CURRICULUM PENTRU ANUL III ŞCOALĂ · PDF fileradio-TV este proiectat în sistem modular în vederea realizării unei ... desfăşurării noţiunilor şi în semestrul ... ei. De

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ

A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

(PHARE - VET, RO 9405)

CURRICULUM

PENTRU ANUL III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

Meseria:

Electronist aparate şi echipamente radio-TV

BUCUREŞTI

- 1998 -

2

REFERAT

Lucrarea “Curriculum pentru şcoala profesională” meseria “Electronist aparate şi echipamente de radio-TV ”

cuprinde structura şi conţinutul programelor analitice împărţite pe două domenii de bază şi de specializare în meserie.

Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care prin succesiunea lor asigură continuitatea logică a

noţiunilor studiate ţinând seama de diversificarea şi modularizarea acestui sector tehnic.

Există corelaţie între instruirea teoretică şi instruirea practică.

Lucrarea se constitue într-un cadru de perfecţionare continuă.

Propunem aprobarea materialului pentru experimentarea şi eventual îmbunătăţirea sa pe baza rezultatelor obţinute în

urma aplicării.

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii

ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.

INTRODUCERE

Curricula pentru Electronist aparate şi echipamente pentru radio-TV

Şcoală profesională anul III

3

Programul de pregătire profesională propus ţine seama de cele trei competenţe de bază ale formării:

1. competenţe profesionale - prin care se asigură satisfacerea exigenţelor parametrilor economici şi sociali stabiliţi prin

standardul de pregătire profesională;

2. competenţe tehnice - prin care se asigură integrarea competenţelor în cunoştinţele tehnice generale de specialitate;

3. competenţe polifuncţionale - prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază,

de control, de organizare etc. În cadrul acestei competenţe se ţine seama de dezvoltarea automatizării procedurilor

specifice meseriei de electronist depanator aparate de radio-TV, incluzând competenţe de programare a sistemelor de

lucru, de control al calităţii şi de întreţinere.

Prezenta curriculă urmăreşte ca învăţământul profesional să capete un puternic caracter formativ prin organizarea

unui proces de învăţământ axat pe lucrări practice în laboratoare, ateliere şi secţii ale agentului economic. Metodele

inductive vor fi larg dezvoltate prin punerea la dispoziţie a documentaţiei, materialelor şi echipamentelor pentru

executarea lucrărilor de instruire practică, incluzând şi metode de realizare practică prin care elevii să execute lucrări as tfel

încât să necesite organizare în ordine logică, programată.

Conţinutul învăţământului profesional de specialitate pentru pregătirea meseriei de electronist depanator aparate de

radio-TV este proiectat în sistem modular în vederea realizării unei structurii flexibile. Conţinuturile sunt modulate

progresiv accentuând activitatea practică în vederea formării competenţelor cerute prin SPP.

Modulele vizează în primul rând latura de comportament în cadrul activităţii practice urmărind atitudinile şi

motivaţia, latura informaţională fiind pusă în valoare în context operaţional practic.

Modulele de specializare in meserie care pregatesc competenţele cerute de SPP sunt:

Modulul I : “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV” familiarizează viitorul electronist

radio-TV cu principiile de bază ale transmiterii informaţiei audio şi video prin lanţul de radiodifuziune şi prin lanţul de

televiziune.

Modulul II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio” deţine ponderea cea mai mare din totalul

orelor, astfel încât să asigure competenţele necesare cunoaşterii şi execuţiei receptoarelor de televiziune. Acest lucru se

realizează atât în orele de curs dar mai ales prin orele de instruire practică în atelier şi laborator tehnologic. Domeniul

complex şi dezvoltat al televiziunii a impus planificarea desfăşurării noţiunilor şi în semestrul I din anul IV cu

aprofundarea problemelor legate de televiziunea în culori.

4

Modulul III : “Bazele măsurării în radio şi TV” este conceput astfel încât prin orele de curs şi mai ales prin cele

de laborator tehnologic să formeze la elevi deprinderi de utilizare a aparaturii de măsură specifică domeniului de radio şi

TV.

Modulul IV : “Echipamente pentru recepţia programelor de TV” asigură elevilor competenţe privind

funcţionarea, execuţia şi reglarea etajelor componente ale unui receptor TV.

Modulul V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi a imaginii” furnizează elevilor

cunoştinţe-le teoretice şi practice privind aparatura audio-video clasică şi modernă existentă pe piaţă.

Elevul în final trebuie familiarizat cu: geografia montajului, modalităţile de verificare şi reglaj al blocurilor

funcţionale şi execuţia acestora.

Modulul VI : “Organizare, legislaţie şi protecţia muncii” este o prezenţă obligatorie în toată curicula deoarece

ajută elevii să aplice normele obligatorii prin lege.

Ca modul de aprofundare a cunoştinţelor a fost introdus modulul “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală” deoarece

în prezent din ce în ce mai mult se întâlnesc instalaţiile de TV care funcţionează pe acest principiu.

Proiectul bazat pe activitatea tehnică îl obligă pe elev să facă şi o serie de calcule privind proiectarea unor circuite

electronice simple. Cele două module de mobilitate ocupaţională oferă elevilor noţiuni absolut necesare acum pe piaţa

muncii.

5

GR.SC.IND.,,ELECTRONICA,,

BUCURESTI

Familia ocupaţională ELECTRONICĂ , AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ TEHNOLOGICĂ INDUSTRIALĂ

PLAN DE INVĂŢĂMÂNT ŞCOALA PROFESIONALĂ ANUL III

PROPUNERE-febr.2001

Meseria: electronist aparate şi echipamente pentru radio si TV

I.CURRICULUM DE BAZĂ:

A.Dezvoltare personală şi socială………………………………………..3ore/saptx31sapt

1.Educaţie antreprenorială 1ora/saptx31sapt

2.Educaţie fizică 1ora/saptx31sapt

3.Orientare şi consiliere vocaţională 1ora/saptx31sapt

B.Specializare in meserie………………………………………………27ore/saptx31sapt

Modulul I. Bazele functionarii echipamentelor electronice de radio TV

Total ore pe an 34 ore

Modulul II. Echipamente pentru receptia programelor de radio

Total ore pe an 148ore din care

Laborator tehnologic 72 ore

Instruire practica 42 ore

Modulul III. Bazele masurarii in radio si TV

Total ore pe an 103 ore din care

6


Modulul IV. Echipamente pentru receptia programelor de TV

Total ore pe an 407ore din care



Modulul V. Echipamente pentru inregistrarea sunetului si imaginii

Total ore pe an 114 ore din care

laborator tehnlogic 36 ore


Modulul VI. Organizare , legislatie si protectia muncii

Total ore pe an 31 ore

II. CURRICULUM OPTIONAL

Modul de aprofundare * 1 ora/ saptx31sapt

- tehnologii de varf (televiziune digitala sau TV prin cablu)

- receptoare TV prin satelit

Modul de mobilitate ocupationala * 1 ora/saptx31sapt

- calitatea si fiabilitatea produselor

- calculatorul personal – structura si performanta

Teme crosscurriculare **

III. Practica comasata 35orex3sapt 105 ore din care

Practica de proiect 35 ore

NOTA Instruirea practica se desfasoara 3 zile pe saptamana cite 6 ore zilnic .Instruirea practica se realizeaza cu clasa impartita in grupe

de min.10 elevi , sub indrumarea inginerilor si a maistrilor instructori in laborator, atelier scoala sau unitati de profil care dispun de

baza materiala corespunzatoare cerintelor specifice meseriei

* la decizia scolii , in regim local

**continutul acestor teme se regaseste inglobat in procent de maxim 30% in mdulele de specializare

7

la elaborarea acestui plan de invatamant au colaborat urmatorii ingineri din cadrul Gr, Sc. Ind, ,,Electronica” – Bucuresti

ing. Stelian Patrutescu – prof. grad I

ing. Carmen Musat - prof. grad II

ing. Marian Pitu – prof. grad II

-

NOTĂ: Instruirea practică se desfăşoară 3 zile/săptămână x 6 ore/săptămână x 31 săptămâni. Instruirea practică se realizează

cu clasa împărţită în 2 grupe (de minim 10 elevi) sub îndrumarea profesorilor şi maiştrilor instructori în laborator, atelier şcoală,

unităţi de profil care dispun de baza materială corespunzătoare cerinţelor specifice meseriei.

* La decizia şcolii, în regim local.

** Conţinutul acestor teme se regăseşte înglobat în procent de maximum 30% în modulele de specializare.

8

ORGANIZAREA MODULELOR - AN III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ Meseria: Electronist aparate şi echipamente pentru adio-TV

Săpt. MODULE DE SPECIALITATE Laborator

tehnologic

Instruire

practică

Module

de aprof .

Module de

mobil . ocup .

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

9

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

21

22

23

30

31

MODUL I

2h/sapt

SEM I

(34h)

Bazele

functionarii

echipamentel

or

electronice

de radio tv.

M II

2h/sapt

SEM I

(34h)

Echipamente

pentru

receptia

programelor

de radio

M III

1h/sapt

SEM I

(17h).

Bazele

măsurări

i în radio

şi TV

(34 ore)

M IV

3h/ sapt

sem I

4h/sapt

sem II

(51h+56h)

Echipamen

te pentru

receptia

programe

lor de tv

MODUL

V

3 h/săpt.

SEM II

(42h)

Echipamente

pentru înre-

gistrarea şi

redarea

sunetului

şi imaginii

(34 ore)

MODUL

VI

1 h/săpt.

Organizare

legislaţie şi

protecţia

muncii

(31 ore)

Teme din

modulele

M II -72h

M III -72h

M IV -

192h

M V -36 h

(2 zile/săpt)

Teme din

modulele

M II -42h

M IV - 108h

M V -36 h

(1 zi/săpt.)

MODUL

VII

1 h/săpt

Tehnologii

de vârf

(televiziu-

nea

digitală si

tv prin

cablu sau

receptoare

tv prin

satelit)

(31 ore)

MODUL

VIII

1 h/săpt

Calitatea şi

fiabilitatea

produselor

sau

Calculatorul

personal-

structura si

performanta

(31 ore)

32

33

34

PRACTICĂ COMASATĂ

(PRACTICĂ DE PROIECT)

(105 ore)


10




CURRICULUM

PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU

Modulul I : Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV

BUCUREŞTI

- 1998 -

AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica

coordonator

11

STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI



1. INTRODUCERE

Programa şcolară de “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV” se adresează elevilor care

urmează cursurile şcolii profesionale, formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie

1995.

Această programă a fost concepută în acord cu programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din

România şi programul PHARE-VET-RO.

Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care s-a făcut în funcţie de obiectivele propuse şi modul

de dispunere a acestor teme, astfel încât prin succesiunea acestora să asigurăm continuitatea logică a noţiunilor studiate de

12

către elevi. Având în vedere că, electronica în general şi în special domeniul produselor audio-video, cunoaşte un ritm alert

de dezvoltare, conţinutul tematic al programei a avut în vedere atât obiective care se referă la noţiunile de bază necesare

electronistului, dar mai ales la noţiunile noi, cum ar fi cele legate de stereofonie, principii moderne de înregistrare modernă

a sunetului şi imaginii, echiparea receptoarelor de radio şi TV cu componente moderne, televiziune în culori, circuite

electronice moderne, diversificarea facilităţilor puse la dispoziţia utilizatorilor.

Pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate se propune a fi utilizate de către cadrele didactice, metode moderne

active alături de metodele clasice dintre care se insistă mult asupra conversaţiei euristice, instruirea prin problematizare,

efectuarea de lucrări practice în laborator.

Materialele didactice propuse a fi folosite la lecţii şi lucrări de laborator impun cadrelor didactice utilizarea cu

precădere a mijloacelor audio-video şi a unor documentaţii tehnice elaborate relativ recent.

Se propun o serie de criterii de evaluare care urmează ca în viitorul apropiat să fie susţinute de modele de teste

moderne. Programa şcolară cuprinde şi propuneri de lucrări practice ce se efectuează în laboratoare, ca un instrument util

de fixare a cunoştinţelor transmise.

Autorii consideră că programa prezentă reprezintă un cadru şi deci invită specialiştii cu experienţă în domeniu să

participe la îmbunătăţirea ei.

De asemenea, bibliografia propusă (anexă) este minimă şi se referă la manuale mai vechi sau de dată mai recentă, dar

care poate fi completată prin noi sugestii.

2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.

3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.

4. MODULUL I: “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV“.

4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:

COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: IVA1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi

realizate.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe:

13

I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.

II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.

II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice.

III A4 Selectează situaţiile care pot genera acccidentele în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de

întreţinere.

IV A3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării.

V A1 Interpretează reprezentările şi simbolurile standardizate.

V A4 Analizează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.

VII A4 Precizează parametri tehnici impuşi de documentaţia tehnică.

VIII A1 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.

IX A4 Selectează metodele de verificare a circuitelor realizate.

XI A3 Precizează caracteristicile materialelor folosite la întreţinerea maşinilor.

XII A5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare.

XIII A3 Precizează elementele de comandă şi reglaj ale maşinilor.

XIV A1 Interpretează instrucţiunile de operare a echipamentului.

XV A 1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii.

XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.

14

MODULUL I : “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV“.

4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie

Criterii de performanţă

Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Noţiuni de acustică şi electroacustică

1.1. Caracteristicile sunetelor

1.2. Traductoare electroacustice

1.3. Principiile de înregistrare şi redare

Instruire teoretică

prin lecţii mixte de

verificare-predare

- învăţare

Explicaţia

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să recunoască principalele caracteristici ale su-

netelor

Să identifice diferitele tipuri de traductoare

Să explice principiul înregistrării semnalelor

2. Semnale de audiofrecvenţă

2.1. Structura semnalelor

2.2. Distorsiunile semnalelor

2.3. Stereofonia



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Observaţia

Să distingă semnalele

Să definească distorsiunile semnalelor

Să explice principiul stereofoniei

3. Transmiterea sunetelor la distanţă

3.1. Lanţul de radiodifuziune

3.2. Unde electromagnetice

3.3. Schema bloc a receptorului de radio



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să recunoască componenţa unui lanţ de radio-

difuziune

Să identifice blocurile funcţionale ale unui ra-

dio-receptor

15

4. Circuite de audiofrecvenţă

4.1. Amplificatoare de semnal mic

4.2. Amplificatoare de semnal mare

4.3. Circuite de corecţie



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să clasifice amplificatoarele de AF

Să identifice circuitele de corecţie

1. 2. 5.

5. Circuite de radiofrecvenţă

5.1. Amplificatoare de RF

5.2. Schimbătoare de frecvenţă

5.3. Oscilatoare electronice



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Expunerea

problematizată

Să recunoască amplificatoarele de RF

Să clasifice schimbătoarele de frecvenţă

Să distingă oscilatoarele electronice

6. Circuite de demodulare

6.1. Demodulatoare pentru semnale modu-

late în amplitudine

6.2. Demodulatoare pentru semnale modu-

late în frecvenţă



verificare-predare

- învăţare

Conversaţia

dirijată

Expunerea

problematizată

Să clasifice demodulatoarele de semnale

modu-late

7. Circuite de reglaj automat

7.1. Reglajul automat al amplificării

7.2. Reglajul automat al frecvenţei



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Explicaţia

Să clasifice circuitele de reglaj automat

Să recunoască principiul de funcţionare

8. Principiul televiziunii

8.1. Exploatarea imaginii

8.2. Structura semnalului de TV - AN

8.3. Spectrul semnalului de TV - AN



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să explicce fenomenul de explorare

Să identifice structura semnalului de TV

16

9. Transmiterea la distanţă a semnalelor

de TV

9.1. Lanţul de televiziuni

9.2. Schema bloc a receptorului TV - AN



verificare-predare

- învăţare

Conversaţia

dirijată

Observaţia

Să identifice componentele lanţului de radiodi-

fuziune

Să identifice rateurile funcţionale ale recepto-

rului de TV

10. Dispozitive de sinteză TV

10.1. Tubul cinescop

10.2. Circuite asociate tubului cinescop


prin lecţii mixte

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să recunoască componentele din construcţia

unui tub cinescop

Să recunoască circuitele asociate tubului cines-

cop

1. 2. 5.

11. Circuite de deflexie TV

11.1. Bobine de deflexie

11.2. Amplificatoare de baleia

11.3. Oscilatoare de baleiaj



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să clasifice bobina de deflexie

Să identifice circuitele de deflexie

12. Circuite de impulsuri

12.1. Circuite elementare

12.2. Circuite complexe



verificare-predare

- învăţare

Explicaţia

Conversaţia

dirijată

Să clasifice circuitele de videofrecvenţă

Să recunoască componentele din circuite

13. Circuite de videofrecvenţă

13.1. Amplificatoare de VF

13.2. Demodulatoare de VF



verificare-predare

- învăţare

Conversaţia

dirijată


Să recunoască componentele din circuite

14. Circuite de FIF şi VIF

14.1. Circuite pentru FIF

14.2. Circuite pentru domeniul VIF



verificare-predare

- învăţare

Expunerea

Conversaţia

dirijată


Să recunoască componentele din selectoare

17

BIBLIOGRAFIE

1. Grigore Antonescu ş.a. “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual pentru

li-ceele industriale”, E.D.P. Bucureşti, 1993

2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” - vol. I, II, III, Ed. Tehnică Bucu-

reşti, 1986

3. D. Dascălu ş.a. “Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981

4. A. Vlădescu, V. Nicolescu “Radioreceptoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1970

5. L. Cipere, ş.a. “Lucrări practice de depanare a RR” E.D.P. Bucureşti, 1981

6. Mihai Silişteanu ş.a. “Lucrări practice de depanare a recepptoarelor de TV” E.D.P. Bucureşti, 1981

7. E. Damachi, L. Şerbu, E. Zaciu “Televiziune” E.D.P. Bucureşti, 1984

8. M. Băşoiu, M. Gavriliu, G.Planzer “Funcţionarea şi depanarea televizorului în culori” Ed. Tehnică Bucureşti,

1985

9. G. Raymond “Tehnica televiziunii în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1971

18

10. M. Silişteanu ş.a. “Receptoare de televiziune în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985

11. E. Statnic, M. Gănescu “Televizoare cu circuite integrate. Depanare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1981

12. M. Băşoiu, Cristina Costecu “Receptoare moderne TV color” Ed. Tehnică Bucureşti, 1993

13. M. Silişteanu “Circuite integrate pentru decodoare de culoare” Ed. ELCO Bucureşti, 1993

LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE

1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.

2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.

3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.

4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.

5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.

19





CURRICULUM


20


Modulul II : Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio

BUCUREŞTI

- 1998 -


coordonator


MODIFICATA -2001- pentru 3ani scoala profesionala de catre

Ing.prof. STELIAN PATRUTESCU-Gr. Sc.Ind.Electronica

Ing.prof. CARMEN MUSAT-Gr. Sc.Ind.Electronica

21

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:



1. INTRODUCERE

Programa analitică pentru modulul “Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio” are drept scop

for-marea şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor necesare pentru executarea activităţii practice cerute de exploatarea,

reglarea şi construcţia RR la şcoala profesională.

Tratarea temelor se face pe baza schemelor de RR cu tranzistoare şi C.I., care se află pe piaţă, aşa arătâmdu-se

diferenţele care apar în construcţia diferitelor tipuri şi îmbunătăţirile aduse, în vederea reducerii şi consumului de energie

electrică.

Cunoştinţele teoretice însuşite vor fi concretizate prin lucrări de laborator şi lucrări executate în atelierul şcoală.

Obiectivele urmărite de programa analitică pentru conţinuturile teoretice sunt:

să recunoască şi să denumească corect blocurile funcţionale dintr-un RR, fiind date desene, folii, scheme

electrice;

22

să precizeze şi să justifice locul pieselor componente ale etajelor din blocurile funcţionale ale RR;

să descrie cu cuvinte proprii modul de funcţionare;

să precizeze valorile mărimilor fizice care intervin şi unităţile lor de măsură;

să reconstituie schema electrică a unui etaj studiat;

să explice tipul aparatelor folosite şi modul lor de conectare în circuit;

să găsească interpretarea fizică a rezultatelor obţinute la o lucrare de laborator,

Pentru elaborarea programelor analitice de laborator şi instruire-practică s-au avut în vedere obiectivele:

să aleagă aparatele necesare din aparatele de laborator RR;

să execute corect conexiunile, utilizând conductoarele corespunzătoare;

să conecteze corect în montaj aparatele de măsură necesare;

să verifece corectitudinea conexiunilor după o schemă bloc dată;

să citească corect indicaţiile aparatelor de măsură cu precizia indicată de tipul acestora, să înscrie datele

obţinute în tabele şi să traseze diagrame,

să formuleze concluzii pe baza datelor experimentale, privind modul de funcţionare al RR;

să efectueze diferite manevre necesare în funcţionarea RR;

să execute reglarea anumitor etaje după instrucţiuni;

să precizeze regulile N.T.S.M. şi P.S.I., necesare pentru a fi respectate în construcţia şi reglarea RR.

Textul programei analitice este conceput în acord cu Programul PHARE-VET-RO de operaţionalizare a

conţinuturilor teoretice şi practice şi Legea Învăţământului. Este o programă-cadru, care poate fi completată de profesorii

ingineri cu ultime-le informaţii din domeniu.

În finalul lucrării, dăm o listă bibliografică, care însă nu este exaustivă şi socotim că este absolut necesar realizarea

unui compendiu aferent modulului, care să cuprindă şi foi de platformă pentru lucrările de laborator şi exemple de probe de

evaluare.

23



4. MODULUL II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio “.


COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: XII A2 Analizează etapele tehnologiei de asamblare.

Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere:


II A1 Enumeră sarcinile pentru fiecare loc de muncă.



III A2 Identifică gradul de periculozitate al maşinilor şi instalaţiilor sau gradul de toxicitate al materialelor.

IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate.

V A1 Interpretează reprezentările şi simbolizările standardizate.

V A2 Interpretează marcarea componentelor pentru identificarea lor.

VI A1 Precizează restricţiile impuse de procedeul de lipire manuală.

VII A2 Selecteză procedura de lipire.

VIII A1 Precizează aparatura de masură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.

VIII A2 Precizează unităţile de masură în sistemul internaţional.

IX A1 Interpretează reprezentarea şi simbolizarea în schemele de conexiuni.

IX A3 Precizează metodele de conectare a conductorilor electrici.

X A2 Interpretează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.

24

XI A2 Precizează cerinţele de calitate ale lucrărilor de întreţinere efectuate.

XI A4 Interpretează informaţia oferită de inscripţionarea maşinilor şi utilajelor.

XII A3 Interpretează documentaţia de asamblare.

XII A4 Interpretează marcajul componentelor şi circuitelor imprimate.

XIII A5 Precizează succesiunea operaţiilor de efectuat.

XIII A7 Selectează componenetele după caracteristicile tehnice.

XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electronice.

XIV A4 Interpretează documentaţia de asamblare pe maşini a circuitelor electronice.


XV A4 Precizeaza procedura de măsurare.

Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie :

I B1 Pregăteşte locul de muncă, în maniera de a asigura productivitatea maximă.

I B2 Realizează operaţiunile atribuite locului de muncă individual sau în grup.

II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative .

II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsurat din necesarul procesului de producţie.

III B2 Foloseşte echipamentele de siguranţă şi de protecţie la utilizarea aparatelor de măsură, instalaţii şi

echipamente.

III B3 Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător.

IV B1 Pregăteşte sculele şi dispozitivele pentru lucru.

IV B2 Alege sculele şi dispozitivele în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnologice.

IV B3 Utilizează sculele corespunzatoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică.

IV B5 Depozitează şi păstrează în siguranţă sculele şi dispozitivele.

V B1 Selectează componentele electronice şi poziţia lor pe circuit.

V B2 Execută preformarea în conformitate cu cerinţele tehnice.

V B3 Realizează plantarea componentelor respectând cerinţele documentaţiei.

V B4 Respectă secvenţele operaţiei în conformitate cu procedurile de lucru.

25

V B5 Pregăteşte componentele electronice pentru lipire.

VI B2 Poziţionează componentele conform instrucţiunilor tehnologice.

VI B3 Execută operaţia de lipire conform prevederilor tehnologice.

VI B6 Efectuează operaţia de curăţire post-lipire.

VII B3 Fixează parametri conform documentaţiei tehnologice.

VIII B1 Verifică dacă asamblarea respectă documentaţia tehnologică.

IX B1 Utilizează instrumentele de măsură pentru verificarea circuitelor.

IX B2 Măsoară şi debitează conductorii la dimensiunile din documentaţie.

IX B3 Dezizolează terminalele conductorilor la capete.

IX B4 Pozitionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie.

IX B5 Conectează conductorii conform metodei prevăzute.

X B1 Foloseşte echipamentul de asamblat în conformitate cu instrucţiunile tehnologice.

X B2 Utilizează elementele de asamblare conform desenelor de execuţie.

X B3 Realizează asamblarea respectând secvenţele operaţiilor.

XI B5 Înlocuieşte componenetele electrice şi mecanice deteriorate.

XII B2 Selectează circuitul de imprimate prevăzute în documentaţie.

XII B5 Introduce componentele SMD în dispozitive.

XIII B2 Acţionează elementele de comandă şi control ale maşinii.

XIII B5 Sesizează avariile ivite în funcţionarea maşinilor.

XIV B2 Pregăteşte utilajele conform manualelor de operare.

XIV B4 Alege componentele electronice după marcaj.

XIV B5 Preformează terminalele componentelor electronice.

Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe sociale:

I C1 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.

I C3 Se încadrează în ierarhia echipei, impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.

II C2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.

26

III C1 Respectă regulile de protecţie a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.

III C2 Informează superiorul şi membrii echipei despre apariţia unor avarii sau accidente.

III C4 Curăţă şi igienizează locul de muncă.

IV C1 Realizează comunicarea interactivă la locul de muncă.

VI C4 Asumă responsabilitatea operaţiei realizate.

VII C2 Formulează opinii critice legate de efectuarea unor operaţii.

VIII C3 Aplică normele de protecţie a muncii specifice locului de muncă.

IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate.

XI C1 Comunică neregulile constatate conform reglementărilor locului de muncă.

XIII C4 Raportează superiorilor stadiul lucrărilor efectuate.

XIV C2 Respectă întocmai documentaţia de execuţie.

XV C3 Este autoexigent la executarea operatiilor.

XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor in cadrul lucrării.

Modulul II : “ Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio”


27

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Radioreceptoare

1.1. Rolul şi clasificarea RR

1.2. Schema bloc a RR superheterodină

1.3. Performanţele generale ale RR

1.4. Tipuri constructive


prin activitate diri-

jată, organizată prin

desfăşurarea de lec-

ţii mixte

Expunerea

Conversaţia

euristică

Să recunoască diferitele tipuri de RR după

schema bloc şi schema electrică

Să interpreteze calitatea RR în funcţie de

caracteristicile schemice

Să identifice părţile componente ale RR

2. Blocul de electroalimentare

2.1. Rolul şi cerinţele impuse

2.2. Schema bloc

2.3. Redresorul

2.4. Construcţia blocului de alimentare





ţii mixte de verifi-

care- predare- învă-

ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observaţia

dirijată

Să comenteze rolul componentelor din blo-

cul de alimentare din schema electrică a unui

RR

Să identifice părţile componente ale blocu-

lui de alimentare

3. Blocul AAF

3.1. Rolul şi cerinţe impuse

3.2. AAF de putere

3.3. AAF de semnal

3.4. Reacţia negativă, rol, tipuri

3.5. Reglaje ale blocului AAF

3.6. Construcţia blocului AAF







ţare

Conversaţia

euristică

Explicaţia

Problematizarea

Să explice rolul fiecărei componente dintr-o

schemă electrică

Să explice modul de reglaj conform cu ins-

trucţiunile

Să identifice părţile componente ale blocului

AAF

1. 2. 5.

28

4. Etajul demodulator

4.1. Rolul, cerinţe impuse

4.2. Tipuri de dtectoare

4.3. Discriminarea - esenţă

4.4. Tipuri de discriminatoare

4.5. Construcţia etajelor demodulatoare







ţare

Expunerea

Conversaţia

Învăţare prin

descoperire

Să deosebească un demodulator MA de un

demodulator MF

Să explice rolul fiecărei componente din

schema electrică a demodulatorului

Să identifice componentele etajelor

5. Amplificatorul de frecvenţă intermedia-

ră

5.1. Rolul, cerinţele impuse

5.2. Neutrodinarea

5.3. AFI cu un singur circuit acordat

5.4. AFI cu FB

5.5. AFI combinate MA şi MF

5.6. Reglajele AFI

5.7. Construcţia AFI







ţare

Expunerea

Observaţia

dirijată

Conversaţia

Învăţare prin

descoperire

Să identifice diferite tipuri de AFI


schema electrică a AFI

Să explice modul de reglaj conform instruc-

ţiunilor

Să identifice componentele etajelor

6. Etaje de radiofrecvenţă

6.1. Rolul cerinţe impuse

6.2. ARF ; AFF

6.3. SF

6.4. OL

6.5. SFAO

6.6. Monoacordul







ţare

Observaţia

dirijată

Conversaţia

Învăţare prin

descoperire

Să identifice etajele RF pentru MA şi cele

pentru MF


schema electrică a unui etaj RF

Să identifice în schema electrică componen-

tele care realizează monoacordul

Să identifice în blocul RF componentele afe-

rente

29

1. 2. 5.

7. Reglajele RR

7.1. Reglajele manuale

7.2. Reglajele automate: RAA; CAF







ţare

Conversaţia

Problematizarea

Învăţare prin

descoperire

Să identifice într-o schemă electrică compo-

nentele din circuitele de reglaj ale RR

8. Sterreofonia

8.1. Principiile stereofoniei

8.2. Semnalul multiplex

8.3. RR stereofonic - schema bloc

8.4. Decodorul stereo - schemă bloc







ţare

Expunerea

Conversaţia

Învăţare prin

descoperire

Să recunoască un RR stereofonic după sche-

ma electrică

Să identifice etajele decodorului stereo

9 Echipamente radio pentru automobile

9.1 Particularităţi specifice generale

9.2 Antene şi circuite de intrare

specifice receptoarelor de audio pentru

automobile

9.3 RR şi radiocasetofoane pentru

automobile

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea

de lec-ţii mixte de

verifi-care-

predare- învă-ţare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

informaţiilor

Să identifice particularităţile

echipamentelor radio pentru automobile

Să descrie principalele tipuri de antene şi

circuite de intrare specifice receptoarelor de

radio pentru automobile

Să enunţe modalităţile de deparazitare a

radioreceptoarelor pentru automobile

30

10 Radiotelefoane

10.1Noţiuni introductive

10.2Componente speciale utilizate la

radiotelefoane

10.3Unitatea emisie - recepţie

10.4Unitatea de comandă

10.5Alimentarea radiotelefoanelor

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

informaţiilor

Observaţia

Să identifice componentele specifice

utilizate în radiotelefoane

Să enumere elementele componente şi

funcţionarea radiotelefoanelor

Să sesizeze problemele specifice de radiaţie

a telefonului

11 Sisteme complexe de radiorecepţie şi

reproducere a sunetului

11.1Probleme specifice combinelor

11.2Actualităţi şi tendinţe în tehnica

combinelor:

Sisteme moderne de construcţie a

combinelor

Combine auto

Microcombine

Accesorii pentru combine

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

informaţiilor

Observaţia

Să identificarea sisteme moderne de

construcţie a combinelor

Să specifice tendinţele moderne în tehnica

combinelor

Să identifice accesorii pentru combine

31

MODULUL II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio“- laborator tehnologic.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Performanţele generale ale RR

1.1. Sensibilitatea

1.2. Selectivitatea

1.3. Fidelitatea

1.4. Consumul de la reţea

Instruire practică

prin lucrări practice

pe grupe

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Să selecteze aparatele necesare

Să realizeze montajul pentru măsurarea res-

pectivei performanţe

Să urmeze etapele necesare pentru determi-

narea performanţelor

Să interpreteze rezultatele

2. Blocul de electroalimentare

2.1. Să măsoare tensiunile de c.c. şi c.a.

2.2. Să măsoare consumul

2.3. Să vizualizeze formele de undă

Instruire practică


pe grupe

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Să localizeze acest bloc în RR

Să identifice piesele componente pe cablaj

Să conecteze aparatele de măsurat


3. Blocul AAF

3.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor

din schema electrică

3.2. Să ridice caracteristica A(f) a AAF

3.3. Să calculeze B 3 dB

3.4. Să stabilească efectul RN

3.5. Să determine S la 1KHz

3.6. Să efectueze reglajele: curentul de

mers în gol şi tensiunea mediană

Instruire practică


pe grupe

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul





32

1. 2. 5.

4. Demodulatorul

4.1. Să măsoare tensiunile de c.c. şi c.a.


4.3. Să vizualizeze curba “S”

Instruire practică


pe grupe

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul





5. AFF



5.2. Să vizualizeze caracteristica A(f)

5.3. Să calculeze AU

5.4. Să realizeze reglajul AFI

Instruire practică


pe grupe

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul





6. ARF




6.3. Să calculeze AU


Instruire practică


pe grupe

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul





33

MODULUL II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio“ - instruire practică.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Construcţia subansamblelor radio

1.1. Realizarea cablajelor imprimate

1.2. Identificarea şi verificarea componen-

telor electronice

1.3. Preformarea terminalelor

1.4. Plantarea componentelor electronice

1.5. Lipirea

1.6. Tunderea terminalelor

1.7. Verificarea şi reglarea subansamblelor

Instruire practică

pe grupe şi indivi-

dual

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Observarea

dirijată

Să recunoască componentele electrice şi e-

lectronice,marcate în clar şi în codul culorilor

Să verifice componentele electronice prin

mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte

RLC

Să realizeze cablajul imprimat

Să execute corespunzător lipirea componen-

telor electronice

Să efectueze reglajele etajelor conform ins-

trucţiunilor

2. Asamblarea radio

2.1. Poziţionarea subansamblelor

2.2. Conectarea subansamblelor

2.3. Punerea în funcţiune

2.4. Reglajele radio

2.5. Verificarea finală

Instruire practică


dual

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Observarea

dirijată



RLC


trucţiunilor

34

BIBLIOGRAFIE

1. Grigore Antonescu ş.a. “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual

pentru liceele industriale” E.D.P. Bucureşti, 1993

2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” vol. I, II, III Ed. Tehnică

Bucureşti, 1986

3. D. Dascălu ş.a. “Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981

4. A. Vlădescu, V. Nicolescu “Radioreceptoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1970

5. Ioan Papiniu ş. a. “lucrări practice de depanare a radioreceptoarelor” - Ed. Didactică şi pedagogică

Bucureşti, 1985

6. Andrei Vladescu, Viniciu Nicolae “Radioreceptoare” - Ed. Tehnică Bucureşti, 1970

7. V. Teodorescu ş. a. “Echipamente pentru radio şi televiziune” - Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1978

8. I. Metecan “Radiotelefoane. Funcţionare şi exploatare” - Ed. Tehnică Bucureşti, 1979

9. N. Drăgulănescu, M. Ciucă “Echipamentul electric al automobilului” - Ed. Tehnică Bucureşti, 1970

35







36





CURRICULUM



Modulul III : Bazele măsurării în radio şi TV

37

BUCUREŞTI

- 1998 -


coordonator

MARIANA ROBE, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica




38

1. INTRODUCERE

Conţinutul tematic pentru modulul III “Bazele măsurării în radio şi TV” a fost elaborată avându-se în vedere că

măsurătorile electronice sunt indispensabile în activitatea de producere a receptoarelor radio - TV cât şi în activitatea de

reglaj şi depanare a acestora.

Ţinând seama de dinamica rapidă a tehnologiilor electronice pe de o parte şi pe de altă parte de specificul meseriei de

electronist montator şi depanator de aparatură radio - TV, în curriculum s-a urmărit introducerea unor aspecte legate de

tehnica măsurărilor în domeniul aparaturii radio - TV, evitându-se concretizări legate de detaliile de circuit ale blocurilor

funcţionale ale aparatelor de măsură. Din acest motiv se insistă mai mult asupra prezentării funcţionării de ansamblu a

aparatelor de măsură, a performanţelor uzuale, a utilizării unor metode adecvate de măsurare şi a folosirii corecte a

aparatelor de măsurare în radio - TV.

Am considerat ca metodă eficientă în procesul de instruire susţinerea explicaţiilor care vizează utilizarea aparatului

de măsură descris, cu o demonstraţie practică într-un montaj de lucru concret al aparatului care să poată fi urmărit printr-un

circuit de televiziune închis.

Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral. Inginerul profesor are latitudinea de a decide asupra numărului de

ore alocat pentru fiecare temă în funcţie de dificultatea acesteia, de complexitatea materialului didactic utilizat în susţinerea

demersului pedagogic şi după ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevii instruiţi.

Instruirea teoretică se efectuează într-un număr de 34 de ore prevăzute în planul de învăţământ.

Instruirea poate fi efectuată de ingineri profesori cu specialitatea: automatică, electronică.

39


3. ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.

4. MODULUL III: ”Bazele măsurării în radio şi TV“.


UNITATEA DE COMPETENŢĂ: XV B1 Utilizarea AMC pentru măsurători şi reglaje.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere:

VIII A2 Precizează unităţile de măsură în Sistemul Internaţional.

XV A1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii.

XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor de măsurat.

XV A3 Selectează aparatele de măsură corespunzătoare parametrilor de măsurat.

XV A4 Preiczează procedura de măsurare.

XV A5 Explică modul de citire a instrumentelor.

XV A6 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.

XI A1 Interpretează prevederile manualelor de întreţinere şi service ale echipamentelor.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie:

I B1 Utilizează corect limbajul tehnic de specialitate pentru clarificarea eventualelor neînţelegeri ale sarcinilor de

servi-ciu.

40

XI B3 Realizează programul de mentenanţă în conformitate cu graficul de lucru.

XV B1 Verifică sau execută calibrarea aparatului de măsură utilizat pentru efectuarea măsurătorilor din lucrare.

XV B2 Reglează aparatura pentru efectuarea măsurătorilor.

XV B3 Foloseşte procedura de măsurare adecvată operaţiei.

XV B4 Execută măsurători de parametrii electrici necesare pentru lucrările de efectuat.

XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile dacă este cazul.

XV B6 Efectuează transformările şi calculele necesare.

XV B7 Interpretează rezultatele obţinute şi verifică măsurătorile sau calculele efectuate.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe sociale:

XV C3 Este autoexigent la executarea operaţiilor.

II C1 Decide ordinea de efectuare a lucrărilor.

II C3 Asigură măsurile specifice de protecţie a muncii.

VI C2 Respectă regulile de protecţie a muncii specifice locului de muncă.

41

MODULUL III: ”Bazele măsurării în radio şi TV“


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

42

1. 1.1. Unităţi de măsură ale mărimilor elec-

trice fundamentale

1.2. Multiplii şi submultiplii în Sistemul

In-ternaţional

Lecţii de instruire

teoretică

Activitate dirijată

frontal

Participarea ele-

vilor - individuală

Expunere

Enumeră unităţile de măsură fundamentale,

mul-tiplii şi submultiplii acestora pentru mărimi

electrice

2. Măsurări electrice în radio şi TV

2.1. Generalităţi - definirea procesului de

măsurare, clasificarea mărimilor de mă-

surat, clasificarea aparatelor de măsură

2.2. Definirea proprietăţilor metrologice

ale aparatelor de măsurat

2.3. Definirea şi clasificarea erorilor


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Defineşte procesul de măsurare

Foloseşte aparatul de măsură corespunzător mă-

rimii de măsurat

Defineşte eroarea de măsurare

Enumeră trei proprietăţi metrologice ale apara-

telor de măsură

3. Instrumentul de măsură universal

3.1. Principiul de funcţionare şi părţile

constructive ale instrumentului de mă-

sură universal


teoretică


frontal

Expunere

Explicaţie

Recunoaşte instrumentul de măsură într-un

aparat de măsură

Enumeră părţile constructive ale instrumentului

de măsură

1. 2. 5.

43

3.2. Domeniul de valori al curenţilor şi ten-

siunilor cu care se lucrează în radio -

TV

3.3. Conectarea instrumentului de măsură

universal pentru măsurarea curenţilor,

extinderea domeniului de măsurare la

ampermetre

3.4. Conectarea instrumentului de măsură

universal pentru măsurarea tensiunilor

extinderea domeniului de măsurare la

voltmetre

3.5. Schema electrică de principiu a ohm-

metrului - măsurarea rezistenţei

electrice prin metode directe

3.6. Măsurarea rezistenţei electrice prin

metoda ampermetru - voltmetru şi prin

metoda de punte

Participarea ele-


Indică domeniul de valori ale curentului şi ten-

siunilor din radio şi TV cu o aproximaţie de 10%

Conectează corect instrumentul universal pentru

mărimea de măsurat (curent, tensiune)

Utilizează corect ohmmetrul pentru măsurarea

rezistenţei electrice

Foloseşte metoda de punte pentru măsurarea re-

zistenţei electrice

4. Multimetrul numeric

4.1. Principiul de funcţionare şi schema

bloc a multimetrului numeric

4.2. Utilizarea multimetrului numeric pen-

tru măsurarea curenţilor, tensiunilor, re-

zistenţelor


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Observaţie

Conectează multimetrul numeric într-un circuit

corespunzător mărimii electrice de măsurat

5. Multimetrul numeric

5.1. Punţi pentru măsurarea capacităţilor

5.2. Punţi pentru măsurarea inductaţelor

schemă electrică de principiu, mod de

funcţionare


teoretică

Expunere

Explicaţie

Enunţă principiul de funcţionare a punţii

Explică modul de funcţionare a unei punţi pen-

tru măsurarea capacităţii şi a unei punţi pentru mă-

surarea inductanţei din şase punţi de măsură exis-

tente

44

1. 2. 5. 5.3. Măsurarea factorului de calitate cu Q -

metrul

schema electrică de principiu

principiul de funcţionare a Q -

metru-lui

5.4. Caracteristicile tehnice ale punţii RLC

tip E 0704


frontal

Participarea ele-


Descoperire

dirijată

Demonstraţie

didactică

Explică modul de funcţionare a Q - metrului

Defineşte factorul de calitate al bobinei

Recunoaşte o punte de măsură din mai multe

aparate prezentate pe masă

6. Wattmetrul de ieşire

6.1. Schema bloc şi principiul de funcţio-

nare

6.2. Utilizarea wattmetrului de ieşire


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Observaţie

Explică rolul wattmetrului de ieşire

Recunoaşte wattmetrul de ieşire din mai multe

aparate prezentate

7. Osciloscopul catodic

7.1. Principiul formării imaginii pe ecran

7.2. Schema bloc a osciloscopului, rolul

blocurilor funcţionale

7.3. Alcătuirea şi funcţionarea tubului cato-

dic

7.4. Caracteristicile tehnice ale oscilosco-

pului

7.5. Utilizarea osciloscopului pentru măsu-

rarea amplitudinii semnalelor, alternati-

ve, a frecvenţei, a perioadei şi a defaza-

jului


teoretică


frontal

Participarea ele-


Observaţie

Descoperire

dirijată

Expunere

Explicaţie

Conversaţie

dirijată

Explică principiul formării imaginii pe ecranul

osciloscopului

Explică rolul blocurilor funcţionale ale oscilos-

copului

Enumeră părţile constructive ale tubului catodic

Defineşte corect rezoluţia osciloscopului

Enumeră trei caracteristici tehnice ale oscilos-

copului

Foloseşte osciloscopul pentru măsurări ale para-

metrilor semnalelor alternative

45

1. 2. 5.

Vobuloscopul

8.1. Definirea procesului de vobulare, do-

meniile de frecvenţă specifice aparaturii

radio-TV în care lucrează vobuloscopul

8.2. Schema bloc şi principiul de

funcţiona-re a vobuloscopului

(funcţionarea vobu-latorului, a

osciloscopului şi a generato-rului de

marcare


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Demonstraţie

didactică

Defineşte procesul de vobulare

Redă domeniul frecvenţelor semnalelor

specifice domeniului radio - TV

Enumeră cele trei blocuri funcţionale ale vobu-

loscopului

Enunţă principiul de funcţionare a vobulosco-

pului

9. Generatoare de semnal utilizate

9.1. Generatorul de semnal de joasă frec-

venţă E0501 - schemă bloc, caracteris-

tici tehnice, utilizări în domeniul măsu-

rătorilor specifice radio - TV

9.2. Generatorul de semnal E0503 -

schema bloc, caracteristici tehnice,

utilizări în domeniul măsurătorilor radio

- TV

9.3. Generatorul de semnal modulat în am-

plitudine - schema bloc, caracteristici

tehnice, utilizări în domenicul măsură-

torilor radio - TV

9.4. Generatorul de semnal modulat în

amplitudine - schema bloc, caracteris-

tici tehnice, utilizări în domeniul mă-

surătorilor radio - TV

9.5. Generatorul de miră alb-negru - sche-

ma bloc, tipuri de semnale generate,

întreruperea lor


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

didactică

Explică rolul generatorului de semnal

Enumeră trei tipuri de generatoare de semnal

din cinci utilizate în măsurători radio - TV

Recunoaşte trei generatoare de semnal din mai

multe aparate prezentate

Enunţă corect rolul generatorului de semnal

modulat în frecvenţă

Recunoaşte un generator de semnal modulat

MF

Enunţă rolul generatorului de semnal modulat

în amplitudine

Recunoaşte un generator de semnal modulat

MA

Recunoaşte un generator de miră

Enumeră şase tipuri de semnale din zece pe care

le generează un generator demiră

46

1. 2. 5. 9.6. Generatorul de miră color - schema

bloc, tipuri de semnale generate, întreru-

perea lor

Interpretează cinci din zece semnale generate de

generatoarele de miră şi vizualizate pe ecranul

televizorului

10. Frecvenţmetrul numeric

10.1. Schema bloc, principiul de funcţiona-

re

10.2. Caracteristicile tehnice şi modul de

utilizare a frecvenţmetrului tip E0204


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

didactică

Recunoaşte un frecvenţmetru numeric din mai

multe aparate prezentate

Enunţă corect principiul de funcţionare a frec-

venţmetrului

Enumeră două caracteristici tehnice ale frec-

venţmetrului

11. Tranzistormetrul

11.1. Schema bloc şi caracteristicile

tehnice ale tranzistormetrului

11.2. Utilizarea tranzistormetrului


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

didactică

Recunoaşte un tranzistormetru din mai multe a-

parate prezentate

Enunţă corect rolul tranzistormetrului

12. Distorsiometrul

12.1. Definiţia distorsiunii şi a gradului de

distorsiune

12.2. Schema bloc şi principiul de funcţio-

nare a distorsiometrului

12.3. Caracteristicile tehnice ale distorsio-

metrului


teoretică


frontal

Participarea ele-


Expunere

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

didactică

Defineşte corect distorsiunea

Defineşte corect gradul de distorsiune

Enunţă principiul de funcţionare a distorsiome-

trului

Recunoaşte un distorsiometru din mai multe a-

parate prezentate

47

1. INTRODUCERE

Programa pentru modulul III “Bazele măsurării în radio şi TV”- laborator cuprinde efectuarea unor lucrări de

laborator care au ca obiect punerea în funcţiune a unor aparate specifice domeniului de reglare şi verificare a funcţionării

receptoarelor radio şi TV. Acestea nu fac obiectul studiului sau al efectuării lucrărilor de laborator la alte discipline.

Dată fiind complexitatea constructivă a acestor aparate: vobuloscop, generatoare de semnal şi distorsiometru, am

con-siderat necesară prevederea unui număr de lucrări care să aibă ca finalitate pentru elevi dobândirea manualităţii pentru

punerea în funcţiune a acestor aparate şi conectarea corectă a lor în montajele de măsurare şi reglare a parametrilor recep-

toarelor radio şi TV.

De asemenea elevii vor dobândi şi capacitatea de a pune în funcţiune orice tip de aparat folosindu-se de cartea

tehnică sau manualul de utilizare al acestuia.

Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral.

Instruirea poate fi făcută de ingineri profesori cu specializarea în domeniile electronică şi automatică.

Numărul de ore afectat instruirii practice în laborator este de 84 anual.

48

MODULUL III : “Bazele măsurării în Radio-TV” - laborator tehnologic.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. 1.1. Prezentarea aparaturii din laboratorul

radio şi TV

1.2. Prezentarea normelor de tehnica secu-

rităţii muncii specifice în laboratorul ra-

dio şi TV


frontal

Participare pe

grupe de căte doi

elevi

Lecţie de instruire

practică în labora-

tor

Expunere

Conversaţie

Enumeră normele de tehnica securităţii muncii

specifice în laboratorul de radio şi TV

49

2. Punerea în funcţiune a vobuloscopului

2.1. Executarea operaţiilor de pregătire

pentru stabilirea unui domeniu de frec-

venţă cu frecvenţa centrală de 35 MHz

2.2. Executarea operaţiilor de calibrare a

osciloscopului încorporat

2.3. Vizualizarea caracteristicii

amplitudine - frecvenţă a unui

amplificator


frontal

Participare pe

grupe de căte doi

elevi



tor

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

practică

Exerciţiul

practic

Recunoaşte vobuloscopul din mai multe apara-

te prezentate

Recunoaşte sonda de injecţie

Recunoaşte sonda de detecţie

Enunţă semnificaţia butoanelor şi a bornelor

de pe panoul frontal al vobuloscopului

Enunţă corect semnificaţia operaţiei de calibra-

re

Execută operaţiile de calibrare a vobuloscopu-

lui folosindu-se de manualul de utilizare

1. 2. 5.

3. Executarea operaţiunilor de punere în

funcţiune a vobuloscopului pentru re-

glajul unui amplificator de antenă

3.1. Executarea operaţiilor de pregătire

3.2. Vizualizarea curbei de selectivitate a

amplificatorului de antenă


frontal

Participare pe

grupe de căte doi

elevi



tor

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

practică

Exerciţiul

practic

Execută operaţia de pregătire a vobuloscopului

pentru reglajul unui amplificator de antenă

folosin-du-se de manualul de utilizare a

vobuloscopului

4. Utilizarea generatoarelor de miră

4.1. Punerea în funcţiune şi utilizarea gene-

ratorului de miră alb-negru în

depanarea receptoarelor TV alb-negru


ratorului de miră color în depanarea re-

ceptoarelor TV color


frontal

Participare pe

grupe de căte doi

elevi



tor

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

practică

Exerciţiul

practic

Recunoaşte generatoarele de miră din mai mul-

te aparate prezentate

Identifică rolul comutatoarelor de pe panoul

frontal al generatoarelor de miră

Conectează generatoarele de miră în montajele

de verificare a receptoarelor TV

50

5. 5.1. Punerea în funcţiune şi utilizarea gene-

ratorului de semnal modulat în amplitu-

dine tip E0503


ratorului de semnal modulat în frecvenţă

tip E0503


frontal



tor pe grupe de căte

doi elevi

Explicaţie

Observaţie

Demonstraţie

practică

Exerciţiul

practic

Recunoaşte generatorul de semnal tip E0503

Identifică rolul butoanelor şi al butoanelor din

panoul frontal

Foloseşte comutatorul de trecere de la semnal

MA la semnal MF

Conectează generatorul tip E0503 în montajul

de executare a măsurătorilor

6. Utilizarea distorsiometrului pentru mă-

surarea distorsiunilor de neliniaritate a

unui amplificator



tor pe grupe de căte

doi elevi

Observaţie

Demonstraţie

practică

Exerciţiu

Recunoaşte distorsiometrele din mai multe

apa-rate prezentate şi identifică rolul butoanelor

Efectuează şi citeşte rezultatul măsurătorilor

cu distorsiometrul

BIBLIOGRAFIE


liceele industriale” E.D.P. Bucureşti, 1993

2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” vol. I, II, III Ed. Tehnică

Bucureşti, 1986

3. D. Dascălu ş.a. “ Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981

4. A. Vlădescu, V. Nicolescu “ Radioreceptoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1970

5. L. Cipere, ş.a. “ Lucrări practice de depanare a RR” E.D.P. Bucureşti, 1981

51






5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de mncă”.

52





CURRICULUM


53


Modulul IV : Echipamente pentru recepţia programelor de TV

BUCUREŞTI

- 1998 -


coordonator


Modificata pentru 3 ani scoala profesionala:

Ing.PATRUTESCU STELIAN-Gr. Sc. Ind. Electronica

Ing.MUSAT CARMEN - Gr. Sc. Ind. Electronica


54



INTRODUCERE

Prezenta programă analitică se adresează elevilor anului III şcoală profesională, fiind cursul de specialitate cu un

număr suficient de ore pentru înţelegerea noţiunilor de funcţionare, construcţie şi reglaj a echipamentelor radio ş i TV - alb-

negru. Acest curs este coroborat cu “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV” şi “Bazele măsurării în

radio şi TV”.

Am repartizat studiul TV - alb-negru în anul III, iar cel al TV - color în anul IV. La laboratorul aferent am prevăzut

un număr corespunzător de lucrări pentru studiul integral al etajelor componente din punct de vedere al verificării în c.c. şi

c.a., precum şi cel al reglajului necesar.

La atelier, am propus construcţia pe module, respectand etapele din fluxul tehnologic de realizare a diferitelor

variante constructive de TV - alb-negru.

În acest fel, se dezvoltă gândirea logică a elevilor, care trebuie să fie familiarizaţi cu citirea schemei electrice şi

geografia montajului diferitelor TV existente în prezent în ţară.

55

Considerăm ca fiind foarte utilă, instruirea programată pe calculator, care să permită simulari de construcţie măsurări

şi reglaje ale diferitelor blocuri funcţionale din TV.

Numărul de ore afectat pentru fiecare temă este la latitudinea cadrului didactic.



4.MODULUL IV : “Echipamente pentru recepţia programelor de TV“.



Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe:





III A2 Identifică gradul de periculozitate al maşinilor şi instalaţiilor sau gradul de toxicitate al materialelor.


V A1 Interpretează reprezentările şi simbolizările standardizate.

V A2 Interpretează marcarea componentelor pentru identificarea lor.

56

VI A1 Precizează restricţiile impuse de procedeul de lipire manuală.

VII A2 Selecteză procedura de lipire.

VIII A1 Precizează aparatura de masură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.

VIII A2 Precizează unităţile de masură în sistemul internaţional.


IX A3 Precizează metodele de conectare a conductorilor electrici.



XI A4 Interpretează informaţia oferită de inscripţionarea maşinilor şi utilajelor.




XIII A7 Selectează componenetele după caracteristicile tehnice.




XV A4 Precizează procedura de măsurare.

Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie:

I B1 Informează membrii echipei despre realizarea operaţiunilor ce revin locului propriu de muncă.


II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative.

II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsurat din necesarul procesului de producţie.


echipamente.

III B3 Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător.



57

IV B3 Utilizeaza sculele corespunzatoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică.



V B2 Execută preformarea în conformitate cu cerinţele tehnice.




VI B2 Poziţionează componentele conform instrucţiunilor tehnologice.

VI B3 Execută operaţia de lipire conform prevederilor tehnologice.


VII B3 Fixează parametrii conform documentaţiei tehnologice.




IX B3 Dezizolează terminalele conductorilor la capete.

IX B4 Pozitionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie.






XI B5 Înlocuieşte componenetele electrice şi mecanice deteriorate.

XII B2 Selectează circuitul de imprimate prevăzute în documentaţie.

XII B 5 Introduce componentele SMD în dispozitive.

XIII B2 Acţionează elementele de comandă şi control ale maşinii.



58

XIV B2 Pregăteşte utilajele conform manualelor de operare.



XIV B8 Localizează deficienţele de plantare şi le dă spre remediere.


XV B3 Foloşeste procedura de măsurare adecvată operaţiei.

XV B4 Execută măsurători de parametri electrici,necesare pentru lucrările efectuate.

XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile, dacă este cazul.



Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe sociale:


I C3 Se încadrează în ierarhia echipei, impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.


III C1 Respectă regulile de protecţie a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.






VIII C3 Aplică normele de protecţie a muncii specifice locului de muncă.

X C1 Utilizează echipamentul de asamblat în condiţii de securitate a muncii.


XI C1 Comunică neregulile constante conform reglementărilor locului de muncă.

XIII C4 Raportează superiorilor stadiul lucrărilor efectuate.



59

XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în cadrul lucrării.

Modulul IV : “Echipamente electronice pentru recepţia programelor TV”


60

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Semnalul de televiziune alb-negru

1.1. Noţiuni de fotometrie

1.2. Particularităţii vederii: acuitatea şi

iner-ţia ochiului

1.3. Caracteristicile şi parametrii imaginii

TV-AN

1.4. Tipuri de explorare

1.5. Componentele SVC

1.6. Spectrul semnalului TV-AN

1.7. Parametrii caracteristici ai semnalelor

TV-AN







ţare

Expunerea

Conversaţia

euristică

Să utilizeze corect termenii de: strălucire şi

contrast, precum şi valorile necesare în TV

Să deseneze corect cele două câmpuri: impar

şi par

Să identifice pe formele de undă corespunză-

toare explorării H şi V componentele SVC, cu

precizarea duratelor lor şi a nivelelor

Să explice semnalele MA-RBL şi MF; ecartul

între frecvenţa intermediară, imagine şi sunet şi

lărgimea de bandă alocată canalului TV

2. Receptorul TV-AN

2.1. Rolul şi clasificarea RTV

2.2. Schema bloc a RTV cu cale comună IS

2.3. Performanţele generale ale RTV

2.4. Tipuri constructive RTV

2.5. NTSM şi PSI specifice







ţare

Expunerea

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Să localizeze blocurile funcţionale pe

schema electrică după schema bloc

1. 2. 5.

61

3. Blocul de electro-alimentare

3.1. Particularităţile blocului de electroali-

mentare în RTV

3.2. Scheme de principiu ale blocului de a-

limentare pentru RTV cu tranzistori şi

CI

3.3. Construcţia blocului de electroalimen-

tare







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să comenteze rolul componentelor blocului

de alimentare din schema electrică a unui RTV

4. Calea de sunet


4.2. Modulul FI sunet

4.3. Blocul AAF

4.4. Construcţia blocului







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


schemă electrică

Să efectueze reglajul conform cu

instrucţiunile

5. Tubul cinescop şi circuitele auxiliare

5.1. Aspecte constructive

5.2. Modulaţia T.K

5.3. Circuite auxiliare

5.4. Construcţia T.K şi a circuitelor

auxilia-re







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să identifice părţile componente ale unui T.K

Să comenteze rolul componentelor din sche-

ma electrică

6. Etajele de videofrecvenţă

6.1. Modulul VF - distorsiuni, corecţii

6.2. Detectorul de videofrecvenţă

6.3. Construcţia blocului de VF


organizată prin des-

făşurarea de lecţii

mixte

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare


schemă electrică

Să efectueze reglejul conform cu

instrucţiunile

62

7. Blocul AFI - cale comună


7.2. Clasificarea AFI

7.3. AFI cu CI

7.4. Construcţia blocului AFI - cale comu-

nă







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


schemă electrică

Să efectueze reglejul conform cu

instrucţiunile

8. Selectorul de canale


8.2. Selectoare FIF UIF

8.3. Construcţia blocului selector de canale







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să deosebească un selector FIF de unul UIF


schemă electrică

Să efectueze reglajul conform cu

instrucţiunile

9. Reglajul automat al amplificării

9.1. Schema RAA

9.2. Aspecte constructive





ţii mixte

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


sche-ma electrică

10. Sincroseparatorul


10.2. Etaje de separare după amplitudine

10.3. Etaje de separare după durată







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


sche-ma electrică

63

1. 2. 5.

11. Generatorul de baleiaj pe orizontală


11.2. Principiul de funcţionare a BH

11.3. Oscilatoare pentru baleiajul H

11.4. Comparatorul de fază şi frecvenţă

11.5. Amplificatorul final de baleiaj H

11.6. Surse de tensiune obţinute de la bale-

iajul H

11.7. Modulul sincro-procesor cu compo-

nente discrete şi cu CI







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să identifice în schema electrică a RTV:

OBH, CPF, tranzistorul de reactanţă, amplifica-

torul final de baleiaj H, RFIT


sche-ma electrică

12. Generatorul de baleiaj pe verticală


12.2. Osciloscopul de baleiaj pe verticală

12.3. Amplificatorul BV

12.4. Modulul debaleiaj pe verticală CI







ţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


sche-ma electrică

64

Modulul IV : “Echipamente electronice pentru recepţia programelor TV” –semestrul II


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de activitate Metode

1. 2. 5.

1. Semnalul de televiziune color

1.1. Noţiuni de colorimetrie

1.2. Principiul TVC

1.3. Semnalele primare în TVC

1.4. Compatibilitatea sistemelor TVC şi

TVAN

1.5. Semnalele TVC

1.6. Procedee de codare în TVC

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să scrie expresiile semnalelor de

luminanţă şi crominanţă

Să identifice pe formele de undă

componen-tele SVCC cu precizarea

duratelor lor şi a nive-lelor

2. Sisteme de televiziune în culori

2.1. Sistemul NTSC

2.2. Sistemul PAL

2.3. Sistemul SECAM

2.4. Schema bloc a RTVC

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să comenteze schemele bloc ale

decodoarelor respective

Să deseneze schema bloc a RTV color

65

1. 2. 5.

3. Blocul de alimentare al RTV color

3.1. Alimentarea în comutaţie cu

frecvenţă variabilă

3.2. Alimentarea în comutaţie cu

frecvenţă fixă

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să explice rolul fiecărei componente dintr-

o schemă electrică

Să identifice elementele din blocul de

alimentare în schema RTVC

4. Modulul de programare şi comutare a

canalelor

4.1. Microprecesorul pentru comanda

selectorului de canale

4.2. Circuitul integrat pentru memoria

ne-volatilă

4.3. Dispozitivul de telecomandă în

infra-roşu

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată



Să identifice microprocesorul pentru

comanda selectorului de canale în schema

RTVC



Să identifice dispozitivul de telecomandă

în infra-roşu în schema RTVC

66

5. Blocul de cale comună pentru imagine şi

sunet şi microprocesorul

5.1. Schema bloc

5.2. Descrierea funcţionării etajelor pe

schema electrică

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată



Să identifice etajele din blocul de cale

comună pentru imagine şi sunet în schema

RTVC

1. 2. 5.

6. Circuitul de control automat al frecven-ţei

(CAF)

6.1. Descrierea schemei electrice a CAF

în TVC

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată



67

7.

8.

Calea de sunet

7.1. Convertorul de sunet OIRT - CCIR

7.2. Comutatorul audio

7.3. Amplificatorul de audiofrecvenţă

Comutatorul video

8.1. Schema bloc

8.2. Descrierea funcţionării pe schema

electrică

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată



Să identifice amplificatorul de

audiofrecvenţă în schema RTVC



Să identifice comutatorul pentru video în

schema RTVC

9. Decodorul de culoare

9.1. Schema bloc

9.2. Descrierea funcţionării decodorului

9.3. Reglarea decodorului de culoare

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


evalua-re-

predare-învăţare

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată



Să identifice decodorului de culoareîn

schema RTVC

1. 2. 5.

68

10. Amplificatorul de luminanţă

10.1. Schema bloc

10.2. Descrierea funcţionării

amplificatoru-lui de luminanţă

10.3. Reglarea amplificatorului de

luminanţă

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să identifice amplificatorul de luminanţă

în schema electrică a RTVC

Să explice rolul fiecărei componente

11. Matricea RGB

11.1. Schema bloc

11.2. Descrierea funcţionării matricii

RGB

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea

de lec-ţii mixte

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să identifice matricea RGB în schema

electri-că a RTVC


12. Etajele finale RGB

12.1. Schema bloc

12.2. Descrierea funcţionării etajelor

finale RGB

12.3. Reglarea etajelor finale RGB

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să identifice etajele finale RGB în schema

electrică a RTVC


1 2. 5.

69

13. Etajul de baleiaj linii şi modulatorul cu

diode

14.1. Schema bloc

14.2. Descrierea schemei electrice

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


schema electrică a RTVC

Să identifice etajul de baleiaj linii şi

modulatorul cu diode în schema RTVC

14. Amplificatorul EST - VEST

15.1. Rolul, cerinţe impuse

15.2. Descrierea schemei electrice

15.3. Reglarea amplificatorului EV

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea

de lec-ţii mixte

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată


schema electrică a RTVC

Să identifice amplificatorul EST - VEST

în schema RTVC

15. Etajul de foarte înaltă tensiune (FIT)

16.1. Particularităţi în RTV color

16.2. Schema electrică

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea

de lec-ţii mixte

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să comenteze rolul fiecărei componente

din schema electrică a RTVC

Să identifice etajul de foarte înaltă

tensiune (FIT) în schema RTVC

16. Circuitul de reglaj automat al dimen -

siunii (RAD) şi reglajul automat al cu -

rentului de fascicul (RACF)



Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea

de lec-ţii mixte

Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să comenteze rolul fiecărei componente

din schema electrică a RTV color

Să identifice circuitul de reglaj automat al

dimen -siunii (RAD) şi reglajul automat al cu

-rentului de fascicul (RACF) în schema

RTVC

70

17. Decodorul de teletext

18.1. Schema bloc


Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Conversaţia

euristică

Problematizarea

Observare

dirijată

Să identifice decodorul de teletext în

schema electrică a RTV color

Să comenteze modul său de lucru

MODULUL IV : “Echipamente pentru recepţia programelor de TV“ - laborator tehnologic.


71

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. NTSM şi PSI specifice

Semnalul de televiziune alb-negru

1.1. Parametrii imaginii TVAN

1.2. Să vizualizeze SVC AN

1.3. Să determine durata şi amplitudinea,

componentelor SVC

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii

Să depisteze distorsiunile geometrice, neli-

niare şi de contrast



2. Performanţele generale ale RTV

2.1. Sensibilitatea limitată de sincronizare

2.2. Sensibilitatea limitată de raportul S/Zg

2.3. Selectivitatea

2.4. Fidelitatea

2.5. Distorsiunile geometrice

2.6. Puterea de ieşire maxim utilizabilă

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii

Să selecteze aparatele necesare

Să realizeze montajul pentru măsurarea per-

formanţei

Să urmeze etapele necesare pentru determi-

narea performanţei


3.

Blocul de electroalimentare

3.1. Să măsoare tensiunile de c.a. şi c.c.

3.2. Să măsoare consumul


Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Aplicaţia

Să localizeze acest bloc în RTV

Să identifice piesele componente pe catalog



1. 2. 5.

72

4. Calea de sunet



4.2. Să ridice caracteristica A(f) a AAF

4.3. Să calculeze B 3 dB


4.5. Să vizualizeze curba “S”

4.6. Să realizeze reglajul AFI

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii

Să localizeze acest bloc funcţional în RTV




5. Tubul cinescop şi circuite auxiliare

5.1. Să măsoare tensiunile de c.c. de pe e-

lectrozii T.K

5.2. Să studieze variaţia curentului de fas-

cicul în raport cu reglajul de strălucire

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





6. Etajele VF

6.1. Să măsoară p.s.f. al tranzistorului final

6.2. Să determine răspunsul AVF la semna-

lul dreptunghiular



6.5. Să realizeze reglajul

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





7. Blocul AFI - cale comună



7.3. Să realizeze reglajul

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





73

1. 2. 5.

8. Selectorul de canale

8.1. Să măsoare tensiunile continue din

montaj


Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Aplicaţii





9. Reglajul automat al amplificării

9.1. Să măsoare tensiunile continue din cir-

cuit

9.2. Să vizualizeze formele de undă pentru

localizarea cauzelor de defectare

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





10. Sincroseparatorul



10.3. Să determine A şi f impulsurilor

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Aplicaţii





11. Generatorul de baleiaj pe orizontală



11.3. Să determine A şi f semnalelor

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Aplicaţia





12. Generatorul de baleiaj pe verticală


din schemele electrice


12.3. Să determine A şi f semnalelor

Instruire practică


pe grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





74

ECHIPAMENTE PENTRU RECEPTIA

PROGRAMELOR TV

LABORATOR TEHNOLOGIC SEMESTRUL II

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie



1. 2. 5.

1. Semnalul videocomplex color

1.1. Vizualizarea SVCC

1.2. Determinarea duratei şi

amplitudinii componentelor SVCC

Instruire

practică prin

lucrări practice pe

grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii



2. Blocul de alimentare al RTVC

2.1. Măsurarea tensiunilor de c.c. şi c.a.

2.2. Măsurarea consumului

2.3. Vizualizarea formelor de undă

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii



3 Decodorul de culoare

3.1 Măsurarea tensiunilor existente pe

fiecare terminal al decodorului

3.2 Vizualizarea formelor de undă ale

semnalelor de la terminale

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Să localizeze acest bloc funcţional




4 Amplificator de luminanţă

4.1 Măsurarea tensiunilor existente pe

fi-ecare terminal al amplificatorului

de lu-minanţă

4.2 Vizualizarea formelor de undă ale

semnalelor de la terminalele

amplifica-torului de luminanţă

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii

Să localizeze corect acest bloc funcţional

în RTV




75

1. 2. 3.

5 Matricea RGB

5.1 Măsurarea tensiunilor existente la

terminalele CI

5.2 Vizualizarea formelor de undă

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





6 Etajele finale

6.1 Măsurarea tensiunilor de c.c. de pe

modul

6.2 Determinarea amplitudinii

semnalelor

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Aplicaţii





7. Tubul cinescop tricrom şi placa de bază

7.1 Măsurarea tensiunilor pe electrozii

T.K.

7.2 Măsurarea curenţilor pe electrozii

T.K.

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





8 Circuitele RAA şi RACF

8.1 Măsurarea tensiunilor de polarizare

a tranzistoarelor

8.2 Măsurarea curentului prin diode şi

tranzistori

8.3 Executarea acestor măsurări pentru

diferite “străluciri” şi “contrast”

Instruire

practică prin


grupe

Conversaţia

Demonstraţia

Exerciţiul

Efectuarea de

aplicaţii





76

Modulul V : “ Echipamente electronice pentru recepţia programelor de TV” - instruire practică.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Construcţia subansamblelor TV

1.1. Realizarea cablajelor imprimate

1.2. Identificarea şi verificarea componen-

telor electronice

1.3. Preformarea terminalelor

1.4. Plantarea componentelor electronice

1.5. Lipirea

1.6. Tunderea terminalelor

1.7. Verificarea şi reglarea subansamblelor

Instruire practică


dual

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Observarea

dirijată

Să recunoască componentele electrice şi elec-

tronice, marcate în clar şi în codul culorilor



RLC



telor electronice


trucţiunilor

2. Asamblarea TV

2.1. Poziţionarea subansamblelor

2.2. Conectarea subansamblelor

2.3. Punerea în funcţiune

2.4. Reglajele TV

2.5. Verificarea finală

Instruire practică


dual

Demonstraţia

Conversaţia

Exerciţiul

Observarea

dirijată

Să recunoască componentele electrice şi

elec-tronice, marcate în clar şi în codul culorilor



RLC



telor electronice


trucţiunilor

77

BIBLIOGRAFIE


liceele industriale” E.D.P. Bucureşti, 1993

2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” vol.I,II,III Ed. Tehnică Bucureşti,

1986

3. Mihai Silişteanu ş.a. “Lucrări practice de depanare a recepptoarelor de TV” E.D.P. Bucureşti, 1981

4. E. Damachi, L. Şerbu, E. Zaciu “Televiziune” E.D.P. Bucureşti, 1984

5. M. Băşoiu, M. Gavriliu, G.Planzer “Funcţionarea şi depanarea televizorului în culori” Ed. Tehnică Bucureşti,

1985

6. G. Raymond “Tehnica televiziunii în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1971

7. M. Silişteanu ş.a. “Receptoare de televiziune în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985

8. E. Statnic, M. Gănescu “Televizoare cu circuite integrate. Depanare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1981

9. M. Băşoiu, Cristina Costecu “Receptoare moderne TV color” Ed. Tehnică Bucureşti, 1993

10. M. Silişteanu “Circuite integrate pentru decodoare de culoare” Ed. ELCO Bucureşti, 1993

11. G. Raymond “Tehnica televiziunii în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1971.

12. M. Silişteanu ş.a. “Receptoare de televiziune în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985.

13. M. Băşoiu, Cristina Costecu “Receptoare moderne TV color” Ed. Tehnică Bucureşti, 1993.

14. M. Silişteanu “Circuite integrate pentru decodoare de culoare” Ed. ELCO Bucureşti, 1993.

78







79





CURRICULUM



Modulul V : Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii

80

BUCUREŞTI

-1998-


coordonator

MARIAN PITU, ing. prof. gr. didactic definitivat Gr. Şc. Ind. Electronica




81

1. INTRODUCERE

Modulul V “ Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii “ conţine teme cu conţinut teoretic şi

aplicativ, în scopul atingerii de către elevi a finalităţilor concretizate prin componentele de execuţie şi sociale menţionate în

Standardul de Pregătire Profesională.

Dezvoltarea şi diversificarea acestor echipamente a necesitat conceperea acestui modul care să cuprindă atât noţiuni

de principiu a fenomenului de înregistrare şi redare cât şi diversele aplicaţii ale acestuia pentru sunet şi imagine.

Însuşirea cunoştinţelor şi dobândirea deprinderilor în acest domeniu necesită o bună pregătire didactică şi de

specialita-te a formatorilor, folosirea unor metode moderne aplicative şi dotarea corespunzătoare cu mijloace şi aparatură

modernă.

Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral.

Instruirea se desfăşoară pe durata a 166 ore din care 72 ore laborator şi 60 ore atelier.


82


4.MODULUL V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii“

4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE






III A2 Selectează mijloacele specifice de avertizare şi de securitate a muncii.



VI A1 Precizează restricţiile impuse la procedeul de lipire manuală.

VII A2 Selectează procedura de lipire.








XIII A7 Selectează componentele după caracteristicile tehnice.

XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electrice.


83


XV A4 Precizează procedura de măsurare.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie:

I B1 Pregăteşte locul de muncă, în maniera de a asigura productivitatea maximă.


II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative.

II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsură din necesarul procesului de producţie.


echipamente.

III B3 Aplică măsurile de protecţia muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător.



IV B3 Utilizează sculele corespunzătoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică.



V B2 Execută preformarea în conformitate cu procedurile de lucru.




VI B2 Poziţionează componentele conform prevederilor tehnologice.


VII B3 Fixează parametri conform documentaţiei tehnologice.




IX B3 Dezizolează terminalele conductoarelor la capete.

84

IX B4 Poziţionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie.






XI B5 Înlocuieşte componentele electrice şi mecanice deteriorate.

XII B2 Selectează circuitul imprimat prevăzut în documentaţie.

XII B5 Introduce componente SMD în dispozitive.




XIV B8 Localizează deficienţele de plantare şi le dă spre remediere.


XV B3 Foloseşte procedura de măsurare adecvată operaţiei.

XV B4 Execută măsurători de parametri electrici, necesare pentru lucrările efectuate.

XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile, dacă este cazul.





I C3 Se încadrează în ierarhia echipei impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.


III C1 Respectă regulile de protecţe a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.



85




VIII C1 Înregistrează şi raportează numărul de defecte, natura şi cauzele lor.


X C1 Utilizează echipamentul de asamblat în condiţii de securitate a muncii.

XI C1 Comunică neregulile constatate conform reglementărilor locului de muncă.



XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în cadrul lucrării.

MODULUL V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii“


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

86

1. Echipamente pentru înregistrarea şi

redarea sunetului. Pick-up -ul

1.1. Scurt istoric privind înregistrarea sune-

tului

1.2. Norme tehnice internaţionale pentru

pick -up -uri






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să definească principalele norme tehnice in-

ternaţionale ale pick-up -ului

2. Caracteristici calitative mecanice şi

electroacustice

2.1. Construcţia pick-up -ului

2.2. Sisteme antrenare, braţul picupului,

circuite electrice de reglaj





ţii mixte

Expunerea

Observaţia

Prelucrarea

informaţiei

Conversaţia

Să identifice caracteristicile de calitate ale

sis-temului mecanic şi electroacustic al pick-up

-ului

Să cunoască construcţia pick-up -ului

3. 3.1. Tipuri de pick-up - uri:

pick-up fără amplificator

pick-up cu amplificator

pick-up de calitate Hi -Fi

3.2. Noutăţi în domeniul construcţiei de

pick-up -uri

3.3. Exploatarea pick-up -ului





ţii mixte

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Observaţia

Prelucrarea

informaţiei

Să cunoască principalele tipuri de pick-up -

uri

Să cunoască noutăţile în domeniul

construcţiei de pick-up - uri

Să cunoască exploatarea pick-up -ului

1. 2. 5.

4. Sistemul compact disc (CD - audio)

Aparat de redare a compact discului

(CDP)






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să cunoască principiul de redare al CD - ului

5. 5.1. Construcţie: cap optic de citire,

bloculde procesare sistemul servo,

sistemul de comandă şi control

5.2. Exploatarea pick-up - urilor






care şi predare

Expunerea

Descoperirea

Prelucrarea

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Să cunoască construcţia CD - ului

Să cunoască exploatarea CD - ului

87

6. Magnetofonul

6.1. Scurt istoric privind înregistrarea sune-

tului pe bandă magnetică

6.2. Norme şi recomandări internaţionale





ţii mixte

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Observaţia

Să definească normele internaţionale ale

mag-netofonului

7. Construcţia magnetofonului:

sistem de antrenare

ghidaj

blocul capetelor magnetice

unitate de amplificare

automatica de comandă

alimentarea






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Observaţia

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Să explice rolul elementelor constructive ale

magnetofonului

1. 2. 5.

8. 8.1. Tipuri de magnetofoane:

magnetofoane cu role de uz comun

magnetofoane cu role Hi - Fi

magnetofoane cu casete compact

(casetofoane)

8.2. Exploatarea magnetofoanelor şi case-

tofoanelor






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Să identifice şi să compare diverse tipuri de

magnetofoane

Să cunoască exploatarea magnetofonului şi

casetofonului

9. Sisteme complexe de recepţie şi redare a

sunetului

9.1. Radiocasetofonul

9.2. Combina ca sistem

9.3. Exploatarea radiocasetofoanelor şi

combinelor






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

informaţiei

Observaţia

Să explice funcţionarea radiocasetofonului

Să identifice componentele unei combine

Să cunoască exploatarea unei combine

88

10. Echipamente pentru înregistrarea şi re-

darea semnalelor de imagine (şi sunet).

Videocasetofonul

10.1. Scurt istoric privind înregistrarea şi

redarea semnalelor de imagine

10.2. Principiile înregistrării semnalelor vi-

deo pe bandă magnetică






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Observaţia

Să explice rolul videocasetofonului

Să explice principiile înregistrării pe bandă

magnetică

11. Prelucrarea semnalului video complex

color






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

informaţiei

Observaţia

Să explice principiile de prelucrare a semna-

lelor

1. 2. 5.

12. Standarde pentru înregistrarea pe ban-

dă magnetică






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Observaţia

Să cunoască standardele şi sistemele de înre-

gistrare

89

13. 13.1. Schema bloc a unui videocasetofon

13.2. Construcţia videocasetofoanelor: sis-

temul de comandă şi control






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Să explice funcţionarea videocasetofonului

Să cunoască operaţiile de montaj

14. Servomecanismele, sistemul de procesa-

re a semnalelor video şi audio






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

informaţiei

Observaţia

Conversaţia de

conexiune inversă

Să cunoască servosistemele videocasetofo-

nului

1. 2. 5.

90

15. Modulatorul şi demodulatorul de RF,

principiile de funcţionare






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Observaţia

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Să cunoască principiile de funcţionare ale

modulatoarelor şi demodulatoarele RF

16. 16.1. Circuitele anexă ale videocasetofonu-

lui

16.2. Utilizarea videocasetofonului






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Observaţia

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Conversaţia de

conexiune inversă

Să cunoască rolul circuitelor anexă

Să cunoască exploatarea videocasetofonului

Modulul V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii”- laborator tehnologic.


91

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Studiul pick -up - ului

1.1. Reglaje

1.2. Măsurarea performanţelor

Lucrări practice

de laborator

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator

Să cunoască principalele reglaje electrice şi

mecanice

Să interpreteze performanţele

2. Studiul sistemului compact disc

2.1. Exploatarea compactdiscului

Lucrări practice

de laborator

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator

Să cunoască construcţia şi funcţionarea siste-

mului compact disc

3. Studiul magnetofonului

3.1. Reglaje

Măsurarea performanţelor

Lucrări practice

de laborator

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator

Efectuarea de

aplicaţii

Să cunoască construcţia şi funcţionarea mag-

netofonului

Să efectueze principalele reglaje la

magneto-foane

Să interpreteze rezutatele măsurătorilor

4. Studiul casetofonului

4.1. Reglaje

Măsurarea performanţelor

Lucrări practice

de laborator

Efectuarea de

aplicaţii

Demonstraţia

Să cunoască construcţia şi funcţionarea case-

tofonului

Să efectueze principalele regleje

5. Studiul videocasetofonului

5.1. Reglaje mecanice şi electrice

Exploatarea videocasetofonului

Lucrări practice

de laborator

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator

Să cunoască construcţia şi funcţionarea vi-

deocasetofonului

Să efectueze reglajele mecanice şi electrice

92

Modulul V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii” - instruire practică.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea

pick -up - ului

Lucrări practice

de atelier

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator

Să cunoască operaţiile de montare şi demon-

tare a unui pick-up

Să cunoască operaţiile de întreţinere


magnetofonului

Lucrări practice

de atelier

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator


tare ale unui magnetofon



radiocasetofoanelor şi combinelor

Lucrări practice

de atelier

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator


tare



videocasetofoanelor

Lucrări practice

de atelier

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator


tare a unui videocasetofon


5. Reglarea şi întreţinerea videocasetofoa-

nelor

Lucrări practice

de atelier

Demonstraţia

Instruirea pe

simulator

Să cunoască operaţiile de reglare şi întreţinere

a videocasetofoanelor.

93

BIBLIOGRAFIE

1. E. Şecvan “Pick-up -uri şi discuri“ Ed. Tehnică Bucureşti, 1972

2. C. Găzdarul “Îndrumar pentru electronişti“, vol.III Ed. Tehnică Bucureşti, 1987

3. M. Rădoi “Videocasetofonul“ Ed. Tehnică Bucureşti, 1988

4. M. Băşoiu “Compact Disc“ Editura TEORA Bucureşti, 1995

94







95





CURRICULUM



Modulul VI : Organizare, legislaţie şi protecţia muncii

96

BUCUREŞTI

- 1998 -


coordonator

MIHAELA UNGUREANU, prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica




97

1. INTRODUCERE

Programa şcolară la “Organizare, legislaţie şi protecţie a muncii” se adresează elevilor de la şcoala profesională - anii

III cu program PHARE, în vederea pregătirii acestora în activitatea pe care o vor desfăşura în cadrul unor societăţi comer-

ciale.

Programa este concepută într-un număr de 31 ore, structurate pe două semestre, cu câte o oră pe săptămână.

Considerăm că finalitatea cursului se poate evalua printr-o lucrare practică de sinteză.



98

4. MODULUL VI : “Organizare, legislaţie şi protecţie a muncii“.


COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea

obiectivelor analitice.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere şi sociale:

I A1 Identifică structura echipei şi rolurile specifice ale membrilor ei.


I A4 Stabileşte locuri de noapte şi de toxicitate pentru unele locuri de muncă cu condiţii speciale.

I A5 Stabileşte durata de lucru a schimbului, pentru unele locuri de muncă cu condiţii speciale.



II A4 Explică normativele necesare pentru efectuarea diferitelor lucrări şi identifică categoria lucrării.

IIA5 Compară posibilităţile proprii de efectuare a lucrărilor cu necesarul de lucrări de efectuat în vederea

compensării deficitului sau folosirii excedentului de mijloace de efectuat lucrări.

II C1 Decide ordinea de efectuare a lucrărilor.

IIC2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.

II C4 Organizează echipa de lucru şi îşi asumă sarcinile în cadrul echipei.

IIIA2 Selectează mijloacele specifice de avertizare şi de securitate a muncii.

IIIA4 Selectează situaţiile care pot genera accidente în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de întreţinere.

III A5 Analizează starea fizică şi de sănătate a lucrătorilor, gradul de cunoaştere a condiţiilor de muncă (respectarea

principiilor ergonomice de organizare a locului de muncă).

IV A4 Interpretează reglementarile de intreţinere şi depozitare a sculelor şi dispozitivelor manuale.

IVC2 Respectă legislaţia de tehnica securităţii muncii la locul de muncă.

99

V C1 Organizează locul de muncă în condiţii de securitate.

IX A6 Apreciază materialele şi sculele necesare în conformitate cu documetaţia.

IX C1 Colaborează cu membrii echipei.

IX C2 Raportează superiorilor rezultatele activităţii desfăşurate.

IX C3 Îşi asumă responsabilitatea operaţiilor efectuate la conectarea conductorilor.


X A1 Analizează etapele tehnologiei de lucru.

X C4 Respectă ierarhia organizaţională pentru aplicarea standardelor de calitate.

XII C1 Respectă normele de tehnica securităţii muncii şi PSI.

XII C2 Raportează stadiul şi calitatea lucrării.

XII C3 Elimină riscurile de erori şi accidente.

XII C4 Respectă ordinea de execuţie a lucrărilor.

XIII C1 Colaborează cu membrii echipei la realizarea sarcinilor.

XIII C4 Răspunde de calitatea operaţiilor efectuate cu maşinile.

XIV C3 Respectă instrucţiunile primite pe cale ierarhică.

XV C2 Colaboreaza efeceint pe orizontală.

100

MODULULVI: “Organizare, legislaţie şi protecţie a muncii“.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Noţiuni generale

1.1. Ce este economia şi organizarea

1.2. Economia şi organizarea în activitatea

socială

1.3. Semnificaţia interdependenţei econo-

mie-organizare






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

euristică

Descoperirea

dirijată

De grup

Să cunoască conceptul de economie şi de orga-

nizare

2. Economia de piaţă

2.1. Definirea conceptului de economie de

piaţă

2.2. Cadrul necesar formării şi funcţionării

economiei de piaţă






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

euristică

Individuală şi

de grup

Să identifice formele agenţilor economici

Să cunoască mediul economic şi social necesar

funcţionării economiei de piaţă

101

3. Noţiuni generale despre management

3.1. Noţiuni introductive în management

3.2. Organizarea managerială

3.3. Metode, tehnici şi instrumente mana-

geriale





ţii mixte

Expunerea

problematizată

Conversaţia

euristică

Individuală

Să cunoască problemele generale ale manage-

mentului în unităţile industriale

Să cunoască principiile de organizare a locului

de muncă

1. 2. 5.

3. 3.4. Controlul în activitatea managerială

3.5. Principiul liberei iniţiative şi al concu-

renţei

3.6. Echipa managerială

3.7. Managementul resurselor umane

3.8. Stilul de muncă al managerului






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

euristică

Individuală

De grup

Să cunoască problemele generale ale manage-

mentului în unităţile industriale

Să cunoască principiile de organizare a locului

de muncă

4. Societatea comercială; întreprinderea

4.1. Tipuri de societăţi comerciale

4.2. Întreprinderea ca agent economic






care şi predare

Expunerea

problematizată

Observarea

independentă

Să identifice tipul unei societăţi comerciale

Să identifice elementele componente ale uni or-

ganigrame

5. Legislaţie generală

5.1. Constituţia României

5.2. Principiul statului de drept şi al separă-

rii puterilor

5.3. Codul muncii:

principii generale ale relaţiilor de

muncă

contractul colectiv şi individual

protecţia socială în caz de şomaj






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

euristică

De grup

Individuală

Să cunoască legislaţia priviind disciplina

muncii

Să cunoască care sunt drepturile şi obligaţiile

angajatului

Să cunoască măsurile de protecţie socială în

caz de şomaj

102

6. Structura pe ramuri a industriei în

România

6.1. Noţiunea şi clasificarea ramurilor in-

dustriale

6.2. Diversificarea producţiei industriale






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

euristică

De grup

Individuală

Să cunoască ramurile industriale din România

Să identifice corelaţiile dintre ramurile indus-

triale

1. 2. 5.

7. Legislaţie şi norme de protecţie a mun-

cii, paza şi stingerea incendiilor

7.1. Prevederi generale

7.2. Prevederi comune tuturor proceselor

de muncă din activitatea industrială

7.3. Norme PSI

7.4. Măsuri de prim ajutor






care şi predare

Conversaţia

euristică

Demonstraţia

cu ajutorul

mijloacelor

vizuale

Să identifice, în situaţii critice, pericolele la lo-

cul de muncă

Să precizeze NTSM şi PSI departamentale şi

specifice unei activităţi din domeniul industrial

Să analizeze planul de evacuare a unui loc de

muncă

Să ştie măsurile de prim ajutor

103

BIBLIOGRAFIE

1. Ghidul întreprinzătorului particular - Centru ONU pentru promovarea întreprinderilor particulare mici şi mijlocii

2. Koetler Ph. “Marketing, Management” New Jersy, Prentince-Hall International Edition, 1988

3. Davidson H. “Offensive Marketing” London, Penguince Book, 1987

4. Florescu C. , ş.a. “Marketing” Ed. Marketer-Grup, Academia de marketing Bucureşti, 1991

5. Munteanu V. “Bazele marketing-ului” Bucureşti, 1992

6. Systeme contable d´enterprise, Document prepare et edite sous le hout patronage du Ministere de l´Economie des

Finances et Buget ( France), 1991

7. Văcărel I. “Finanţe publice” Bucureşti, 1992

8. Ministerul Finanţelor - Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii; Planul de conturi general; Instrucţiuni

de aplicarer a planului de conturi general; Monografia înregistrării în contabilitate a principalelor operaţii; Bilanţul

contabil şi normele de întocmire; Registrele contabile obligatorii şi normele de utilizare Bucureşti, 1993

9. Revista de Finanţe, credite şi contabilitate, colecţia 1991- 1993

10. Legea nr. 12 privind impozitul pe profit, Monitorul Oficial al României nr. 25 din 31.01.1991

11. Legea nr. 31 privind societăţile comerciale, Monitorul Oficial al României nr. 126-127 din 17.11.1990

12. Legea nr. 35 privind regimul investiţiilor străine, Monitorul Oficial al României nr. 10. 04. 1991

13. HGR nr. 781/1991 privind stabilirea impozitului pe dividente la societăţile comerciale, Monitorul Oficial al

României nr. 244 din 30.11.1991

14. HGR nr. 804/ 1991 privind impozitul pe profit, Monitorul Oficial al României nr. 225 din 19.12.1991

104

15. Ordonanţa Guvernului României nr. 3/27.07.1992 privind taxa asupra valorii adăugate, Monitorul Oficial al


16. Normele de aplicare a Ord. Guv. Nr. 3/1992, Monitorul Oficial al României nr. 200 din 17.08.1992

17. Legea nr. 130/29.12.1992 pentru aprobarea Ord. Guv. Nr. 3/1992 privind taxa asupra valorii adăugate, Monitorul

Oficial al României nr. 338 din 31.12.1992

18. HGR nr. 393/1993 cu privire la completarea normelor de aplicare a Ord. Guv. Nr. 3/1992, Monitorul Oficial al


19. Legea contabilităţii nr. 82/24.12.1994, Monitorul Oficial al României nr. 265 din 27.12.1991

20. Decretul Lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative,

Monitorul Oficial al României nr. 20 din 6.02.1990

21. HGR nr. 201 privind aprobarea normelor de aplicare a DL nr. 54/1990, Monitorul Oficial al României nr. 33-34

din 8.03.1990Legea nr. 58/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor

străine, Monitorul Oficial al României nr. 160 din 14.07.1993

105







106





CURRICULUM



Modulul VII : Tehnologii de vârf. Televiziune digitală si TV prin cablu

107

BUCUREŞTI

- 1998 -


coordonator

MARIAN PITU, ing. prof gr. didactic definitivat. Gr. Şc. Ind. Electronica




108

1. INTRODUCERE

Modulul “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală“ prin modul de organizare al tematicii, a ariilor de conţinut

încearcă să familiarizeze viitorii electronişti cu principi şi tehnicile utilizate în domeniul prelucrării digitale a semnalului

de televiziune.

Televiziunea digitală reprezintă un pas important în evoluţia şi dezvoltarea sistemelor de televiziune. Prin

introducerea televiziunii digitale, calitatea imaginii şi diversitatea modalităţilor de prezentare a crescut considerabil.

Aceasta stimulează utilizarea calculatorului în tehnica televiziunii şi pe de altă parte, folosirea tehnicii televiziunii în alte

domenii cum ar fi: robotică, automatică, comunicaţii, medicină etc.

Inginerul profesor are posibilitatea de a decide asupra numărului de ore acordat pentru fiecare temă după specificul

ocupaţiei viitorilor absolvenţi, după dificultatea temelor, după complexitatea materialului didactic şi după ritmul de

asimilare a cunoştinţelor, propriu grupului instruit. Din numărul total de ore alocat instruirii se lasă la latitudinea

profesorului stabilirii numărului de ore afectat recapitulării (minim 3 ore).

109



4.MODULUL VII : “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală si televiziune prin cablu“.


COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi

realizate.





III A4 Selectează situaţiile care pot genera acccidentele în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de

întreţinere.

IV A3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării.


V A4 Analizează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.

VII A4 Precizează parametri tehnici impuşi de documentaţia tehnică.


IX A4 Selectează metodele de verificare a circuitelor realizate.

110

XII A5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare.

XV A1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii.


MODULUL VII : “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală si televiziune prin cablu“.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Metode digitale de transmitere şi prelu-

crare a imaginilor

1.1. Avantaje şi particularităţi ale

sistemelor digitale de transmitere şi

prelucrare a imaginilor






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Explicaţia

Să prezinte avantajele şi particularităţile siste-

melor digitale

2. Tipuri de sisteme de prelucrare şi trans-

mitere a imaginilor






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Să recunoască tipuri de sisteme de prelucrare

şi transmisie a imaginilor

111

3. Conversia digitală a imaginii:

3.1. Discretizarea

3.2. Cuantizarea

3.3. Codarea

3.4. Conversia AD şi DA pentru semnalul

de televiziune






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Să explice conversia digitală a imaginii

Să cunoască funcţionarea convertoarelor AD şi

DA pentru semnalul TV

1. 2. 5.

4. Sisteme de transmitere a semnalului di-

gital de televiziune

4.1. Modulaţia impulsurilor în cod

4.2. Transmiterea informaţiei de

sincroniza-re






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Observaţia

Să identifice diversele tipuri de modulaţie a

im-pulsurilor

Să explice transmiterea informaţiei de

sincroni-zare

112

5. Sisteme de prelucrare şi analiză a ima-

ginilor

5.1. Structuri de sistem

5.2. Operaţii de bază






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Observaţia

Să cunoască principiile de analiză şi prelucrare

a semnalelor

Să cunoască operaţiile de bază în sistemul de

memorare digitală a imaginilor

6. Memorarea digitală a imaginilor

6.1. Memorii operative

6.2. Memorii pentru imagini statice

6.3. Memorarea digitală a programelor de

televiziune






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Observaţia

Să deosebească principalele tipuri de memora-

re digitală a imaginilor

1. 2. 5.

7. Structura unui magnetoscop digital Instruire teoretică





care şi predare

Expunerea

Observaţia

Expunere

problematizată

Să reproducă schema unui manetoscop digital

113

8. Structura centrelor de televiziune digi-

tală






care şi predare

Expunerea

Observaţia

Expunere

problematizată

Să cunoască structura centrului de televiziune

digitală

9. Transmiterea de informaţii suplimenta-

re prin canale de televiziune

9.1. Transmiterea de informaţii Teletext

9.2. Transmisia de informaţii în schimbul

internaţional de programe






care şi predare

Expunerea

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

informaţiei

Observaţia

Să explice principiul transmisiei informaţiei

prin telex

Să explice modul de transmisie a informaţiei

în schimbul internaţional de programe

10. Sistemul de televiziune în relief

10.1. Principiul reproducerii imaginii în

relief






care şi predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată

Prelucrarea

independentă a

informaţiei

Observaţia

Să explice principiul televiziunii în relief

BIBLIOGRAFIE

114

1. E. Damachi ş. a. “Televiziune” E.D.P. Bucureşti

2. G. Mitrofan “Televiziunea digitală” Editura Academiei Bucureşti, 1986


115






Modulul II : “Televiziunea prin cablu (CATV)“


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie



1. 2. 5.

116

1. Conceptul de televiziune prin cablu

1.1. CATV mijloc de distribuire a

programelor de TV şi mediu de

informare intercomunitară, de

educaţie

1.2. Legislaţia referitoare la CATV

1.3. Exploatarea reţelei de CATV în

lume

1.4. Dezvoltarea reţelelor de CATV în

lume

1.5. Noutăţi şi perspective în domeniul

CATV

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

independentă de

informaţii

Observaţia

Să prezinte mijloacele de distribuţie a

programelor de TV şi radio

Să specifice legislaţia referitoare la CATV

Să cunoască dezvoltarea şi exploatarea

reţelelor de CATV

Să precizeze noutăţile şi perspectivele în

domeniul CATV

2. Structura tehnică a unei reţele CATV

2.1. Generalităţi

2.2. Semnale folosite în CATV

2.3. Schema bloc a unei reţele CATV

2.4. Elemente constructive ale reţelei de

CATV

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-

predare

Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Să recunoască semnalele folosite în CATV

Să identifice elementele schemei bloc a

unei reţele CATV

Să recunoască elementele constructive ale

reţelei de CATV

Să afle noutăţi în domeniul CATV

1. 2. 5.

2.5. Parametrii unei reţele CATV

2.6. Noutăţi şi perspective în domeniul

CATV

2.7. Aprecierea calităţii transmisiei prin

cablu

Prelucrarea

independentă de

informaţii

Observaţia

Să deosebească avantajele transmisiei prin

cablu

117

3. Reţelele CATV din România

3.1. Generalităţi

3.2. Particularităţi tehnice ale recepţiei

3.3. Probleme deosebite în exploatarea

reţelelor CATV

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunerea

problematizată

Conversaţia

dirijată cu co-

nexiune inversă

Prelucrarea

independentă de

informaţii

Observaţia

Să enunţe particularităţile tehnice de

reglaj a reţelei de CATV

Să enumere principalele probleme în

exploatarea reţelelor CATV

BIBLIOGRAFIE

118

1. Mihai Băşoiu, Liviu Dumitru “Televiziunea prin cablu” - Ed. Teora Bucureşti, 1995

2. Gheorghe Mitrofan “Televiziunea de la videocameră la monitor” - Ed. Teora Bucureşti, 1996

3. Constantin Şerbu ş. a. “Bazele funcţionării echipamentelor pentru radio şi televiziune” - Ed. Didactică şi

pedagogică Bucureşti, 1978




119


CURRICULUM



Modulul VIII : Calitatea şi fiabilitatea produselor

BUCUREŞTI

- 1998 -

120


coordonator





1. INTRODUCERE

121

Programa pentru “Calitatea şi fiabilitatea produselor” urmăreşte ca absolvenţii de şcoală profesională să asimileze:

aspecte generale asupra conceptelor mărimilor şi metodelor de apreciere a calităţii produselor, valabile în toate

sectoarele;

aspecte particulare asupra noţiunilor şi indicatorilor de calitate în sectorul produselor şi prestaţiilor de

electronică;

aspecte generale privind fiabilitatea produselor plecând de la elemente de teoria probabilităţilor pentru a ajunge

la calcule concrete pe baze statistice a mărimilor legate de fiabilitate, mentabilitate şi disponibilitate.

Pentru toate aspectele, se dau exemple cu caracter aplicativ concret pe baza experienţei la nivel mondial (standardele

ISO 9000-9004).

Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral. Inginerul profesor are posibilitatea de a decide asupra numărului de

ore alocat pentru fiecare temă după specificul ocupaţiei viitorilor absolvenţi, după dificultatea temelor, nivelul de

cunoştinţe anterioare ale elevilor, după complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi după ritmul de

asimilare a cunoştinţelor, propriu clasei.

De asemenea, din numărul total deore afectat instruirii se lasă la latitudinea profesorului stabilirea numărului de ore

afectat recapitulării (minim 3 ore). Instruirea poate fi făcută de ingineri cu specialităţile electronică, automatică, electro-

tehnică, energetică.



4. MODULUL VIII : “Calitatea şi fiabilitatea produselor“.


122

COMPETENŢA: V C3 Apreciază calitatea lucrării executate.

Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere:

II A4 Explică normativele necesare pentru efectuarea diferitelor lucrări şi identifică categoria lucrării.


IV A 3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării.

X A3 Apreciază proprietăţile şi parametri materialelor utilizate.


XII A 5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare.

XII A6 Precizează metodele de remediere a defectelor.

XII A7 Interpretează informaţia obţinută din analiza asistată de calculator.

XIII A8 Precizează cerinţele de calitate impuse de standarde.



II C4 Organizează echipa de lucru şi îşi asumă sarcinile în cadrul echipei.

IV C3 Respectă principiile de organizare ierarhică la locul de muncă.

VIII C1 Inregistrează şi raportează numărul de defecte, natura şi cauzele lor.

VIII C2 Propune măsuri de prevenire şi eliminare a defectelor.

VIII C4 Apreciază necesarul de timp pentru efectuarea remedierilor.


X C4 Respectă ierarhia organizaţională pentru aplicarea standardelor de calitate.

XII C2 Raportează stadiul şi calitatea lucrării.

XII C4 Respectă ordinea de execuţie a lucrărilor.

XIII C4 Răspunde de calitatea operaţiilor efectuate cu maşinile.

123

XIV C3 Respectă instrucţiunile primite pe cale ierarhică.

XIV C4 Foloseşte echipamentul de protecţie a muncii prevăzute.

124

MODULUL VIII : “Calitatea şi fiabilitatea produselor“.


Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie


Crt. Forme de

activitate

Metode

1. 2. 5.

1. Calitatea produselor şi prestaţiilor

1.1. Conceptul de calitate şi rolul său

1.2. Caracteristici de calitate

1.3. Calitatea optimă a produselor, rostul

calităţii

1.4. Reglementări legale

1.5. Calitatea optimă a produselor, costul

calităţii

1.6. Metode de îmbunătăţirea calităţii

1.7. Indicatori de calitate, clasificarea de-

fectelor

1.8. Metode pentru controlul calităţii (total,

autocontrol, în lanţ, integral etc.)

1.9. Bazele controlului statistic (condiţii,

riscuri, curba lui Gauss şi mărimi anexe,

stabilirea proceselor tehnologice)

Instruire teoreti-

că prin activitate

di-rijată, oganizată

prin desfăşurare de

lecţii mixte de veri-

ficare-predare-învă-

ţare

Sarcinã frontalã

cu participare in-

dividualã

Expunerea

Descriere

Dezbatere

Aplicaţii

Conversaţia

euristică

Să definească noţiunea de calitate şi caracteris-

ticile sale

Să identifice legislaţia în vigoare în domeniul

controlului calităţii

Să determine condiţia de calitate optimă prin

diverse metode

Să aleagă metoda optimă de control a calităţii

în funcţie de aplicaţia concretă

Să utilizeze corect mărimile şi tabelele ce

inter-vin în controlul statistic pe produse finite

(AQL)

Să utilizeze corect metoda zero-acceptare

(A=0)

125

1. 2. 5.

1.10. Controlul statistic pe produse finite

(preluarea eşantioanelor, riscuri, planuri

de eşantionare, planuri de eşantionare şi

etapele sale, nivelul calitate AQL, utili-

zarea tabelelor de control statistic, me-

toda zero - acceptare (A=0)

2. Calitatea producţiei în telecomunicaţii

2.1. Calitatea produselor şi prestaţiilor în

telecomunicaţii, măsuri pentru îmbună-

tăţirea ei

2.2. Indicatori de calitate de exploatare în

telefonia urbană, telefonia interurbană,

radiodifuziune şi televiziune

2.3. Indicatori de calitate în sectoare de în-

treţinere, reparaţii, proiectare şi dezvol-

tare

Instruire teoreti-

că prin activitate





ţare

Sarcinã frontalã

cu participare in-

dividualã

Expunerea

Descriere

Dezbatere

Aplicaţii

Conversaţia

euristică

Să precizeze cei mai importanţi indicatori de

ca-litate în diferite sectoare ale telecomunicaţiilor

Să utilizeze corect indicatorii de calitate pentru

aprecierea (în timp şi comparaivă) a activităţii

sec-toarelor de telecomunicaţii

126

3. Fiabilitatea produselor

3.1. Definirea fiabilităţii

3.2. Formele fiabilităţii

3.3. Indicatori de fiabilitate (Dm, MTBF,

MTR şi )

3.4. Noţiuni de teoria probabilităţii

3.5. Probabilitatea de defectare F(t) şi pro-

babilitatea de bună funcţionare R(t)

3.6. Legea Weibull

Instruire teoreti-

că prin activitate





ţare

Sarcinã frontalã

cu participare in-

dividualã

Expunerea

Descriere

Dezbatere

Aplicaţii

Conversaţia

euristică

Să cunoască noţiunile de bază ale fiabilităţii şi

indicatorii săi

Să aplice noţiunile şi mărimile de fiabilitate

pen-tru calculul concret al mărimilor R(t), F(t),

MTBF, total

Să precizeze mărimile legate de calcul concret

al fiabilităţii, mentenabilităţii şi disponibilităţii

pro-duselor

Să calculeze concret fiabilitatea sistemelor

serie, paralel şi mixt

1. 2. 5.

3.7. Fiabilitatea sistemelor (serie, paralel,

mixt)

3.8. Exemple de calcul a fiabilităţii

sisteme-lor

3.9. Mentenabilitatea produselor M(t)

3.10. Disponibilitatea produselor

127

BIBLIOGRAFIE

1. Gray R.P.,Meyer G.R. “Analiză şi proiectare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985

2. *** “Electric Design”

3. Cătuneanu E. M. “Materiale pentru electronică” E..D.P. Bucureşti, 1990

128







129





CURRICULUM

PENTRU ANUL IV - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

130


Modulul V : Calculatorul personal - structură şi performanţe.

BUCUREŞTI

- 1998 -

AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind.

Electronica coordonator

BRÂNDUŞA BOGDAN, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica



131

Conf. Dr. Ing. DAN ALEXANDRU STOICHESCU, UPB, Facultatea de Electronică şi

TC

1. INTRODUCERE

Curricula “Calculatorul personal - structură şi performanţe” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii profesionale,

formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută în acord cu

programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO.

Conţinutul curricular “Calculatorul personal - structură şi performanţe” se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul

primilor doi ani de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai mare parte, în asociere cu îndeplinirea

sarcinilor, în cadrul celorlalte unităţi de competenţă.

Parcurgerea modulului “Calculatorul personal - structură şi performanţe” asigură familiarizarea grupului instruit cu noţiuni

necesare cunoaşterii structurii interne a calculatorului, a elementelor componente ale acestuia şi a performanţelor unui calculator.

132

Modulul “Calculatorul personal - structură şi performanţe” este un modul opţional şi conţine un număr total de 16 ore, în anul

IV de studiu, cu o oră pe săptămână.



4. MODULUL V : “Calculatorul personal - structură şi performanţe“.


Parcurgerea acestui modul familiarizează pe cei instruiţi cu:

componentele principale ale unui calculator personal;

structura internă şi modul de funcţionare;

parametrii şi caracteristicile esenţiale ale unui calculator personal;

identificarea problemei de rezolvat;

instalarea unui calculator personal

Viitorii electronişti depanator aparate de radio-TV şi aparatură audio-video, pregătiţi prin şcoala postliceală, vor putea fi

evaluaţi pe baza următoarelor elemente de competenţă:

133

UNITATEA DE COMPETENŢĂ X: Utilizarea calculatorului pentru aplicaţii simple. Aceasta este actualizată prin următoarele

competenţe:

COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE:

A1 Precizează părţile componente ale calculatorului şi performanţele acestuia.

A2 Explică evoluţia microprocesoarelor şi a sistemelor de calcul;

A3 Precizează modul de accesare uzuale pentru diversele aplicaţii.

COMPETENŢE DE EXECUŢIE:

B1 Porneşte şi opreşte calculatorul.

B2 Recunoaşte părţile componente, stabileşte rolul lor şi conectează elementele componente ale calculatorului.

B3 Dă o notă personală calculatorului la care lucrează;

B4 Accesează un program de lucru.

B5 Utilizează programele la aplicaţii simple şi utile.

B6 Aplică principalele reguli de protecţia muncii şi de protecţie a hard-ului şi soft-ului.

COMPETENŢE SOCIALE:

C1 Păstrează integritatea bunurilor utilizate la efectuarea lucrărilor.

C2 Respectă disciplina în muncă, ierarhia de serviciu, execută dispoziţiile primite.

C3 Pregăteşte locul de muncă, respectând regulile de protecţia muncii, regulile de protecţie a hard-ului şi soft-ului.

C4 Colaborează cu superiorul pentru buna utilizare a programelor pe calculator.

C5 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.

134

C6 Înţelege, execută şi raportează executarea sarcinilor individuale.

C7 Colaborează disciplinat şi creativ în cadrul echipei de lucru.

C8 Foloseşte un limbaj clar, cu termeni de specialitate corecţi.

C9 Utilizează cunoştinţele de limbi străine pentru clarificarea unor comenzi (Help-ul).

C10 Clarifică cu colegii şi superiorii ierarhici termenii şi noţiunile specifice informaticii.

C11 Culege date şi întocmeşte rapoarte şi tabele clare.

C12 Anunţă anomaliile care apar în funcţionarea calculatorului.

MODULUL V : “Calculatorul personal - structură şi performanţe”.

4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:

Nr.

Conţinutul tematic

Metodologie



1. 2. 5.

135

1. Arhitectura sistemelor de calcul

1.1. Sisteme de calcul:

schema structurală a unui sistem de

cal-cul

componentele sistemului de calcul şi

funcţiile acestora

1.2. Componentele unui calculator tip

PC

Unitatea Centrală şi elementele ei

Magistralele de date şi comenzi

Periferice

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunere

problematizată

Conversaţie

euristică

Studiu de caz

Conversaţie

cu conexiune

inversă

Descoperire

dirijată

Să descrie componentele sistemelor de calcul

şi funcţiile acestora

Să recunoască părţile componente ale unui

sis-tem de calcul şi să indice rolul lor

Să enunţe părţile componente ale unui PC

Să reprezinte schematic structura unui PC

Să cunoască rolul fiecărui element

component

Să enumere perifericele şi să le poată descrie

2. Parametrii şi caracteristicile esenţiale ale

unui calculator personal

2.1. Microprocesorul, ceasul intern

2.2. Memoria

2.3. Diverse echipamente rolul şi perfor-

manţele lor

Instruire

teoretică prin

activitate diri-jată

frontal în lecţii

mixte predare -

învăţare -

evaluare

Expunerea

Explicaţia

Observaţia

Conversaţia

dirijată

Să cunoască parametrii care caracterizează

fiecare element al unui calculator

Să descrie performanţele elementelor

periferice ale calculatorului

Să cunoască calităţile diferitelor tipuri de

mo-nitoare, imprimante şi mărimile

caracteristice

1. 2. 5.

136

3. 3.1. Microprocesorul:

caracteristicile unui microprocesor,

parametrii şi unităţile de măsură

ceasul intern

memoria cache

3.2. Memoria internă:

mărimi caracteristice- dimensiunea

şi timpul maxim de răspuns

tipuri de memorie: de bază,

expandată, extinsă

3.3. Memoria externă

parametrii caracteristici

clasificarea dispozitivelor de stocare

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunere

problematizată

Conversaţie

euristică

Studiu de caz

Conversaţie

cu conexiune

inversă

Descoperire

dirijată

Să cunoască parametrii şi unităţile de

măsură ce caracterizează fiecare element al

unui calculator

Să definească ceasul intern, frecvenţa

acestuia şi rolul său în funcţionarea

calculatorului

Să specifice rolul memoriei cache în mărirea

vitezei de lucru a microprocesorului

Să enumere componentele memoriei interne

şi rolul lor în stabilirea performanţelor unui

PC

Să enumere suportul de memorie externă:

discul fix şi flexibil4. Perifericele calculatorului: tastatura şi

monitorul

noţiuni introductive

istoric, evoluţie

clasificare

modul de lucru text

modul de lucru grafic

principalele adaptoare pentru

monitoare, standarde de mare

evoluţie (MDA, HGC, CGA, EGA,

VGA, SVGA)

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunere

problematizată

Conversaţie

euristică

Studiu de caz

Conversaţie

cu conexiune

inversă

Descoperire

dirijată

Să cunoască variantele constructive ale

tastaturii şi caracteristicile acestora

Să definească noţiunea de rezoluţie a unui

monitor

Să clasifice tipurile de monitoare după rezo-

luţie şi numărul de culori

Să diferenţieze modul de lucru text şi grafic

137

1. 2. 5.

5. Imprimanta şi alte dispozitive

5.1. Noţiuni introductive

5.2. Istoric, evoluţie

5.3. Clasificare şi performanţe

5.4. Alte dispozitive periferice:

mouse

modem

scanner

plăci multimedia

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunere

problematizată

Conversaţie

euristică

Studiu de caz

Conversaţie

cu conexiune

inversă

Descoperire

dirijată

Să recunoască diferitele tipuri de

imprimantă şi performanţele acestora

Să definească principalele caracteristici ale

unei imprimante

Să enumere diferitele elemente periferice şi

să descrie rolul lor

6. Instalarea unui calculator personal

6.1. Stabilirea cât mai ergonomic a

locului de amplasare a calculatorului

6.2. Conectarea elementelor comonente

ale calculatorului

6.3. Interfaţă şi porturi

Instruire

teoretică prin

activitate diri-

jată, organizată

prin desfăşurarea


verifi-care-


Expunere

problematizată

Conversaţie

euristică

Studiu de caz

Conversaţie

cu conexiune

inversă

Descoperire

dirijată

Să enumere etapele de urmat pentru

instalarea unui calculator

Să definească noţiunea de interfaţă

Să cunoască cele două moduri în care se

poate face comunicarea dintre interfaţă şi

dispozitivul periferic: serial şi paralel

138

BIBLIOGRAFIE

1. Mariana Miloşescu “Ce este calculatorul?” - Ed. Teora Bucureşti, 1996

2. Joe Kraynak “PC manual de iniţiere … în lecţii de 10 minute” - Ed. Teora Bucureşti, 1996

3. Dan Marinescu, Mihai Trandafirescu “PC Manualul începătorului” - Ed. Teora Bucureşti, 1994

4. Clayton Walnum, Gerald Routledge “Utilizare Calculatoare Personale” - Ed. Teora Bucureşti, 1996

139


1. ”Folosirea calculatorului pentru diferitele aplicaţii (baze de date, materiale publicitare)”.



4. “Etapele necesare pentru înfiinţarea unui atelier de RTVC”.

5. “Publicitatea la un atelier pentru montarea şi întreţinerea antenelor pentru satelit

RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE

ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

Meseria: Electronist aparate şi echipamente de radio-TV .

a) Organizarea spaţiului de învăţământ

140

Elevii de şcoală profesională îşi desfăşoară activitatea săptămânală astfel:

3 zile (7ore / zi) în săli de clasă sau, în funcţie de posibilităţi, în cabinete sau laboratoare şcolare pentru

demonstraţii frontale;

2 zile (6 ore / zi pe grupe) în laboratoare echipate cu mijloace de învăţământ adecvate;

1 zi (6 ore / zi pe grupe) în atelierele şcolare cu locuri individuale de muncă;

90 ore (6 ore / zi, pe grupe) practică comasată în atelierele şcoală cu locuri individuale de muncă sau la agentul

economic.

Planificarea orelor de instruire practică în laboratoarele tehnologice şi ateliere se face astfel încât să se coreleze

temele de instruire practică cu cele teoretice în vederea parcurgerii integrale a temelor propuse. La practica comasată

sugerăm repartizarea orelor pe teme, proporţional cu numărul orelor alocate modulului de teorie. Amenajarea spaţiului de

învăţământ trebuie să respecte normele de protecţie şi igienă a muncii, PSI şi ergonomice conform legislaţiei în vigoare.

Anumite teme care nu pot fi realizate în spaţiile existente în şcoală, datorită dotării insuficiente, se recomandă a se

efectua în atelierele de producţie sau prestări de servicii ale agenţilor locali.

b) Organizarea resurselor de învăţământ

În vederea desfăşurării unor activităţi didactice cu caracter practic aplicativ este necesară o dotare corespunzătoare a

laboratoarelor şi atelierelor şcolare. Astfel pe baza unei analize atente a temelor prevăzute în curricula se stabilesc bareme

minimale de dotare cu:

S.D.V.: cleşti diferiţi, şurubelniţe diferite, pensete medicinale, ciocan (pistol) electric de lipit, maşină electrică de

găurit, fierăstrău de tăiat etc.

A.M.C.: instrumente electrice universale de măsurat, generatoare de semnal IF şi JF, osciloscop catodic,

vobuloscop, surse de alimentare, punte de măsurat RLC, frecvenţmetru, tranzistormetru, distorsiometru.

Materiale consumabile: aliaje de lipit, conductoare diferite, pastă de lipit, cablaje imprimate, pastă decapantă.

Montaje didactice: module din RR, TV, casetofoane, videocasetofoane şi ansamble generale de RR, TV,

casetofoane, videocasetofoane.

Alte mijloace didactice: folii pentru retroproiector, planşe didactice, panoplii, mostre de RR, TV, casetofoane,

videocasetofoane.

141

Este recomandabil ca la repartizarea cadrelor didactice pe module să se ţină seama de specialitatea de pe diplomă, dar

şi de cursurile de perfecţionare efectuate periodic în reţeaua de învăţământ PHARE, atât pentru inginerii ce vor efectua

orele de curs şi laborator tehnologic cât şi pentru maiştrii instructori ce vor desfăşura orele de instruire practică în atelierele

şcoală sau la agentul economic.

Documents

CURRICULUM PENTRU ANUL III ŞCOALĂ · PDF fileradio-TV este proiectat în sistem modular în vederea realizării unei ... desfăşurării noţiunilor şi în semestrul ... ei. De