Forma verbului "Hay"Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural, are intelesu de : exista, se afla, sunt Exemple : Hay muchos libros en la biblioteca. Sunt multe carti in biblioteca. Hay un libro encima de la mesa. Este (se afla) o carte pe masa. Mai multe exemple : Hay dos baos en mi casa. Exista (sunt) doua bai in casa mea. Hay siete ocanos en el mundo. Sunt 7 oceane in lume. Hay un libro y una pluma en la mesa. Este o carte si un stilou pe masa. Exemple cu verbul "hay" in interogatie : Hay un hotel en el centro? Este un hotel in centru? Hay algunos libros por aqu? Exista (este) vreo carte pe aici? Mai multe exemple : Hay muchos estudiantes en la clase? Sunt multi studenti in clasa? Hay cuatro sillas en el cuarto? Sunt patru scaune in camera? Hay una chica o dos? Este o fata sau doua? Forma verbului "hay" poate fi folosita pentru a raspunde la intrebari. Hay un hotel en el centro? E vreun hotel in centru? S. S hay. Da. Da este. Hay algunos libros por aqu? Sunt ceva carti pe aici? No. No hay. Nu. Nu sunt. Articolele definite si nedefinite: Part. IDiferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in exemplul de mai os : Da-mi ciocolata iss. Da-mi o ciocolata, te ro!. !maginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie. "rima propo#itie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita)$ Da-mi ciocolata iss. % doua propo#itie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau nedefinite)$ Da-mi o ciocolata, te ro!. Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorbi despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele. ciocolata o ciocolata !n limba spaniola articolul definit are " forme, depin#and daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular. el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in !eneral) la gata pisica las gatas pisicile (femelele) Observatie: Pluralul masculin definit si nedefinit(los, unos) este deasemenea folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "los gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din motani si pisici. $ele patru forme ale articolului definit sunt : el masculin sin!ular la feminin sin!ular los masculin plural las feminin plural !n spaniol articolul nedefinit are " forme, depin#and daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular un gato un motan unos gatos niste motani (sau in !eneral niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar numai femele) Observatie: Nu uitati, pluralul masculin definit si nedefinit (los, unos) este deasemenea folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "unos gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din motani si pisici. $ele patru forme ale articolului nedefinit sunt : un masculin sin!ular una feminin sin!ular unos masculin plural unas feminin plural %ici sunt articolele definite si nedefinite, impreuna : el,un masculin sin!ular la, una feminin sin!ular los, unos masculin plural las, unas feminin plural Fiecare din ele are un sens diferit : el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in !eneral) la gata pisica las gatas pisicile (femelele) un gato un motan unos gatos niste motani (sau in !eneral niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar numai femele) &n si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau "una". un coche o masina una temporada un anotimp una silla un scaun Pluralul substantivelor Daca un substantiv se termina intr'o vocala, formea#a pluralul prin adaugarea lui 's. libro$ libros (libro & s) pluma$ plumas (pluma & s) (chico$ chicos (chico & s) se'ora$ seoras (se'ora & s) (i articolele definite )el, la* i'si schimba forma la plura. Vor deveni "los" si "las." %rticolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lectie. el libro$ los libros la pluma$ las plumas el chico$ los chicos la se'ora$ las seoras Daca un substantiv se termina intr'o consoana, formea#a pluralul prin adaugarea lui 'es. el borrador$ los borradores (borrador & es) la universidad$ las universidades (universidad & es) el profesor$ los proesores (profesor & es) la ciudad$ las ciudades (ciudad & es) Daca un substantiv se termina in 'i+n, adauga 'es si pierde accentul scris. el avi(n$ los aviones la conversaci(n$ las conversaciones la secci(n$ las secciones la televisi(n$ las televisiones Observatie: Poate va intrebati de ce "avin" nu este feminin. Observati ca nu este clasificat de regula care spune ca substantivele terminate in -cin si sin suntfeminine. Daca un substantiv se termina in '#, adauga 'es si schimba # cu c. el l)pi#$ los l!pices la vo#$ las voces el tapi#$ los tapices la actri#$ las actrices $and pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite, se foloseste pluralul masculinului. * perros & + perras , - perros (nu perras) . !ato & - !atas , / !atos (nu !atas) $ateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt formate prin combinarea a doua cuvinte in unu. )Exemple: abre , latas - abrelatas . deschide , conserve - deschi#ator de conserve*. %ceste substantive compuse sunt mereu masculine si formea#a pluralul prin schimbarea lui "el" in "los." el abrelatas los abrelatas el para!uas los paraguas , (a revedem regulile pentru formarea pluralului substantivelor. - Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formea#a pluralul prin adau!area lui -s. - Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formea#a pluralul prin adau!area lui -es. - Daca un substantiv se termina in -#, adau!a -es si schimba # cu c. - Daca un substantiv se termina in -i(n, adau!a -es si pierde accentul scris. - Substantivele compuse sunt mereu masculine si formea#a pluralul prin schimbarea lui 0el0 in 0los0. Numerele cardinale!nvatati numerele /'/0 : .. uno *. dos 1. tres 2. cuatro 3. cinco +. seis 7. siete -. ocho /. nueve .4. die# 1umarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inainte unui substantiv masculin. un libro o carte un perro un caine un hombre un om 1umarul "uno" schimba forma "uno" in "una" inainte unui substantiv feminin. una pluma un stilou una gata o pisica una chica o fata $and numaram in general )unu, doi, trei ...* se foloseste "uno" dar cand numaram cu caracter special )o pisica, un caine*, se foloseste "un" sau "una." un libro o carte una pluma un stilou uno, dos, tres unu, doi, ,trei Genul substantivelor: Part. II(ubstantivele masculine care se termina intr'o consoana adesea au un corespondent feminin care se termina in 'a el profesor - profesorulla profesora - profesoarael doctor - doctorulla doctora - doctoritael se'or - domnulla se'ora - doamna &nele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin. %cestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau "la" el estudiante - studentulla estudiante - studentael pianista - pianistulla pianista - pianistael artista - artistulla artista - artista (ubstantivele care se termina in 'si+n, 'ci+n, 'dad, 'tad, 'tud, 'umbre2 sunt feminine. la televisi(n - televiziuneala decisi(n - deciziala conversaci(n - conversatiala habitaci(n - locuinta, asezareala ciudad - orasulla universidad - universitateala dificultad - dificultateala libertad - libertateala actitud - atitudineala !ratitud - recunostintala certidumbre - certitudineala muchedumbre- multimea, aglomeratia &nele substantive care se termina in 'a sunt masculine el problema - problemael tele!rama - telegramael pro!rama - programulel mapa - hartael sistema - sistemulel poema - poemul, poeziael d5a - ziuael tema - tema, subiectulel clima - climael idioma - limba (vorbita)el sof) - canapeauael planeta - planeta Multe substantive care se terminain 'ma sunt masculine. el tele!rama - telegramael pro!rama - programulel problema - problemael sistema - sistemulel poema - poemul, poeziael idioma - limba (vorbita)el clima - climael tema - tema, subiectul Observatie: Cateva cuvinte care se termina in ma sunt feminine, exemple! la cama si la pluma &nele substantive care se termina in 'a sunt exceptii si trebuie memorate. el d5a - ziuael mapa - harael planeta - planetael sof) - canapeaua ' $ateva cuvinte care se termina in 'o sunt feminine. la mano - mana, bratulla radio - radioul ' &nele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens. el frente - frontul (la razboi)la frente - frunteael !u5a - ghidul, persoana ghidla !u5a - cartea ghidel polic5a - politistulla polic5a - politiael orden - ordineala orden - ordinul , 3ecapitularea regulilor invatate in lectiile / si 4. - Substantivele se impart in masculine si feminine. - 6a7oritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine. - 6a7oritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine. - Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondent feminin care se termina in -a. - 8nele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin. %cestor cuvinte le indica !enul articolul 0el0 sau 0la0. - Substantivele care se termina in -si(n, -ci(n, -dad, -tad, -tud, -umbre9 sunt feminine. - 6ulte substantive care se terminain -ma sunt masculine. - :ateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. - 8nele substantive au doua !enuri, fiecare !en corespunde altui sens. %cum stiti maoritate regulilor care determina genul substantivelor. Mai sunt cateva lucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite mai tar#iu. 1u uitati, ori de cate ori invatati un substantiv, invata'l complet cu articolul )el, la*. %rticolul definit este subiectul unei urmatoare lectii. "dee # libertate, prietenie, inteli!enta !n (paniola, substantivele sunt ori masculine ori feminine MasculineFeminine el chicobaiatul la chicafata el jardngradina la universidaduniversitatea el librocartea la revistarevista el miedofrica la libertadlibertatea &rmatorele substantive indica fiinte vii el gatomotanul la gatapisica el perrocainele la perracateaua el chicobaiatul la chicafata el abuelobunicul la abuelabunica 56est7 ' $um sunt aceste substantive8 el !ato el perro el chico el abuelo "ugestie ! uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii 56est7 ' $um sunt aceste substantive8 la !ata la perra la chica la abuela "ugestie ! uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii "El" si "la" sunt articole hotarate. 9entru cei care stiu engle#a, "the" in limba engle#a el chico (baiatul) la chica (fata) el perro (cainele) la !ata (pisica) ' $e parere aveti despre ultima litera a acestor substantive8 MasculineFeminine gato perro chico abuelo gata perra chica abuela ' (ubstantivele care se termina in 'o sunt de obicei masculine. (ubstantivele care se termina in 'a sunt de obicei feminine. Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand. ' De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spaniola este la acelasi gen. Exemplu : el vestido (masc.) , imbracaminte (fem.) el archivo (masc.) , arhiva (fem.) la pluma (fem.) , stilou (neutru) :and inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l insoteste. Sunt mai multe motive petru asta $ "entru a sti !enul substantivului, deoarece nu toate cuvintele terminate in -o sunt masculine si cele terminate in -a sunt feminine. 6ulte cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba spaniola ;oate cuvintele au accent. 8nele il au scris, altele nu.Exemple$ casa, perro, mam, libro, lpi#, librera. - ;oate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in limba romana. Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua: - 8ltima silaba se numeste 0a!uda0. Se accentuea#a daca se termina in$ 0n0 o 0s0 sau in cele 3 vocale$ a, e, i, o, u.Exemple$ cancin, pap, comps, tab, colibr, llam, comi. - "enultima silaba se numeste 0!rave0 sau 0llana0. Se acentuea#aa daca se termina in consoanele care nu sunt 0n0 o 0s0.Exemple$ lpi#, crcel, rbol, lbum, csar, - %ntepenultima silaba se numeste 0esdrLuQ hora es?:e ora este?Son las tres.E ora trei.>LuQ d5a es ho=?:e #i este a#i?Bo= es lunes.%#i e luni.>LuQ fecha es ho=?:e data e a#i?3s el cinco de ma=o.E cinci 6ai. (er este folosit pentru a exprima locul de origine. >De d(nde eres t