Upload
dinhnhu
View
238
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și
Siguranță ocupațională |2
2 Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și Siguranță ocupațională |2
indice
1 | Semnele de siguranță .................................................................................................................................. 5 1.1.1 | Introducere .............................................................................................................................................. 5 1.1.2 | Scopul semnelor de siguranţă .............................................................................................................. 5 1.1.4 | Conditii de utilizare a semnelor ............................................................................................................ 5 1.1.5 | Tipul semnelor de siguranţă ................................................................................................................. 6 1.1.6 | Modalități ................................................................................................................................................. 6 1.1.7 | Semnalizarea suplimentară .................................................................................................................. 6 1.1.7.1 | Semnalizarea de obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie .............................................. 6 1.1.7.2 | Semnalizarea luminoasă ................................................................................................................... 6 1.1.7.3 | Verbala ................................................................................................................................................. 7 1.1.7.4 | Semne gestuale .................................................................................................................................. 7 1.1.7.5 | Semnale acustice ............................................................................................................................... 7 1.2 | Exemple de semnalizare .......................................................................................................................... 9 1.2.1 | Semnalizarea obligativității ................................................................................................................... 9 1.2.2 | Semne de interdicție .............................................................................................................................. 9 1.2.3 | Semne de pericol ................................................................................................................................. 10 1.2.4 | Semnalizarea de urgență .................................................................................................................... 11 1.2.5 | Semne cu privire la incendii și dispozitive de intervenție ............................................................... 12 1.2.6 | Unde și ce semn trebuie folosit? ........................................................................................................ 12 1.3 | Planul de urgenţă .................................................................................................................................... 15 1.3.1 | Introducere ............................................................................................................................................ 15 1.3.2 | Obiective................................................................................................................................................ 15 1.3.3 | Organizarea .......................................................................................................................................... 15 1.3.4 | Simulări .................................................................................................................................................. 16 1.3.5 | Exemplu de plan de urgenţă............................................................................................................... 16 1.4 | Tehnici de manipulare ............................................................................................................................ 17 1.4.1 | Introducere ............................................................................................................................................ 17 1.4.2 | Factorii care influenţează apariția oboselii și apariția nemulțumirii la locul de muncă ............... 17 1.4.3 | Manipularea .......................................................................................................................................... 18 1.4.4 | Metode corecte pentru ridicarea încărcăturilor ................................................................................ 18 1.4.5| Măsuri generale de prevenire .............................................................................................................. 19 1.4.6 | Informaţii şi formarea lucrătorilor ....................................................................................................... 20 1.5 | Unelte şi maşini ....................................................................................................................................... 20 1.5.1 Unelte ....................................................................................................................................................... 20 1.5.1.1 Cauzele leziunilor ................................................................................................................................ 20 1.5.1.2 Pericolele cele mai frecvente ............................................................................................................ 21 1.5.1.3 Măsurile preventive............................................................................................................................. 21 1.5.2 Masinile .................................................................................................................................................... 21 1.5.2.1 Riscurile şi prevenirea accidentelor pe maşini ............................................................................... 21 1.5.2.2 Măsurile de prevenire a accidentelor de pe maşini: ...................................................................... 22 1.5.2.3 Pericolele asociate cu maşinile: ........................................................................................................ 22 1.5.2.4 | Cum se pot proteja lucrătorii împotriva unor astfel de riscuri? ................................................... 22 1.6 | Electricitatea ............................................................................................................................................. 23 1.6.1 | Contactul cu energie electrică ............................................................................................................ 23 1.6.1.1 | Cum să se evite contactul cu energia electrică ............................................................................ 23 1.6.1.2 | măsurile de prevenire de bază, ...................................................................................................... 24 1.6.1.3 | Întreţinerea sculelor electrice portabile .......................................................................................... 24 2.1 Introducere şi concepte ............................................................................................................................ 27 2.1.1 | Sanatate Ocupationala ........................................................................................................................ 27 2.1.1.1 | obiective-cheie ale sănătăţii în muncă sunt: ................................................................................. 27 2.1.1.2 Unde intervine igiena la locul de muncă? ........................................................................................ 27 2.1.1.3 | Ce este sănătatea şi siguranţa la locul de muncă? ..................................................................... 27 2.2 | Agenţii biologici ........................................................................................................................................ 28 2.2.1 | Nocivitatea agenţilor biologici ............................................................................................................. 28 2.2.1.1 | Infecţia ................................................................................................................................................ 28 2.2.1.2 | Alergia ................................................................................................................................................ 28
3 Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și Siguranță ocupațională |2
2.2.1.3 | intoxicaţiile ......................................................................................................................................... 29 2.2.2 | Clasificarea agenţilor biologici ............................................................................................................ 29 2.2.3 | Măsurile de prevenire recomandate .................................................................................................. 30 2.2.4 | Transmiterea bolii ................................................................................................................................. 30 2.2.5 | Măsurile de izolare ............................................................................................................................... 30 2.2.6 | măsuri de protecţie .............................................................................................................................. 31 2.2.6.1 | Active: ................................................................................................................................................. 31 2.2.6.2 | Pasive ................................................................................................................................................. 32 2.3 | Contaminanţi fizici ................................................................................................................................... 33 2.3.1 | Nivelul de zgomot ................................................................................................................................. 33 2.3.1.2 | Tipuri de zgomot ............................................................................................................................... 33 2.3.1.3 | Efectele zgomotului asupra corpului uman ................................................................................... 33 2.3.1.4 | Anatomia urechii ............................................................................................................................... 33 2.3.1.5 | Alte consecinţe ale pierderii parţiale a auzului ............................................................................. 35 2.3.1.6 | Măsuri de protecţie şi de control al zgomotului ............................................................................ 35 2.3.2 | Iluminatul ............................................................................................................................................... 35 2.3.2.1 | Lucrul în condiţii de iluminare slabă poate provoca: .................................................................... 35 2.3.2.2 | Oboseala ochilor ............................................................................................................................... 36 2.3.2.3 | ochiul uman are urmatoarea componenta: ................................................................................... 36 2.3.2.4 | Condiţii pentru o iluminare corespunzătoare ................................................................................ 37 2.3.3 | Vibraţiile ................................................................................................................................................. 38 2.3.3.1 | Cauzele şi efectele vibraţiilor .......................................................................................................... 38 2.3.3.2 | Măsuri de intervenţie şi de control.................................................................................................. 38 3.2 | Interfața om – mașină ............................................................................................................................. 41 3.3 | Poziţiile de lucru....................................................................................................................................... 41 4.| Bibliografie ................................................................................................................................................... 43
3
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
SIGURANȚA ȘI SĂNĂTATEA
5 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
1 | Semnele de siguranță
1.1.1 | Introducere
Deoarece semnele se folosesc de mai multe secole fie că sunt sonore sau
vizuale, acest proces de comunicare este considerat rapid şi eficient.
Semnele de siguranță sunt acelea care în raport cu un obiect sau o situaţie dată,
dau un indiciu cu o culoare sau un semn de securitate.
Siguranța industrială prevede, de asemenea, prin utilizarea semnelor o metodă
rapidă de a transmite anumite mesaje, în mod clar şi obiectiv.
1.1.2 | Scopul semnelor de siguranţă
Semnele de siguranță îşi propun să atragă atenţia, într-o formă rapidă şi
inteligibilă, la obiecte şi situaţii care pot provoca anumite pericole.
Cu toate acestea, ele nu suplinesc aplicarea unor măsuri de protecție impuse de
legislaţie.
Semnele trebuie să atragă atenţia asupra:
Obiectelor periculoase;
Situaţiilor periculoase;
Să contribuie la depăşirea pericolelor;
Furnizarea de informaţii legate de securitate.
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie să fie curăţate cu regularitate,
şi întreţinute, verificate şi, dacă este necesar, reparate sau înlocuite. Buna
funcţionare şi eficienţa semnalele luminoase şi nivele de zgomot trebuie să fie
verificate înainte de intrarea lor în funcţiune şi apoi în mod regulat.
Numărul şi poziţionarea semnelor sau dispozitivelor depind de importanţa
riscurilor, pericolelor şi de dimensiunea zonei acoperite.
În cazul dispozitivelor de semnalizare care operează printr-o sursă de alimentare
trebuie să fie asigurate pentru o situaţie de urgenţă alternative de alimentare, cu
excepţia cazului în care riscul semnalizat dispare prin taierea energiei.
Lumina sau sunetul care indică începutul unei acţiuni se prelungeşte atât timp
cât cere situaţia şi ar trebui să fie rearmat imediat după fiecare utilizare.
Zonele, camere sau incintele utilizate pentru depozitarea de substanţe
periculoase în cantităţi mari trebuie să fie marcate cu unul din semnele de
avertizare, cu excepţia cazurilor în care eticheta de pe ambalajele sau recipiente
este suficientă pentru acest scop.
1.1.4 | Conditii de utilizare a semnelor
Semnele ar trebui să fie instalate într-un loc bine iluminat, cu înălţimea şi poziţia
corespunzătoare, ţinând seama de obstacole pentru vizibilitatea acestora de la
distanţă obișnuită.
În caz de echipamente de iluminare slabă ar trebui să fie folosite culori
fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificială, în semnele de
siguranţă.
6 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
Semnele trebuie să fie înlăturate, atunci când situaţia care le justifică încetează
să mai existe.
1.1.5 | Tipul semnelor de siguranţă
Semne de interdicţie;
Semne de pericol;
Semne de obligaţie;
Semne de urgenţă;
Semne de amplasare de echipamente pentru intervenţie în foc;
Semne de informare
1.1.6 | Modalități
În semnele de siguranţă pot fi utilizate separat sau impreuna:
Culori şi plăci;
Lumini si sunete;
Comunicare verbală şi prin gesturi.
1.1.7 | Semnalizarea suplimentară
Zone de risc de cădere sau la şocuri (semne în galben şi negru).
Limitarea zonelor de depozitare, de circulaţie a motostivuitoarelor şi zonele
de utilaje.
Identificarea de produse chimice şi a fluidelor într-o instalaţie (tevi si
rezervoare).
1.1.7.1 | Semnalizarea de obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie
Semnele pentru obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie sunt utilizate
pentru a marca riscul de a lovi obstacole şi obiecte sau de a cădea. Semnele în
interiorul companiei sau unităţii la care lucrătorul are acces, ca parte a activităţii
sale se fac cu culorile galben şi negru, alternativ, sau cu culorile roşu şi alb.
Semnele acestea ar trebui să ţină cont de mărimea obstacolului sau a locului
periculos şi constau din două benzi de culori alternative cu zone aproximativ
egale, sub formă de piste cu o inclinatie de aproximativ 45 °.
1.1.7.2 | Semnalizarea luminoasă
1 - lumiai emisă de un semnal luminos de siguranţă nu ar trebui să cauzeze un
contrast excesiv sau insuficient, având în vedere condiţiile lor de utilizare;
2 - Zona luminoasă a unui semn de securitate poate fi o singură culoare care
respectă semnificația culorilor cu condiţia să includă o pictogramă care respectă
cerinţele specifice;
3 - Ar trebui să fie utilizată o lumină intermitentă în loc de un semnal luminos
continuu pentru a indica un grad mai ridicat de pericol sau de urgenţă;
7 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
4 - Durata şi frecvenţa de emisie a semnalului de lumină intermitentă trebuie
stabilite pentru a asigura o bună înţelegere a mesajului şi semnalul nu poate fi
confundată cu alte semnale de lumină intermitentă sau continuă;
5 - Un semnal luminos poate înlocui sau completa o semnalizare acustică, cu
condiţia de a utiliza acelaşi cod |.
1.1.7.3 | Verbala
1 - Comunicarea verbală este făcută de un vorbitor sau un aparat de difuzare a
programelor care transmite text scurt, sau mai multe cuvinte, uneori codificate la
unul sau mai mulţi auditori.
2 - Comunicarea verbală implică abilitatea verbală, trebuie să se facă de către un
vorbitor, necesitând și capacitatea adecvată de ascultare și interpretare corectă a
mesajului transmis.
a) “start” or “begin”, to indicate that the command has been assured;
b) “stop”, to interrupt or to terminate a movement;
c) “End”, to terminate actions;
d) “Up”, to make cargo do up;
e) “Down”, to make cargo do down;
f) “Go Ahead”, “Go back”, “right” and “left”, if necessary, coordinate these
indications with corresponding hand signals;
g) “Danger”, to demand an emergency stop or complete stop;
h) “Hurry”, to accelerate movements for safety reasons.
1.1.7.4 | Semne gestuale
1.1.7.5 | Semnale acustice
Semnale acustice trebuie:
a) Să aibă un nivel de sunet de mai sus zgomotului ambiental;
b) Să fie uşor identificabile;
c) O frecvenţă variabilă;
d) Grad mai ridicat de pericol sau de urgenţă;
e c d a e
8 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
e) Semnal de evacuare: sunet continuu şi stabilă în frecvenţă;
f) Un semnal acustic poate fi înlocuit sau completat de un semnal luminos.
9 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
1.2 | Exemple de semnalizare
1.2.1 | Semnalizarea obligativității
Protecția obligatorie a ochilor
Protecția obligatorie a urechilor
Protecția obligatorie a capului
Protecția obligatorie a căilor respiratorii
Protecția obligatorie a picioarelor
Protecția obligatorie a mâinilor
Protecția obligatorie a corpului
Protecția obligatorie a feței
Safety harness must be used in this area Protecție individuală
Pasaj obligatoriu pentru pietoni
Obligații multiple (însoțit de alte
semne)
1.2.2 | Semne de interdicție
Interzicerea fumatului
Interdicția de a aprinde foc și a fuma
Trecerea interzisă pietonilor
Interdicție de a stinge cu apă
Apă nepotabilă
10 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
Interzis accesul persoanelor neautorizate
Trecerea interzisă vehiculelor de manipulare
Nu atingeți
1.2.3 | Semne de pericol
Substanțe inflamabile sau temperaturi ridicate
Substanțe explozibile
Substanțe toxice
Substanțe corozive
Substanțe radioactive
Încărcături suspendate
Vehicule de manipulare
Pericol de electrocutare
Pericole multiple
Pericol de raze laser
Substanțe inflamabile
Radiații non-ionizante
11 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
1.2.4 | Semnalizarea de urgență
Indicates what direction to follow
Indicarea drumului către ieșirea de urgență
Localizarea unei ieșiri de urgență
Punct de prim ajutor
Refugiu
Telefon de urgență
Duș de siguranță
12 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
1.2.5 | Semne cu privire la incendii și dispozitive de intervenție
Incendii-Echipamentul de intervenție trebuie să fie de culoarea roşie, iar restul
de echipamente se identifică prin culoarea roşie a locaţiei.
Echipamentul de culoare roşie asociat cu stingere a incendiilor trebuie să fie
suficient de mare pentru a permite identificarea uşoară.
Sursă de apă
Scară
Stingător
Linie directă pentru serviciul pompieri
Direcția de urmat. Semn adițional altor semne
Direcția de urmat. Semn adițional altor semne
Direcția de urmat. Semn adițional altor semne
Direcția de urmat. Semn adițional altor semne.
1.2.6 | Unde și ce semn trebuie folosit?
Deasupra ușilor, în caz de urgență
Indică schimbarea direcției la același nivel
Indică schimbările de nivel
13 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
Indică schimbarea direcției la același nivel
Indică schimbările de nivel
Lângă lifturi
Semn adițional de informare pentru traseul de
evacuare
În toate locurile unde se interzice fumatul sau
aprinderea unui foc
Alarme manuale, Lângă extinctoare
Localizae între 1,80m și 2,20m, de la sol
Plasat mereu deasupra ușii, nu pe ușă
Plasat pe ușă, deasupra barei
Pe perete, la schmbarea de nivel
14 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2
În capătul scărilor, pe ambele laturi
Deasupra ușii și pe perete, la începutul
scărilor
Deasupra ușii și pe perete, la începutul
scărilor
În încăperi mari, semnele trebuie să aibă 2 fețe și
să fie suspendate de tavan
Deasupra ușilor, indicând ieșirea de urgență și
modalitatea de deschidere
Deasupra echipamentelor de alarmă și
combatere a incendiilor.
15 formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
1.3 | Planul de urgenţă
1.3.1 | Introducere
Un plan de urgenţă îşi propune să definească necesitățile organizatorice şi de
intervenţie a resurselor umane şi materiale, pentru a minimaliza consecinţele
unui accident, oferind protecţie, oamenilor, facilităţilor şi mediului, şi să ofere un
set de linii directoare şi informaţii pentru adoptarea unor proceduri logice, tehnice
şi administrative, pentru a oferi un răspuns rapid şi eficient în situaţii de urgenţă.
În toate unităţile trebuie să fie un plan de intervenţie pentru a dispune măsurile
care trebuie luate în situaţii extreme şi care pot afecta siguranţa persoanelor şi a
instalaţiilor.
La nivel de întreprinderi, industriale sau comerciale, edificiu deschis publicului,
este necesară dezvoltarea şi punerea în aplicare a planului de urgenţă intern
(PUI). În conformitate cu legislaţia și practica, se dezvolta PUI în:
Spatii de birouri;
Clădiri şcolare;
Spitale;
Hoteluri şi localuri similare;
Centre comerciale;
Unităţile industriale, inclusiv industriile cu risc ridicat;
Aeroporturi;
Porturi;
Centre istorice, etc.
Toţi angajaţii din unităţile menţionate mai sus, inclusiv cele contractate pentru a
presta servicii, vor fi informați cu privire la aceste proceduri, precum toți au
datoria de a se conforma atunci când este necesar.
1.3.2 | Obiective
PUI are ca obiectiv a defini structura organizatorică a resurselor umane şi
materiale disponibile şi stabilirea unor proceduri corespunzătoare pentru a
acţiona în caz de urgenţă pentru a asigura siguranţa ocupanţilor, protecţia
patrimoniului şi protecţia mediului alocat pentru clădire.
Limitarea daunelor este proporţională cu planificare.
Cu toate acestea, doar acest lucru nu garantează îndepărtarea unui dezastru, cu
toate acestea, pot împiedica evoluția accidentelor mici.
1.3.3 | Organizarea
În organizarea pentru orice caz de urgenţă, ar trebui să ia în considerare
amplasarea unui Centre de Control a Urgențelor (CCU), într-un loc sigur.
Cu toate acestea, organizarea echipelor de urgenţă poate să conţină
următoarele mijloace de acţiune:
16 formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Echipele de intervenţie inițială (EII)
Grupuri cu un minim de doi lucrători cu cunoştinţe de bază de stingere a
incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă.
Se recomandă ca toţi lucrătorii să beneficieze de formarea esenţială pentru a fi
EII.
Echipe de intervenţie secundară (ESI)
La grupurile de lucrători cu formare profesională intensivă suficiente pentru a
combate orice tip de urgenţă.
Sunt pompieri ai companiei.
Echipele de prim ajutor (EPS)
Grupurile de lucrători cu pregătirea esentială pentru a oferi primul ajutor.
Echipele de alarmă şi de evacuare (EAE)
Grupe de câte doi sau trei muncitori a căror misiune este de a realiza accesul
organizat la ieşirile de urgenţă, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, în
plus faţă de asistarea victimelor în colaborare cu echipele de prim ajutor.
1.3.4 | Simulări
Pentru ca acționarea corectă într-o situaţie de urgenţă ar trebui să se repete de
cel puţin două ori pe an, situaţii care simulează o urgenţă probabilă.
Aceste teste programate sunt numite Simulări și au ca obiective:
Noţiuni de bază necesare comportamentului în situații de urgenţă;
Ameliorarea performantelor prin analizarea problemelor, cu avantajul de a nu
avea de suferit ca într- o situaţie reală de urgenţă.
1.3.5 | Exemplu de plan de urgenţă
17 formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
1.4 | Tehnici de manipulare
1.4.1 | Introducere
Termenul de manipulare manuală se aplică pentru orice operaţiune de transport
şi susținere a unei încărcături de către unul sau mai mulţi angajaţi care, datorită
caracteristicilor sale sau condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică un risc
pentru ei, inclusiv în regiunea dorso-lombară.
Presupunând că aceasta cauzează stres la locul de muncă, este important să se
cunoască efectul acestui efort pentru a putea monitoriza mai bine sănătatea
lucrătorilor, precum şi oboseala care apare ca o consecinţă logică și care trebuie
să rămână în limitele care să permită lucrătorului de a se recupera dupa o zi de
odihnă.
1.4.2 | Factorii care influenţează apariția oboselii și apariția nemulțumirii la locul de muncă
Volumul de muncă
Volumul de muncă este un factor de risc care există în toate activităţile şi, în
orice întreprindere.
Volumul de muncă înseamnă setul de cerinţe psihofizice care este realizat de
lucrător în întreaga zi de lucru.
Putem vorbi de sarcinii de lucru fizice şi mentale.
Volumul de muncă fizică
Este setul de cerinţe fizice la care un lucrător este supus în timpul unei zile de
lucru.
Pentru a înţelege mai bine şi să se studieze de sarcină fizică ar trebui să se ştie:
Efortul fizic;
Posturi de lucru;
Manipularea greutăţilor.
Eforturile fizice
Gradul de dificultate al unei sarcini este determinat de consumul de energie şi a
ritmului cardiac, a lucrătorului.
Mai dificilă sarcină, cu atât mai mare energia necesară (măsurată în kcal) şi /
sau creştea ritmului cardiac (comparând numărul de impulsuri într-o situaţie de
lucru cu numărul de batai de inima într-o stare de repaus).
Posturi de lucru
18 formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Poziţiile mai nefavorabile fac sarcinle mai dificile şi neplăcute, precum şi
anticipează debutul oboselii şi pot avea chiar consecinţe mai grave în viitor.
Poziţia aşezată este mai confortabilă pentru lucru, cu toate că poate deveni
inconfortabilă, de asemenea, în cazul în care nu există nici un schimb de poziţie,
care, dacă este posibil, să implice mişcare.
Poziţia stând în picioare necesită o supraîncărcare a muşchilor de la picioare,
spate si umeri.
Pentru a împiedica adoptarea unor poziţii incomode şi greoaie:
Planul de lucru, de direcţie şi de control şi instrumentele ar trebui să fie în
interiorul zonei de lucru;
Înălţimea planului de lucru ar trebui să fie stabilită în funcţie de tipul de
activitate care urmează să fie efectuată. Astfel, munca de precizie necesită o
înălţime mai mare, pentru că viziunea joacă un rol important atunci când se
efectuează o sarcină. Cu toate acestea, o lucrare în care predomină
exercitarea, înălţimea ar trebui să fie mai mică, astfel încât să poată fi folosită
forţa organismului.
1.4.3 | Manipularea
Principii de manipulare manuală
Sprijin ferm pe picioare;
Păstraţi o distanţă de aproximativ 50 cm între picioare;
îndoiţi şoldurile şi genunchii pentru a ridica o sarcină;
Distribuirea de sarcină de două mâini.
1.4.4 | Metode corecte pentru ridicarea încărcăturilor
Ridicarea de greutăți
O greutate prost executată poate provoca leziuni grave la nivelul coloanei
vertebrale şi în alte părţi ale corpului uman, deci va trebui să se respecte
normele de bază privind ridicarea de greutăţi după cum urmează.
19 formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
1.4.5| Măsuri generale de prevenire
Angajatorul trebuie să prevadă:
Adoptarea de măsuri pentru organizarea de condiții corespunzătoare de
muncă sau de mijloacele adecvate, inclusiv echipamente mecanice, pentru a
evita manipularea manuală a încărcăturilor de către lucrători;
În cazul în care nu este posibil a evita manipularea manuală, se iau măsurile
adecvate de organizare a muncii, de utilizare și furnizare lucrătorilor de
mijloace pentru manipularea în condiţii de siguranţă;
CORECT
GRESIT
GRESIT
CORECT
Coloana: La ridicarea unei sarcini, forţele sunt transmise la nivelul coloanei
vertebrale şi discurile sunt supuse la presiuni diferite. În cazul în care trunchiul
este flexat, presiunea de pe disc este inegală, ceea ce poate provoca leziuni
spinării. În această situaţie, excesul de forţă ar trebui să fie preluat de către
muschii spatelui pentru a ridica greutatea şi a susţine greutatea împotriva
gravitaţiei. În pozitia corecta pentru ridicarea greutăţilor, coloana ar trebui să fie
dreaptă. Această poziţie permite o presiune uniformă în întreaga suprafaţă a
discurilor, ceea ce reduce riscul de rănire
Deplasarea încărcăturilor în grup
Metoda adecvată este:
determinarea numărului de persoane necesare, proporțional cu
dimensiunea încărcăturii;
Ridicați și depozitați încărcătura simultan
Nu folosiți niciodată capul ca punct de sprijin pentru încărcătură
Deplasarea sacilor
Deplasarea sacilor este o constantă în activităţile de aprovizionare, fie saci de
ciment in constructii, saci de produse alimentare în depozite, etc. Prin urmare, ar
trebui să se acorde o atenţie deosebită modului în care aceste materiale sunt
manipulate. Modul corect pentru a ridica un sac este cu picioarele îndoite, situat în
partea din faţă a sarcinii.
Picioarele ar trebui să fie plasate, înainte de iniţierea efortului şi să monitorizeze
direcţia de mişcare. Utilizarea adecvată a forței picioarelor contribuie diminuând
eforturile asupra coloanei vertebrale.
20
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Evaluarea elementelor de referinţă ale riscului de manipulare manuală a
greutăţilor şi a condiţiilor de securitate şi sănătate a acestui tip de muncă,
având în vedere în special:
Caracteristicile sarcinii: sarcină prea grea - mai mult de 30 kg în operații
ocazionale şi mai mult de 20 kg în operaţiuni frecvente;
Sarcină voluminoasă sau greu de mânuit; sarcină în echilibru instabil sau
conținut ce se poate disloca, încărcături ce trebuie manipulate la o distanţă
de trunchi, sau prin îndoire sau răsucire a trunchiului;
Efortul fizic necesar: Atunci când este prea mult pentru un lucrător: În cazul în
care poate fi realizat numai printr-o mişcare de răsucire a trunchiului; Când
poate implica o deplasare bruscă a încărcăturii; Atunci când este făcut cu
corpul într-o poziţie instabilă.
Să se ia măsuri corespunzătoare pentru a evita sau a reduce riscurile, în
special pentru regiunea spatelui în următoarele situaţii:
Spațiu, în special pe verticală, insuficient pentru activitatea în cauză;
Podele neregulate cu pericolele de împiedicare sau alunecoase; podea sau
plan de lucru cu lacune care implică manipularea manuală la diverse niveluri;
Spațiu sau condiții de lucru care nu permit lucrătorului manipularea
încărcăturilor la o înălţime sigură sau într-o poziţie bună;
Podea sau punct de sprijin instabil, temperatura, umiditatea şi circulaţia
necorespunzătoare a aerului;
1.4.6 | Informaţii şi formarea lucrătorilor
Este responsabilitatea angajatorului de a furniza, lucrătorilor expuşi, precum şi
reprezentanţilor acestora din întreprindere sau unitate, informaţii cu privire la:
Riscurile potenţiale pentru sănătate care decurg din manipularea manuală
incorectă;
Greutatea maximă şi alte caracteristici ale sarcinii;
Centrul de greutate al încărcăturii şi cea mai grea parte a acesteia, în cazul în
care conţinutul unui container are o distribuire inegală a greutăţii. Trebuie să
se asigure, de asemenea, că angajaţii primesc o formare adecvată şi
informaţii cu privire la modul în care să se ocupe de sarcini în mod corect.
1.5 | Unelte şi maşini
1.5.1 Unelte
Cele mai multe leziuni care apar la locul de muncă, sunt legate de utilizarea de
instrumente, fie ele manual sau motorizat.
1.5.1.1 Cauzele leziunilor
Incorecta utilizarea de uneltelor;
Utilizarea instrumentelor defecte;
21
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Utilizarea de instrumente de proastă calitate;
Transportul şi depozitarea incorectă.
1.5.1.2 Pericolele cele mai frecvente
Contactul cu elemente de tăiere;
Proiecție de fragmente;
Cădere ca urmare a efortului excesiv.
1.5.1.3 Măsurile preventive
Utilizarea unor instrumente de calitate;
Folosiţi instrumentele numai pentru destinaţia lor;
Obţineţi formare adecvată pentru fiecare tip de instrument;
Utilizarea de protecţie a ochilor, la riscul de ejecţie de particule;
Utilizaţi mănuşi atunci când se folosesc instrumente de tăiere;
Măsuri periodice de întreţinere a instrumentelor;
Revizuire periodică a cablurilor , izolatiilor, etc.
Depozitare corectă a instrumentelor.
Ciocanele pneumatice, bormaşinile și fierăstraiele electrice sunt echipamentele
care prezintă un pericol mai mare pentru lucrători.
Unelte electrice portabile trebuie să opereze cu o tensiune redusă de siguranță
(24 volţi) sau să fie dotate cu izolaţie dublă.
1.5.2 Masinile
1.5.2.1 Riscurile şi prevenirea accidentelor pe maşini
Selecţia şi punerea în aplicare a tehnicilor de securitate pe diferite masini
necesită implicarea şi participarea diferiţilor actori implicaţi în lanţul de producţie.
În plus faţă de firmele care cumpără şi lucrătorii care operează maşinile sunt
implicate în acest lanţ toate sectoarele de producţie şi design, vânzări, servicii de
instalare şi întreţinere.
Din punctul de vedere al siguranţei, producătorii şi designerii au un rol esenţial,
deoarece pot interfera în acest ciclu, asigurându-se că maşina este sigură încă
din faza proiectării. Adaptarea la normele de siguranţă cu masina deja în
exploatare, este mult mai dificilă şi costisitoare. Lucrătorii utilizatori de maşini,
pentru că ştiu sistemul şi activitatea de producţie care urmează să fie dezvoltate,
au o mare contribuţie în selectarea şi monitorizarea funcţionării mecanismelor de
securitate.
În plus faţă de riscurile mecanice, care sunt mai evidente în această muncă,
maşinile pot prezenta alte riscuri pentru lucrători (zgomot, caldura, vibraţii,
radiaţii etc.) După cum este detaliat în foaia de parcurs pentru evaluarea
riscurilor.
22
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
1.5.2.2 Măsurile de prevenire a accidentelor de pe maşini:
Achiziţionarea de maşini certificate
Urmaţi instrucţiunile producătorului în ceea ce priveşte instalarea, operarea
şi întreţinerea maşinii.
1.5.2.3 Pericolele asociate cu maşinile:
Pericole mecanice | Factori fizici care pot duce la un prejudiciu:
o Elemente mobile;
o Elemente de transmisie;
o Proiecţia unor piese;
o Proiecti de particule de material în curs de procesare.
Riscuri electrice | pericole care pot duce la rănirea sau moartea prin
electrocutare sau arsuri.
Alte pericole: o De la origine termică;
o în urma expunerii la zgomot;
o Vibraţii;
o Din neaplicarea a regulilor de ergonomie la locul de muncă.
1.5.2.4 | Cum se pot proteja lucrătorii împotriva unor astfel de riscuri?
Securitatea în asamblarea şi producţia de maşini să devină mai eficientă
decât la maşinile existente;
În cazul în care nu este posibil a elimina riscurile la sursă, ar trebui să fie
utilizate dispozitive de siguranţă, de prevenire, protecţie;
Studiaţi instrucţiunile maşinii înainte de a începe orice lucrare pe masina
atunci când se efectuează curăţenie, reparaţii, întreţinere.
23
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
1.6 | Electricitatea
Electricitatea este printre energiile cele mai utilizate, numărul de riscuri ridicate în
cazul acesta find ridicat, motiv pentru care e important să se cunoască forma lor
de prevenire.
Riscurile electrice sunt influenţate de două legi importante ale electricităţii.
Legea lui Ohm U = R x I
U = Tenssiunea (diferenţa de potenţial) – volţi
R = Reyistenţa - omi
I = Intensitatea - amperi
Legea lui Joule W = U x I x T
W = Căldura eliberată - waţi
U = Tensiunea - volţi
I = Intensitatea - amperi
T = Timpul - secunde
1.6.1 | Contactul cu energie electrică
RSIUEE (reglementările de siguranţă pentru instalaţiile de utilizare a
energiei
Electrice), pentru a defini de protecţie a persoanei, se referă la două tipuri
de contact:
Contactul direct
Riscul de contact cu părţi active ale materialelor sau a aparatelor.
Ex: Contactul direct în două cabluri expuse, cu tensiuni diferite.
Ex: Contactul direct de la un punct al echipamentelor electrice, care este în
tensiune şi sol.
Contacte indirecte
Riscuri ca o persoană fizică să intre accidental în contact cu un obiect încărcat
cu sarcină electrică.
Ex: contact cu părţi ale structurii izolate necorespunzător.
1.6.1.1 | Cum să se evite contactul cu energia electrică
Pentru a preveni contactul direct
24
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Depunerea la o distanţă de siguranţă a conductorilor neizolaţi, de utilizatori
sau angajaţi;
Mutarea cablurilor şi conexiunilor din locul de muncă şi de tranzit;
Piesele sub tensiune trebuie să fie protejate cu huse, plase, etc;
Materiale de izolare adecvate;
Echipamente de protecţie;
Utilizaţi tensiuni mai mici la 25 V.
Pentru a evita contactul indirect
Împământarea: descarcă curentul electric spre pământ printr-un electrod de
protecţie;
Instalarea întreruptoarelor activate la detectarea diferenţelor de tensiune.
Controlul permanent al izolării (ICP) – dispozitive care emit semnale de
lumina si sunet atunci când nivelul de tensiune este depăşit.
1.6.1.2 | măsurile de prevenire de bază,
Orice operaţie electrică ar trebui să fie făcută, de preferinţă, de către
angajaţi calificaţi corespunzător şi autorizaţi să facă acest lucru;
Întotdeauna păstraţi o distanţă de siguranţă de firele electrice;
Echipamentele şi mijloacele de protecţie care urmează să fie utilizate vor fi
certificate;
Doar folosirea aparatelor electrice portabile cu tensiune redusă în cazul în
care locul de muncă este metalicesau umed.
Verificati in mod regulat condiţiile de siguranţă ale mediului de munca.
Atunci când se efectuează lucrări de întreţinere pe masini:
1. Se taie toate sursele de tensiune;
2. Blocaţi întrerupătoarele;
3. Verificaţi lipsa de tensiune;
4. Împământaţi şi puneţi în scurt-circuit toate sursele posibile de tensiune;
5. Încadraţi şi semnalizaţi zona de lucru.
1.6.1.3 | Întreţinerea sculelor electrice portabile
Ar trebui să citiţi întotdeauna manualele de utilizare pentru unelte electrice
portabile şi recomandările de siguranţă date de producător;
25
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Aflaţi modul de utilizare şi căutaţi informaţii cu privire la construcţia
instrumentelor manuale pentru a înţelege riscurile lor şi pericolele;
Nu folosi bijuterii, haine lejere sau manusi care ar putea împiedica
funcţionarea;
Ţineţi instrumentele ferm astfel încât să nu existe posibilitatea ca aceste
instrumente să scape din mâini, când lucrează în viteza mare;
Atunci când se efectuează orice tip de înlocuire a unei component a
instrumentului (burghiu, râşniţă, etc.), scoateţi mufa de la priza de
alimentare;
Când lucram cu scule electrice portabile în locuri umede, este necesar să
folosim platforme izolatoare precum rogojinile de cauciuc şi asiguraţi-vă că
starea cablului este bună;
Aveţi grijă la extensii – pe care este indicat a le evita - ori de câte ori este
posibil;
Semnalizarea şi izolarea zonei de lucru în mod adecvat;
Nu utilizaţi scule electrice, în prezenţa vaporilor inflamabili şi a gazelor.
Furnizarea de sisteme de pre-evacuare şi de monitorizare a site-ului cu
explozimetre.
Igiena și sănătatea
34
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
IGIENA ȘI SĂNĂTATEA
27
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
2.1 Introducere şi concepte
2.1.1 | Sanatate Ocupationala
Sănătate în muncă a fost definit de un grup de lucru care a inclus de membrii
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Biroul Internaţional al Muncii (OIM),
după cum urmează:
“Zona dedicată pentru promovarea şi menţinerea mai înalt standard de
bunăstarea fizică, mentală şi socială a lucrătorilor din toate sectoarele de
activitate, de prevenire a schimbărilor de sănătate cauzate de condiţiile lor
de muncă, protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de factori adverse la
locul de muncă, pentru a da angajatului un mediu de lucru adaptat la
echilibrul lor fiziologice şi psihologice. “
În rezumat
Sănătate în muncă asigură:
"Adaptarea muncii la om şi a fiecărui om la munca sa. “
2.1.1.1 | obiective-cheie ale sănătăţii în muncă sunt:
Crearea de condiţii de lucru pentru atingerea unor standarde de bunăstare
fizică, mentală şi socială cu privire la lucrători şi comunitate;
Dezvoltarea metodelor de prevenire care să elimine şi / sau controleze
riscurile profesionale la niveluri considerate acceptabile.
2.1.1.2 Unde intervine igiena la locul de muncă?
Planificarea locului de muncă;
Identificarea unor posibili factori de risc de mediu (chimici, biologici şi fizici)
asociați cu o anumită activitate de muncă;
Eliminarea şi / sau menținerea la un nivel acceptabil de expunere a
lucrătorilor la factorii de mediu care apar la locul de muncă;
Propune măsuri pentru a preveni şi, în mod periodic, pentru a monitoriza
eficienţa sistemelor de prevenire;
Participa la informare şi formare în domeniul securităţii, igienei şi sănătăţii;
Colaborează la identificarea cauzelor bolilor profesionale;
2.1.1.3 | Ce este sănătatea şi siguranţa la locul de muncă?
Activitatea multidisciplinară care vizează:
28
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Limitarea riscurilor, reducerea sau eliminarea elementelor care pot provoca
accidente de muncă şi boli.
2.2 | Agenţii biologici
Agenţii biologici sunt organisme, inclusiv modificate genetic, culturile celulare şi
endoparaziţii umani care pot provoca infecţie, alergie sau otrăvire.
1860 - Louis Pasteur a salvat vinul francez
A observat:
Faptul că vinul bun conţine o specie de drojdie;
Vinul acru conţine o bacterie.
A concluzionat:
Dacă se fierbe vinul până la un punct în care nu îşi schimbă aroma, dar
suficient pentru a ucide microorganismele, vinul nu se strica ->
pasteurizare.
Teoria bolilor infecţioase:
Pasteur a emis teoria că schimbarea vinului este o analogie pentru boala.
El a afirmat că microorganismele sunt responsabile pentru bolile
infecţioase.
Louis Pasteur contestă generarea spontană
Microorganismele pot creşte fără oxigen - creşterea anaerobă;
Fermentaţia cu drojdie produce alcool;
Microorganismele din bere şi vin pot fi eliminate prin căldură;
Pasteurizarea laptelui;
Dezvoltarea vaccinului antirabic.
2.2.1 | Nocivitatea agenţilor biologici
2.2.1.1 | Infecţia
Invadarea de celule ale corpului şi producţia de toxine:
o Endotoxine - formate in microorganisme şi eliberate atunci când
acestea mor.
o Exotoxine - difuzate în afara microorganismului, afectează alte ţesuturi
ale corpului unde se localizează.
2.2.1.2 | Alergia
Alergia:
29
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
o Nivel de sensibilitate crescut, situaţie în care sistemul de aparare al
organismului reacţionează prin producerea de proteine non-umane,
care provoacă starea de rău şi disconfortul.
Pot fi provocate de:
Spori de bacterii, ciuperci şi toxinele acestora;
Polen;
Blană, pene şi păr de animale;
Materie organică moartă.
2.2.1.3 | intoxicaţiile
Rezultat al acţiunii următorilor agenţi:
Endotoxine;
Micotoxine | produse de anumite ciuperci care cresc pe produse alimentare
(produse alimentare);
Cyanotoxins | produse de alge albastre-verzi în sursele de apă.
2.2.2 | Clasificarea agenţilor biologici
Riscurile sunt evaluate în funcţie de:
Puterea agentului patogen infecţios;
Rezistenţă în mediul înconjurător;
Modul de contaminare;
Gradul de contaminare (doză);
Posibilitatea tratamentului preventiv şi eficienţa curativă.
Clasificarea agenţilor biologici ia în considerare următoarele riscuri:
Riscul de infecţie;
Riscul de răspândire asupra comunităţii;
Prevenirea sau eficienţa tratamentului.
30
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
2.2.3 | Măsurile de prevenire recomandate
Limitarea la minim a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi
contaminaţi;
Procesele de lucru modificate prin aplicarea de măsuri de inginerie de
control pentru a preveni sau a minimiza răspândirea agenţilor biologici la
locul de muncă;
Punerea în aplicare a măsurilor de protecţie colectivă şi individuală, în cazul
în care expunerea nu poate fi evitată prin alte mijloace;
Aplicaţi măsurile de igienă compatibile cu obiectivele de prevenire sau
reducere a transferului sau a răspândirii accidentale a unui agent biologic la
locul de muncă;
Utilizaţi semnalizare orientativă de risc biologic sau alte semne
corespunzătoare, în conformitate cu reglementările de siguranţă în vigoare;
Dezvoltarea de planuri de acţiune în caz de accident care implică agenţi
biologici
2.2.4 | Transmiterea bolii
2.2.5 | Măsurile de izolare
Definiţie:
o Diferite metode de siguranţă biologică folosite pentru manipularea şi
întreţinerea microorganismelor cu potenţial infecţios.
Obiective
31
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
o Minimalizarea sau eliminarea expunerii lucrătorilor de laborator precum şi a
mediului extern la microorganismele periculoase pentru om şi mediu.
2.2.6 | măsuri de protecţie
2.2.6.1 | Active:
Atunci când au acţiune la nivel individual.
Igiena personala
Manipulantul de produse alimentare este responsabil pentru starea produselor
alimentare. Starea de sănătate a manipulantului este importantă şi ar trebui să
facă regulat controale şi să apeleze la medi când este bolnav.
Obiceiurile de igienă
Îmbrăcămintea:
Manipulantul de produse alimentare ar trebui să înceapă ziua de lucru cu haine /
uniforme curate de protecţie şi ar trebui să rămână aşa, cât mai mult posibil pe
parcursul sarcinii.
Părul
Părul trebuie să fie curat şi în funcţie de sarcină, protejat.
Părul poate fi purtător de agenţi patogeni care afectează calitatea produselor
alimentare.
Mâinile
Trebuie să fie mereu curate, cu unghiile tăiate şi de preferinţă fără lac. Se
recomandă utilizarea de săpun antibacterian şi creme hidratante.
Tăieturile trebuie tratateşi protejate cu bandaje de culori aprinse.
Când trebuie spălate mâinile?
Înainte de a începe, în timpul şi la finalul unei sarcini.
După folosirea instalaţiilor sanitare.
După atingerea părului, a nasului sau a altei părţi a corpului.
De câte ori credeţi că este necesar.
Cum se spală mâinile?
1. Wet your hands
with hot water
3. Wash your hands up until the
elbows, between the fingers
and under the nails for at least
20 seconds;
2. Apply a sufficient amount
of soap to completely wash
your hands;
4. Wash off all the soap
5. Use paper towel to close
the water
6. Completely dry your hands
using paper towels or hand
dryer.
20
Seconds
32
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
2.2.6.2 | Pasive
Respectarea structurii, echipamentului şi organizării instalaţiilor
Temperatura şi înmulţirea bacteriilor
Igiena instalaţiilor
Înfiinţarea de igienă
Procedurile de curăţare
Scoateţi deşeurile, cu ajutorul unor instrumente adecvate, aspirator, matura,
perie;
Se clăteşte cu apă şi detergent;
Se clăteşte cu apă;
Aplicati dezinfectantul în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Boiling point of water
Normal body temperature
Correct refrigerator
temperature
Freezing point of
water
Composition of food
Time
Temperature
Humidity
33
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
2.3 | Contaminanţi fizici
2.3.1 | Nivelul de zgomot
Prin zgomotul se înţelege un sunet nedorit şi incomod. Existenţa lor la locul de
muncă este de natură să provoace pierderea auzului, cauzat de afectarea
terminatiilor nervoase ale urechii.
Sunetul este transmisa de la o sursa de sunet, de vibraţii la urechea umană.
Este cunoscut faptul că nivelurile ridicate de zgomot la locul de muncă
generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, cauzand leziuni ale
terminatiilor nervoase ale urechii.
Reducere a acestor riscuri, în special de pierdere a auzului, se realizează prin
limitarea expunerii la zgomot.
2.3.1.2 | Tipuri de zgomot
În general, zgomotul în industrie este format din sunete complexe, cu intensităţi
diferite ale spectrului de frecvenţe, de exemplu, zgomotul industrial este o
combinaţie de diferite tipuri de zgomot:
Unitar şi continuu | Cu fluctuaţii mici, ca un motor electric;
Uniform intermitent | Nivelul de zgomot este constant şi se opreşte alternativ,
ca o maşină automată;
Fluctuant | Variază dar menţine o valoare constantă medie pe o perioadă lungă
de timp, ca de exemplu în măcinare;
Impulsiv | durată mai mică de o secundă, ca de exemplu în nituire.
Astfel, pentru a analiza efectele diferitelor tipuri de zgomot, înainte de expunerea
unui lucrător, s-a creat conceptul de nivel echivalent de sunet continuu (leq) în
dB (A), care reprezintă un nivel sonor echivalent diferitelor tipuri de zgomot, în
acelaşi timp.
2.3.1.3 | Efectele zgomotului asupra corpului uman
Tulburări fiziologice | Contracţia vaselor de sânge, tensiune musculară, etc;
Sistemul nervos central | Modificări de memorie şi a somnului. Perturbări ale
somnului, o durată mai scurtă în anumite faze de somn;
Tulburări psihice | iritabilitate, agravarea anxietății şi depresiei;
Perturbarea activității | Generând oboseală, care este unul dintre factorii
accidentelor de muncă, contribuie la o scădere a performanţei în muncă,
influenţează negativ productivitatea şi calitatea produselor.
2.3.1.4 | Anatomia urechii
Perceperea de sunete este realizată prin intermediul organului receptor auditiv:
urechea. Aceasta constă din trei părţi:
Urechea externă | funcție de captare a sunetului;
Urechea mijlocie | funcție de amplificare a sunetului;
34
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Urechea interioară | transforma undele sonore în semnale, informaţii adecvate
- Impulsurile nervoase;
35
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
2.3.1.5 | Alte consecinţe ale pierderii parţiale a auzului
Lipsa de înţelegere a unei conversaţii normale;
Lipsa de recunoaştere a semnalelor de avertizare sonoră;
Izolarea;
Creşterea nevoii de odihnă şi relaxare.
Nivelul de zgomot poate afecta, de asemenea:
Fluxul de sânge (vasoconstricţie)
Hipertensiune arterială
Creşterea producţiei de hormoni (tiroidieni / adrenalină ,...)
Dificultăţi de somn
2.3.1.6 | Măsuri de protecţie şi de control al zgomotului
Eliminarea zgomotului la sursă;
Reducerea de distribuţie de zgomot (de mijloc);
Măsuri individuale de protecție (receptor).
2.3.2 | Iluminatul
Pentru a obţine un mediu de lucru bun este esenţial să existe iluminare
adecvată.
Iluminarea adecvată a locurilor de muncă are o mare influenţă atât asupra
sănătăţii lucrătorilor, şi afectează securitatea în general.
Iluminarea corespunzătoare la locul de muncă previne stresul psihologic şi
fiziologic pentru lucrători, oferind astfel o productivitate crescută, motivaţia,
performanţa generală, etc. O iluminare slabă, precum şi amânarea executarea
sarcinilor, poate induce stres, dureri de cap, oboseală, fizic şi nervos, etc., chiar
conducând la o creştere a absenteismului.
Locurile de muncă trebuie să fie proiectate să favorizeze o buna vizibilitate.
Importanţa vizibilității
Aproximativ 80% din stimulii senzoriali sunt de o vedere;
Consecinţele unei luminozități scăzute:
Afecțiuni vizuale;
Productivitate mai scăzută;
Creşterea numărului de accidente.
2.3.2.1 | Lucrul în condiţii de iluminare slabă poate provoca:
Efort mai mare;
Creşterea nivelului de oboseală vizuală;
Tensiune nervoasă;
Dureri de cap;
Vedere înceţoşată;
Contracţii ale muşchilor;
Postură incorectă a corpului;
Anxietate sau nervozitate;
Lipsa de concentrare;
36
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Eficienţa redusă;
Scăderea productivităţii;
Creşterea numărului şi severitatea accidentelor.
Un studiu efectuat la aproximativ 500 de întreprinderi, care au îmbunătăţit nivelul
de iluminare, a relevat următoarele rezultate:
Creşterea producţiei între 8 și 25%;
Reducerea erorilor cu 28%;
Reducerea accidentelor grave de muncă cu 50%.
În general, în condiții de luminozitate scăzută creşte riscul de accidente la locul
de muncă.
2.3.2.2 | Oboseala ochilor
Oboseala ochilor se manifesta prin vedere înceţoşată şi dureri de cap, crampe
musculare ale feţei şi poziție eronată a corpului.
Oboseala ochilor poate fi cauzată de supra-activitate a muşchiului ciliar al
cristalinului sau al retinei.
2.3.2.3 | ochiul uman are urmatoarea componenta:
External part of the eye:
Orbital cavity (or socket) – Cone shaped bone region found in the front part of
the skull, covered by fat tissue to accommodate the ocular globe (eyeball).
Extrinsic muscles of the eye – these connect the ocular globe to the orbital
cavity by supporting it and enabling rotation movements;
Eyelids – two movable skin folds that protect the eye from dust, intense light
and impacts;
Lachrymal system – cleans and lubricates the eye
37
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
Internal part of the eye:
Sclera – constitutes the white part of the eye and is the eyeballs external
support;
Cornea - Transparent tissue that works as a photographic lens;
Iris – is a diaphragm that has a circular opening which regulates the quantity of
light that is let into the ocular globe;
Retina – is the eyes photoreceptive layer, transforms luminous waves into
nerve signals.
2.3.2.4 | Condiţii pentru o iluminare corespunzătoare
Trebuie să existe întotdeauna o preferinţă pentru lumina naturala
Aceasta este cea mai potrivită din punct de vedere fiziologic şi psihologic.
Iluminatul natural extinde câmpul vizual, evită efectul de claustrofobie şi previne
sindromul depresiv.
Nici o sursă de lumină nu trebuie să apară în câmpu vizual al lucrătorului. Linia
care uneşte ochii cu sursa de lumină trebuie să aibă un unghi de 30 ° faţă de
orizontală. Becurile ar trebui să fie plasate perpendicular pe linia vizuală. Este de
preferat să utilizaţi un număr mai mare de lămpi de intensitate mai mică decât
mai puține, dar foarte puternice.
Dispozitivele de iluminat ar trebui să fie plasate într-o direcţie care nu coincide cu
cea în care operatorul trebuie să privească de multe ori.
Ar trebui să se evite folosirea de culori si materiale reflectorizante pentru maşini,
suprafețe de lucru şi panouri de control.
Iluminat ar trebui să fie adecvat pentru necesitatea sarcinii
Sunt utilizate valorile mai mari atunci când:
Factorii de reflecţie şi contrastul sunt extrem de slabi;
Corectarea erorilor este consumatoare de timp;
Performanţa este critică;
Acurateţea sau un randament mai mare de producţie sunt de mare importanţă;
Capacitatea vizuală a lucrătorului o impune.
Utilizaţi valori sunt mai mici atunci când:
Acurateţea sau un randamentul mai mare de producţie au o importanţă
secundară.
Sarcina se efectuează numai ocazional;
Factorii de reflecţie şi contrastul sunt extrem de puternici;
Ar trebui evitate:
Ferestre prea luminoase;
Pereti de culoare alb strălucitor asociate cu podea întunecoasă;
Tabla pe perete alb;
Tabel de suprafaţă luminoasă;
38
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
/ Maşini de scris / PC de culori închise pe suprafete deschise;
Elemente strălucitoare ale mașinilor.
2.3.3 | Vibraţiile
2.3.3.1 | Cauzele şi efectele vibraţiilor
Vibraţiile sunt efecte fizice, produse de anumite maşini, echipamente şi
instrumente vibrante, care acţionează prin transmiterea de energie mecanică,
trimiţând vibraţii cu amplitudini detectabile de oameni.
Vibraţiile sunt transmise lucrătorilor de către unele maşini grele şi de mobilier,
cum ar fi:
Tractoare agricole;
Utilaje de constructii;
Camioane;
Motostivuitoare.
De utilaje fixe:
Compresoare;
Concasoare.
Sau de maşini portabile:
Ciocane pneumatice;
Ferăstraie;
Perii electrice.
Aceste dispozitive pot determina modificări în corpul uman, cauzând
disconfort şi modificări fiziologice care afectează performanţa de muncă.
Stare generală de rău
Stare generală de rău cauzată de accelerarea vibraţiilor în funcție de frecventa
dintre ele, de direcţie, precum şi durata expunerii.
2.3.3.2 | Măsuri de intervenţie şi de control
Analiza vibraţiilor este de o importanţă crucială pentru a determina cauzele şi a
contribui la reducerea şi / sau eliminarea anumitor tipuri de vibratii, în special a
celor al căror ritm se potriveşte cu frecvenţa de rezonanţă a corpului.
Pentru a elimina sau a reduce vibraţiile, este esenţial să se cunoască spectrul de
analiză a vibraţiilor.
Cu toate acestea, există anumite principii de bază care trebuie să fie urmate:
1. Reducerea vibraţiilor la origine;
2. Reducerea transmiterii de vibraţii;
3. Reducerea intensității vibratiilor.
Reducerea vibrațiilor la sursă
Reducerea vibrațiilor la sursă se poate face prin achiziţionarea de maşini şi
unelte care respectă standardele europene (CE), prin efectuarea lucrărilor de
39
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
întreţinere periodică a echipamentului, înlocuirea pieselor uzate, făcând mânere,
aliniamente, ajustări şi alte operaţiuni pentru componentele mecanice, în scopul
de a reduce nu numai vibraţiile ci şi zgomotul.
Măsurile preventive trebuie să fie luate la diferite niveluri ale organizaţiei.
Direcția:
Consultaţi un tehnician sau un medic specialist;
Formați și informați lucrătorii expuși;
Analiza timpului de expunere;
Să ia măsuri pentru a reduce expunerea la vibraţii.
Reducerea transmiterii vibraţiilor
Ansamblarea maşinilor şi echipamentelor în sisteme anti-vibraţii, cu
utilizarea de amortizoare şi materiale de izolare pentru vibraţii (cauciuc, plută,
simtit, etc.) este unul dintre factorii care pot promova reducerea vibraţiilor de la
sursă.
Reducerea intensității vibratiilor
Creşterea inerţiei sistemului, cu adaos de masă pentru a reduce frecvenţa
vibraţiilor.
Aplicarea de măsuri preventive, individuale sau colective, este dificilă, aşa că ar
trebui să se caute soluții pentru schemele de organizare a muncii şi a sarcinilor,
în scopul de a reduce expunerea lucrătorilor la vibraţii şi de a contribui la
reducerea bolilor profesionale grave.
Toţi lucrătorii expuşi la vibraţii ar trebui să fie informați cu privire la riscurile cu
care se pot confrunta şi modalităţile de a le evita.
Ergonomia
Ergonomia
Termenul provine din grecescul "Ergon" însemnând locul de muncă şi nomos
care înseamnă legi sau reguli.
Ergonomia cuprinde o serie de activităţi care tind să se adapteze munca pentru
om.
ERGONOMICS
Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
Ergonomia este stiinta care are ca scop o eficienţă maximă, reducerea riscului
de eroare umană la un nivel minim, încercând să reducă riscul angajatului, luând
în considerare atât posibilităţile şi limitările din cauza anatomiei umane, fiziologie
si psihologie .
Anatomia şi fiziologia permit proiectarea de locuri, ecrane şi orare mai potrivite
pentru corpul uman.
3.2 | Interfața om – mașină
Prin interfaţa "om - masina" se înțeleg relaţiile reciproce dintre om şi maşină care
operează pentru a forma un sistem.
Astăzi este dată o mare importanţă designului ergonomic al sistemului om
- Masina.
Un astfel de sistem are o buclă închisă, în care omul ocupă o poziţie-cheie,
deoarece are puterea de decizie.
Singleton constată un raportul de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
"Maşina are mare viteză şi precizie, și de asemenea eliberează multă energie, în
timp ce omul este leneş, produce mai puţină energie, dar există o mare
flexibilitate şi adaptabilitatea.
Poziţiile de lucru sunt determinate de anumiţi factori, inclusiv:
natura sarcinii, locul de muncă şi organizarea muncii.
Sarcina
Sarcina poate fi definită ca tot ceea ce este dat lucrătorului și urmează să fie
făcut. Implică ideea de obligativitate.
Activitatea
Este ceea ce este efectiv realizat de către un lucrător. Este condiţionată de un
timp şi de anumite condiţii. Este răspunsul dat de către un angajat în îndeplinirea
sarcinilor. Cu alte cuvinte, se referă la întregul proces productiv al lucrătorului.
Ergonomia studiază sarcina şi activitatea de lucru împreună.
3.3 | Poziţiile de lucru
Există trei tipuri de poziţii: poziţia așezat, semiașezat şi în picioare.
Alegerea posturii așezat, semiașezat şi în picioare depinde de mai mulţi factori,
de la poziţia materialelor, la tipul de manevre care urmează să fie executate,
intensitatea, direcţia şi sensul forţelor de lucru, de la frecvența mișcărilor la
spaţiul disponibil pentru genunchi.
Tipul de poziție
88
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2
BIBLIOGRAFIE
4.| Bibliografie
CASTEJÓN VILELLA, E. (Coord.) Et Al, Condiciones De Trabajo Y Salud, 2ª,
Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, 1990.
CASTEJÓN VILELLA,E (coord.) et al, Condiciones de trabajo y salud, 2ª,
Instituto
Nacional de Seguridad e Higiene en el trabajo,1990
CABRAL, Fernando; VEIGA, Rui; Higiene, Segurança, Saúde e Prevenção de
Acidentes de Trabalho, Verlag Dashofer, Edições Profissionais.
GUERRA, António Matos- Fenomenologia da Combustão, Vol. VII:
Manual de Formação Inicial do Bombeiro. Sintra: Escola Nacional de
Bombeiros, 2002, 75 pag.
GUERRA, António Matos- Segurança e Protecção Individual, Vol. VIII:
Manual de Formação Inicial do Bombeiro. Sintra: Escola Nacional de
Bombeiros, 2002,
87 pag.
IDICT (Instituto De Desenvolvimento E Inspecção Das Condições De
Trabalho); Serviços de Prevenção nas Empresas, Livro Verde, Lisboa. O
IDICT, 1997.
IDICT (Instituto De Desenvolvimento E Inspecção Das Condições De Trabalho);
Serviços de Prevenção nas Empresas, Livro Branco, Lisboa, O IDICT, 1999.
Manual de Segurança, Higiene e Saude do trabalho. Lisboa: UGT, 1999, 503
MIGUEL, A. Sérgio; Manual de Higiene e Segurança do Trabalho. Porto, Porto
Editora, 6ª Edição, Out. 2002.
NOGAREDA, C., ONCINS, M., Condiciones De Trabajo Y Salud. Guia Del
Monitor, Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, 1989.
NP 3064- Segurança contra incêndio, Utilização dos extintores de incêndio
Portáteis: Instituto Português da Qualidade. Lisboa: Certitecna, 1989, 9 pag.
NP 3992- Segurança contra incêndio, Sinais de Segurança.: Instituto
Português da Qualidade. Lisboa: Certitecna, 1994, 10 pag.
FISA TEHNICA
Coordenação do projecto
Rui Manuel da Torre Vieito
Autoria do projecto
Rui Manuel da Torre Vieito
Sandra Maria Fonseca Veloso
Revisão do texto Arnaldo
Varela de Sousa Rui
Manuel da Torre Vieito
Planeamento e formato
Cláudio Gabriel Inácio Ferreira Design gráfico | multimédia
Cláudio Gabriel Inácio Ferreira
Programação
Jorge Miguel Pereira de Sousa Sequeiros Centro técnico de H.S.T. | EPRALIMA
Rua D. Joaquim Carlos Cunha Cerqueira
apartado 102
4970-909 Arcos de Valdevez
Telef | 258 523 112 | 258 520 320
Fax | 258 523 112 | 258 520 329
www.epralima.pt/inforadapt
Arcos de valdevez | Maio 2004
Revisão nº1
Agosto 2009
formação de trabalhadores em H.S.T. | 2