proveniente precoce.Ani de samanta, ani de stropeala si ani lipsiti de fructificatie.Periodicitatea fructificatiei este influentata de insusirile biologice ale speciilor dar si de

conditiile mediului inconjurator.

2.4. Variabilitatea productiei si calitatii semintelor forestiereCantitatea de seminte care se poate recolta de pe un ha de padure variaza in functie

de: intensitatea fructificatiei, varsta si structura arboretului, conditiile stationale ale locului de crestere, pozitia in coroana.

SEMINTE FORESTIEREIntensitatea fructificatiei este la randul ei dependenta de:- factorii stationali,- factorii climatici,- varsta arboretului,- structura arboretului in plan vertical,- pozitia conurilor in coroana,- pozitia semintelor in conuri.Exemple:Pe cernoziomuri fertile si profunde 70% din ghindele recoltate sunt de dimensiuni

mari, in timp ce pe soluri nisipoase au fost obtinute doar 37% iar pe solurile sarace doar 18%.

In anii cu acelasi grad de fructificatie, cantitatea de ghinda din stejaretele de clasa I si a II-a de productie este de 7 ori mai mare decat in stejaretele din clasele IV si V.

Se considera ca din totalul semintelor germinate, 51% provin din arbori de clasa I Kraft, 36% din arbori de clasa II Kraft si doar 13 % din clasele III si IV Kraft.