INTRODUCERE ÎN BIOETICĂ

MORALAETICADEONTOLOGIABIOETICA

M O R A L A

studiază ansamblu de principii şi valori care reglementează:

• calea de urmat pentru a face bine şi a evita răul (Larousse, 1975)

• ce este bine şi ce este rău

• normele de comportament în societate

• normele de conviețuire și de comportare a oamenilor în raporturile dintre ei și față de societate

• aceste norme sunt larg împărtăşite de comunitate

• impuse de propria conştiinţă dar şi de presiunea exercitată de comunitate

• încălcarea lor nu este sancţionată de lege ci de opinia publică

lat.: “mos” – “mores” = “obicei”, “datină”, “obişnuinţă”

E T I C A

• studiul filozofic al moralei

• studiul teoretic al valorilor și condiţiei umane din perspectiva principiilor morale

• studiază rolul principiilor morale în viaţa socială;

• studiază aplicarea raţională a principiilor morale (conduită morală corespunzătoare)

gr.: “ethos” = “caracter”, “conduită”, “obicei”, “datină”

• ETICA MEDICALĂETICA MEDICALĂ: aplicarea principiilor morale în practica medicală

• HipocratHipocrat: “Primum non nocere, deinde salutare”

MORALA vs. ETICĂ

MORALA• lat.: “mos” – “mores” =

“obicei”, “datină”, “obişnuinţă”

• obiect de studiu

• fapta

ETICA• gr.: “ethos” = “caracter”,

“conduită”, “obicei”, “datină”

• teoria despre “obiect” (morală)

• vorba

la origine, semnificaţie asemănătoare, ulterior, semnificaţii distincte

comportament moral = comportament etic

“ori vorbeşte cum ţi-e portul, ori te poartă cum ţi-e vorba”

DEONTOLOGIA

gr. deon – ceea ce trebuie făcut, logos – studiu

parte a eticii care studiază normele de conduită și obligațiile etice ale unei profesiuni (coduri deontologice)

Deontologia medicală = defineşte normele, obligaţiile, îndatoririle medicului în relaţiile:

medic – pacient (familie)

medic – medic

medic - societate

BIOETICA

1971 – Van Rensselaer Potter, SUA,

“Bioethics: Bridge to the Future”

“A introduce sau nu reguli de drept în acele domenii care zguduie grav conştiinţa fiecăruia”

Enciclopedia de Bioetică, Paris, 1978

BIOETICA: ştiinţa care are ca obiect examenul sistemic al comportamentului uman în domeniul ştiinţelor vieţii

şi al sănătăţii, examinat în lumina valorilor şi principiilor morale

BIOETICA

Dicţionarul Oxford:

BIOETICA: disciplina care studiază problemele etice rezultate din progresele medicinii şi biologiei

Larousse , 1995:

BIOETICA: ansamblul problemelor rezultate din cercetările medicilor şi biologilor precum şi modul cum

ele sunt aplicate

Maximilian, 1995

BIOETICA: punctul de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor ştiinţei

BIOETICA

Reflecţia bioetică

dezbateri etice în domeniile:

• medicinii, biologiei, sănătăţii

• pericolul ecologic

• pericolul manipulărilor genetice asupra mediului şi speciei umane

• lupta contra armelor nucleare şi bacteriologice

Instituţionalizarea reflecţiei bioetice

Comitete Internaţionale

Comitete Naţionale

Comitete locale (spitale !)

DILEME ETICE

Modelul tradiţional de soluţionare (7 paşi)

1. identificarea problemei

2. culegerea datelor pentru analiza de caz

3. explorarea soluţiilor alternative

4. evaluarea alternativelor

5. alegerea soluţiei adecvate

6. implementarea soluţiei

7. evaluarea rezultatelor

PRINCIPII ŞI NORME BIOETICE

PRINCIPII:

autonomie

binefacere

“primum non nocere”

echitate

NORME:

confedenţialitate

consimţământ informat

voluntariat

fidelitate

adevăr dezvăluit

PROBLEME BIOETICE

• definirea vieţii şi morţii

• tratamentul bolnavilor terminali

• experimente pe fiinţe umane

• experimente pe animale

• depistarea persoanelor cu SIDA ş.a.

• eutanasia

• eugenia

• sinuciderea

• fertilizarea in vitro

• diagnostic prenatal

• preselecţia sexului

• avortul

• stocarea embrionilor congelaţi

• organisme modificate genetic

• clonarea

• sinuciderea

• testamentul biologic