of 15 /15
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” Colegiul de Arte „Nicolae Botgros” Curriculumul stagiului de practică PRACTICA TEHNOLOGICĂ Specialitatea: 21430 Prelucrarea artistică a materialelor Calificarea: 265111 Pictor - decorator Chişinău 2019

Curriculumul stagiului de practică PRACTICA TEHNOLOGICĂ

  • Author
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Curriculumul stagiului de practică PRACTICA TEHNOLOGICĂ

Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plmdeal”
Colegiul de Arte „Nicolae Botgros”
Curriculumul stagiului de practic
Calificarea: 265111 Pictor - decorator
în Republica Moldova", implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene
Autor:
1. Rcil Lilia, grad didactic II, Colegiul de Arte Plastice „Al. Plmdeal”.
2. Nia Ion, grad didactic II, Colegiul de Arte Plastice „Al. Plmdeal”.
Aprobat de:
Consiliul artistic i de evaluare al Colegiului de Arte Plastice „Al. Plmdeal”.
Recenzeni:
1. Voinschi Nina, grad didactic superior, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plmdeal”.
2. Ruga Tatiana, grad didactic doi, Colegiul de Arte „Nicolae Botgros”.
Adresa Curriculumului în Internet:
http://www.ipt.md/ro/________________________
http://www.ipt.md/ro/________________________
3/15
Cuprins
III. Competenele profesionale specifice stagiului de practic 5
IV. Administrarea stagiului de practic 6
V. Descrierea procesului de desfurare a stagiului de practic 6
VI. Sugestii metodologice 11
VIII. Cerine fa de locurile de practic 14
IX. Resursele didactice recomandate elevilor 15
4/15
Curriculumul la stagiul de practic „Practica tehnologic” este un document normativ
obligatoriu pentru realizarea procesului de pregtire al elevilor în învmântul
profesional tehnic postsecundar, la specialitatea - Prelucrarea artistic a materialelor,
cu calificarea – Pictor decorator. Stagiul are alocat 90 de ore contact direct, ce
constituie 3 credite.
Scopul stagiului de practic respectiv este achiziionarea de ctre elevi a unui
ansamblu de competene profesionale ce cuprind acumularea cunotinelor teoretice
i abilitilor practice referitoare la tehnologia crerii produselor artizanale.
Caracteristic specialitii Prelucrarea artistic a materialelor este fatul, c în cadrul ei
se studiaz diverse tehnici i genuri ale Artei decorative: Ceramica, Portul popular,
Tapiseria artistic, Prelucrarea artistic a pietrei, etc. Respectiv la stagiul de practic
„Practica tehnologic” elevii au posibilitatea de a alege produsul artizanal pentru
realizare în cadrul stagiului.
În acest sens, sunt propuse la alegere patru produse artizanale
pentru realizarea în material:
1. Portul popular – Ie.
3. Ceramic utilitar.
4. Covor tradiional.
În cadrul practicii tehnologice, elevii îi vor forma competene complexe bazate pe
conexiunea între cunotinele teoretice referitoare la elaborarea iei i dezvoltarea
experienei practice ce ine de tehnicile de realizare în material a produselor
artizanale. De asemenea, stagiul contribuie la dezvoltarea abilitilor praxiologice
tipice genului de activitate creativ i artistico-plastic. Stagiul dat permite tinerii
generaii s-i lrgeasc experiena profesional prin studierea diverselor tehnici de
creare a produselor artizanale.
Procesul de instruire va fi organizat în aa mod, încât elevii s aib oportuniti de a
înva prin intermediul sarcinilor propuse, a evolua, a studia i a obine experiena
profesional în procesul lucrului în cadrul stagiului de practic. Coninuturile prevzute
sunt structurate în raport cu gradul de complexitate a tehnicilor studiate, ceea ce
contribuie la însuirea procedeelor de creare a produselor artizanale. Unitile de curs
ce în mod obligatoriu trebuie certificate pân la demararea stagiului de practic
„Practica tehnologic”, sunt: compoziie I-VI, modelaj, materiologia i tehnologia
tapiseriei artistice, tehnici de transpunere-Imprimeu I-II, iniierea în esutul tradiional,
modelaj-forme decorative.
Stagiul de practic „Practica tehnologic” are ca scop consolidarea i aprofundarea
cunotinelor teoretice i deprinderilor practice acumulate în procesul de studii la
discipline de specialitate, formarea competenelor i abilitilor pentru elaborarea i
crearea în material a unui produs artizanal.
În procesul practicii, elevul va însui atât etapele de elaborare a unui produs artizanal,
cât i tehnologiile i instrumentele utilizate la realizarea lui în material. În aceast
perioad, elevii, luând la baz experiena unitilor de curs studiate, vor reui s-i
aplice laturile pragmatice ale viitoarei profesii, modalitile aplicrii cunotinelor
teoretice la rezolvarea sarcinilor practice, ce constituie esena activitilor specifice
specialitii – Prelucrarea artistic a materialelor.
Rezultatele stagiului trebuie s reflecte nivelul competenelor profesionale formate în
cadrul disciplinelor i modulelor studiate în anii precedeni, totodat prin stagiul de
practic dat sunt create oportuniti de consolidare a experienei acumulate i
transpunerea acesteea în lucrarea practic.
Sarcinile de baz ale stagiului practic „Practica tehnologic”sunt:
- distingerea elementelor caracteristice a produsului artizanal;
- identificarea genului de art artizanal ales pentru a fi creat;
- respectarea normelor i prevederilor de securitate a muncii;
- aplicarea corect a tehnicilor i instrumentelor pentru crearea produsului artizanal;
- transpunerea în material a produsului artizanal.
III. Competene profesionale specifice stajiului de practic
Competenele profesionale specifice stagiului de practic sunt enumerate în
dependen de produsul artizanal ales pentru realizare:
1. Portul popular – Ie.
CS 2. Identificarea elementelor de construire caracteristice portului popular:
cma tunic, cma încreit la gât, cma cu platc, ie – cmaa cu poale
(fr rscroitur).
CS 3. Aplicarea decorului ornamental pe suprafaa cmaei (iei) tradiionale.
CS 4. Realizarea în material a cmaei (iei) tradiionale.
6/15
CS 1. Identificarea caracteristicilor specifici a elementelor de arhitectur vernacular
autohton.
CS 2. Aplicarea etapelor tehnologice de prelucrare artistic a pietrei.
CS 3. Transpunerea în material – Piatr, a elementului de arhitectur vernacular
autohton – element de coloan.
CS 1. Analizarea descriptiv a produselor artizanale de ceramic utilitar.
CS 2. Implementarea procedeelor tehnologice în crearea ceramicii utilitare.
CS 3. Realizarea în material - lut, a produselor artizanale de ceramic utilitar.
4. Covor tradiional.
CS 2. Aplicarea tehnicilor de esut tradiional.
CS 3. Implementarea decorului ornamental tradiional în esut.
CS 4. Transpunerea în material a covorului tradiional.
IV. Administrarea stagiului de practic
Codul stagiului
3
În cadrul stagiului de practic „Practica tehnologic” sunt planificate patru variante de
produse artizanale, la alegere, acest fapt este condiionat de specificul specialitii
Prelucrarea artistic a materialelor.
evaluare
Produsul 1.1 Agenda formrii profesionale completat cu datele personale i sarcina individual.
Prezentarea agendei de practic.
Prezentarea portofoliului cu material vizual.
6 ore
Produsul 1.3 Scheme i
AS4. Diferenierea cmilor dup croial:
- Cmaa de tip tunic (btrâneasc); - Cmaa încreit la gât; - Cmaa cu platc; - Ie – cmaa cu poale (fr rscroitur).
Produsul 1.4 Tipuri de croial pentru cmi naionale româneti.
Prezentarea
Prezentarea matricei ornamentelor.
Produsul 1.6 Etapele de asamblare a detaliilor ornamentate a iei.
Prezentarea lucrrii în material.
Produsul 1.7 Raportul stagiului de practic.
Prezentarea raportului.
8 ore
Activiti / Sarcini de lucru
evaluare
Produsul 2.1 Agenda formrii profesionale completat cu datele personale i sarcina individual.
Prezentarea agendei de practic.
AS2. Completarea portofoliului cu material vizual: elemente de arhitectur ernacular în Moldova.
Produsul 2.2 Portofoliu cu material vizual, exemple de lucrri în piatr: elemente de arhitectur vernacular, elemente de coloan, etc.
Prezentarea portofoliului.
6 ore
AS3. Elaborarea schiei produsului pentru realizare.
Produsul 2.3 Desene liniare, schie, proiect cu mrimi în scara 1x1.
Prezentarea proiectului.
6 ore
AS4. Pregtirea materiei prime. Formatarea bucii de piatr de mrimile produsului planificat.
Produsul 2.4 Materia prim pregtit. Bucata de piatr formatat de mrimile produsului planificat.
Prezentarea materiei prime.
AS5. Aplicarea etapelor tehnologice de confecionare a lucrrii în piatr.
Produsul 2.5 Etapele de confecionare din piatr a elemetului de coloan.
Produsul 2.5.1 Suprafeele finisate a elementului de coloan.
Prezentarea lucrrii în material.
Produsul 2.6 Raportul stagiului de practic.
Prezentarea raportului.
10 ore
evaluare
Produsul 3.1 Agenda formrii profesionale completat cu datele personale i sarcina individual.
Prezentarea agendei de practic.
Produsul 3.2 Materie prim (lut), pentru realizarea produselor de ceramic utilitar.
Prezentarea materiei prime
utilitar.
Produsul 3.3 Portofoliu: tehnici de confecionare a ceramicii, material vizual cu exemple de ceramic utilitar: ulcior, can, vas decorativ, ghiveci pentru flori, etc.
Prezentarea portofoliului.
6 ore
realizare.
Produsul 3.4 Desene liniare, schie, proiect cu mrimi în scara 1x1.
Prezentarea proiectului.
6 ore
Aplicarea etapelor
tehnologice de
confecionare a
ceramicii utilitare.
Produsul 3.5 Etapele tehnologice de confecionare a unui produs de ceramic utilitar:
- tehnici de confecionare a ceramicii utilitare: tehnica modelarea manual în form de ghips, tehnica prin turnare.
- tehnici de decorare a obiectelor de ceramic: angobare, glazurare, incizie, etc.
Prezentarea lucrrii în material.
Prezentarea raportului.
10 ore
evaluare
Produsul 4.1 Agenda formrii profesionale completat cu datele personale i sarcina individual.
Prezentarea agendei de practic.
Prezentarea portofoliului.
6 ore
covorului tradiional.
Produsul 4.3 Desene liniare, schie, proiect în culoare în scara 1x1.
Prezentarea proiectului.
3 ore
Produsul 4.4 Materie prim pentru confecionarea covorului tradiional: lân, fibre textile în sortiment cromatic, raportat la gama cromatic dup proiectul aprobat.
Prezentarea materiei prime
- urzeala întins pe ram.
- ornametele transpuse în covorul traditional.
Prezentarea lucrrii în material.
Prezentarea raportului.
10 ore
VI. Sugestii metodologice
Stagiul practic „Practica tehnologic” cuprinde o perioad cu durata de 5 sptmâni în
care elevul urmeaz s elaboreze i s confecioneze un produs artizanal.
„Practica tehnologic” se organizeaz în atelierul specializat al instituiei sau dup caz
în atelierul unui agent economic care are contract de parteneriat în vederea realizrii
stagiilor de practic cu instituia de învmânt. Locul de petrecerea a stagiului de
practic este ales în depende de produsul ales de elev pentru realizare, care în mod
obligatoriu corespunde cerinelor specifice stagiului de practic.
Conductorul de practic informeaz elevul cu prevederile legale, referitoare la
sntatea i securitatea în munc, condiiile desfurrii stagiului de practic,
monitorizeaz i îndrumeaz activitatea elevului, verific permanent Agenda formrii
profesionale.
Raportul stagiului de practic i Agenda formrii profesionale vor fi întocmite
conform Regulamentului privind organizarea i desfurarea stagiilor de practic
în învmântul profesional tehnic postsecundar i postsecundar nonteriar.
În raport urmeaz a fi reflectate în detalii toate sarcinile efectuate de elev în cadrul
desfurrii stagiului de practic, de asemenea date/scheme/proceduri cu referire la
tehnicile i materialele de aplicare.
Pe parcursul stagiului de practic, cadrul didactic va folosi tehnologii eficiente de
predare-învare-evaluare, forme i metode de organizare a activitii didactice, care
sunt adecvate stagiului dat, nivelului de pregtire i capacitilor individuale ale
elevilor.
Metodele recomandate pentru a fi utilizate în procesul de predare-învare sunt:
expunerea materialului teoretic, realizarea lucrrilor practice, individual sau sub
conducerea cadrului didactic, exersarea practic, elaborarea exerciiilor practice
individuale, studierea individual i în grup a fondului metodic i a surselor bibliogafice,
exemple de produse realizate de ctre elevii promoiilor precedente, exemple realizate
de ctre profesioniti, etc.
Stagiul dat conine un ir de aciuni/sarcini de lucru, care sunt concepute în dezvoltare,
conform etapelor tehnologice de confecionare a produsului artizanal, de la abiliti i
cunotine iniiale spre sarcini tot mai complexe. Caracteristic domeniului de educaie
– Art, sunt metodele de predare/învare cu caracter creativ, inventiv, individualizat.
Pentru eficientizarea formrii competenelor profesionale specifice, se propune redu-
cerea activitii profesorului ce pred i favorizarea profesorului ce coordoneaz
procesul de învare.
12/15
În scopul predrii centrate pe elev, stagiul de practic se va adapta caracteristicilor
personale ale elevilor (auditive, vizuale, practice), în dependen de tipul psihologic
(introvertit, extravertit) i alte particulariti, ce pot influena la stagiul de practic:
- individualizarea i creterea treptat a nivelului de complexitate a
sarcinilor propuse fiecrui elev în funcie de progresul acestuia;
- diferenierea sarcinilor în funcie de abiliti, pentru indivizi sau pentru
grupuri diferite;
- utilizarea unor metode didactice activ-participative: învarea prin
descoperire, învarea problematizat, învarea prin creare/invenie;
- orientarea spre finaliti de învare, la finele fiecrei etape a stagiului se va
prezenta spre evaluare un produs realizat.
VII. Sugestii de evaluare a stagiului de practic
Axarea procesului de învare - predare - evaluare pe competene presupune
efectuarea evalurii pe parcursul întregului proces de instruire. Evaluarea activitii
artistico - plastice a elevilor va urmri performanele elevului în cadrul stagiului de
practic la nivel de cunotine, abiliti i atitudini. Se propun urmtoarele tipuri de
evaluare: evaluarea iniial, evaluarea continu, evaluarea formativ i sumativ.
Evaluarea iniial va fi realizat la începutul cursului cu scopul diagnosticrii nivelului
de pregtire al elevilor pentru stagiul de practic. Evaluarea continu conine toate
strategiile practicate de profesor la clas, incluzând atât evaluarea formativ, cât i
evaluarea sumativ. Evaluarea formativ va fi realizat pe întregul parcurs didactic i
va viza decalajul dintre progresia învrii colare i cerinele programei curriculare,
având funcia informativ. Evaluarea formativ se va realiza prin diverse metode
tradiionale: observarea comportamentului elevului la stagiul de practic, analiza
rezultatelor activitii elevilor, chestionare oral, probe practice. Evaluarea sumativ
va fi realizat la finele stagiului de practic, având funcia de constatare a nivelului
atins. Perioada de timp, în care se va petrece stagiul de practic, va include activiti de
evaluare sumativ a competenelor dobândite de elevi, stabilite de proiectul didactic
de lung durat, în form de: vizionare, raportul stagiului de practic i agenda formrii
profesionale a elevului. În cadrul desfurrii stagiului de practic se vor evalua atât
competenele profesionale ale elevilor de însuire a limbajului artistico – plastic, cât i
abilitile practice de realizare a diverselor sarcini tehnologice. Criterii de evaluare a
produselor elaborate sunt prezentate în tabelul de mai jos:
13/15
Nr. Produse pentru elaborare Criterii de evaluare a produselor elaborate
1. Agenda stagiului de practic.
Completitudinea agendei a stagiului de practic.
Folosirea limbajului de specialitate, adecvat sarcinilor în cauz.
2. Materie prim.
3. Scheme, abloane, tipare. Corectitudinea elaborrii: schemelor,
abloanelor, tiparelor.
Corespunderea materialului cules tematicii în cauz.
Argumentarea, ideile, varietatea materialului ilustrativ prezentat.
Completitudinea interpretrii informaiilor prin prisma informaiei prezentate.
5. Schi/proiect.
Nivelul de elaborare – logica i soluiile plastice prezentate, gradul de soluionare a sarcinei.
Artistism - atitudinea individual-creativ a elevului fa de elaborarea schiei.
Redarea esenei subiectului în cauz.
6. Matrice cu ornamente.
Creativitate i originalitate.
Nivelul de elaborare – logica i argumentarea ideilor prezentate, gradul de soluionare a sarcinei.
Calitatea produsului realizat – acurateea realizrii, posedarea tehnicilor de realizare.
Artistism - atitudinea individual-creativ a elevului fa de îndeplinirea lucrrii.
Gradul de profesionalism în implimentarea tehnologiilor practicate.
8. Raportul stagiului de practic.
Structurarea datelor i informaiei prezentate în raport.
Corespunderea standartelor de elaborare a raportului al stagiului de practic.
Folosirea limbajului de specialitate corect.
14/15
Repartizarea elevilor la stagiul de practic se realizeaz prin ordinul directorului
instituiei de învmânt. Ordinul se contrasemneaz de ctre directorul adjunct pentru
instruire practic i producere, conductorul de practic din cadrul instituiei de
învmânt i se aduce la cunotin fiecrui elev contra semntur. Instituia unde se
preconizeaz desfurarea stagiului respectiv trebuie s ofere elevului condiiile i
mijloacele necesare pentru realizarea de sarcini, pentru dobândirea competenelor
profesionale corespunztoare calificrii i cele nominalizate în curriculumul stagiului
de practic.
Categoriile de instituii/întreprinderi la care se va desfura stagiul de practic:
- Instituii publice;
- Întreprinderi private;
- Întreprinderi de stat.
Lista orientativ a instituiilor i întreprinderilor cu care sunt încheiate/ se
intenioneaz încheierea contractelor de desfurare a stagiului de practic
„Practica tehnologic”:
- Atelierele specializate în cadrul Colegiul de Arte „Nicolae Botgros”, Soroca;
- Fabrica de covoare „Floare Carpet”, Chiinu.
15/15
Nr. crt.
procurat resursa
Biblioteca / electronic -
2 Budnikov P., “Tehnologia produselor ceramice si refractare”, Editura Tehnica, 1960.
Biblioteca / electronic -
Biblioteca / electronic -
4 Nagî G., „Tehnici i metode pentru stimularea creativitii”, Chiinu, Tehnica-Info, 2001.
Biblioteca / electronic -
Biblioteca / electronic -
Biblioteca / electronic -
7 Bîzgu Eugen, Ursu Mihai, „Arhitectura vernacular în piatr, arhitectura tradiional”, Ed. tiina, 2009.
Biblioteca / electronic -
8 .., „ ”, . , 1970.
Biblioteca / electronic -
Biblioteca / electronic -
Biblioteca / electronic -