Upload
nalbaru-roxana-georgiana
View
218
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
hggd
Citation preview
1
2. FORMAREA ORAŞELOR MILENIILE 7 – 3 IEN
Formarea primelor oraşe
2
= prin transformarea treptată, timp de milenii, a unora dintre localităţile
rurale preistorice într-o categorie diferită de aşezări umane.
Încheierea acestui îndelungat proces este atestată arheologic de
satisfacerea simultană a următoarelor trei criterii care permit identificarea
unei situaţii urbane, diferită de cea rurală, criterii care au rămas în linii mari
neschimbate până în prezent, şi anume:
1. criteriul economic - existenţa unor activităţi permanente neagricole;
2. criteriul social – demografic - mărimea numărului de locuitori;
3. criteriul spaţial - modul de ocupare şi utilizare a terenului în limitele
localităţii.
două principale căi de
formare a primelor oraşe
3
Prima = preponderentă = transformarea unor aşezări rurale
A doua = prin ataşarea la o asezare rurală
Prima=transformarea unor
aşezări rurale preexistente
4
• ca urmare a progreselor agriculturii - excedent de produse - apariţia şi
dezvoltarea unor noi activităţi detaşate de nevoia asigurării subzistenţei
celor care la practicau.
• între mileniile 7-3 îen. în văile marilor fluvii - Nil, Tigru, Eufrat, Indus -
condiţiile mediului natural - dezvoltarea irigaţiilor - detaşarea unor
comunităţi mai mari şi mai bine organizate
• diferenţiere - prin care un anumit sat a câştigat un rol predominant faţă de
cele din jur în crearea, utilizarea şi întreţinerea unor sisteme de irigaţii =
dezvoltarea funcţiilor de depozitare a recoltei, de pază şi de administrare a
modului de redistribuire a surplusului de produse agricole.
.
Prima=transformarea unor
aşezări rurale preexistente
5
• noi funcţiuni - concretizate fizic într-un templu-grânar care a grupat iniţial
activităţi religioase, administrative şi militare.
• Treptat, la noile funcţiuni menţionate s-au adăugat cele de rezidenţă
privilegiată şi anumite activităţi foarte specializate, ocupând şi utilizând
în mod distinct terenul localităţii, formând astfel un nucleu central sau
o citadelă fortificată, semn al unei situaţii urbane şi al unei diferenţieri
sociale.
a doua cale de formare a
primelor oraşe
6
= prin ataşarea la o asezare rurală,
• în scop de apărare, a unui grup de păstori / vânători – deci oameni ai
armelor
• cu timpul, vor obţine supremaţia în conducerea comunităţii şi îşi vor crea
propria citadelă.
apariţia aşezărilor - se va
diversifica astfel:
7
a) localităţi urbane provenite prin transformarea localităţilor rurale (proces
care continuă până în prezent). Deşi se aseamănă cu procesul de formare a
primelor oraşe, fiecare epocă istorică îşi va impune caracteristicile proprii în
acest proces de transformare;
apariţia aşezărilor - se va
diversifica astfel:
8
b) localităţi urbane noi, create “spontan” pe teren liber (proces care a continuat până
în secolul XIX, cedând apoi locul următoarei categorii).
Odată conturate caracteristicile urbane, au început să apară spontan localităţi noi cu
atribute urbane bine definite. Această “apariţie spontană” presupune totuşi un act
deliberat de
Întemeiere
alegere a amplasamentulul,
delimitare a aşezării
atribuire a terenului,
ca răpuns direct dat cerinţelor sit-ului şi nevoilor spirituale şi materiale ale comunităţii.
apariţia aşezărilor - se va
diversifica astfel:
9
Dezvoltarea oraşelor astfel create b)localităţi urbane noi, create “spontan”
pe teren liber se va face ulterior
• în mod organic,
• prin acumularea treptată a modificărilor şi adaptărilor succesive apărute pe
măsura creşterii, schimbării şi diversificării nevoilor.
• peste planurile oraşelor dezvoltate organic se pot suprapune, în timp,
diferite intervenţii pe plan pretabilit.
• păstrarea suprapunerii de amprente lăsate de diferitele faze de evoluţie a
unui oraş constituie astăzi atât una dintre principalele componente ale
identităţii şi prestigiului local, cât şi una dintre cele mai actuale probleme
de protecţie a patrimoniului cultural.
apariţia aşezărilor - se va
diversifica astfel:
10
c) localităţi urbane noi, create pe baza unor planuri prestabilite (proces
care continuă din antichitate până în prezent).
• întemeierea se asociază cu existenţa unei voinţe autoritare sau comunitare
• implică faze premergătoare de concepere a aşezării, exprimată grafic în
forme geometrice precise şi trasată apoi pe teren.
• exprimă concepţiile de locuire şi de configurare spaţial-volumetrică ale
unui anumit moment istoric,
• sunt gândite ca localităţi "finite" pentru un număr precis de locuitori şi
• se disting prin geometrismul lor.
c) localităţi urbane noi, create pe
baza unor planuri prestabilite
11
• dezvoltarea în timp s-a făcut prin
• reconstrucţii care menţin în general planul iniţial,
• şi prin extinderi care se vor deosebi însă în mod clar, indiferent au loc în mod organic sau
pe baza unui plan prestabilt inevitabil diferit.
• Apariţia acestui mod de creare a noilor oraşe denotă
• atingerea unui nivel înalt de conceptualizare şi abstractizare în gândirea urbanistică
• ilustrează şi una dintre limitele acestei gândiri, extrem de persistentă pe tot parcursul
evoluţiei oraşelor, şi anume, cea de a de a închide într-o formă rigidă şi cu mărime finită
un "organism viu" în continuă prefacere.
• amprentele lăsate de faza iniţială a planurilor prestabilite constituie, de asemenea, atât o
marcă de prestigiu pentru localitate, cât şi o principală problemă de protecţie a patrimoniului
cultural.
Elemente ale oraşelor
preluate din epoca preurbană
12
Dintre procedeele de constituire a elementelor componente ale aşezărilor
care au fost experimentate în perioada preurbană, unele pot fi recunoscute
ulterior, având o remarcabilă persistenţă.
Fără a exista o legătură cauzală directă, se poate schiţa următorul
repertoriu de elemente preluate de primele oraşe din experienţa anterioară
şi apoi constant utilizate cu diferite adaptări:
Elemente ale oraşelor
preluate din epoca preurbană
13
1. modul de delimitare a aşezării
2. modul de ocupare a terenului cu locuinţe
3. modul de organizare a tramei de circulaţie
4. modul de exprimare a elementelor singulare
Elemente ale oraşelor
preluate din epoca preurbană
14
1. modul de delimitare a aşezării:
- prin lucrări defensive (şanţuri, valuri de pămint, ziduri de fortificaţii cu sau
fără turnuri)
Elemente ale oraşelor
preluate din epoca preurbană
15
2. modul de ocupare a terenului cu locuinţe:
- prin aglutinarea clădirilor de locuit (utilizate de familii extinse ca număr de
generaţii şi relaţii de rudenie atât pentru locuit cât şi pentru producerea
obiectelor necesare într-o economie domestică şi rurală)
- prin adiacenţă în jurul unui spaţiu comun – tipul primitiv de megaron
- prin limitarea terenului afectat fiecărei locuinţe din interiorul fortificaţiilor
Elemente ale oraşelor
preluate din epoca preurbană
16
3. modul de organizare a tramei de circulaţie:
- tramă liberă cu injecţii în ţesutul locuinţelor
- spaţii cu rol de distribuţie
- apariţia unor segmente geometrizate
Elemente ale oraşelor
preluate din epoca preurbană
17
4. modul de exprimare a elementelor singulare:
- prin localizare privilegiată - de exemplu, pe forme dominante de relief
- prin rezervarea unui spaţiu liber în faţa sau în jurul elementului singular
- prin crearea unui ax spre elementul singular
- prin contrast de mărime şi / sau de formă a elementului singular faţă de
restul clădirilor
18
Exemplele prezentate
• constituie rezultante ale unor determinante foarte diferite, între care:
• condiţiile de mediu natural,
• stadiul de dezvoltare al culturii preistorice,
• mărimea şi structura comunităţilor dar şi
• conflicte ori dezastre.
• Totuşi, aceste exemple ilustrează, aşa cum evoluţia ulterioară a oraşelor o
va demonstra, persistenţa anumitor atitudini generale a locuitorilor faţă
de cadrul lor de viaţă, alături de diversitatea răspunsurilor particulare
date condiţionărilor concrete.
19
FORMAREA PRIMELOR ORAŞE
EVOLUTIA POPULATIEI TOTALE SI A
POPULATIEI URBANE
0
2
4
6
8
10
12
14
20
18
16
14
12
10 8 6 4 2 1 3
TIMP - MILENIIM
ILIO
AN
E L
OC
UIT
OE
I
TOTAL POPULATIE POPULATIE URBANA
PERSOANE OCUPATE PE SECTOARE DE
ACTIVITATE %
80
10
10
40
80
30
3010
100
1020
30
4050
60
7080
90
TI T2 T3
%
SECTOR I - agricultura, silvicultura, pescuit
SECTOR II - industrie, constructii
SECTOR III - servicii
100 %
perioada preurbană -
diferenţierea activităţilor
perioada preurbană -
exprimarea în cuprinsul
localităţii a noilor funcţiuni
Parametrii care definesc calitatea urbană sau rurală a unei localităţi :
- ponderea locuitorilor ocupaţi în activităţi neagricole
- mărimea populaţiei
- modul de ocupare şi utilizare a terenului în limitele localităţii
3
20
FORMAREA PRIMELOR ORAŞE
21
Perioada preurbană - tipuri de locuinţe şi
modalităţi de organizare a ţesutului urban
. Construcţii de tip tolos
Constructii ortogonale
orientare cardinală
Mesopotamia – 5500 îen.
aglutinare
Kirokitia-Cipru
6000 îen
maxim de organizare
Melos – 6000 îen.
aglutinare –
Mesopotamia –
5000 îen.
maxim de organizare –
epoca bronzului -Biskupin
22
Perioada preurbană – tranzitia de la tipul
tolos la cel ortogonal
.
6000 – 3500 îen
Sotira
Mesopotamia
23
Perioada preurbană – construcţii de tip megaron
primitiv – organizare şi diferenţierea spaţiului
.
6000 ien 3500 ien - Hacilar
24
Experimente Çatal Huyuk - Anatolia
25
Fortificaţii. Unele intenţii compoziţionale
.
.
• ax spre megaronul
regal
• spaţiu degajat care
pune în valoare
megaronul
IERIHON
DIMINI
• spaţiu degajat
în jurul
construcţiilor
principale
•diferenţe de
scară
• alinieri de
fronturi
HĂBĂŞEŞTI