Curs 05 Biomecanica AnII BFKT

7/24/2019 Curs 05 Biomecanica AnII BFKT

1/44

ANALIZAANALIZA

MERSULUIMERSULUI


2/44

ANALIZA MERSULUIAnaliza mersului este studiul calitativ si interpretativ allocomotiei umane

Ortopedie Reconstructie articulara Inlocuirea articulatiei (endoprotezare) Paralizie cererala

E!oprotezare "esi#n si monta$ Evaluarea calitatii e!oprotezei

Reeducarea mersului

Medicina sportiva "is%unctionalitati in mers&aler#are Evaluarea ortopedica a memrului in%erior Evaluarea unei activitati %unctionale

Neurolo#ie 'alitatea miscarii Leziuni cererale oli neuromusculare

eriatrie Artrite&artroze oala Par*inson

Evaluarea activitatii zilnice

Aplicatii ale

Analizei

mersului


3/44

Miscari locomotorii

Miscarile de locomotie sunt de doua feluri: ciclice si aciclice.

In miscarile ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala, adica capatamereu un ciclu asemanator de miscari.

Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelorsale, incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare, identica.

Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme, asemanatoare,numite si unitati de miscare.

La mers sau la alergare, ciclul este pasul dublu.

La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte, tragerea lor inapoi si

miscarea de impingerea a picioarelor.

In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari ;executarea miscarilor aciclice, cum sunt, spre exemplu, sariturile, corpul trece dintro pozitie initiala intruna finala, dupa care miscarea inceteaza.


4/44

Mersul

Miscarea locomotorie bipeda este o ac!izitie relativ recenta in evolutia filogenetica.

"opilul invata sa merga dupa varsta de un an, cand sa asigurat statiunea bipeda.

#iind una din cele mai obisnuite miscari executate de om, mersul se perfectioneazain procesul cresterii pana intratat, incat se poate afirma ca dintre toate miscarileomului, el se efectueaza cu cel mai mare randament, cu cea mai economicac!eltuiala de energie.

$ceasta se presupune pe de o parte, adaptarea aparatului locomotor din punct de

vedere morfologic, iar pe de alta parte, o coordonare nervoasa perfecta amiscarilor segmentelor si ale corpului in intregime, in timpul mersului.

$naliza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omuluieste extrem de complexa ; fazele sale nu pot fi sesizate cu oc!iul liber.

Pentru studiul mersului sau imaginat numeroase procedee, dintre carecronofotografia lui Mare% a dat rezultate mai bune.

&lterior sau imbunatatit diferite metode cinematografice, care au dat posibilitateastudierii coordonatelor spatiale in functie de timp.


5/44

Mersul este o miscare locomotorie ciclica, care se realizeaza prin ducereasuccesiva a unui picior inaintea celuilalt.

"aracteristic mersului este spri'inul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior,fie pe ambele picioare.

(pri'inul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat spri'inul bilateral : astfel, intro ora de mers, omul se spri'ina )* de minute pe un picior.

In perioada spri'inului unilateral, membrul inferior care sustine greutatea corpuluise numeste picior de spri'in, iar celalalt, picior oscilant.

Mersul este format dintro succesiune de pasi : in analiza biomecanica a mersuluise foloseste pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intredoua spri'iniri succesive ale aceluiasi picior.

Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului.+l se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sasefaze, din care doua, de foarte scurta durata, au fost numite momente.


6/44

April +,- .,,/

01 Parametri temporo2spatiali 3 viteza- cadenta-lun#imea pasului- miscarea corpului in spatiu%ara a %ace re%eriri la %orte

.1 4ortele implicate in producerea acestui tip demiscare

+1 Electromio#ra%ie 3 identi%icarea unor tipare aactivitatii musculare in timpul mersului

Analiza mersului presupune masurareaurmatorilor parametri5


7/44

Lista 6ariailelorSpatial 3 Masurarea distantei Lungimea pasului simplu si dublu

Latimea pasului

01 Parametri temporo2spatiali

7emporal 3 Masurarea timpului -urata pasului simplu

-urata pasului dublu -urata balansului "adenta

'ominatie 3 Spatial&7emporal5 6iteza mersului"alculul vitezei de deplasare

/ -istanta 0 1imp 2m0s3 / Lungimea pasului 4 "adenta 2m0min3

iteza 2m0s3 "adenta 2pasi0min3 Lungimea pasului 2m3

#emei 5,65,) 55)56* *,7)*,8)

9arbati 5,5,7 55*55) *,8*,


8/44

01 Parametri temporo2spatiali4azele pasului dulu sunturmatoarele:4aza de spri$in5

#aza I sau faza de amortizare corpul trece un timp foarte scurt prinaceasta pozitie, fiind spri'init pe unsingur picior.In acest moment corpul are inaltimeamaxima, iar centrul de greutate este

usor deplasat lateral, catre piciorul despri'in, pentru mentinerea ec!ilibrului#aza a IIIa sau faza de impulsie


9/44

4aza de pendulare#aza a Ia sau pasul posterior alpiciorului oscilant > se executa liberoscilatie in articulatia coxofemurala,concomitent cu o usoara flexie ingenunc!i si o usoara flexie dorsala inarticulatia talocrurala ; flexia degenunc!i si talocrurala au ca scoprealizarea unei usoare scurtari amembrului inferior care oscileaza,

inlesnind astfel miscarea, mai ales inmomentul trecerii pe verticala.#aza a a sau momentul verticaleipiciorului oscilant > piciorul oscilanttrece usor flectat pe la verticala,incrucisanduse cu piciorul de spri'in,

aflat, de asemenea, la momentulverticalei.#aza a Ia sau pasul anterior alpiciorului oscilant, care oscileaza de laverticala inainte, pregatinduse sa iacontact cu solul, adica sa inceapa un

nou ciclu al pasului dublu.


10/44

?otatia corpului in timpulmersului pe un intreg ciclu demers

-eplasarea


11/44

Masurarea parametrilor temporo2spatialiSisteme de mar*eri pasivi: montarea de mar@eri cu reflexie si amai multe camere de luat vederi distribuite spatial


12/44

Sisteme de mar*eri activi5 mar@erii emit semnale luminoasecare receptionate de camere de luat vederi, prin triangulatie,detemina pozitia spatiala a punctului analizat. $vanta'ul acestor

mar@eri este acela de a emite pe frecvente proprii, ceea ce ducela identificarea lor.


13/44

Plat%orma

dinamometrica

Pozitionarea camerelor


14/44

1ipuri de mar@eri si dispunerea lor pe corp


15/44

'amera 0 'amera .

'amera +8888'amera 0.

Ima#ine +"Ima#inea mar*erilor

cu %ormarea ima#inii +"

'entrul virtual al articulatieisoldului

7rans%ormare liniara directa


16/44


17/44


18/44

.1 4ortele implicate in producerea mersului4or9ele musculare


19/44


20/44

"eterminarea reac9iunii din partea solului

Platforma dinamometrica

Inregistreaza atat fortele verticale siorizontale cat si momentele care aparpe cele trei axe.


21/44


22/44


23/44


24/44

Electromio#ra%ie

A':IUNEA MU;'


25/44

ait Anal=sis5 7ec>ni?ues and

Reco#nition o% Anormal ait

April +,- .,,/

Semnal EMG brut

Semnal EMG prelucrat

Anvelopa semnalului EMG

Procesare


26/44


27/44


28/44

#unctionarea musc!ilor > "ontact initial


29/44

#unctionarea musc!ilor > Entre contactul initial siverticala membrului inferior faza de rula'=A Musc!ii abductori stabilizeaza pelvisul in planfrontal

A Musc!ii extensori contrabalanseazF flexiatrunc!iului Gi flexia GolduluiA MuGc!ii cvadriceps controleazF flexiagenunc!iului Gi asigurF preluarea GocurilorA Musc!ii tibiali anterior Gi posteriordeccelereazF miGcarea de pronaHie

Pozitionarea ung!iularaintre contactul initial si verticalamembrului inferior faza de rula'=

C (old: flexie 6)DC Benunc!i: flexie *D 5)DC Blezna: flexie plantarF *D 5*D

#lexie

#lexie

#lexie plantarF


30/44

#unctionarea musc!ilor > verticala membruluiinferior


31/44

#unctionarea musc!ilor > verticala membruluiinferior > desprinderea calcaiului de solA Musc!ii flexori opun rezistenta tendintei de!iperextensie a GolduluiA MuGc!ii tensor fascia lata actioneaza in sensul

anularii balansului pelvisuluiA MuGc!ii isc!iogambieri au o activitate minimaA MuGc!ii flexori ai gleznei se opun alunecFriianterioare a tibiei Gi contribuie la ridicareacFlcJiului printro tensiune pasivF

Pozitionarea ung!iularaintre verticala membrului inferior Gidesprinderea cFlcJiului de solC (old: flexie *D extensie 6*D

C Benunc!i: *DC Blezna: dorsiflexie )D 5*D

&GoarFflexie

+xtensie

-orsiflexie


32/44

#unctionarea musc!ilor > desprindereacalcaiului de sol > pendularea iniHialFA #lexia femurului este datorata gravitFHii Gimomentului Gi uGuratF de muGc!ii drept femuralGi abductori

A MuGc!ii abductori stabilizeazF trecereagreutFHii pe celFlalt piciorA MuGc!iul drept femural restricHioneazF flexiarapidF a genunc!iuluiA 1ensiunea pasivF din muGc!ii flexori ai glezneifaciliteazF flexia lentF a genunc!iului; tensiuneadescreGte progresiv la zero, En sensul pregFtiriidesprinderii plantei de pe sol

Pozitionarea ung!iularaintre desprinderea cFlcJiului de solGi pendularea iniHialFC (old: extensie 6*D *D

C Benunc!i: *D K*D flexieC Blezna: dorsiflexie 5*D 6*Dflexie plantarF

#lexie

#lexie

#lexie plantara


33/44

#unctionarea musc!ilor > pendularea iniHialFA #lexia femurului este datF de flexorii GolduluiA MuGc!ii abductori aduce membrul inferior pelinia medianFA MuGc!iul tibial anterior iniHiazF dorsiflexia

pentru desprinderea plantei de pe sol

#lexie uGoarF

Pozitionarea ung!iularaintre desprinderea cFlcJiului de solGi faza de vJrfC (old: extensie 5)D

C Benunc!i: 7*D flexieC Blezna: dorsiflexie 5*D flexieplantarF

#lexie

#lexie plantara

# ti !il d l di


34/44

#unctionarea musc!ilor > pendularea medieA #lexia femurului este datF de flexorii Goldului Gide acHiune momentului de rotaHie al femuruluiA MuGc!ii isc!iogambieri au rol En decererareaextensiei genunc!iului datF de momentul tibiei

A MuGc!ii tibiali anteriori se contractF concentricpentru menHinerea piciorului En poziHie de flexiezero

Pozitionarea ung!iularapentru pendularea medieC (old: 6)DC Benunc!i: 6)D

C Blezna: *D

#lexie

#lexie

ero

# ti !il d l fi lF


35/44

#unctionarea musc!ilor > pendularea finalFA MuGc!ii isc!iogambieri continuF decererareamiGcFrii de Enanintare a membrului inferiorA MuGc!ii cvadriceps femural se contractF pentruextensia genunc!iului En vederea contactului

cFlcJiului cu solulA MuGc!ii tibiali anteriori se contractF pentruextensia genunc!iului En vederea contactuluicFlcJiului cu solul

Pozitionarea ung!iularapentru pendularea finalFC (old: 6)DC Benunc!i: *D extensie

C Blezna: *D uGoarF dorsiflexie

+xtensie

&GoarF dorsiflexie

+xtensie


36/44


37/44

Analiza plantara computerizata

?eprezinta una din te!nicile performante de identificare a zonelor de presiune de lanivelul piciorului. 1estarea se realizeaza in statica si0sau dinamica prin contactul cu o

platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si letranspune prin intermediului unui soft specializat intro imagine


38/44

Avanta$ele utilizarii analizei computerizate: cu a'utorul programului extrem de complex, se pot realiza examenulsomatoscopic, analiza mersului, analiza uzurii incaltamintei, analiza plantara atat staticacat si dinamica; amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune,suprafetele de spri'in, centrul de greutate, postura etc. informatiile pot fi stocate intro vasta baza de date, facilitanduse urmarireaevolutiei pacientilor; rezultatele examinarilor pot fi imprimate, asigurand accesibilitatea pentru medicii

specialisti; reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara. reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari; individualizare 5**; talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicileideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar;

avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistulortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte; datorita aceste te!nologii, sustinatorul plantar, pe langa rolul corectiv, de maximaimportanta, va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metodaclasica.


39/44


40/44


41/44


42/44


43/44


44/44

Documents

Curs 05 Biomecanica AnII BFKT