curs 7 produse si servicii bancare

8/14/2019 curs 7 produse si servicii bancare

1/16

10TRANSFERULDE CREDITTransferul de credit este cel mai frecvent procedeubancar folosit pentru stingerea

obligafiilor de platd dintre participanfii la o tranzaclie. Statistica furnizatd,de BancaReglementelor Internafionale (Committee for Payment Systems) indica o pondere atransferuluide credit pentru anul2007, de pesteg5Yoinldrile din Europade Vest si g5-90% in ldrile din Europa Centrald gi de Est, ceea ce demonstreazdamplaoreaacestuia.Preferinfa pentru transferul de credit este determinatdde forma destul de accesibild ainstrumentului de platd folosit (ordinul de platd), universalitateaacestuia,circuitul bancarsimplu qi timpul foartescurtde decontare de la plataamdnatd,laplatain timp real).

Transferul de credit (engl. credit transfer) este prezentat in literatura despecialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener la altul prinintermediul bdncilor qi a unui instrumentde platd specific, din dispozilia debitorului-cumpdrdtor n favoareacreditorului-vdnzdtor, ar BNR il denumegte "o seriede operaliunicare ncep prin emitereade cdtrepldtitor a unui ordin de platd dat unei institulii de apunela dispozifia unui beneficiar o anumitd sumdde bani gi care se finalizeazd,prinacceptarearespectivului ordin de platd de cdtre nstitulia destinatarl". Pentru realizareatransferuluidecredit,debitorul trebuie sa dispundde un depozitbancar a vederesausd beneficiezede uncredit apobatpentru asemenea ld{i.

Participanlii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzac[ie (cumpdrdtor givdnzdtor)gi bdncile mplicate, astfel:

- ordonator (pldtitor sau emitent) care dd disozilie bdncii sale de a efectuatransferulmonetar n vedereastingerii unei obligafii de platd; intrucdt emite o instructiunedeplatd sub forma unui instrumentde platd se mai numeqtegi emitetnt;

- beneficiar (destinatar) care primegte transferul monetar in cont la banca sa;beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul gi se mainumeqtedestinatar;

- banca emitenti (inifiatoare) care emite un ordin de platd, in nume propriu,pentru transferulmonetar; la un transfer pot participamai multe bdnci gi fiecare emite unordin de platd c6trebancaurmdtoare,deci devine bacdemitentd,,ar pentru a le diferentiaprima bancdse numeqte nifiatoare;

- banci intermediard care ntervine intre banca emitenta gi banca colectoarepentru a intermedia transferul, dacd bdncile partenerilor nu au relalii directe det l0


2/16

corespondent; bdncile intermediare se aflf, in dubld pozilie, pe de o parte, de bancdreceptoarea transferului gi pe de alta, de bancdemitentd,adicd de transmiteremai departea aceluiaqi ransfer, n nume propriu;

- banca colectoare (destinatari) care primegte (colecteazd) ransferul monetar nvedereaconstituirii unui depozit a vedere.

Transferul genereazl,nclrcarea qi descdrcareade gestiunea celor doud bdnci,adicd banca emitentd se incarcf, cu gestiune n momentul preluf,rii fondului din contulemitentului gi se descarcd de gestiune atunci cand se efectueazd,ransferul, iar bancacolectoare se incarcd cu gestiunela primirea transferului qi se descarcdde gestiune ainregistrareasumei n contul beneficiarului.

Din punct de vedere eoretic, transferul de credit are cel pulin doud semnificatii:- infiptuiegte circula(ia monetarl prin trecerea umeide la unii agenli a al1ii n

scopul finahzdrli unor tr anzaclli;- transferi creanfele fz[il de binci in sensul cd la banca obligatarului

(debitorului) creanla nceteazd, ar la bancabeneficiarului (creditorului) se creazS. noudcreanld,de valoare egald., a uffnare a transferului de depozit.

Aceste semnificafii demonstreazd cd. transferul de credit presupune o platiintermediati de agenlii de decontare de regulS bdncile,dar pot fi gi entitdli nebancare apoqta,agenliile de transfer fonduri) gi cd la baza acesteiastd transferul de creanldasuprabdncilor/entitdflor nebancare articipante.Din punct de vedere uridic avem un transfer de proprietateasupra ondurilor gi ocesiune de crean!6, ar rdspundereabdncilor trebuie bine delimitatd pe tot acestparcurs.Trebuie sd avem in vedere cd uneori pot interveni mai multe bdnci in transfer, bdnciintermediaregi rdspundereaevine fiec[reia pentru segmentulde transfer n careopereazd,.Banca emitentd rdmdne insd responsabild ald de ordonator de frnalizarea transferului,indiferent ce se ntdmpld pe parcurs,evenimenteleurmAndsd se clarifice intre bdnci.

Transferulde credit,ca procedeu de decontare ntre parteneri, edesfbgoardupdanumitereguli stabilite de bancacentrald, cu caracterpublic, deci care se pot consultadeagenlii economici in vederea cunoagterii normelor de lucru qi a drepturilor gi obligatiilorcare se nasc in timpul transferului de fonduri. Procedeulde decontarese menlioneazd ncontracteleeconomice dintre parteneri gi prin acestease acceptd mplicit tehnicabancard,de lucru. in Romdnia, transferul de credit este reglementatprin Regulamentul BNR nr.212005 rivind ordinul de platd utrhzat n operaliuni de transfer credit.

i l t


3/16

10.1ORDINUL DE PLATA ELECTRONICOrdinul de plati (engl. paymentorder) esteo dispozilienecondilionatddat[ de

ordonatorulacesteiaunei bdnci emitentede a pune la dispozilia unui beneficiaro anumitdsumdde bani, fie in cont fie in numerar.Ordinul de platd (OP) este nstrumentul efectivcare circuld intre ordonator qi beneficiar, prin intermediul sistemului bancar, fiindpurtdtorul transferului de fonduri intre cei doi parteneri. Ordinul de platd presup,ne caordonatorulsd aibd disponibilitdfi in cont la banca sa n sumdcel pulin egaldcu transferulqi comisionul aferentsau dacdnu are cont sddepund a bancdsumanseesa!A*/-

Caracteristicile ordinului de platI. Ordinul de platd se editeazapotrivit unorreguli stabilite de bancacentraldqi cuprindedoud categoriide informafii: obligatorii sifacultative. Informaliile obligatorii se referd la identificarea instrumentului (ordin deplatd), suma n cifre si litere, ordonatorul,contul gi bancasa,beneficiarul, contul gi bancaacestuia,data emiterii gi semndturaelectronicd (parola, PIN sau cheiea privatd), iar celefacultativese referd a scopul phfii gi anumitedetalii cu privire la platd,(nr.si data acturii,plata patliald sau integrald, codul de identificare fiscald, alte referinfe privind conlinutuleconomical pldfii), sistemulde plafi ales(ex. platdurgentd n timp real - sistemReGIS),data la care fondurile sd fie puse la dispozilia beneficiarului. Informafiile privinddenumireabdncilor qi numerelede cont ale partenerilor se inscriu sub forma unor coduri(codul IBAN) saunumai denumirea dncilor (codulBIC). Ordinelede platdelectronice eemit, de regulS,codificate dupd un sistem agreatde bancd qi client, sau in clar dar cuparol6. Dacd ordonatorii (persoane izice) nu dispun de facilitdli electronice,aceqtiapotfolosi, in continuare, ordinele de platd pe suport hdrtie, care la banca emitentd setransformd in ordine de platd electronice gi in aceastd ormd intrd in circuitul bancar.Structuraunui ordin de platd electronic(mesajde platd) seprezintdmai jos.

ORDINDE PLATAParticipantpldtitorUnitatea niliatoarePldtitorCont pldtitorNr. ordin de platdData emiteriiTipul de platdParticipantbeneficiarUnitateadestinatardBeneficiarCont beneficiar

BancaX centrala codulBIC)BancaX sucursala (codulBIC)Firma Axxxxxxxxxx (codul IBAN)I08.09. 006Servicii elefonieBancaY centrala codutBIC)BancaY sucursalaM (codulBIC)FirmaBxxxxxxxxxx (codul BAN)Ir. de referinlda pldlii11 2


4/16

Ordinul de platd electronic este un instrument care prezintd cel putin doudcaracteristici: necondi{ionalitateapli{ii, adicd dispoziJiaordonatoruluicdtre bancd nutrebuie sd cuprinddnici un fel de restriclii cu privire la transferulfondurilor, ca de exempluinregistrarea sumei in contul beneficiarului numai dupd prezentarea a bancd a unordocumente expedifie, ransport, calitate etc) sau alte condifii, iar orice limitare inscrisdnuse ia in considerarede banc6,fiind nuld sub aspect uridic; revocabilitatea ordinului deplatd de cdtre ordonator pAnd n momentul acceptdrii lui de banca destinatard,ceeacercprezintd.o facilitate pentru ordonator, dar ridicd suspiciuni din partea beneficiarului gichiar a bancii acestuia cu privire la capacitateade platd sau seriozitateapldtitorului;revocabilitatea este specificd numai ordinului de platd, deci nu se intdlneqte la alteinstrumentede platd gi aceastancumbd un anumit gradde risc.

Circuitul ordinului de plati electronic. Circuitul operafional ncepecu emitereade cdtrepldtitor a ordinului de platd qi prezentareabdncii care il deservegte, ontinud cutransferul fondurilor cdtre casa de compensalii sau direct cdtre banca beneficiarului, infunclie de valoarea transferului, urmeazd transferul efectiv de fonduri intre conturilecentrahzatede la banca centrald ale bdncilor participante gi se incheie cu inregistrareasumei n contul beneficiarului de la unitatea bancard, e care aparline.Mai jos seprezintdfazele acestuia n varianta unei pldli de micS valoarecarecirculdprin casade compensalii.

Schema10.1Circuitul ordinului de platd65

8 Transfer

Data decontdriiSumaReprezentAndSemndturaPrioritateIarcfuzData qi ora introduceriipldlii

08.09.200680.000leiRON)(optzecimiilei)Plata ervicii f. facturil nr.57 101.09.2006Semndtura electronicd (* {


5/16

I active transferatede furnizor (beneficiar onduri) conform contractului2 ordonatorul (pldtitorul) emiteun OP pe care l transmitebdncii sale3 sucursalaemitentdvalideazd,opsi opercazd,transferuln cont4 sucursalaemitentdd ransmiteop centraleibdncii sale(A)5 centralabdncii Aprezintd,Op la casade compensare6 casade compensare tabilegtesoldul gi il comunicdbdncii centrale BNR)pentrudecontare, recum gi celordoudbdncicentraleA gi B7 bancacentralS BNR) transferd ondurile din contul bancii A in contul bancii B8 centralabdncii B transmite ransferul a sucursalabeneficiarului9 sucursalaopereazatransferuln contul beneficiaruluiLa cele doudunitdfi bancare,emitentdgi colectoare, re oc o procesaren sistem

electronica ordinului de platdcarecuprinde rei faze:receptie,acceptare(autorizare sauvalidare) qi execu{ie.Recepfiaeste efectuatdin front-office de administratorulde contcare verificd ca OP sd conlind toate informaliile obligatorii, sd nu prezinte restrictii,testeazd,utenticitatea lientului, corectitudineacodului IBAN gi existentadisponibilului ?ncont' introduce codurile BIC gi printr'o parold confirmd recepfionarea; acceptateasercalizeazd'n back-office care reprezintdo supervizarea informafiilor din Op gi de cont,potrivit unui principiu bancar fal celor patru ochi" careprevedecd in orice operafiunetrebuiesb se implice cel pulin doud persoane u responsabilitdlidiferite, acceptare areeste confirmatd printr-o parold; executarease rcalizeazdin back-office qi reprezintdinregistrareaautomatd n conturi a transferului gi transmitereaacestuiacentraleibdncii invederea ntroducerii in compensare pld1ide micd valoare), ar apoi efectuarearansferuluicdtre centralabdncii destinatare@lA!i de mare valoare) sau cdtre o bancdcorespondentd.Acceptareaeste momentul cel mai important in relalia cu clientul, intrucat prin aceastabancaa acceptatordinul de platd gi gi-aasumat esponsabilitatea fectudrii transferuluipotrivit instrucfiunii primite.

obliga{iile pir.tilor impricate in circuitul ordinuluiparticipanlilor la circuitul ordinului de platd sunt reglementatedese asiguraun cadruuridic unitaral responsabilitdlilor.

obligaliile ordonatorului se referd la completareacorectd

de platd. Obligaliilebancacentraldpentru a

a ordinului de plata giasigurareaondurilor necesare ldfii gi sunt asumateprin semnareanstrumentuluide platdde cdtreacestasau de o persoandcare aremandatulde a-l reprezenta; nui ordonatornu isepoateopuneun OP falsificat de o terld persoandgi acceptatde bancd,acestantrdnd inresponsabilitatea dncii.

Qbligaliile bancii emitente (inifiatoare) privesc acceptareaordinului de platd giefectuarea ransferului in aceiagizi sau n urmdtoareazi bancard ucrdtoare,returnareasumei in caz de nefinalizare a transferului gi plata penalizdrilor d,e intdrziere;obligaliile

r14


6/16

bdncii emitente incep cu acceptareagi se incheie cu transferul fondurilor cdtre bancareceptoare au ntermediard.

Obligaliile b[ncii intermediarese referd la executareaordinului de plata in aceiaqizi sau n urmf,toareazi luqdtoare ori la o anumitd,datl specificatdde emitent, ingtiinlareaemitentului despre mposibilitatea executdrii ordinului de platd (in perioadade maximumdoud zile lucrdtoare) sau a intdrzierii transferului, solicitdnd instrucliuni suplimentare;obligaliile incep cu acceptareaOP gi se incheie cu transferul fondurilor cdtre bancacolectoare.

Obligafiile bdncii colectoareprivesc inregistrareasumei in contul beneficiarului inaceiaqizi cu transferul sau in ziua urmdtoare; obligafiile incep cu acceptareaOP gi seincheiecu inregistrareasumei n contul beneficiarului.

Ziua bancari. Potrivit normelor bancare,ordinul de platd se executd n aceiagiziin care a fost primit, dar in limitele orarepentru sistemulde pldli folosit (compensare, ldliin timp real) sau a doua zi bancard ucrdtoare (in unele ldri sunt anumite zrle in caresistemulbancarnu lucreazd,ca de ex. ziua unui sfdntal bancherilor).

Penalitlfi pentru intArziere. in principiu, penalitdlilesecalculeazdintrebdncisauintre acesteagi clienlii lor, cel putin la nivelul dobAnziide referinla a bancii centrale,dacdintre pdrli nu se convine altfel. in practicdse folosegte,de reguld,dobdndade referinla plusun procentde dobdndS.Beneficiarul penalizdrii este urnizorul care primegte ransferulcucdtevazile pesteduratastabilitd de bancacentrald.Refuzul. Un ordin de platd poate fr refuzat ca urmare a incoerentei datelorobligatorii,prevederiiunor condiliondride platd, ipseide disponibilitdli n cont,introducerii unor instrucliuni carenu sepot executasaucaremajorcazdcostul ransferuluiori prelungesc perioada de transfer. Refuzul se comunicd in scris emitentului, cel maitdrziu in prima zi dupdexpirareaperioadei de execufie, printr-o comunicarede refuz. Unordin deplatd igi pierdevalabilitatea dacd. u estenici acceptatgi nici refuzat a finele celeide atreia zibancare ucrdtoare. n practicdse nregistreazanumeroase efuzuri ca urmareadatelorgreqiteprivind beneficiarul (numelenu corespunde u codul IBAN, beneficiarulnumai este clientul bdncii, unitateabancardnu mai funclioneazdetc) sau a unor condi{iondricarenu pot fi acceptatede bancd.

Nefinalizarea transferului. in cazulnefinalizdrii transferului, bancaemitentdareobligalia sd returneze pldtitorului suma din ordinul de platd, inclusiv penalizdrile derntdrzierc.Dacd nefinalizarea se datoregteunei bdnci corespondente,aceastareturneazd

115


7/16

slima $i pldtegtepenahzdrtle dncii emitente,carc7a dndul ei inqtiinleazdord,onatoruliinregistreazduma n contul acestuia.

I 16


8/16

11TRANSFERULDE DEBIT

Transferul de debit (engl. debit transfer) este cea de a doua formd a transferuluibancar de fonduri in care iniliativa apartinecreditorului spre deosebirede transferul decredit care este nifiat de debitor.Transferulde debit deline o ponderepe plan internalionalde sub I}Yo din volumul pldfilor gi aceastaeste in curs de diminuare in favoareatransferuluide credit. Istoric, transferulbancara inceput cu transferulde debit qi acestaerasingura ormd practicatdprin.intermediul cambiei, ar maitdrziu gi a cecului, cape mdsuraperfecliondrii instrumentelorde platd sd cedezeca importanld in favoarea ransferului decredit. Transferul de debit estemai complex decatcel de credit, in sensulcd include unvolum mai mare de informalii financiare gi permite transferul creanfei intr-un lan{ dedebitori gi mai diversificat, intrucdt cuprindemai multe instrumentede platdprecumcecul,cambiaqi biletul la ordin gi uneleprocedeeca debitul direct gi pldlile programate.

11.1DEBITUL DIRECTDebitul direct (engl. direct debit) este orma in caredebitorul mandateazd.bancala

cate are contul sd onorezecererilede pldfi ale unui anumit creditor, de reguld un prestatorde servicii repetate telefon, electricitate, gaze,apd,salubritateetc), fbrd acordul expresaldebitorului. Condilia esteca ambii partenerisd dispundde conturi curente a aceiaqibancd,,indiferent dacd sunt deservili de sucursale/agenfiidiferite. Debitul direct este de fapt unacord de principiu, sub forma unui inscris, care se bazeazd, e increderea n bancd qi incorectitudineacreditorului. Avantajele sunt substanlialepentru cei trei parteneri:debitorulnu mai emite un instrument de platd pentru fiecare facturd, creditorul incaseaz[ baniiimediat, la simpla cerere, ar banca transferdbanii dintr-un cont in altul, deci pdstreazdfondurileqi nu le transferd aaltd.bancd, acare se adaugdgi comisioanele ncasatee laambii parteneri.

intruc6t avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la unpartener a altul, acestanu sepoate realizadecdtpe bazaunor raporturi uridice scrise,pede o parte ntre bancd gi cei doi parteneriqi pe de altdparte intre parteneri,astfel:

- convenfie intre debitor gi creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de ainilia plata fdrd acordul prealabil al debitorului;

- conven{ie de mandat intre debitor gi bancapldtitoareprivind acceptuldebitoruluipentruplata din contul sdu brd acordulexpresal acestuia;

tt7


9/16

- angaiament privind debitareadirectd intrebancacolectoare i creditor.in acest fel, banca pl[titoare devine rnandatara debitorului de a executa

instrucliunile de platd primite de la creditor. Relafiile de decontare se stabilesc intreparteneri gi sucurselele/agenfiile are i deservescqi intre acestea gi centralabdncii undese teahzeazd ransferul de fonduri (sucursalele/agenfiile efin conturi curente n centralabdncii de care apar{in). Decontarile au la bazd, igierele electronicecu facturile qi clientiicare se transmit de furnizor unitdlilor bancare pldtitoare, iar acestea, a datastabilitd,declanqeazdmecanismulde transferal fondurilor cdtreunitateabancardundefurnizorul arecontul. Transferul are loc efectiv la centrala bdncii care preia sumele din conturileunitdlilor bancarepldtitoare gi le transferd n contul unitdlii bancarecolectoare,care dupdprimirea mesajului de transfer inregistreazdsuma in contul beneficiarului. Schemauneiplali prin debitdirectseprezintdmai os.

11.1Debitul directI Conventiedebit direct

2 Conventiemandat 3 Angajamentdebitaredirectd4 Figier facturi

5 Transferond 8 Transfer fond

6 Debitarect. 7 Creditarect.bc. plltitoare bc.colectoareCa in orice transferde fonduri, bancapldtitoareesteceacare gi asumd dspunderea

decontdiii. Aceasta trebuie sd verifice dacd fiqierul este semnat electronic de bancacolectoare, acddebitorii suntclienlii bdncii,au convenfiede debit direct gi au disponibilin cont. In cazul debitului direct avem un transfer intrabancar, ar instrumentul de platdesteordinul de platd electroniccarese emite in numepropriu qi se semne zd depersoaneleautotizate.Dacd debitorii nu au disponibil in contul curent, banca iniliazd refuz de platd,carese comunicd pe cale electronicdbdncii colectoare. n practicd,se ntdlnescnumeroasesitualii de lipsd de disponibil, iar clienfii careau dificultdli repetaten asigurareaondurilorgi nu mai dispun de limite de creditare se exclud din acest procedeu intrucdt producintdrzreri la platd,.

I 8


10/16

11.2 PLATTLE PROGRAMATE

Plata programat[ (engl. standingorder) esteo variantd, debitului direct in carebanca debitorului acceptd sd pldteascd, a anumite date (decadal, chenzinal), potrivitmandatuluiprimit, o sumd ixd in favoareaunui furnizor, fhrd a mai fi necesard olicitareaexpresd de platd a acestuia. De fapt, plata a fost inifiatd de furnizor la stabilireaprocedeului e platdgi ntrucdt sumelesuntegalenu mai estenecesar d se repete aceastdsolicitare de fiecare datd, diferenfele dintre sumele cuvenite gi cele pldtite urmdnd si sereglementezea finele lunii. in acestsens, ntre bancdqi debitor se ncheie un contractdemandat n vederea executdrii unei instrucliuni a debitorului. Prin mandat,banca mai esteautorizatdsd constituie disponibilitafle necesaredin fondurile debitorului sau sd asigurecreditele necesare,ceea ce echivaleazdcu un managementde trezorerie. Un astfel deprocedeuse practicd,de reguld, in cazurile in care sunt livrdri zilnice de materii prime giintr-un volum relativ constant, pldlile avdnd un caracter de repetabilitate (ex.aprovizionareacu materii prime a fabricilor de ciment).

11.3CECUL BANCARin istoria instrurnentelorde platd, cambiasi cecul au inlocuit in cea mai mare parte

numerarul. Acestedoud instrumente dspundeaumai bine cerinlelor evolufiei economiei nsensul cd plata se efectua pe baza u:ror instrumente pe suport hArtie care au inlocuitnumerarul.Vdnzdtorul nu avea ncredere n cumpdrdtorpe care,poate,nici nu il cunogteaqi nu elibera marfa decdt numai contra unui instrument de platd,,semnatde debitor qiconfirmat de o banc5, careputea fi convertit in bani la o alta bancd. Cecul este tot ocambie,mult simplificatd gi adaptatd cerinfelor ocalede platd.Cecul a apdrut n sec.XIXgi a inlocuit complet cambia propriuzisd in plalile interne, fiind agreat mai mult depopulafie. n sec.XX cecul a fost inlocuit treptat de ordinul de platd, iar in anul 200$ ceculreprezentapeste 10% din pldlile interne in Canada,5%o n SUA, 3o/on Japonia, 3Yo nFranlaqi 6% in Rom6nia.

Pe plan internafional, ecul a fost reglementatn anul 1928de Comitetul Economicde pe ldngd Liga Naliunilor Unite de la Geneva carea elaboratun set de Norme privindutrlizarea cecului ce au constituit cadrul general juridic gi tehnic in decontdrileinternalionalegi interne. in Romdnia, cecul a fost reglementatprin Legea nr. 5911934asupracecului, lege care a fost valabild pdnd n 1994 clnd a fost modificatd prin Legea nr.831t994.

119


11/16

Caracteristicile cecului. Cecul este definit ca un instrument de platI, scris qisubscris,prin care titularul dd o instrucliune bdncii salede a pune la dispozilie o anumitdsumdde bani unei alte entitdfi/persoanenominalizate sau pentru retragerede numerar decdtre itular. Din punct de vedere eoretic, ceculesteun instrumentde platd purtdtor al uneicreanfe care dd acces a monedd in momentul prezentdrii la platd. Deci, cecul nu estemonedda$acum se creaz6. parenlaprin faptul cd se poate achitaun bun sau serviciu, cieste,prin excelenld, n instrument de plati la vedere.

Din punct de vedere uridic, cecul este un titlu de credit emis de o bancd nfavoareaposesorului cecului care are dreptul sd se adresezebdncii solicitAnd stingereacreanleiprin plata titlului. Tot sub aspecturidic, cecul permitecesiuneade crean{i pringirare cdtre alt creditor care devine noul posesoral titlui de credit qi in aceastd alitate sepoate adresa bdncii pentru primirea sumei cuvenite. Operafiunile cu cecuri implicd celpulin trei pdrti: trdgdtor, ras qi beneficiar.

Trigitorul esteparteacareemite(scrie)ceculgi dd o dispoziliede platd,, dncii acarearedeschis ontul.

Trasul este intotdeauna o bancd la care trdgdtorul are deschis contul qi careefectueazd"lata, pe baza cecului primit, cdtre o te4d parte sau chiar cdtre trdgdtor daciacestasolicitd sd se ellberezenumerar.

Beneficiarul este parteacare primeqte suma transmisd de trdgdtor; in situalia incare rdgdtorul a dispus sd seeliberezenumerar, acestadevine si beneficiar.Cele trei pdrli efectueazdoperaliuni in nume propriu, potrivit pozilrei pe ca-reodelin in circuitul cecului qi igi asumd anumite responsabilitdfi: rdgdtorul rdspundepentruasigurareadisponibilului, trasul rdspundepentru efectuareapl[lii la prezentarea ecului gide int|trzierile care pot avea loc, iar beneficiarul rdspundede neprezentareaa bancd incadrul termenului de valabilitate a cecului. Emitereaunui cec fhrd catrl,gdtorul sd dispundde fondurile necesare (in descoperitde cont) atragesancfiunicivile gi penale. n vedereaefectudrii de operliuni cu cecuri, banca ellbereaza rdgdtorului, contra cost, carnete dececuricare conlin un numar de file standard de reguld 50 file), numite blankete.

Menfiunile obligatorii ale cecului. Pentru a putea fi valabil, cecul trebuie sdsatisfacd anumite cerinle obligatorii de redactare a textului sub forma unor expresiiconsacrate, u valoare uridicd, astfel:

- denumirea de cec trebuie sd figurezepe inscris prin formula "pldtiyi in schimbulacestuicec" careare un caractet mperativ gi se scrienumai pe orizontald, n parteade sus(nu seadmite scrierea e verticald, n diagonald, e marginesau n parteade os), lipsa

120


12/16

denumirii de cec atrd.gdndulitatea nscrisului;- ordinul necondi{ionat de platd a unei sumede bani inscrisdpe cec (in cifre gi

litere) gi cu menliunea monedei, de reguld cea valabild la locul pldfii, fbrd nici un fel decondilionar i, imitAri saucontraprestalii;

- stipulat " la ordin" cu semnificatia cd,cecul poate circula prin girare gi "nu laordin" adicd cecul nu poate fi girat, iar dacdnu se inscrie nici o clauzd, e considerd"laordin", intrucAt ceculprin naturasaeste girabil;

- numele trasului estenumelebdncii pldtitoarecarepoate i banca rigdtorului sauo altd bancd ndicatd de acesta;

- locul de plati, localitatea gi adresabdncii pldtitoare la care trebuie prezentatceculpentru ncasare;

- dtta gi locul emiterii, respectiv ziua, luna qi anul pentru a se putea cunoagtetermenul pind la care posesorul trebuie sd prezinte cecul la plat6, termen dupd caretrdgdtorul decadedin drepturile salede regres, ar locul se nscrie l6ngd datd,dacd,loculnuse menlioneazd. e considerd ocalitatea rdgdtorului);

- numele trlgitorului, adicdnumele,prenumelegi adresaemitentului pentru a seidentifica clientul de cdtrebancapldtitoare;

- numele beneficiarului pentru cabancasd dentifice persoanadestinatard;- semnltura trilgiltorului este explicitd (nume qi prenume) gi olografE(scrisdde

mdnd), ar pentru persoaneleuridice se solicitd gi gtampilaunitdlii.Cecul trunchiat. Pentru a se ugura completareacecului, unele informa{ii cucaracterde repetabilitatese tipdrescde bancd direct pe cec cu ocaziaprocurdrii carnetuluide cecuri. Aceste informalii se referd la: numele trdgdtorului, bancaemitentd, numdrul decont al trdgdtorului gi numdrul de ordine al blanketei. Ca urmare, pe cec se vor ?nscrienumai informaliile privind beneficiarul, suma gi data emiterii, ceea ce simplificdsubstanfial ormularul, reducdnd a minimum timpul de completare.Un astfel de cec estecunoscutsub denumireade cec trunchiat qi este olosit pe dcard argd"instrdindtate.

Tipuri de cecuri. O particularitatea cecului o constituie faptul cd,prezirtd,maimulte variante care satisfaco gamdde cerinle ca uffnarea unor situalii specifice aarc aparin tranzacliile economice, dar care pdstreazd,principiile cecului nominativ. Cele maifolosite tipuri de cecuri intrarzac[lile comerciale gi necomercialesunt urmdtoarele:

Cecul nominativ este tipul clasic de cec care are inscrise toate elementeleobligatorii, dar cel mai semnificativ este numele beneficiarului caredd incredereacestuiacd cecul se va decontanumai in favoareasa. Acest tip de cec se foloseqtemai mult de

t21


13/16


14/16


15/16

11.4 Cec de cilitorie

| -*; *urlu;ffi;** ri ;* i*li,"' " ' ; ' * " .. ' , , ' " " .i ] " ' :d6g;4 ' l r** l:edStr c.e{*T*}d-BS

In acest caz, bancaare rolul de trdgdtor intrucAt emite un cec in nume propriu infavoareaunui client denumitposesor,care a primirea blanketeisemneazd.e aceastanfalatrd.gdtorului. osesorul,n calitatede beneficiar,prezintd, ecul a incasare a o bancdsau o agenliede turism (trasul)din localitateaunde cdlStoreqte i semnezddin nou, peaceiagiblanketd,de primirea sumei n prezenla rasului.Rolul celor doud semndturiesteatdt de descdrcarede gestiunea fiecdrei bdnci, cdt gi de verificare a identitdlii semndturii,care mpreundcu pagaportul onfirmdautenticitatea ersoanei eneficiareacecului.Trasulincaseazd.ontrvaloarea eculuide la bancaemitentd, nclusiv spezele ferente,ar aceastarecuperezd uma otalSde la clientul sdu debitor.

Procesarea bancara a cecurilor. Procesareabancard. cecurilor are loc in moddiferit in funcfie demodalitateade platd.:n numerarsauprin cont.

Procesarea cu plata in numerar presupuneca ambii parteneri sa aibd relaliinumai cu o singurd bancd. in acest caz, benefrciarul carea devenit posesorul ceculuitrebuiesd se prezinte a banca ndicatd pe cec pentru ncasarea umei cuvenite qi sa seadreseze ersonaluluidin front-office. Ceculparcurge azeledin front-off,rce e receptie(severificd dacdcecul esteemis de bancaemitentd,completareanformaliilor obligatorii,icadrarea n termenul de valabilitate qi exitenfa disponibilului in cont) gi autentificare(verifrcareasemndturii rdgdtoruluicu specimenuldin bancd), ar in back-office are locacceptareasupervizarea erificdrilor gi aprobarea entru executare), upd care cecul setransmite a casieriesau n front-officepentru efectuarea ldlii. Beneficiarul semneazd everso-ul cecului pentru primirea banilor qi incaseazd uma de pe cec. Operaliuneaseincheiecu aplicareape cec de cdtrecasiera unei gtampilede "achitat" gi se semneazd eacesta'Cecul astfelprocesat onstituiedocumentulustificativ pentruefectuarea ldtii carese arhiveazd a dosaruloperativ alzrlei curente.

Procesareacu plata prin cont. Beneficiarulcareprimegtececulde la cumpdrdtoril transmite bdncii sale pentru remiterea la incasare.Banca colectoare efectueazdo

124


16/16

verificare formala (respectarea ondiliilor de redactarea unui cec qi incadrarea n perioadade valabilitate), dupa care il remite bdncii emitente pentru decontare prin casa decompensafii.Circuitul unui cec cu plata prin cont se prezintamai jos.

11.5Circuitul cecului cu plata prin cont

Debitarecont bancd g 13Remitere cec decontare

Remitere cec compensare t0Remitere cec compensare 6

Remitere cec acentralaRemitere cec ncasare 4

I Eliberarecarnet cecuri

Prin platd, se ncheie circuitul cecului qi in acelagi imp circuitul economicpe carel-a mijlocit. Orice datd inscrisd pe cec privind o anumitd scadenldsau perioaddde platddevine nuld, ceculpdstrdndu-qi alitateade instrumentphtibil la vedere.Normele bancare limiteazd perioada de valabilitate a cecului la 8 zlle de laemitere dacdplata se face in localitatea n care a fost emis gi la 15 zlle in celelalte caztri.InzonaUniunii Europenececul are o valabilitate de 30 de zile.

Cecul se bazeazd pe principiul irevocabilitnfli p6nd la sfArgitul perioadei deprezentarea platd..Principiul irevocabilitdlii se menfineqi in anumitesitualii limitd in caredupd emitereacecului a intervenit decesul rdgdtorului, ncapacitateantelectuala otald saupartialda acestuia.

Neprezentarea a platd in termenul stabilit are drept consecinfd exonerareaderdspunderea trdgdtorului pentru menlinerea disponibilului, plata urmdnd sd se facd la odatd ulterioard, dar nu mai tfuziu de un ar, care este perioadade prescriptie a cecului.Dacd intre tras si beneficiar intervin anumite probleme uridice, cecul poate constitui undocumentprobatoriu n litigiul dintre pdrli sau n justifie.

Creditarecont bancdbf. 12 Banca centralSBancabf Banca g

TRemitere cec aviza

3 Emitere ec

Bancabenef.centrala5ASucursalaBancahdgdtorcentala98AY

Sucursala

2 Active transferabile

t25

Documents

curs 7 produse si servicii bancare