Upload
sinziiana-suhareanu
View
97
Download
15
Embed Size (px)
Citation preview
H5C6CO
H5C6CO+
H2N CH2
H2N CH2
C
CN
CH2
CH2
NH5C6
H5C6H-2
t
N
NH5C6
H5C6
R
R
N
N
2-R
R
CN
CH2N
OCR
CH2
H2N
+
NH2
CH2
RCO
HH2
fenazina
N
N
ox.
N
N
CO22-HOOC
HOOC
N
Nox.
N
N
PIRAZINA (1,4-DIAZINA)
Metode de preparare
N
N
N
N
N
N
+- N
N
+-
N
N-
+
N
N+
-
N
N
-
+
N
N
+
+
-
-Ia Ib IIa IIb
IIIa IIIb IV V
Proprietati
N
N
CH3
H3C NaNH2
(+) (-)
- NaH N
N
CH3
H3C NH2
N
NICH3
N
N
CH3
I(+) (-)
AgOH- AgI N
N
CH3
(+)OH
(-) N
N
CH3
OHH
N
NNH2
NH2+
OCR-2H2O
N
NOCR' R'R
Chinoxalina (benzpirazina)
pteridina
H2O2+
8
7
6
54
3
2
1
N
N
N
NOHC
OHC+
NH2
NH2
N
N
Pteridine
N
NH2N
NH2
NH2
OH
+ Br CH CH2Br
CHO
+H2N CONH CH CH2 CH2
COOH COOH
N
N
N
N1
2
34
56
7
8
H2N
OH
CH2 NH CONH CH CH2 CH2
COOH COOH
+2HBr+2H+H2O9 10
acid folic
(acid pteroil-glutamic)
Acidul folic (pteroil-glutamic)
Surse: spanac, ficat, rinichi, oua, lapte
Structura a fost dovedita prin
-degradare: nucleu pterinic, acid PAB, acid glutamic
-sinteza
(Citrovorin)(acid folinic)
acid 5-formil-5,6,7,8-tetrahidro-pteroil-glutamic
H
CHO
H
N
N
N
NCOOHCOOH
CONH CH CH2 CH2NHCH2
OH
H2N C H2
H2N
CH2 NH CONH CH CH2 CH2
COOH COOH
N
N
N
N
NH2
Aminopterina (antimetabolit al acidului folic)
NH2
NH2
+N
NH
H
OO
O
O
- 2 H2O
N
N CN
CN
O
O
H
H
aloxazinaH2SO4N
NNH2
N
N CN
CN
O
O
H
H
izoaloxazina
Aloxazina si derivatii sai
N
NNH
NH3CH3C
O
O
CH3
N
NNH
NH3CH3C
O
O
H
lumiflavina lumicrom
Riboflavina (vitamina B2)
Surse: drojdia de bere, lapte, oua, plante verzi
Structura a fost dovedita
- prin degradare, cand formeaza:
- prin sinteza:
H3CH3C
NH2
NO2+ OHC (CHOH)3 CH2OH -H2O
H3CH3C NO2
NHCH (CHOH)3CH2
O
nitroxilidina D-riboza N-glicozida
H2
PtH3CH3C NH2
NH
CH2 (CHOH)3 CH2OH
+- H2O2
aloxan
N
NNH
NH3C
H3C
O
O
CH2 CH CH CH CH2OH
OH OH OH
1
4
56
78
9
10CH2 O PO(OH)2
N
NH
H
OO
O
O
a.riboflavinab.acid riboflavin-fosforic
10
98
7
6
5 4
3
2
1N
NH2-H2O2-HO
HO+
NH2
NH2
Fenazina
N
NH
(+)
N
NH
(+)
N
NH
X(-)
I
(+)
IIa IIb
N
N
CH3
(+)X
(-)
HO(-) N
N
CH3
HOH
N
N1
2
3
4
6
7
8
10O
CH3
95
X=CH3O SO3-
pseudobaza 10-metil-2-fenazinona
Proprietati
FENAZINA
7
8NH2
OH+
HO
H2N.HCl-NH4Cl- H2O
N
O
1
2
456
9 10H
3
NH2+
HO
HO
N
O
1
2
3
456
9 10
OHt 0
-2 H2O
H
7
8
FENOXAZINA
PREPARARE
Ioxoniu
(+)
N
O
(-)X
e-2-H2-
HXH2O2
HN
O(+) (+)
carboniuIIa IIb
NN
O O
fenoxazonapseudobaza
O
N
O--
e-2H2
OHH
N
O
(-)HO
(+)
N
O+
NH2+
HO - H2OSH
HO2
S
NH
N
+2 S
-
H
H2S
N1
2
3
456
9 10H
7
8
S
fenotiazina
FENOTIAZINA
(+)
N
S(+)
N
S(+)
I IIb
X(-)
N
S....
..
..
IIa
C C C C C C C C
C C C
C C
C
C C
C C C
C C
C
PRODUSI NATURALI CU NUCLEU POLIIZOPRENIC
CH2=C CH=CH2
CH3cap coada
IZOPREN
TERPENOIDE
CAROTINOIDE
STEROIDE
POLITERPENOIDE
TERPENOIDE
-In acesta grupa sunt cuprinse hidrocarburi (terpene) si derivatii lor oxigenati: alcooli, aldehide, cetone si acizi Pot fi: monoterpenoide (C10), sesquiterpenoide (C15), diterpenoide (C20) si triterpenoide (C30)
Monoterpenii din natura pot fi aciclici (cu trei duble legaturi), monociclici (cu doua duble legaturi) si biciclici (cu o dubla legatura)
Monoterpenoide aciclice
Hidrocarburi
H2C
H2C CH
CH C
CH2
C CH3H3C
CH2
1
2
34
5 67
8 ;
1
2
34
5
6
7
8
mircen ocimen aloocimen
CH2OH CH2OH
Alcooli si aldehide cu o singura legatura dubla
CHO CHO
citronelol rodinol
citronelal rodinal
Alcooli si aldehide cu o doua legaturi duble
CH2OHH H
CH2OH H H
CH2OH CH2OH
geraniol nerol trans (E) cis (Z)
OH OH. .
linalool
H
CHOH
CHO
trans citral a cis citral bgeranial neral
Monoterpenoide monociclice
- au schelet p-mentanic 3 H2
12
34
5
6
7
8 910
p-mentan
12
34
5
6
7
8 910
1
3
1
7
3
limonen -terpinen -terpinen -terpinen
. .OHH
OH
H .Alcooli din grupa terpenoidelor monociclice
carvomentol mentol
OH
OH
OH
OH
cis-terpin trans-terpin
Cetone din grupa monoterpenilor monociclici
O
mentona
Monoterpenoide biciclice
tuian caran pinan camfan
1
2
34
5
6
7
8 9
10
OH OH
O
O
Grupa tuianului
-tuien -tuien sabinen alcool tuilic
sabinol
tuiona sabina cetona
Grupa caranului
12
34
6
79
10
5
8
3-carena 4(5)-carena
6
78 9
10
1
2
3
4
5
Grupa pinanului
-pinen -pinen pinen normal nopinen
Grupa camfanului
Camfanul a fost obtinut din hidrazona camforului
O+H2N NH2 -H2O
N NH2 KOH-N2 camfan
OH
CH3COOH-
OCOCH3
CH2
CH OCOCH3+
CH3
CH3C
CH3
1.reducere2.hidrolizã
Borneolul se obtine prin sinteza dien din trimetilciclopentadiena si acetat de vinil
Cetone din grupa bornanului
Camforul
saponif. COOH
CH2 COOH
sare de calciuCH2 COO
COO Ca dist.-CaCO3
O
Sesquiterpenoide
Sesquiterpenii sunt hidrocarburi cu formula C15H24, care se gasesc in unele uleiuri eterice. Pot fi:
- sesquiterpene aciclice
- sesquiterpene monociclice cu trei duble legaturi
- sesquiterpene biciclice cu doua duble legaturi
- sesquiterpene triciclice cu o singura dubla legatura.
Sesquiterpene aciclice
CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH2 CH2 C=CH CH2 OH
CH3 CH3 CH3
FARNESOL
Sesquiterpenoide monociclice
Bisabolenul se gaseste in esenta de lamâie, de cetina de brad, mirul de bisabolol,inuleiurile de bergamot. Sintetic, bisabolenul se obtine prin actiunea acizilor puternici asupra farnesolului sau a nerolidolului:
H2C
H2C
C
CH
H
C
CH2CH2
H
HO H2C
C
CH3
CH3
CH3H3C
+H+
-H2O
CH3
CH3
CH3H3C
farnesol bisabolen
Sesquiterpene biciclice
1. Sesquiterpene biciclice cu schelet de cadalina
- cadinenul se gaseste in esenta de santal si de ienupar
1 8
7
54CH3
CH3
H2O3-
O23/2+
8
7
654
3
2
1
CH
CH3
H3C CH3
CH3
cadinen cadalina
2. Sesquiterpenele biciclice cu schelet de eudalina includ doua hidrocarburi – selinenul si eudesmolul
CH3
1
2
34
5
6
78
9
10
CH2
SeCH
H3C
H3C
CH3CH2
C
CH3
H3C
H3C
HO
Selinen eudalina eudesmol
3. Sesquiterpene biciclice cu schelet de vetivazulena
CH3
CH3
CH3
CH31
2
345
6
7
8
azulena vetivazulena
DITERPENOIDE
FITOLUL – alcool nesaturat
- intra in str. Vit. E si K
CH3 CH CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH2 CH2 C=CH CH2 OH
CH3CH3CH3CH3
CAROTENOIDE
-sb. cu structura polienica, colorate in galben, portocaliu sau rosu
-Sunt raspandite in regnul animal si vegetal
HIDROCARBURI CAROTENOIDICE
LICOPINA- cristale rosii-violet; culoarea se datoreaza nr. mare de leg. duble conjugate
CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH=CH C=CH CH=CH C=CH CH
CH3 CH3 CH3 CH3
CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH=CH C=CH CH=CH C=CH CH
CH3 CH3 CH3 CH3
CH3 CH3 CH3 CH3
H3C
CH3 H3C
CH2 CH2
CH2
CH3
H3C CH3
H2C
H2C CH2
CC
HC=CH C=CH CH=CH C=CH CH=CH CH=C CH=CH CH=C CH=CH
Carotenul (este considerat provitamina A)
Vitamina A
-este o vitamina liposolubila
- se mai numeste vitamina antixeroftalmica (impotriva leziunilor corneei), retinol
- lipsa vitaminei A din hrana produce tulburari de vederii (xeroftalmie). Avitaminoza A se mai manifesta prin scaderea rezistentei la infectii microbiene si incetarea cresterii la animalele tinere.
- In organism, -carotenul este scindat oxidativ la nivelul leg. duble C15-C16, cu formare de retinal
oxidare
CHO CH2OH12
34
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
-caroten
retinal retinol
1
A B
C D15
16
1718
19
2
3
45
6
7
8
9
10
11
12
13
14
STEROIDE
-Au la baza nucleul de ciclopentano-perhidro-fenantren (steran)
-Au un oxigen in pozitia 3,10 si 13
-Au radicali metil
-Au un rest hidrocarbonat sau un atom de oxigen in pozitia 17
-Prin conventie se noteaza cu , substituentii ce se gasesc deasupra planului, iar cu , cei ce se gasesc dedesubtul planului
-Grupa CH3 legata de C10 are configuratie
STEROLI – alcooli care se gasesc liberi sau esterificati cu acizi alifatici superiori
- au o grupa alcool sec. in poz.3 si o legatura dubla C5-C6
Pot fi:
-Zoosteroli
COLESTEROLUL
HHO
H3C
CH3
CH3
CH3
CH3
H3C
CH3
CH3
CH3
CH3
10
65
4
3
2
1
HO
colesterol colestanol
- Colesterolul regleaza permeabilitatea membranei celulare
Fitosteroli
- Sunt raspanditi in grasimile vegetale (fasole, spanac, soia)
C2H5
H3C
CH3 CH3
CH3
HO
CH3 H3C
CH3 CH3
CH3
HO
CH3
CH3
stigmasterina sitosterol
(stigmasterol)
Micosterine
Dintre micosteroli, cel mai important este ergosterina sau ergosterolul. Prezinta un interes deosebit de când s-a descoperit transformarea sa in vitamina D2 (calciferol, vitamina antirahitica). Sub actiunea razelor de soare, ergosterolul din piele este transformat in vitamina D. Deci ergosterolul joaca rolul de provitamina D.
H3C
CH3 CH3
CH3
HO
CH3
CH3
U.V.
H3C
CH3 CH3
HO
CH3
CH3 CH2
ergosterol vitamina D2
Hormoni sexuali
Hormonii sunt produsi de secretie ai glandelor endocrine
Ei au rolul fundamental de a regla si coordona functiile diverselor organe.
Hormonii produsi de glandele sexuale (gonade) sunt deversati de acestea in concentratii mici in sânge, determina dezvoltarea organelor sexuale la pubertate si functionarea lor normala mai târziu.
Hormonii steroizi se impart in: hormoni sexuali si hormoni cortico-suprarenali.
Hormonii sexuali pot fi masculini (androgeni) si feminini (sau estrogeni).
CH3
CH3
HO
OCH3
CH3
O
OH
androsterona testosterona
HO
CH3 OH
H
H
CH3
H
O
COCH3
H
CH3
estradiolul
progesterona
Hormoni cortico-suprarenali
Rol:
-Reglarea echilibrului hidroelectrolitic
-Rol in metabolismul glucidic
-Rol antiinflamator, etc.