De&arta'entu &entru Înv!'(nt a Distan! )i *u +re*ven! Redus
2
 Anul de studii III / Forma de învm!nt " IF#
CU,-NT ÎN.INTE
Moto: “Noua ordine economic mondial va fi ecologic sau nu va fi deloc.” 
Omenirea a ajuns la un asemenea punct al “ofensivei” sale împotriva naturii, încât unele din problemele proteciei !i conservrii mediului au devenit universale.
"iminuarea stratului de o#on, amplificarea efectului de ser, înaintarea de!ertului, distrugerea pdurilor ama#oniene, srcirea biodiversitii !.a. interesea# deopotriv toate popoarele !i statele lumii, punând în discuie însu!i  viitorul civili#aiei umane. Mai mult ca oricând, asemenea probleme universale reclam soluii globale$ 
%entru a contribui la promovarea acestora ramura de drept, respectiv “"&'%()* M'"+)*)+” a trebuit s cunoasc o serie de evoluii semnificative.
'ste vorba, mai întâi, de înlocuirea vecii concepii, potrivit creia sistemele  juridice concepute de !i pentru oameni protejea# elementele mediului numai în msura în care acestea interesea# omul, iar biosfera constituie mai ales o resurs, în care societatea uman este recunoscut drept parte integrant a naturii !i  acesteia din urm i se recunoa!te o valoare intrinsec, care trebuie s fie ocrotit !i  conservat ca atare.
-tatele !i organi#aiile internaionale au elaborat !i aplic o multitudine de tratate, convenii, declaraii, planuri !i programe de aciune, carte !i alte asemenea documente universale, regionale ori bilaterale, generale ori sectoriale, constituind  tot mai mult un corpus juridic de sine stttor, în cadrul dreptului internaional   public, cu principii !i trsturi fundamentale specifice, inconfundabile.
*a nivelul )niunii 'uropene reglementrile juridice au ptruns treptat !i tot mai  viguros !i în domeniul prevenirii !i combaterii polurilor ori al conservrii naturii, ajungânduse în pre#ent la un repre#entativ “drept comunitar al mediului” care constituie un important reper al integrrii rilor central !i est europene.
.utorii
3
$apitolul I PRO1LEME INTRODUCTI,E
%2 OCROTIRE. MEDIULUI ÎNCONJURTOR3 PRO1LEM. ,IT.L . LUMII CONTEMPOR.NE
Din cele mai vec%i timpuri, omul a încercat s modeleze natura ale crei le&i aspre tre'uiau respectate pentru a supravieui( )n ultimele dou secole s"a *cut îns simit, prin comportament i concepie, încercarea omului de a domina natura, de a utiliza în *olos propriu toate 'o&iile naturale, accentu!ndu"se pro&resiv con*lictul dintre procesele ciclice naturale ale ecos*erei i cele liniare ale te%nolo&iilor create i susinute de civilizaia uman, a+un&!ndu"se la criza ecolo&ic-.(
$auzele acestei crize se datoreaz, în primul r!nd, dezvoltrii civilizaiei industriale de la mi+locul secolului al l"lea, care a produs modi*icri pro*unde i accelerate mediului  încon+urtor(
Din ce în ce mai mult, resursele naturale au *ost solicitate, s"au e0tins supra*eele cultivate i s"au sc%im'at sistemele de cultur, s"au *cut despduriri masive pentru o'inerea de mas lemnoas i de terenuri noi pentru a&ricultur, s"a intensi*icat utilizarea punilor, s"a dezvoltat mult e0ploatarea su'solului( )n acelai timp, civilizaia industrial a *cut posi'il i necesar o cretere demo&ra*ic rapid, a însemnat o puternic dezvoltare a procesului de ur'anizare, a creat mari a&lomerri umane pe spaii tot mai restr!nse, situ!ndu"l pe om în condiii de via cu totul noi(
Do'!ndind posi'ilitatea de a trans*orma natura, omul nu i"a pus mult timp pro'lema de a proceda raional, în condiii normale de ec%ili'ru i dezvoltare a pieii( 1l a sesizat destul de t!rziu c este creaia i creatorul mediului su încon+urtor care îi asi&ura e0istena 'iolo&ic i, totodat, cea intelectual2( 10ploatarea iraional, în primul r!nd, a resurselor re&enera'ile 3pduri, *lor, *aun etc(4, apoi a celor nere&enera'ile 3'o&ii minerale ale su'solului4 a accentuat e*ectul nociv al aciunilor omului asupra naturii(
Folosindu"se pe scar lar& tiina i te%nolo&ia în scopul dezvoltrii industriale, s"a i&norat necesitatea pstrrii în permanen a unui ec%ili'ru între satis*acerea nevoilor  materiale proprii în continu cretere i protecia tuturor *actorilor mediului încon+urtor( Dup cum apreciaz 5arr6 $ommener De&radarea mediului încon+urtor se datoreaz unui nea+uns al activitii umane-7(
#uperea de ctre om prin interveniile sale &r'ite i nes'uite a ec%ili'relor naturale, este o caracteristic a celei de a doua +umti a secolului , dei *enomene izolate au aprut cu mult înainte( 1ste semni*icativ în acest sens remarca *cut de $ommener8 în 1 Daniela 9arinescu, :ratat de dreptul mediului, 1d( All 5ec;, 5ucureti, 2<<7, p( 7"=( 2 I( 9i%u, Autoconducere i creativitate, 1d( Dacia, $lu+">apoca, .?@?, p( 2? 3 5( $ommoner, $ercul care se înc%ide, 1d( Dacia, $lu+">apoca, .?@?, p( 2?(
4
 
secolul al "lea, creterea economic a rii 3re*erire la S(B(A( " n(n(4 s"a datorat parial unei e0ploatri nemiloase a pdurilor, în urma creia muni între&i au rmas &olai, iar  solul a *ost puternic erodat-( A&resiunea asupra pdurilor a continuat i continu *iind ast*el e0plica'il catastro*a produs în anul .?7C în Sud"estul S(B(A( c!nd a avut loc, în c!teva minute, o mare eroziune eolian, v!nturile trans*orm!nd în pra* 7<< milioane tone de sol *ertil(
 A*lat în unitate i, totodat, în contradicie cu natura, omul tre'uie pro'a'il înc mult vreme s se con*runte cu *enomene naturale ca8 inundaii, erupii vulcanice, tai*unuri i altele(
#evoluia te%nico"tiini*ic contemporan care se des*oar într"un ritm din ce în ce mai accelerat, în toate rile lumii, at!t în cele puternic industrializate, c!t i în cele în curs de dezvoltare, a pus în *aa omenirii mai multe pro'leme determinate de situaiile previzi'ile ale ultimului deceniu al secolului i începutul mileniului trei, dintre care citm8 o populaie de peste = miliarde de oameni, care i"a unit *orele cu te%nolo&iile industriale pentru a crea o inerie de micare *r precedent în direcia unor modi*icri ecolo&ice determinate de *actorul umanE dorina *ireasc a tuturor oamenilor de a atin&e un nivel de via c!t mai ridicatE corespunztor acestei situaii, necesitatea creterii produciei a&ricole ve&etale i animale pentru a asi&ura %rana tuturor oamenilorE necesitatea creterii produciei de materii prime, de com'usti'ili i ener&ieC(
 Aproape *r s"i dea seama, oamenii au pus în micare vaste e0perimente ecolo&ice care implic între&ul Pm!nt, *r a avea înc mi+loacele de a urmrii rezultatele  în mod sistematic( Dac vor *i luate în continuare prin surprindere, societile industrializate, arat 5ron, ar putea *i puse în situaia de a e*ectua sarcina costisitoare i  îndoielnic a întreinerii planetei(
Pretutindeni în lume, din ce în ce mai insistent, se impun aciuni în spri+inul proteciei mediului încon+urtor, aceasta *iind una dintre preocuprile contemporane prioritare(
Pm!ntul este poluat, spune $ommoner, nu pentru c omul ar *i un animal deose'it de murdar i nici pentru c specia uman ar *i prea numeroas( ina o are societatea omeneasc " modul în care societatea înele&e s o'in, s repartizeze i s *oloseasc 'o&iile pe care munca uman le e0tra&e din resursele planetei-(
Poluarea îndelun&at a mediului natural a determinat acumularea pro'lemelor  ecolo&ice contemporane, e0prima'ile printr"o dizarmonie accentuat între mediul creat de om i cel natural, cu perspective reale de deteriorare a condiiilor de via ale omului planetar i ale dezvoltrii civilizaiei viitorului(
Dei modi*icrile mediului încon+urtor sunt o consecin a civilizaiei industriale, nu civilizaia industrial în sine este cauza deteriorrii mediului( Aceasta pentru c nu orice modi*icare a mediului înseamn o deteriorare( Deteriorarea mediului încon+urtor const în necorespondena dintre condiiile de mediu i cerinele o'iective 3'iolo&ice, psi%olo&ice, economice, sociale etc(4 ale omului, *iind provocat nu de modi*icarea mediului ca atare, ci de apariia unor dezec%ili're în cadrul relaiilor dintre om i natur( $ivilizaia industrial poate asi&ura condiiile unui mediu de calitate=(
Pare de"a dreptul parado0al c numai în epoca în care pro&resul te%nic a &enerat convin&erea c omul este stp!nul planetei, a putut s se cristalizeze i convin&erea dependenei sale nemi+locite de ansam'lul parametrilor mediului natural i odat cu aceasta, convin&erea c nu se poate sustra&e de su' dominaia le&ilor ecolo&ice(
1li'erat de presiunea *orelor naturii, omenirea devine tot mai mult ameninat de procesele pe care ea însi Ie"a &enerat i care par s scape într"o msur tot mai mare de su' controlul su( $u c!t societatea devine mai social-, cu at!t ea devine mai dependent de natur( Dac la omul primitiv stress"urile veneau din 'ios*er, la omul 4  A se vedea ( Ivanovici, Pro'leme ale proteciei mediului încon+urtor pe plan naional i internaional, #evista Gcrotirea naturii i a mediului încon+urtor, t( 2<, nr( 2/.?H=, p( @( 5 L. Brown, Inst. Worldwatch (S.U.A.), Problee !lobale ale oen"r"", #d. $ehn"c%, B&c&re't", 1, *. 53. + FI( Ior&ulescu " 1c%ili'ru ecolo&ic, 1ra Socialist nr( . 3?4/.?H2(
5
 
civilizat ele provin din socios*er, dup cum i 'olile psi%osomatice se su'sumeaz tot mai mult 'olilor sociosomatice(
Deteriorarea mediului de ctre om nu înseamn îns numai distru&erea ec%ili'rului ecolo&ic, ci i apariia unei reacii inverse din partea mediului ast*el modi*icat asupra omului8 noile condiii de mediu sunt mai puin *avora'ile pentru viaa omului, pentru des*urarea activitii sale economice(
G lupt pe via i pe moarte are loc clip de clip în toate colurile planetei( G asemenea lupt este invizi'il, de e0emplu, atunci c!nd o specie ve&etal i seria sa de &ene de neînlocuit dispar pentru totdeauna dintr"o pdure din Amazonia( )n alte ocazii aceast lupt este dureros de vizi'il " un om moare su*ocat într"un metrou, victim a unei crize de astm declanat de poluare sau c%ipul unui om este des*i&urat de un cancer al pielei( Pm!nturile *ertile ale planetei se trans*orm în deerturi pr*uite, iar dispariia multor specii de plante i animale poate antrena cu ea, dispariia oricrei posi'iliti de a &si remediul pentru SIDA, cancer sau crize cardiace( )n rile în curs de dezvoltare poluarea omoar zilnic peste 2(<<< de persoaneH(
Poluarea este una din *ormele cele mai insiduase de atentat în mas asupra sntii colectivitilor umane( 1ste un parado0 *aptul c pe msur ce societatea omeneasc se dezvolt ea devine tot mai distructiv în procesul productiv i în consumul personal, casnic, dei ar *i *ost de ateptat ca, dispun!nd de at!tea mi+loace te%nice i de ;no"%o, situaia s *ie tocmai invers( 10cesele te%nolo&iei antiecolo&ice au *ost alimentate într"o mare msur de împre+urarea c!t la ma0imul amplasrilor, parametrii riscurilor ecolo&ice rm!neau înc imprevizi'ili(
Posi'ilitile actuale ale pro&nozei ecolo&ice diri+eaz azi într"un mod tot mai e*icient o'iectivele te%nolo&iei contemporane spre reducerea sensi'il a riscurilor ecolo&ice(
Poluarea, ca un ru al secolului, este azi un *enomen de rsp!ndire universal care nu depinde principial de caracterul or!nduirii sociale 3dei aceasta poate determina, printr"o &ospodrire c%i'zuit a resurselor i printr"o le&islaie adecvat o oarecare scdere a &radului de poluare4, i care se ampli*ic urm!nd cursul ascendent al pro&resului te%nic, *iind un atri'ut al acestuia(
#2 PROTEC0I. MEDIULUI 4I /TR.TEGI. DE5,OLTRII DUR.1ILE
e&tura dintre dezvoltarea economic i pro'lemele ecolo&ice este de*initorie în determinarea posi'ilitilor de aciune pentru protecia mediului@(
Strate&ia naional a dezvoltrii este un atri'ut al suveranitii i independenei statului, care tre'uie s in seama de condiiile sale speci*ice, de resursele i capacitile sale(
Folosit curent, în conte0tul &eneral al dezvoltrii, termenul de strate&ie- desemneaz preocuprile tiinei economice de a de*ini liniile &enerale pe termen lun& de dezvoltare, metodele i *ormele cele mai e*iciente pentru atin&erea o'iectivelor acesteia?(
Pro'lemele dezvoltrii i ale creterii economice nu pot *i separate de cele ecolo&ice( 1conomia i ecolo&ia se întreptrund tot mai mult " local, re&ional, naional i &lo'al într"o reea de cauze i e*ecte(
+
 
#elaia dezvoltare " mediu, este o relaie între prezent i viitor( Dezvoltarea urmrete satis*acerea nevoilor &eneraiilor prezente, protecia mediului *iind o investiie pentru &eneraiile viitoare(
a nivel &lo'al, preocuparea pentru calitatea i protecia mediului încon+urtor a *ost pus în discuie în anul .?H2 la prima $on*erin 9ondial a >aiunilor Bnite pe aceast tem( Dez'aterile s"au concretizat într"o declaraie comun i o serie de recomandri adresate rilor mem're G(>(B( Blterior, s"a trecut la Pro&ramul >aiunilor Bnite pentru 9ediu i s"au ela'orat proiecte av!nd ca o'iective ma+ore suprave&%erea &radului de poluare a oceanului planetar, de&radarea solului, de*riarea pdurilor (a(, precum i studii interdisciplinare care au evideniat riscurile de&radrii ireversi'ile a mediului i necesitatea corelrii creterii economice cu protecia mediului încon+urtor(
 )n condiiile ad!ncirii crizei ecolo&ice, protecia i îm'untirea condiiilor de mediu au devenit pentru umanitate un o'iectiv primordial, a crui realizare presupune nu numai e*orturi materiale i or&anizatorice naionale i internaionale, ci i dezvoltarea unei concepii tiini*ice *undamentale în privina acestei noi atitudini *a de mediu(
 Aa cum s"a artat, o ast*el de concepie tre'uie s ai' în vedere reconcilierea omului cu natura i cu sine însui( Protecia mediului natural reprezint protecia omului i a dezvoltrii sale, iar protecia omului " protecia tuturor *actorilor de mediu-(
Protecia mediului urmrete *erirea de in*luenele ne&ative a mediului natural i antropic, prin descoperirea cauzelor i eliminarea acestora, atenuarea e*ectelor polurii i dac este posi'il, c%iar eliminarea total a acestora spre 'inele între&ii umaniti( Scopul proteciei mediului este în ultim instan, ocrotirea omului(
Pornind de Ia adevrul de necontestat c sta'ilirea ec%ili'rului ecolo&ic i protecia di*eritelor elemente ale mediului nu se pot realiza prin *uncionarea spontan a di*eriilor  *actori naturali, intervenia omului tre'uie s ai' loc printr"o activitate comple0, raional i tiini*ic *undamentat, av!nd ca scop prevenirea i com'aterea polurii, re*acerea mediului deteriorat i îm'untirea calitii acestuia(
Protecia mediului corespunde dorinelor i intereselor vitale ale între&ii lumi i constituie o îndatorire pentru toate &uvernele(
Interesul &eneral s"a su'stituit intereselor particulare, con*erind între&ului sistem +uridic o dimensiune nou( Aprute primele, msurile de conservare i protecie au *ost i sunt completate de sisteme care *avorizeaz o utilizare raional a resurselor naturale ale mediului în &eneral(
Protecia mediului este plasat astzi în *runtea listei drepturilor i li'ertilor  *undamentale ale omului(
Funcia de protecie a mediului s"a consolidat cu apariia dreptului la dezvoltare i la cretere economic(
De peste 7< de ani, încep!nd cu $on*erina asupra mediului de la Stoc;%olm, omenirea a început s recunoasc *aptul c pro'lemele mediului încon+urtor sunt insepara'ile de cele ale 'unstrii i de procesele economice în &eneral( )n acest sens, $omisia 9ondial asupra 9ediului i Dezvoltrii de pe l!n& G(>(B( a *inalizat o serie de recomandri, una dintre acestea re*erindu"se la implementarea conceptului de dezvoltare dura'il-( De alt*el, conceptul de dezvoltare dura'il a *ost recomandat de Adunarea Keneral a G(>(B(, prin #ezoluia nr( C2/.?@H, ca principiu director al strate&iilor i politicilor naionale în domeniul evoluiei economice i proteciei mediului.<(
$onceptul de dezvoltare durabil a *ost de*init ca *iind acel tip de dezvoltare economic care asi&ur satis*acerea necesitilor prezente *r a compromite posi'ilitile &eneraiilor viitoare de a"i satis*ace propriile cerine(

 
G'iectul &eneral al dezvoltrii dura'ile este de a &si un spaiu al interaciunii dintre patru sisteme8 economic, uman, am'iental i te%nolo&ic într"un proces dinamic i *le0i'il de *uncionare(
G condiie important pentru realizarea o'iectivelor dezvoltrii dura'ile este simultaneitatea pro&resului în toate cele patru dimensiuni( )n acest scop, politicile economice, politica mediului, a investiiilor, a cercetrii"dezvoltrii, politica *orei de munc, a învm!ntului, sntii sunt desemnate s"i coreleze o'iectivele i aciunile con*orm acestor prioriti( )n prezent, în aproape toate rile industrializate se mani*est tendina de a inte&ra aceste politici într"o ordine prioritar a o'iectivelor(
Principiile strategiei proteciei mediului 11 sunt8 " conservarea i îm'untirea condiiilor de sntate a oamenilorE " dezvoltarea dura'ilE " evitarea polurii prin msuri preventiveE " conservarea 'iodiversitiiE " conservarea motenirii, a valorilor culturale i istoriceE " cine polueaz pltete-E " stimularea activitilor de redresare a mediului( $riteriile de sta'ilire a prioritilor privind o'iectivele proteciei mediului sunt8 " meninerea i îm'untirea sntii populaiei i a calitii vieii, ceea ce
corespunde primului principiu al strate&iei proteciei mediuluiE " meninerea i îm'untirea potenialului e0istent al naturii, acesta corespunde
principiului dezvoltrii dura'ileE " aprarea împotriva calamitilor naturale i a accidentelorE " raportul ma0im 'ene*iciu " costE " racordarea la prevederile conveniilor internaionale i la pro&ramele internaionale
privind protecia mediuluiE " pre&tirea aderrii #om!niei la Bniunea 1uropean( Strate&ia proteciei mediului se aplic i se actualizeaz prin Pro&ramul >aional de
 Aciune pentru Protecia 9ediului, care constituie concretizarea Strate&iei în #om!nia(
62 CON+ERIN0ELE MONDI.LE ÎN DOMENIUL PROTEC0IEI MEDIULUI 4I PRINCIP.LELE DOCUMENTE .DOPT.TE
Prima $on*erin mondial în domeniul proteciei mediului a avut loc între i .= iunie .?H2 la Stoc%olm i a avut ca participani din ..C state, între care i #om!nia.2(
Grdinea de zi a $on*erinei a cuprins, printre altele8 plani*icarea i &estionarea aezrilor umane în vederea asi&urrii calitii mediului încon+urtorE &estionarea resurselor naturale ale mediuluiE determinarea poluanilor de importan internaionalE dezvoltarea i mediulE aspecte educative, sociale i culturale ale pro'lemelor de mediu,
11 Strate&ia proteciei mediului cuprinde în partea I premisele ela'orrii strate&iei, stadiul8 .( #esursele naturale re&enera'ileE 2( elemente privind starea economic a #om!nieiE 7( $alitatea *actorilor de mediu 3aer, ap, sol, *lor, *aun4E în partea a ll"a sunt de*inite principiile, direciile, o'iectivele, criteriile de identi*icare a aciunilor care s conduc la o dezvoltare dura'il 3economic i social4 a rii, în condiiile tranziiei spre economia de pia i ale pre&tirii aderrii #om!niei la Bniunea 1uropean(  )n 'aza strate&iei de preaderare, Pro&ramul ISPA " în*iinat prin #e&lementarea $onsiliului 1uropean nr( .2=H din .???,

 
inclusiv in*ormarea opiniei pu'lice asupra acestoraE incidentele internaionale ale aciunilor   în domeniul mediului (a(
$el mai important document adoptat în cadrul $on*erinei este Declaraia asupra mediului înconjurtor 13, care cuprinde 2= de principii privind drepturile i o'li&aiile statelor   în acest domeniu, precum i cile i mi+loacele de dezvoltare a cooperrii internaionale(
 )n acelai timp, Declaraia su'liniaz le&tura or&anic dintre protecia mediului i pro&resul economic i social al popoarelor, în condiiile eliminrii e*ectelor ne&ative ale su'dezvoltrii(
Prin acest document s"au pus 'azele dezvoltrii dreptului internaional al mediului( Bn alt document adoptat în cadrul $on*erinei a *ost Planul de aciune privind mediul 
înconjurtor care cuprinde .<? recomandri adresate statelor pentru protecia mediului( Liua de iunie a *ost proclamat Liua 9ondial a 9ediului încon+urtor-(  )n conte0tul sporirii e*orturilor naionale i internaionale în scopul promovrii i
dezvoltrii unui mediu încon+urtor sntos în toate rile, Adunarea Keneral G(>(B( din 22 decem'rie .?@? a lansat apelul la o întrunire &lo'al care s de*ineasc strate&ia pentru stoparea e*ectelor de&radrii mediului(
Liua 9ondial a 9ediului din anul .??2 a *ost marcat de un eveniment unic în istoria omenirii i anume, cea de a doua $on*erin a >aiunilor Bnite pentru 9ediu i Dezvoltare de la #io de Janeiro(
Scopul &eneral al $on*erinei a *ost acela al ela'orrii de strate&ii i msuri care s contri'uie la com'aterea de&radrii mediului încon+urtor în toate rile, în conte0tul dezvoltrii dura'ile i optime din punct de vedere al mediului(
 )n intenia or&anizatorilor, la $on*erina de la #io tre'uia s se realizeze un nou consens internaional asupra unor teme de transcenden mondial ca8 protecia atmos*erei, a resurselor terestre, conservarea diversitii 'iolo&ice, protecia resurselor de ap dulce, a mrilor i zonelor de coast, &estiunea raional din punct de vedere ecolo&ic a 'iote%nolo&iilor, deeurilor de produse i deeurilor to0ice, creterea calitii vieii i a sntii umaneE ameliorarea condiiilor de via i munc a sracilor, eradicarea srciei i oprirea de&radrii mediului(
$on*erina de la #io s"a des*urat în dou etape8 o prim etap a *ost între 7 i .2 iunie .??2 i a avut ca participani minitrii mediului, minitrii ai unor or&anisme similare i reprezentani ai altor instituii, or&anisme i pro&rame specializate ale G(>(B(, reprezentanii unor or&anisme inter&uvernamentale i ne&uvernamentale din .@. de state(
 A doua etap a $on*erinei intitulat 1art% Summit- a avut loc în zilele de .2 i .7 iunie, în cele patru edine lu!nd cuv!ntul @ de preedini de ri i < de e*i de &uverne(
Documentele adoptate de $on*erina de la #io au *ost8 " Declaraia de principii numit i Carta Pmântului în care sunt enumerate principiile
dup care omenirea tre'uie s se conduc în relaiile interumane, precum i în relaiile dintre om i natur( Documentul cuprinde drepturile i o'li&aiile *undamentale ale statelor  i cetenilor în domeniul mediului, enunate în 2H de principii.C(
Se poate spune c Declaraia de la #io o completeaz în mod armonios pe cea de la Stoc;%olm, în condiiile o*erite de s*!ritul secolului al "lea i începutul mileniului trei( Datorit acestui *apt, dezvoltarea dura'il- ocup în cadrul acestui document un rol important( #aportul dintre mediu i dezvoltare, în &eneral, analizat în am'ele documente, pare a *i inversat în prezent( Ast*el, dac dup $on*erina de la Stoc;%olm mediul nu putea *i conceput *r dezvoltare, dup $on*erina de la #io, dezvoltarea dura'il nu are nici o ans *r e0istena unui mediu de calitate(

 
Pentru realizarea o'iectivelor &enerale pe care le presupune dezvoltarea dura'il i asi&urarea dreptului la un mediu sntos, în principiul 2H al declaraiei se recomand8 statele i popoarele tre'uie s coopereze cu 'un"credin i într"un spirit de solidaritate pentru aplicarea principiilor consacrate în prezenta Declaraie i la dezvoltarea dreptului internaional în domeniul dezvoltrii dura'ile-(
$ea de a treia $on*erin mondial a G(>(B( asupra mediului a avut loc la Io%anes'ur&  între 2= au&ust i C septem'rie 2<<2, *iind dedicat dezvoltrii dura'ile(
 )ntre summitul de la #io i cel de la lo%anes'ur& reprezentanii rilor lumii s"au mai  înt!lnit, în cadrul unor con*erine importante su' auspiciile G(>(B, printre care $on*erina de la 9onterre6 asupra mi+loacelor de *inanare necesare dezvoltrii i $on*erina 9inisterial de la Do%a( Aceste con*erine au conturat o viziune asupra viitorului umanitii(
Pe ordinea de zi a $on*erinei au stat urmtoarele pro'leme8 " apa i sistemul de salu'ritate pu'licE " ener&iaE " sntateaE " a&riculturaE " mana&ementul ecosistemelor( $el mai important document adoptat este Declaraia de la lo%anes'ur&, care cuprinde
an&a+amentul statelor semnatare de a promova i consolida principiile de 'az ale dezvoltrii dura'ile " dezvoltarea economic, dezvoltarea social i protecia mediului " la nivel local, naional, re&ional i &lo'al 3punctul 4(
 )n Declaraie se recunoate c eradicarea srciei, sc%im'area pattern"urilor de consum i de producie, protecia i mana&ementul resurselor naturale pentru asi&urarea dezvoltrii economice i sociale, constituie o'iective deose'it de importante, cerine eseniale ale dezvoltrii dura'ile, *apt pentru care statele semnatare se an&a+eaz în lupta  împotriva tuturor *actorilor care împiedic aceast dezvoltare(
72 POLU.RE. 4I IMPLIC.0IILE EI%8
$uv!ntul poluare vine din latinescul  polluero-ere i înseamn a murdri, a p!n&ri, a pro*ana.=( 1l vrea s desemneze o aciune prin care omul îi de&radeaz, îi murdrete- propriul su mediu de via( Ast*el de aciune nu este caracteristic îns numai omului intrat într"o perioad de dezvoltare accelerat, omului contemporan i nici mcar omului în &enere( 1a este o le&e natural &eneral con*orm creia orice *iine vii produc deeuri care, neeliminate din mediul lor de via, le *ac imposi'il continuarea activitii i c%iar a vieii însi(
1ste nota'il *aptul c preocuparea pentru curenie a *ost însoit întotdeauna de vi&oarea moral i intelectual a unui popor .H( #oma în ascensiune, Persia sasanizilor, cali*atele ara'e au înlat pretutindeni 'i pu'lice, apeducte i rezervoare, pe care societile decadente ce le"au succedat, nu le"au mai putut nici mcar în&ri+i, nicidecum ampli*ica( Descompunerea social a *ost întotdeauna însoit de indi*eren *a de *enomenele poluante(
 )n sensul e&ii proteciei mediului, prin  poluare se înele&e introducerea direct sau indirect, ca rezultat al unei activiti des*urate de om, de su'stane, de vi'raii, de cldur i/sau z&omot în aer, în ap ori în sol, care poate aduce pre+udicii sntii umane
15  Daniela 9arinescu, op( cit(, p( .C".H( 1+ )n mitolo&ia &reac se vor'ete despre un patron al polurii An&ias 3An&eas4, re&e din 1lis, vestit pentru nenumratele sale cirezi de vite i &ra+duri uriae lsate în neîn&ri+ire ani de zile, a cror curire a constituit a cincea munc a lui Meracles 3Mercules la romani4( a porunca lut 1ur6st%eus, Meracles s"a an&a+at s le curee într"o sin&ur zi, cer!nd o rsplat, dac avea s reueasc, la care An&ias s"a învoit( Sc%im'!nd cursurile r!urilor Alp%eus i Peneus i a't!ndu" le prin &ra+duri, eroul a *cut ca p!n seara tot &unoiul s *ie dus de ape( Pentru c a re*uzat s"i in *&duiala,  An&ias a *ost pedepsit mai t!rziu de Meracles, în urma unui rz'oi pornit împotriva lui An&ias, iar cu ocazia victoriei, eroul a iniiat Jocurile Glimpice( 1 ( K%inea, Aprarea naturii, 1d( tiini*ic i 1nciclopedic, 5ucureti, .?H@, p( i H(
1-
 
sau calitii mediului, care pot duna 'unurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o  împiedicare a utilizrii mediului în scop recreativ sau în alte scopuri le&itime-(
$u acelai îneles este de*init poluarea i în #e&ulile de la 9ontreal din .?@2, aplica'ile polurii trans*rontiere( Prin poluare în &eneral, se arat în art( ., se înele&e8 orice introducere de ctre om în mediu, direct sau indirect, a unor su'stane ori ener&ii cu e*ecte vtmtoare, de natur s pun în pericol sntatea omului, s pre+udicieze resursele 'iolo&ice, ecosistemele i proprietatea material, s diminueze 'ine*acerile i alte utilizri le&itime ale mediului-(
Prin poluant potrivit G(B(K( nr(.?/2<< se înele&e orice su'stan solid, lic%id, &azoas sau su' *orm de vapori, ori de ener&ie, radiaie electroma&netic, ionizant, termic, *onic sau vi'raii care, introdus în mediu, modi*ic ec%ili'rul constituenilor  acestuia i al or&anismelor vii i aduce daune 'unurilor materiale-(
Poluantul este un *actor care a*lat în mediu în cantiti ce depesc limita de toleran a uneia sau mai multor specii de vieuitoare, împiedic înmulirea sau dezvoltarea normal a acestora printr"o aciune to0ic(
 Aciunea de into0icare produs de poluani se numete poluare i este cu at!t mai &rav, cu c!t di*erena dintre concentraia poluantului în mediu i limita de toleran este mai mare(
Pentru *iecare specie de vieuitoare prima cate&orie de poluani o constituie deeurile activitii sale vitale care, la r!ndul lor, permit dezvoltarea unor or&anisme parazite pduc%i, viermi, virusuri, microor&anisme etc(4( Aceast cate&orie de poluani *ormeaz aa"numita poluare natural
 )n vremea noastr, nivelul atins de dezvoltarea economic, pe de o parte, i înmulirea populaiei &lo'ului i aspiraia &eneral spre 'unstare, pe de alt parte, au dus la creterea *r precedent a *enomenelor de poluare( Se consider c poluarea este, de asemenea, o pro'lem a timpurilor noastre, pentru c amploarea i &ravitatea proceselor  poluante i realizrile tiini*ice i te%nice ale omului modern au permis dezvoltarea riscurilor polurii i ca urmare, sta'ilirea unor msuri deose'it de severe pentru prevenirea i com'aterea de&radrii mediului(
 Aa cum s"a artat.@, pe drumul sinuos parcurs de la armonie 3omul aliat al naturii4 la violen 3omul împotriva naturii4 *enomenul dezvoltrii e0istente a &enerat noi cauze de poluare const!nd în cderile i reziduurile radioactive, datorate e0perienelor nucleare, centralelor atomice, deeurilor radioactiveE pesticidele i insecticidele, rsp!ndite în e0ces pe supra*eele a&ricole *r a ine seama de cerinele privind de&rada'ilitatea i remanena acestoraE suspensiile i su'stanele c%imice ale unor emisii de &aze i *um, speci*ice centrelor industriale care nu au *ost reinute sau neutralizate i nu în ultimul r!nd, deeurile mena+ere speci*ice tuturor centrelor ur'ane, care nu au *ost evacuate i tratate în mod corespunztor(
 )n a*ara acestor cauze, se mai pot meniona i cele determinate de *enomenul su'dezvoltrii, ca o circumstan a&ravant pentru anumite zone ale lumii, poluarea *iind considerat ca *iic a mizeriei i penuriei-E cele determinate de rz'oaiele locale i industriile de rz'oi care, provoac mari pertur'ri nu numai sistemelor naturale ci i celor  arti*iciale i care prin potenialitatea e0tinderii lor, a trans*ormrii într"o con*la&raie mondial pot s pun su' semnul incertitudinii însi supravieuirea speciei umane.?(
Se consider c cel puin trei îndeletniciri umane &enereaz poluarea în lumea contemporan8 industria, cu mediul de via ur'an pe care îl promoveaz, a&ricultura intensiv i industrializat i transporturile(
10ist îns c!teva deose'iri eseniale între poluarea provocat de *eluritele industrii i poluarea cauzat de a&ricultura intensiv i industrializat(
1  A se vedea, Silvia >e&u, Bn sin&ur pm!nt, 5ucureti, 1d( Al'atros, .?H@, p( ?7"?H( 1 K( Sion, 1colo&ie i drept internaional, 1d( tiini*ic i 1nciclopedic, 5ucureti, .??<, p( 2"2=(
11
 
Producia industrial i întrea&a te%nolo&ie a*erent ei se concentreaz în spaii restr!nse, iar resursele naturale 3aerul, apa mai ales4 *olosite în procesele de producie pot *i puri*icate prin di*erite mi+loace( Dac industriile poluante sunt concentrate într"o sin&ur re&iune sau în c!teva zone limitate ca întindere, poluarea poate *i cu succes com'tut i cu investiii *inanciare relativ mici( Dimpotriv, dac industriile poluante sunt repartizate omo&en pe supra*ee *oarte mari, poluarea nu mai poate *i controlat2<(
 )n a&ricultur poluarea are un caracter mai dramatic din cel puin trei puncte de vedere8 în primul r!nd, poluarea în a&ricultur a*ecteaz elementul natural esenial pentru producia a&ricol " solul( 1l este principalul mi+loc de producie, cruia nu i se poate aplica nici un procedeu de epurare( Bn sol poluat poate *i depoluat numai prin aciunea *oarte lent a *actorilor naturaliE în al doilea r!nd poluarea în a&ricultur cuprinde zone mult mai  întinse dec!t în industrie, în *apt întrea&a supra*a cultivat pe care au *ost introduse c%imizarea i mecanizareaE în al treilea r!nd, poluarea în a&ricultur este periculoas pentru c produce o contaminare a produselor alimentare cu su'stane to0ice(
 )n plus, am mai putea adu&a, c în timp ce poluarea industrial se datoreaz, în principiu, eliminrii *r voie a unor su'stane nocive, poluarea a&riculturii se datoreaz introducerii intenionate în sol a unor su'stane a'solut necesare produciei a&ricoleE poluarea industrial se re*er, în primul r!nd, la anumite &rupe de indivizi e0pui pro*esional, în timp ce poluarea a&ricol privete întrea&a populaie consumatoare a produselor a&roalimentare in*estate(
Poluarea poate *i c%imic, *izic 3radioactiv, termic, *onic, electroma&netic, prin vi'raii4, 'iolo&ic, &enetic, estetic etc(
 Ast*el, unul din *actorii pertur'ani ai mediului care in*lueneaz am'iana în care se des*oar activitatea i viaa omului, mai ales în orae, este z&omotul care, dac este prelun&it i puternic, provoac surzenia2.(
 )ntr"o accepie lar&, z&omotul a *ost de*init ca un comple0 de sunete, de un caracter  aleatoriu, care produce nu numai o senzaie deza&rea'il, dar c%iar a&resiv, înt!lnindu" se în cele mai diverse am'iane8 în locuine, pe strad, la locurile de munc i de odi%n, pe uscat, pe ap i în aer(
 )n domeniul polurii sonore intereseaz intensitatea senzaiei auditive produs de un sunet numit tria sunetului- care nu tre'uie con*undat cu intensitatea *izic( :ria este dependent de *recven(
1*ectele z&omotului asupra oamenilor au determinat pe unii medici s spun c e0ist o adevrat 'oala z&omotului- al crui ta'lou simptomatolo&ic este cu at!t mai &rav cu c!t îm'olnvirea se *ace pe nesimite, iar e*ectele se mani*est într"o *az destul de avansat a 'olii(
Dar z&omotul are implicaii care se repercuteaz ne&ativ i asupra unor aspecte economice cum sunt8 scderea productivitii muncii, reducerea calitii produselor, &revarea *ondurilor de asi&urri sociale, creterea numrului de accidente etc(
:ot o *orm de poluare este i stresul22 desemn!nd a&resiunea la care este supus or&anismul datorit z&omotului, polurii, an&oasei, diverselor contradicii, presiunii locului de munc, precum i consecinele acestora asupra or&anismului uman(
Satis*acerea imperativului unei dezvoltri economice dura'ile cere, în mod imperios, o restructurare a a&riculturii, utilizarea ener&iei i a produciei industriale dup modelul naturii( )n industrie sunt necesare procese care s *oloseasc cu o *oarte mare e*icien materiale i ener&ie, s valori*ice produsele secundare i s &enereze cantiti *oarte mici 2- ( Soran, 9ar&areta 5orcea, Gmul i 'ios*era, 5ucureti, 1d( tiini*ic i 1nciclopedic, .?@, p( .@".@=( 21 L&omotul o'inuit al strzii din oraele mari este în +ur de @< deci'eliE z&omotul prelun&it i mai mare de @< deci'eli provoac auzului serioase deran+amente, iar cel de peste .2< deci'eli are e*ect ne*ast asupra ec%ili'rului( )n aceeai msur el poate declana modi*icri ale *uncionrii normale a sistemului nervos ve&etativ, pe *ondul cruia se pot  îm'olnvi or&anele vitale ale omului( 22 :ermenul de Nstres- a *ost inventat în secolul I de in&inerii an&lo"sa0oni, pentru a desemna *ora care, e0ercitat pe un corp, induce o anumit tensiune( )n anul .?7=, medicul canadian Mans Sel6e popularizeaz acest termen pe plan medical(
12
 
de deeuri( a r!ndul su a&ricultura va tre'ui s se 'azeze pe deplin pe serviciile &ratuite o*erite de ecosisteme i s renune ast*el la o dependen aproape e0clusiv de suro&ate produse de om( >u în ultimul r!nd, în cadrul tuturor sistemelor, preurile produselor i serviciilor tre'uie s re*lecte costurile ecolo&ice ale *urnizrii lor 27(
Pro'lema polurii i deci a prote+rii mediului încon+urtor tre'uie a'ordat în conte0tul mai lar& al viitorului model de cretere economic( $a orice *actor de producie, mediul are o valoare i un pre, ce tre'uie recunoscute i luate în calcul ca atare(
23  )n prezent, produsul naional &lo'al al unei ri nu re*lect consumurile de pduri, *aun, zcminte, rezerve de ap pota'il sau dulce i de sol, i nici serviciile *urnizate de ecosisteme, în ciuda *aptului c pierderea lor poate antrena costuri *oarte mari(
13
$apitolul II REGLEMENT.RE. R.PORTURILOR
OM"N.TUR DE". LUNGUL TIMPULUI2 DE L. DREPTUL N.TURII L. DREPTUL MEDIULUI
%2 ET.PELE ORG.NI5RII 4I LEGI+ERRII OCROTIRII MEDIULUI  ÎNCONJURTOR ÎN ROM-NI.
a2 Re9ui :n ve*;iu dre&t ro'(nes* Iniiativele ocrotirii naturii pe pm!ntul rom!nesc sunt vec%i i numeroase( Bnele
mrturii le &sim în operele cronicarilor Ion >eculce i Dimitrie $antemir 2C( Bna din primele încercri de re&lementare a raporturilor omului cu natura dateaz înc
din vremea lui te*an cel 9are 3.CH".<C4, care preocupat de prote+area v!natului i a altor resurse naturale a dat le&ea 'ranitei- " loc oprit unde nimeni nu avea voie s v!neze, s pescuiasc, s puneze vitele i nici mcar s coseasc *!nul *r voia stp!nului( $ei ce înclcau le&ea erau aspru pedepsii, cu pedeaps corporal i con*iscarea a tot ce aveau asupra lor c!nd sv!reau in*raciunea(
 Actele domneti ale lui lad intil 3.774 i mai ales, ale lui te*an :oma 3.=2.4 re&lementau 'ranitele- sau oprelitile de stricare a naturii-( Ast*el, într"un document emis la C noiem'rie .=2. de te*an :oma se întrea mnstirii 5isericani o 'ranite din Popeti 3+udeul >eam4 care arta c >imeni s nu ai' nici o trea', nici pdurea s n"o taie, nici s v!neze, nici s prinz pete((( pe cine"l vor prinde în pdure, s ai' a"l lua carul cu 'oi i pe cine"l vor &si prinz!nd pete s *ie tari i puternici cu aceast carte a noastr a prinde acel om i a"i lua totul ce va *i asupra lui-2(
Despre re&imul +uridic al 'ranitei pomenete i un document dat de 9atei 5asara' la 7< mai .=C= prin care se întrete mnstirii #adu od din 5ucureti ocina ei de la $imernicu între Dudeti, creti, Popeti, $onduratu(
Instituia 'ranitei a *uncionat i în :ransilvania( Ast*el, la . octom'rie .@@ principele Si&ismund 5at%or6 d instruciuni no'ilului 9atei 96ari cu privire la interzicerea tierii pdurilor i a prinderii v!natului în %otarele sale din 9iceti, Dr!m'ar, Amoia, Strem i Salda de Jos, l!n& Al'a"lulia(
Documente de acest &en sunt destul de numeroase( 1ste demn de remarcat c nu numai lumea ve&etal a pdurii, ci i animalele de
interes cine&etic din cuprinsul 'ranitelor i lovitelor 'ene*iciau de un anumit re&im de ocrotire( :otodat, în a*ar de 'raniti i loviti au e0istat i alte msuri care au contri'uit la ocrotirea unor specii de animale(
 Ast*el, de e0emplu, oimii erau ocrotii în tot timpul anului pentru a putea *i capturai i *olosii la v!ntorile domneti i 'oiereti( $ei ce prindeau oimi ori le distru&eau cui'urile erau aspru pedepsii(
a 2? mai .H<= apare %otr!rea conventului de la Focani " o re&lementare asemntoare re&imului de ocrotire a 'ranitelor prin care o comisie mi0t, *ormat din
24 Daniela 9arinescu, op( cit(, p( 2<"2=( 25  #( Stancu, K%( Deaconu, A( #ic%ieanu, Saltia Stancu, Aspecte ale dezvoltrii le&islaiei de ocrotire a naturii în #om!nia, #evista Gcrotirea naturii i a mediului încon+urtor, t( 2 nr( 2/.?HH, p( ?(
14
 
munteni i moldoveni pentru rezolvarea unor pricini de %otar, sta'ilea ca muntenii s nu mai treac s taie lemne din pdurile moldovenilor, *r învoirea acestora(
Bn pas înainte pe linia msurilor o*iciale de ocrotire a naturii pe teritoriul nostru îl constituie primele încercri de re&lementare a *olosirii pdurilor(
 )n 5anat s"a constituit serviciul silvic re&ulat în .H7?E în :ransilvania, prima re&lementare o*icial este dat în anul .H@. în timpul împratului losi* al ll"lea(
 Acestea sunt urmate de Gr!nduiala de pdure- pentru 5ucovina, considerat primul $od silvic rom!nesc, tiprit în .H@=, în lim'ile rom!n i &erman( Din cele .2 articole ale $odului se desprind idei moderne de ocrotire i amena+ament silvic( Sunt prevzute norme de întreinere i tiere a pdurilor, în aa *el înc!t s permit re&enerareaE con*orm codului, din pdure nu are voie s se taie dec!t at!ia ar'ori c!t puteau s se re*ac, iar  alminterele *c!nd, apoi &reete împotriva r!nduielii i aduce pe urmtorii sau pe motenitorii si la lips de lemn-( De asemenea, se prevede i necesitatea *ormrii pdurarilor, care s ai' cunotine de specialitate i se interzic &reelile &rave sv!rite *a de pdure, cum ar *i8 incendierile, do'or!rea *runzei pentru animale, ruperea coa+ei sau &re'latul muc%ilor de pe copaci, precum i punatul oilor i caprelor( Sunt date recomandri asupra tierii pdurilor, a depozitrii i *olosirii *ructelor i seminelor, a  între'uinrii di*eritelor esene de lemn, precum i pedepse pentru cei ce încalc or!nduiala(
 )n 9oldova, domnitorul Ale0andru 9oruzzi, la 2@ noiem'rie .H?2, întrete ana*oraua- pentru codru, dum'rvi i lunci, urmat doi ani mai t!rziu 3.H?C4 de o alt or!nduial, motivat de *aptul c s"au tiat *r socoteal v!r* de pduri i codri, locurile rm!n!nd c!mpii &oale- i deci tre'uie s *ie oprite de a nu se strica ru pdurile i dum'rvile supt nici un *el de nume-2=(
G ast*el de re&lementare pentru ocrotirea pdurii este dat i în Oara #om!neasc în anul .H?7(
G caracteristic a acestor prime le&iuiri const în *aptul c ele re&lementau dreptul de proprietate i de *olosin asupra pdurilor, inclusiv *auna lor, i totodat ddeau unele recomandri silvice ca8 sta'ilirea v!rstei optime pentru tiere, nevoia de a cura pdurile, interzicerea punatului i, lucru *oarte interesant, se *ceau c%iar propuneri pentru  împduriri în zonele lipsite de pduri(
<2 Perioada 'odern  )n primele decenii ale secolului al l"lea, dei apar noi coduri i le&i, $ondica lui
$alima%, în 9oldova, i $ondica lui $ara&ea, în Oara #om!neasc, aplicate între anii .@.H i .@72, ele nu cuprind dispoziii speciale cu privire la ocrotirea naturii i a v!natului(
$a urmare a li'eralizrii comerului în urma aplicrii :ratatului de la Adrianopol 3.@2?4, cultura cerealelor ia o mare dezvoltare, ceea ce determin creterea supra*eelor a&ricole printr"o distru&ere *r precedent a pdurilor i o accelerat de&radare a solurilor( )n *aa acestei situaii precare, &enerat de &reita înele&ere a avanta+elor comerului li'er, anumii oameni preocupai de viitorul 'o&iilor rii cer introducerea unor re&lementri le&ale, care s opreasc distru&erea pdurilor( Ast*el, în .@C7 în 9oldova i .@C@ în Oara #om!neasc se introduc unele dispoziii care s pun ordine în e0ploatarea pdurilor ce aparineau 'isericii i clerului, dispoziii care, dei nu au dus la rezultate nota'ile, au pre*i&urat le&ile ce se vor adopta în cea de a doua +umtate a secolului al l"lea, &enerate de noile condiii create prin *ormarea statului naional i cucerirea independenei de stat a #om!niei(
 )n cadrul acestei intense activiti înnoitoare, începute înc înainte de o'inerea independenei rii i care a determinat o accentuat dezvoltare a industriei, a comerului, a e0ploatrii 'o&iilor solului i su'solului, sunt adoptate o serie de le&i i re&ulamente
2+ #( Stancu, K%( Deaconu, A( #ic%ieanu, Saltia Stancu, op( cit(, p( ?=(
15
 
pentru protecia pdurilor, a *aunei cine&etice, a solului, a apei i c%iar o le&e cu re*erire la or&anizarea teritoriului i sistematizarea localitilor(
Dup a'ro&area #e&ulamentului or&anic se revine la vec%iul re&im de li'ertate a dreptului de v!ntoare, care s"a meninut p!n la apariia primei le&i a v!ntorii din .@H2( Dar c%iar i $odul penal rom!n promul&at la 7< octom'rie .@=C i pus în aplicare la . mai .@=, cuprindea dou articole 3art( 7<? i 7=@ alin( . i 24, care prevedeau unele restricii privind v!ntoarea în parcuri înc%ise i otrvirea petilor în 'li, eletee ori %avuzuri i dou articole 37@ i 7=<4 care sancionau incendierea pdurilor i *!neelor( Aceste msuri au *ost completate de unele prevederi ale e&ii pentru poliie rural din decem'rie .@=@, care în articolul .<2 a introdus, pentru prima dat în #om!nia, oprirea v!ntorii timp de patru luni pe an, interzicerea distru&erii cui'urilor i oulor psrilor de interes cine&etic, precum i unele msuri de com'atere a duntorilor i 'olilor la plante i animale(
 )n anul .@H2 apare e&ea despre v!natu, prin care se re&lementeaz dreptul de v!ntoare, introduc!nd perioade de oprire a v!natului i, *oarte important, c%iar pro%i'iia total a v!ntorii pentru unele specii( De asemenea, le&ea meniona c v!ntoarea se *ace numai cu puca sau clare i prevedea sanciuni pentru cei ce sv!reau in*raciuni(
 Aceste le&i se pare c nu au *ost respectate, de vreme ce Ale0andru Gdo'escu, în .@HC, nu tia nimic despre e0istena lor, c!nd scria în Pseudo;ine&eticos c a noi p!n acum, nici le&ea nu prevede nimic, dar nici în alt o'lduiere nu simte tre'uina de a se amesteca în traiul, mai mult sau mai puin tul'urat al li&%ioanelor sl'atice- 2H( )n Istoria v!ntoarei, K%eor&%e >edici, de asemenea, nu *ace nici o meniune despre le&ea din .@H2, indi*erent dac ea s"a respectat sau nu(
 )n acelai timp se intensi*ic preocuparea le&iuitorului pentru sntatea mediului  încon+urtor, com'aterea polurii produse de ctre sta'ilimentele industriale i comerciale( Prin #e&ulamentul za%analelor 3a'atoarelor4 adoptat la iunie .@=@, sunt prevzute msuri de salu'ritate pu'lic privind *uncionarea za%analelor, ast*el ca ele s nu vicieze mediul încon+urtor( a .H iunie .@HC este adoptat e&ea asupra serviciului sanitar care cuprinde norme ce tre'uiau respectate de proprietarii sta'ilimentelor industriale pentru ca acestea s nu a*ecteze mediul încon+urtor i s produc z&omot duntor sntii oamenilor i animalelor(
Pro&resul economic înre&istrat dup o'inerea independenei de stat, implicaiile acestui proces în ec%ili'rele naturale au determinat ela'orarea, în special în ultimul deceniu al secolului al l"lea, a unei adevrate le&islaii ecolo&ice, la nivelul unui stat dezvoltat din punct de vedere economic i social(
 Apare primul $od silvic al #om!niei independente la .? iunie .@@., care încearc o re&lementare a re&imului de e0ploatare a tuturor pdurilor rii în scopul asi&urrii pe tot locul unde natura terenului i a esenelor vor permite, lemnul pentru lucru i industrie reclamate de necesitile &enerale ale rii(- Pentru prima dat este prevzut de le&e necesitatea i&ienizrii unor pduri indi*erent de proprietar, în scopul antierozional, de *i0are a solului i re&lare a re&imului apelor(
9surile cu caracter antipoluant sunt completate cu prevederile din noua e&e sanitar din .@@( Pe 'aza ei, se ela'oreaz i se adopt la 2C septem'rie .@?C, #e&ulamentul pentru industriile insalu're " o le&e modern i comple0 pentru protecia mediului încon+urtor(
9suri antipoluante au *ost sta'ilite i prin #e&ulamentul pentru consiliile de i&ien i de salu'ritate pu'lic aprut la H octom'rie .@?7, care cuprindea i re&lementri re*eritoare la poziia construciilor i alinierea strzilor( 1le au *ost completate prin #e&ulamentul pentru alinierea satelor i construirea locuinelor rneti aprut la .C iunie .@?C, cu unele dispoziii privind or&anizarea teritoriului i sistematizarea satelor(
2  #( Stancu, K%( Deaconu, A( #ic%ieanu, op( cit, p( ?@, K%( >edici, Istoria v!ntoarei, .?C<, p( (
1+
 
 )n anul .@?? 32. octom'rie4 apare i #e&ulamentul pentru msurile de aprare a sntii pu'lice *a de e0ploatrile de petrol(
 )n vederea ocrotirii ve&etaiei apar $ondiiuni &enerale pentru e0ploatarea pdurilor  statului 3.. iulie .@?=4 i e&ea pentru crearea unui *ond necesar pdurilor, meninerii coastelor i *i0rii terenurilor pe moiile statului 3.= mai .?<<4 care cuprindeau re&lementri importante re*eritoare la tierea raional i re&lementarea unor pduri rezervate(
*2 De=votarea e9isa!iei &rivind &rote*!ia 'ediuui :n*on>urtor du& a doiea r=<oi 'ondia
Dup al doilea rz'oi mondial, la .H octom'rie .?< s"a ela'orat o nou le&e de ocrotire a naturii, prin Decretul nr( 27H, completat cu un re&ulament de aplicare apro'at prin Motr!rea $onsiliului de 9initri nr( .@ din .?C( Gcrotirea naturii devine o pro'lem de stat( S"a reor&anizat $omisia pentru ocrotirea monumentelor naturii în cadrul  Academiei2@(
Pe plan local, msurile de administrare a monumentelor naturii au *ost date în competena primriilor în perimetrul crora se a*lau rezervaiile naturale(
Blterior, în locul *ostelor comisii re&ionale au *ost în*iinate su'comisii, pe l!n& *ilialele  Academiei, în $lu+ 3.?4, lai 3.?=4 i pe l!n& 'aza de cercetri tiini*ice din :imioara 3.??4( Pe l!n& aceste su'comisii au *ost create $onsiliile re&ionale de îndrumare pentru ocrotirea naturii i conservarea &eno*ondului #om!niei, av!nd menirea s in le&tura permanent între $omisia pentru Gcrotire a 9onumentelor >aturii i *ostele comitete e0ecutive ale consiliilor populare i de a le a+uta s"i des*oare activitatea(
M($(9( nr( .@/.?C, împuternicea comitetele e0ecutive ale consiliilor populare  +udeene, ca la propunerea $omisiei pentru 9onumentele >aturii, s adopte msuri provizorii pentru ocrotirea *aunei, *lorei, depozitelor *osiliere, peterilor etc( a*late pe teritoriile propuse spre a do'!ndi calitatea de monument al naturii i s previn e0ecutarea oricror lucrri care ar putea pre+udicia inte&ritatea acestor o'iective(
$a urmare a activitii $omisiei pentru Gcrotirea 9onumentelor >aturii, numrul rezervaiilor a crescut de la 7= i o supra*a de .(<<< %a în anul .?CC, la .7< i o supra*a de H(<<< %a în anul .?=(
 Apar i o serie de re&lementri speciale cu privire la di*erii *actori de mediu, ca, de e0emplu, protecia resurselor de ap pota'il 3Decretul nr( .<@/.?=H4, e&ea privind &ospodrirea apelor nr( .2/.?H2, e&ea privind inspecia sanitar de stat 3Decretul nr( ?HC/.?=4 (a(
 )n perioada ce a urmat, e0ploatarea nemiloas a resurselor solului, tierile masive de lemn din pduri au dus la scderea în&ri+ortoare a acestora, cu implicaii asupra *lorei i *aunei, poluarea apei i aerului, introducerea unor te%nolo&ii în industrie i a&ricultur de*ectuoase ecolo&ic, ur'anizarea i sistematizarea prost înelese cu urmri dintre cele mai &rave pe plan economico"social, e0odul rural, creterea *orat a populaiei i odat cu aceasta a cerinelor de %ran i ener&ie intrate în con*lict cu resursele naturale, preocuprile pentru indicatorii economici imediai prin i&norarea situaiei resurselor de 'az ale mediului pe care tre'uie s se spri+ine orice economie, deteriorarea accentuat a condiiilor de via i multe altele, au dus la declanarea i a&ravarea crizei am'ientale( $riza de strate&ie a &!ndirii economice în special, a a&ravat con*lictul dintre natur i om, pe de o parte, dintre prezent i viitor, pe de alt parte(
Dei pe plan le&islativ, re&lementrile +uridice, precum i msurile or&anizatorice adoptate au creat cadrul +uridic i instituional adecvat, aplicarea în *apt a msurilor de protecie a mediului încon+urtor au rmas numai liter moart a le&ii(
2 Daniela 9arinescu, op( cit(, p( 2H"7<(
1
 
Dup $on*erina 9ondial asupra mediului încon+urtor, care a avut loc la Stoc;%olm  în .?H2, la 2< iunie .?H7 se d o nou e&e privind protecia mediului încon+urtor 2?, situ!nd #om!nia printre primele ri din lume " care dispunea de o le&e"cadru în acest domeniu, le&e ce a *ost între&it i completat cu alte re&lementri sectoriale7<(
 )n concepia le&iuitorului rom!n, mediul înconjurtor este constituit din totalitatea *actorilor naturali i ai celor creai prin activiti umane care, în str!ns interaciune, in*lueneaz ec%ili'rul ecolo&ic, determin condiiile de via pentru om i dezvoltarea societii- 3art( din e&ea nr( ?/.?H7 4(
Factorii naturali ai mediului supui proteciei în condiiile le&ii sunt8 aerul, apa, solul i su'solul, pdurile i orice alt ve&etaie terestr i acvatic, rezervaiile i monumentele naturii( )n acelai timp, le&ea prevede c se supun proteciei aezrile omeneti i ceilali *actori creai prin activiti umane(
$onstituia adoptat în anul .??. a sta'ilit o'li&aia statului de a asi&ura re*acerea i ocrotirea mediului încon+urtor, precum i meninerea ec%ili'rului ecolo&ic(- De asemenea, $onstituia a sta'ilit c dreptul de proprietate o'li& la respectarea sarcinilor privind protecia mediului(-
a 2? decem'rie .?? s"a adoptat o nou e&e a proteciei mediului nr( .7H, înlocuit la 22 decem'rie 2<< de G(B(K( nr(.? la 'aza crora, în scopul asi&urrii unei dezvoltri dura'ile stau urmtoarele principii i elemente strate&ice8
a4 principiul precauiunii în luarea decizieiE '4 principiul prevenirii riscurilor ecolo&ice i a producerii daunelorE c4 principiul conservrii 'iodiversitii i a ecosistemelor speci*ice cadrului 'io&eo&ra*ic
naturalE d4 principiul poluatorul pltete-E e4 înlturarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz nemi+locit i &rav sntatea
oamenilorE *4 principiul prevenirii, reducerii i controlului inte&rat al polurii prin utilizarea celor mai
'une te%nici disponi'ile pentru activitile care pot produce poluri semni*icativeE &4 crearea sistemului naional de monitorizare inte&rat a mediuluiE %4 utilizarea dura'ilE i4 meninerea, ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor deteriorateE  +4 crearea unui cadru de participare a or&anizaiilor ne&uvernamentale i a populaiei la
ela'orarea i aplicarea deciziilorE ;4 dezvoltarea cola'orrii internaionale pentru asi&urarea calitii mediului 3art( 74( e&ea proteciei mediului consacr i &aranteaz dreptul *undamental al omului la un
mediu sntosE introduce sistemul de autorizare pentru activitile potenial periculoase pentru mediuE consacr principiul rspunderii o'iective în materie de daune ecolo&iceE re&lementeaz o serie de mi+loace stimulative pentru ocrotirea naturiiE asi&ur participarea pu'licului la luarea i aplicarea deciziilor de mediuE prevede o'li&aiile i rspunderile ce revin autoritilor administraiei pu'lice centrale i locale în domeniul proteciei mediului (a( reprezent!nd un real pro&res în re&lementarea raporturilor sociale de mediu, dar nu i su*icient av!nd în vedere celeritatea sc%im'rilor ce se produc în starea i calitatea mediului i soluiile comple0e ce se impun a *i luate pentru ameliorarea, re*acerea i dezvoltarea dura'il a acestuia(
G(B(K( nr(.?/2<< este completat de o serie de re&lementri sectoriale, cum sunt8 $odul silvic, apro'at prin e&ea nr( 2=/.??=, actualizat, e&ea apelor nr( .<H/.??=, actualizat, e&ea privind des*urarea activitilor nucleare nr( .../.??=, repu'licat i actualizat, e&ea *ondului cine&etic i a proteciei v!natului nr( .<7/.??=, repu'licat i actualizat, Grdonana de ur&en a Kuvernului nr( 2C7/2<<< privind protecia atmos*erei, Grdonana de ur&en a Kuvernului nr( 27=/2<<< privind re&imul ariilor naturale prote+ate,
2 e&ea nr( ?/.?H7, pu'licat în 5( G*( nr( ?. din 27 iunie .?H7( 3- e&ea nr( 7/.?=2 de apro'are a $odului silvic, repu'licat în 5( G*( nr( 22 din @(<?(.?=?(
1
 
conservarea %a'itatelor naturale, a *lorei i *aunei sl'atice, e&ea nr( .?2/2<<. privind resursele acvatice vii, pescuitul i acvacultura (a(
 )n anul .??., s"a în*iinat ca autoritate pu'lic central 3prin M(K( nr( 2=C4 9inisterul 9ediului, în prezent 9inisterul 9ediului i Kospodririi Apelor(
 Av!nd în vedere proporiile în&ri+ortoare ale polurii mediului, în ansam'lul componentelor sale, în #om!nia, ocrotirea i ameliorarea acestuia este condiia sine !ua non pentru ridicarea calitii vieii oamenilor i asi&urarea condiiilor optime de trai pentru &eneraiile viitoare(
#2 NO0IUNE. DE MEDIU ÎNCONJURTOR 4I NO0IUNE. DE RE/UR/E N.TUR.LE
>oiunea de mediu încon+urtor este una din noiunile *undamentale care stau la 'aza ecolo&iei7. ca tiin, *iind suscepti'il în raport cu necesitatea punerii în valoare sau a ocrotirii elementelor sale componente, de re&lementare +uridic72(
Savantul rom!n 1mil #acovi a de*init mediul încon+urtor ca *iind totalitatea  în*ptuirilor, *enomenelor i ener&iilor lumeti ce vin în contact cu o *iin, de care depinde soarta acesteia i a cror aciune provoac o reaciune în zisa *iin-77(
 )ntr"o accepie modern, t( ancea, de*inete mediul ca *iind totalitatea condiiilor  ener&etice, *izice, c%imice i 'iolo&ice care încon+oar o *iin sau &rupurile de *iine i cu care acestea se &sesc în relaii permanente de sc%im'-(
 )n lim'a+ul curent, potrivit de*iniiei de dicionar, termenul de mediu are o du'l accepie8 cadru de via al individului i ansam'lul condiiilor suscepti'ile s acioneze asupra or&anismelor vii i activitilor umane-(
 )ntr"o re&lementare comunitar 3Directiva din 2H iunie .?=H4, prin mediu se înele&e8 apa, aerul, solul i relaiile dintre ele, precum i relaiile dintre acestea i or&anismele vii-7C(
Fa de aceste înelesuri, tre'uie artat c de*iniia mediului ca o'iect de protecie  +uridic tre'uie su'ordonat acestui scop, respectiv, protecia +uridic prin mi+loace de dreptul mediului( De asemenea, termenul tre'uie analizat aa cum di*erite acte normative  îl de*inesc 3le&i naionale privind protecia mediului, re&lementri internaionale, re&lementri naionale sau internaionale sectoriale etc(4(
 Aceste elemente Ie"a avut în vedere i le&iuitorul rom!n care, atunci c!nd s"a re*erit la mediul înconjurtor, a considerat c este constituit din totalitatea *actorilor naturali i ai
31 Provenind din com'inaiile cuvintelor &receti oi;os " cas i lo&os " tiin, studiu, cuv!ntul derivat ecolo&ie- avea la ori&ine, sensul de tiin despre &ospodrirea naturii-(
Denumirea a *ost introdus în tiin de 'iolo&ul darinist 1rnst Maec;el 3.@==4 care a de*init ecolo&ia drept ansam'lul cunotinelor tiini*ice despre relaiile or&anismului cu mediul e0tern-( :rei ani mai t!rziu, el a e0tins de*iniia de mai sus, d!ndu"i sensul de :eoria despre economia, despre or&anizarea or&anismelor animale- la care a adu&at pro'leme privind transportul i trans*ormrile de materie i ener&ie din comunitile de or&anisme vii 3'iocenoze4( a ori&ine, ecolo&ia era, deci dup Maec;el, o ecolo&ie animal- i de aceea nu este de mirare c în paralel s"a dezvoltat i o ecolo&ie a plantelor, iar ulterior, o ecolo&ie a microor&anismelor(
1colo&ia a *ost numit de"a lun&ul timpului acoperiul tiinelor- sau punte între tiine- datorit inter sau plurii disciplinaritii implicate în studiul ei(  )ntr"o mare msur interdisciplinaritatea se relev în cercetarea comple0elor de ecosisteme ce alctuiesc orice peisa+
3&eolo&ia, ecolo&ia peisa+ului4 i care sunt o'iectul de studiu al &eo&ra*iei( $a tiin 'iolo&ic, ecolo&ia *olosete o serie de date i metode ela'orate de numeroase alte tiine8 *izic, c%imie,
&eolo&ie, 'otanic, zoolo&ie, &enetic, *iziolo&ie, 'io&eo&ra*ie etc( Se poate spune c ecolo&ia este tiina &ospodririi planetei- cci mediul am'iant este o cas creat pe pm!nt de
ctre vieuitoare-( G'iectul su de studiu îl constituie în esen, 'ios*era care s"a dezvoltat pe trei compartimente8 atmos*er, %idros*er i litos*er, care întrunesc condiiile necesare mani*estrii vieii( 32 Daniela 9arinescu, op( cit(, p( 7"7@( 33 t, ancea, $urs de ecolo&ie &eneral, Bniversitatea Al( loan $uza, lai, .?H2, p( .H( 34 AI( iss, Droit international de lQenvironnement, 1d( A( Pedone, Paris, .?@?, p( C(
1
 
celor creai prin activiti umane care, în str!ns interaciune, in*lueneaz ec%ili'rul ecolo&ic, determin!nd condiiile de via pentru om, de dezvoltare a societii-7(
 Actuala le&e a proteciei mediului G(B(K( nr(.?/2<< de*inete în art(. alin(324 mediul  ca *iind8 ansam'lul de condiii i elemente naturale ale :errei8 aerul, apa, solul, su'solul, aspectele caracteristice ale peisa+ului, toate straturile atmos*erice, toate materiile or&anice i anor&anice, precum i *iinele vii, sistemele naturale în interaciune, cuprinz!nd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot in*luena 'unstarea i sntatea omului-(
$on*orm acestei de*iniii, în accepie &lo'al, realitatea desemnat prin conceptul de mediu- este alctuit din8 atmos*er, &eos*er, 'ios*er, socios*er i cosmos(
 )n literatura +uridic de specialitate i în re&lementrile e0istente în di*erite state, precum i în unele documente ale or&anizaiilor internaionale se utilizeaz în acelai timp cu noiunea de mediu încon+urtor, e0presiile de mediu 'iolo&ic-, mediu am'iant- sau c%iar mediu uman-, ca variante ale acestuia, re*lect!nd le&turile comple0e dintre statutul social al omului i conte0tul su ecolo&ic, în *uncie de realitatea concret determinat de *actorii politici, economici i culturali e0isteni în *iecare stat, av!ndu"se în vedere dimensiunile acestei pro'leme pe plan internaional(
Se desprinde îns ca tendin &eneral, includerea în compunerea mediului  încon+urtor, alturi de elementele naturale i cele create de om(
 Aceast orientare ni se pare pe deplin +usti*icat, dac avem în vedere *aptul c relaia om"natur, îneleas în accepiunea unei cone0iuni or&anice între elementele ce o compun, a constituit întotdeauna " i azi mai mult ca oric!nd " una dintre condiiile eseniale ale propirii societii omeneti, de*inind în ultim instan însi calitatea vieii i nivelul de civilizaie(
$a urmare i termenul de le&islaie ecolo&ic- este mai lar& dec!t cel de le&islaie pentru ocrotirea naturii- incluz!nd în s*era sa, întrea&a am'ian ecolo&ic în cadrul creia se des*oar cvasitotalitatea activitilor socio"umane(
 )n accepia sa politic, ocrotirea naturii, ca i protecia mediului încon+urtor, considerat  în ansam'lul su, este o condiie indispensa'il a pro&resului social( )n acelai timp, realitile contemporane ne convin& tot mai mult c ideea de politic ecolo&ic tre'uie s do'!ndeasc aceeai importan ca politica economic, &eneraliz!ndu"se tot mai mult convin&erea c pro&noza ecolo&ic tre'uie s devin tot at!t de important pentru *undamentarea deciziilor ca i cea economico"social(
35 Art( . din e&ea nr( ?/.?H7(
2-
N.TUR.LE .LE MEDIULUI ÎNCONJURTOR
%2 NO0IUNE
 Atmos*era terestr este înveliul &azos, alctuit din aer, care încon+oar Pm!ntul, *r o limit superioar precis, av!nd o compoziie i proprieti apro0imativ constante p!n la cca( 7<<< m altitudine7=(
Potrivit Grdonanei de ur&en a Kuvernului privind protecia atmos*erei nr( 2C7/2<<<, apro'at prin e&ea nr(=/2<(..(2<<., prin atmos"er se înele&e masa de aer care  încon+oar supra*aa terestr, incluz!nd i stratul protector de ozon-(
Prin aer înconjurtor se înele&e aerul tropos*eric, e0clusiv cel din locurile de munc(  Aerul este un amestec de &aze( Bscat, el conine H@R azot, 2.R o0i&en, .R alte &aze
3ar&on, neon, %eliu, 'io0id de car'on4( )n atmos*er, aerul ocup cca( ?=R din volum, restul de CR *iind ocupat de vapori de ap(
#2 C.U5ELE 4I E+ECTELE PRINCIP.LE .LE POLURII .TMO/+EREI
Prima $on*erin &eneral european pentru protecia mediului încon+urtor care a avut loc la Keneva în .?H?, a ela'orat printre altele $onvenia i #ezoluia privind poluarea atmos*eric trans*rontier la mari distane, convenie care Nde*inete poluarea atmos"eric în general ca *iind8 #eliberarea în aer, de ctre oameni, mijlocit sau nemijlocit, de substane sau energie cu e"ecte nocive, precum $i periclitarea sntii, daune comorilor vii $i  ecosistemelor sau altor bunuri, precum $i o limitare a bine"acerilor mediului sau a altor  drepturi de "olosire de drept a mediului%  )n acelai timp,  poluarea atmos"eric trans"rontier pe distane lungi a "ost de*init ca8 #acea poluare a crei surs "izic este cuprins, total sau parial, în zona supus jurisdiciei naionale a unui stat $i care are 3+ Daniela 9arinescu, op( cit(, p( ??".<.(
21
 
e"ecte duntoare într-o zon supus jurisdiciei naionale a altui stat, la o distan la care nu este în general posibil s se disting contribuiile surselor individuale sau a grupurilor  de surse de emisie% Din aceste de*iniii rezult c poluarea aerului tre'uie privit din punct de vedere al domeniului de *olosire al acestui *actor de mediu de ctre om( Ast*el, privit în calitatea sa de cadru natural al vieii, aerul devine poluat în momentul în care concentraia su'stanelor strine introduse în mod arti*icial sau natural, sistematic sau numai accidental, se situeaz la un nivel care poate duna sntii sau vieii animale sau ve&etale( $onsiderat ca element de via i nutriie, aerul respirat de om tre'uie s ai' puritatea necesar proceselor de ardere din interiorul corpului su( Aerul de calitate in*erioar, provoac respiraie &reoaie care nu asi&ur ventilarea normal a plm!nului i deci, întrea&a cantitate de o0i&en necesar o0idrilor interne( Depirea valorilor naturale ale concentraiei de impuriti în aer este admis p!n la atin&erea unor pra&uri ma0imale, sta'ilite prin acte normative, determinate în urma o'servaiilor i e0perimentrilor privind comportamentul *iinelor vii la e0punere îndelun&at în aer poluat7H(
 Aerul servete îns, pentru anumite industrii, ca materie prim, caz în care poluarea are în vedere prezena în compunerea lui a unor su'stane care au e*ecte ne&ative asupra procesului de producie duc!nd la corodarea instalaiilor, la alterarea calitii produselor  etc( Pentru turism, e*ectele p&u'itoare ale polurii aerului în anumite zone privesc, nu neaprat prezena unor su'stane vtmtoare sntii, ci i alterarea într"un mod care îl *ace mai puin a&rea'il pentru cei venii s se recon*orteze în mi+locul naturii(
Poluanii din atmos*er se împart în dou &rupe mari8 .( Poluani primari, care sunt emii direct din surse identi*icate sau identi*ica'ile i, 2( poluani secundari care sunt produi în aer prin interaciunea a doi sau mai muli poluani sau prin reacia cu anumii constitueni ai aerului(
Principalii poluani ai atmos*erei sunt cei sul*urici, poluanii car'onici, %idrocar'urile, compuii azotului, poluanii minerali, su'stanele radioactive, pra*ul 'acterian etc( Dintre aceti poluani, o0idul de car'on este cel mai rsp!ndit( 1l provine în proporie de aproape =<R de la ve%iculele ce *olosesc drept com'usti'il 'enzina i motorina, iar restul de la industria siderur&ic, petroc%imic i altele(
5io0idul de sul* se consider c este principala su'stan duntoare din aerE el provine, în primul r!nd din arderea cr'unilor 3<R4, a petrolului 37<R4 i din alte procese 32<R4(
Gdat ptruni în atmos*er, *oarte puini poluani îi pstreaz inte&ritatea( )n &eneral, ca urmare a reaciilor c%imice i a in*luenelor termice, acetia îi sc%im' total identitatea(
 Aprut odat cu dezvoltarea industrial, poluarea atmos*eric a cptat o mare e0tindere în cea de a doua +umtate a secolului ( $reterea produciei industriale, de tot *elul, a circulaiei ve%iculelor cu motor, producerea ener&iei electrice i termice, di*erite activiti din a&ricultur, înmulirea i rsp!ndirea necontrolat a deeurilor etc( au *ost însoite de eli'erarea în aer a unor cantiti din ce în ce mai mari de particule invizi'ile de 'io0id de car'on, o0id de azot, metan, pul'eri i ali a&eni poluani care a*ecteaz atmos*era lent, dar si&ur i pro&resiv, ast*el înc!t într"un deceniu temperatura medie poate s creasc cu înc un &rad $elsius7@(
Practic, nu înclzirea relativ limitat constituie un pericol, ci accelerarea sc%im'rii climei, *apt ce pare iminent( )ntre anii 2<7<"2<<, temperaturile medii ar putea deveni cu .,"C, &rade $elsius mai mari dec!t cele actuale, ceea ce ar duce la valori care nu au mai *ost înre&istrate pe pm!nt în ultimele dou milioane de ani(
3 M( #ietsc%el, ( #eiss, :e%nica înclzirii i ventilrii, 1d( N:e%nica-, 5ucureti, .?=H, p( =@( 3 Pm!ntul a'soar'e radiaia solar de und scurt i o distri'uie în atmos*er i oceane, re*lect!nd o parte din aceast ener&ie în spaiu, su' *orm de radiaii de und lun&( Kazele cu e*ect de ser sunt relativ transparente *a de radiaia solar recepionat de Pm!nt, dar opace pentru radiaia emis de supra*aa terestr( Aceasta determin o cretere a temperaturii aerului în pturile de +oas altitudine ale atmos*erei, datorit pierderii de cldur redus( A se vedea pe lar&, ($( 5urns, Klo'al armin& " :%e Bnited >ations Frame"or; $onvention on $limate $%an&e and t%e Future o* Small Island States, Dic;inson Journal o* 1nvironmental a and Polic6, .??H, p( .(
22
 
Se presupune c datorit creteri temperaturii &lo'ului " *enomen ce antreneaz cu sine accelerarea topirii calotelor de &%ea ale polilor i pe cale de consecin, creterea nivelului apei în mri i oceane " c în +urul anilor 2<< se va produce o ridicare a nivelului mediu al apelor marine cu <,7 p!n la .,2 m, cretere ce ar produce inundarea unor vaste zone de litoral, corodarea rmurilor, poluarea surselor de ap pota'il i periclitarea enormului potenial economic al re&iunilor de litoral( Sc%im'area climei pune su' semnul între'rii c%iar noiunea de pro&res uman(
G alt ameninare asupra mediului o constituie distru&erea pro&resiv a stratului de ozon7?, ceea ce intensi*ic proprietile de a'sor'ie ale atmos*erei, Is!nd s treac radiaii solare în cantiti e0a&erate i implicit o mare parte din radiaiile in*raroii( )n consecin, pe msur ce o cantitate tot mai mare de raze ultraviolete ptrunde în atmos*er, va crete numrul îm'olnvirilor de cancer al pielii i cataracte oculare, paralel cu a*ectarea serioas a produciei de &r!u, orez, porum', soia ca i a planctonului oceanelor( Deteriorarea stratului de ozon este aa de mare, înc!t planetei i"ar tre'ui vreo sut de ani pentru a înlocui ozonul de+a pierdut(C<
Bn alt e*ect male*ic al polurii atmos*erei îl constituie ploile acide( >ecesarul sporit de ener&ie în toate rile lumii a atras dup sine consumuri tot mai
mari de cr'une, petrol i &aze naturale, duc!nd la o cretere continu a &radului de poluare a atmos*erei(
Particulele emise în atmos*er, prin arderea acestor com'usti'ili, acioneaz ca nucleu de condensare a apei, iar caracteristicile acestor aerosoli se re&sesc în proprietile ploii( $ompoziia c%imic a picturii de ap de ploaie este rezultatul inte&ral al încorporrii particulelor de aerosoli i al a'sor'iei &azelor( $a rezultat al interaciunii dintre &aze i picturile de ap apare o acidi*icare a apei de ploaie(
1*ectele ploilor acide sunt, în principal, de dou *eluri8 directe i indirecte( $ele directe intervin atunci c!nd depunerile acide vin în contact direct cu mediul receptor 3plante, animale, construcii etc(4( 1*ectele indirecte se produc atunci c!nd depunerile acide induc sc%im'ri c%imice în sol i în ape(
Dintre e*ectele terestre, cele mai *recvente sunt despduririle( Bn alt e*ect const în pierderea de nutrieni în stratul superior al solului, cu urmri comple0e asupra productivitii acestuia, dar i al impuri*icrii apelor su'terane i de supra*a(
a nivel acvatic, este a*ectat viaa multor specii de peti(  Asupra sntii oamenilor, impactul acidi*icrii este, de asemenea, direct i indirect(
1*ectele directe apar atunci c!nd aerosolii de acid sul*uric vin în contact cu traectul respirator i pielea( 1*ectul indirect se produce prin in&erarea de metale rezultate din dizolvarea în mediu acid a plum'ului, cadmiului, aluminiului, cuprului etc(
>u mai puin &rav, prin e*ectele pe care le produce, este i smo&ulC.( Gric!t de mare ar *i volumul su'stanelor care rezultate din procesele industriale sau
din alte activiti, a+un& s polueze aerul, proporia lor în ansam'lul atmos*erei nu ar putea reprezenta, prin ea însi, un motiv de în&ri+orare( :otui, pericolul impuri*icrii atmos*erei este deose'it de &rav, poluarea *c!nd de multe ori numeroase victime omeneti i provoc!nd mari pierderi materiale(
62 PROTEC0I. .TMO/+EREI ÎN DREPTUL INTERN
3 )n partea sa superioar 32<" ;m4 atmos*era este alctuit dintr"un strat de &aze, care încon+oar planeta, *orm!nd un ecran protector *a de radiaiile ultraviolete i permi!nd totodat, ptrunderea cldurii solare care împiedic  în&%earea apelor mrilor i oceanelor( Distru&erea stratului de ozon în atmos*er intensi*ic proprietile de a'sor'ie ale atmos*erei, Is!nd s treac radiaii solare în cantiti e0a&erate i implicit o mare parte din radiaiile in*raroii( 4- Stratul de ozon este deose'it de erodat deasupra teritoriilor care cuprind S(B(A( i 1uropa(
41 Smo&ul este un amestec de diveri poluani i vapori de ap pe care acetia îi condenseaz( Se cunosc dou tipuri de smo&8 londonez sau reductor i cali*ornian sau o0idant(  )n anul .?2, smo&ul londonez a inut patru zile în care au murit cca( .<(<<< de persoane, în ma+oritate su*erinzi de 'oli cardiace sau respiratorii( Aceasta a determinat statul en&lez s ia msuri deose'it de severe, pe plan Ie&islativ, o'li&!nd toate unitile industriale s"i puri*ice aerul evacuat(
23
 
a2 Poiti*a )i strate9ia na!iona :n do'eniu &rote*!iei at'os?erei2 Potrivit e&ii proteciei mediului i a Grdonanei de ur&en a Kuvernului nr( 2C7/2<<<,
apro'at prin e&ea nr(=/2<<., privind protecia atmos*erei, prin aceast activitate se urmrete prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorrii i ameliorarea calitii atmos*erei, pentru a se evita mani*estarea unor e*ecte ne&ative asupra sntii umane, a mediului i a 'unurilor materialeC2(
Din cele de mai sus, rezult c accentul se pune pe activitatea de prevenire a polurii atmos*erice, pe reducerea c!t mai mult posi'il a e*ectelor acestei poluri i ameliorarea calitii aerului(
 )n acest scop, autoritatea pu'lic central pentru protecia mediului promoveaz politicile re&ionale i &lo'ale, *undament!nd principiile i aciunile speci*ice la nivel naional i local, în acest domeniu(
<2 Evauarea *ait!ii aeruui@ ea<orarea )i a&i*area &ro9ra'eor de 9estionare a *ait!ii aeruui2
$on*orm art( .=, evaluarea calitii aerului înconjurtor pe teritoriul #om!niei se e*ectueaz pe 'aza valorilor limit i a valorilor de prag, în acord cu standardele naionale i ale Bniunii 1uropene(
$riteriile, metodele i procedeele de evaluare a calitii aerului se sta'ilesc prin ordin al ministrului apelor i proteciei mediului(
#ezultatele evalurii calitii aerului sunt aduse la cunotina pu'licului i se raporteaz Bniunii 1uropene de ctre autoritatea pu'lic central pentru protecia mediului 3art( .=4(
Poluanii de re*erin care tre'uie evaluai, precum i valorile limit, valorile de pra&, mar+ele de toleranC7 i termenele în care tre'uie atinse valorile limit se sta'ilesc, în acord cu standardele europene i internaionale i se apro' prin ordin al ministrului autoritii pu'lice centrale pentru protecia mediului(
Pe 'aza evalurii calitii aerului încon+urtor, autoritatea pu'lic central pentru protecia mediului întocmete, prin ordin al ministrului, lista cuprinzând zone $i aglomerri   în care nivelurile unuia sau mai multor poluani sunt8 a4 mai mari dec!t valoarea limit, plus mar+a de toleran, sau mai mari dec!t valoarea limit, în caz c nu a *ost *i0at o mar+ de toleranE '4 între valoarea limit i valoarea limit plus mar+a de toleranE c4 mai mici dec!t valoarea limit( Pentru zonele i a&lomerrile prevzute la lit( a4 i '4 se adopt, prin %otr!re a Kuvernului, procedura de ela'orare i punere în aplicare a planurilor $i   programelor de gestiune a calitii aerului în vederea atin&erii valorilor limit într"o anumit perioad de timp(
 )n cazul în care valorile limit sunt depite pentru mai muli poluani, se ela'oreaz  planuri $i programe inte&rate pentru toi poluanii respectivi(
Planurile $i programele de gestionare a calitii aerului se ela'oreaz în cola'orare cu administraia pu'lic local, cu or&anele descentralizate ale administraiei pu'lice centrale, titularii de activitate i cu ali *actori interesai i se aduc, de asemenea, la cunotina pu'licului, raport!ndu"se i Bniunii 1uropene(
" Planul naional de aciune în domeniul proteciei atmos"erei se ela'oreaz de ctre autoritatea pu'lic central pentru protecia mediului, în cola'orare cu autoritile competente implicate, cu titularii de activitate i cu pu'licul interesat( 1l se întocmete pe 'aza pro&ramelor i a planurilor menionate mai sus i se adopt prin %otr!re a Kuvernului, ca parte integrant a Planului naional de aciune pentru protecia mediului
42 Daniela 9arinescu, op( cit(, p( .<2".<C( 43 Procent de valoare limit cu care aceasta poate *i depit, în condiiile precizate de le&islaia în vi&oare 3art( = lit( &, din GBK nr( 2C7/2<<<, apro'at prin e&ea nr(=/2<<.4(
24
 
 Acest plan poate *i revizuit, în *uncie de pro&resele realizate în domeniul proteciei atmos*erei i de cerinele proteciei mediului, în &eneral(
e&ea prevede 3art( 2<4 c, la ela'orarea i evaluarea planurilor de ur'anism i amena+are a teritoriului, tre'uie s se respecte i prevederile pro&ramelor i planurilor de &estionare a calitii aerului(
 )ntrea&a re&lementare privind protecia atmos*erei este str'tut de multiple aplicaii ale principiului participrii publicului în pro'leme de mediu(
 Ast*el, pe l!n& aspectele de+a menionate mai sus, toate autoritile pu'lice sunt o'li&ate s asi&ure accesul la in*ormaie i participarea pu'licului la luarea deciziilor în acest domeniu, în condiiile i la termenele prevzute de le&islaia în vi&oareCC(
Depirea pra&urilor de alert se aduce la cunotina pu'licului în mod operativ, prin cele mai e*iciente mi+loace de in*ormare în mas, de ctre autoritatea competent de mediu, indic!ndu"se i msurile ce se impun 3art( 2. alin( 74(
*2 O<i9a!iie tituarior de a*tivit!i *are *onstituie surse de e'isii &ouante &entru at'os?er@ re9e'entarea &ro*edurii s&e*i?i*e de autori=are2
Poluarea atmos*eric poate *i produs de emisii poluante provenite din surse "i&e, surse mobile i surse di"uze'( 
 Activitile care constituie surse "i&e de poluare se pot des*ura numai pe 'aza acordului i/sau autorizaiei de mediu eli'erate în urma a'ordrii inte&rate a impactului asupra mediului, con*orm re&lementrilor le&ale în vi&oare(
ista cuprinz!nd activitile care constituie surse *i0e importante de emisii de poluani, se sta'ilete prin %otr!re a Kuvernului(
:itularii activitilor care constituie surse *i0e de poluare pentru atmos*er sunt o'li&ai8 " s participe la ela'orarea pro&ramelor de reducere a emisiilor de poluani în
atmos*er, a pro&ramelor i planurilor de &estionare a calitii aerului i s aplice o'li&aiile ce le revin prin acesteaE
" s se supun tuturor procedurilor i cerinelor le&ale care conduc la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului încon+urtor i asupra mediuluiE
" s in*ormeze i s se supun controlului autoritilor competente con*orm Ie&islaiei  în vi&oare(
d2 Monitori=area *ait!ii aeruui2 :itularii de activitate au o'li&aia s *urnizeze autoritilor competente in*ormaiile
solicitate pentru actualizarea Inventarului naional al emisiilor de poluani atmos*erici, precum i pentru derularea procedurilor de re&lementare i control, în condiiile le&iiC=( Pentru monitorizarea calitii aerului a *ost în*iinat i s"a or&anizat pentru prima dat în ara noastr )istemul naional de evaluare $i gestiune integrat a calitii aerului, sistem care include )istemul naional de monitorizare a calitii aerului i Sistemul naional de inventariere a emisiilor de poluani atmos"erici
Structurile aparin!nd Sistemului naional de monitorizare a calitii aerului, indi*erent de autoritatea competent creia îi sunt su'ordonate sau în coordonarea creia se a*l, au o'li&aia s deruleze activitatea de monitorizare, s raporteze i s *urnizeze in*ormaia, con*orm criteriilor i procedurilor comune(
:itularii de activitate sunt o'li&ai s monitorizeze nivelul emisiilor de poluani i s raporteze in*ormaiile solicitate ctre autoritatea competent, în con*ormitate cu G(B(K( nr(?/22(.2(2<< privind protecia mediului(
44 Pra&ul de alert reprezint nivelul pest