1
CULTUR{ mar\i, 27 ianuarie 2009 Tribuna 20 CULTUR{ mar\i, 27 ianuarie 2009 Tribuna 21 picta icoane doar în Postul Pa telui i în cel al Cr ciunului. Din M rginimea Sibiului îl avem pe Ion Morar i pe fiicele sale Emilia i Elisabeta", explic Valerica Ni escu. De la o icoan la alta c l tore ti pe Valea Mure ului, pe Valea Sebe ului, prin zona Bra ovului i a F g ra ului, prin M rginimea Sibiului: prive ti icoane cu colorit sobru dar realizate pe foi de aur, icoane a c ror pictur se apropie de Faima lor a depãºit demult graniþele României, Faima lor a depãºit demult graniþele României, Faima lor a depãºit demult graniþele României, Faima lor a depãºit demult graniþele României, Faima lor a depãºit demult graniþele României, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, America sau America sau America sau America sau America sau Asia vin aici Asia vin aici Asia vin aici Asia vin aici Asia vin aici sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel, sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel, sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel, sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel, sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel, icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300 icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300 icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300 icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300 icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300 sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe care sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe care sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe care sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe care sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe care pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu, pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu, pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu, pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu, pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu, în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume Maria SP{TARIU [email protected] La Muzeul de Icoane pe Sticl "Zosim Oancea" din Sibiel ne-am propus demult s ajungem, dar nu am reu it decât în urm cu câtva timp când ne-am luat inima-n din i i am pornit s înfrunt m gerul din preajma Bobotezei. Nici nu b nuiam îns cât de aprig va fi frigul: dup c ldura adormitoare din ma in , de teptarea a fost rapid dat de frigul din Muzeul de Icoane din Sibiel. E frig în muzeu, mai frig decât afar , a a c o vizit de iarn e mult scurtat de frigul care- i p trunde în oase. Ce te face s mai ui i de frig? Mul imea celor aproape 700 de icoane i c ldura cu care te întâmpin i cu care î i poveste te Valerica Ni escu despre muzeu i creatorul lui. Dar s -o lu m cu începutul. Muzeul pãrintelui Muzeul pãrintelui Muzeul pãrintelui Muzeul pãrintelui Muzeul pãrintelui Zosim Oancea Zosim Oancea Zosim Oancea Zosim Oancea Zosim Oancea La muzeu se ajunge u or; chiar dac nu ai ti unde se afl , întâlne ti cu siguran un localnic care s te îndrume: sunt cu to ii obi nui i s fie întreba i de muzeul care a devenit cunoscut în România, în Europa i pe alte continente prin colec ia de icoane. E cea mai reprezentativ colec ie de acest gen din România i din Europa, a a c are parte de destui vizitatori – români i turi ti din str in tate. Cl direa alb struie a muzeului se g se te în imediata apropiere a bisericii din sat, biseric din 1765, a a c o vizit la muzeu e musai s fie completat de un popas în biseric . Dar s ne oprim pentru început la muzeu. Bazele lui au fost puse în 1969, când preotul Zosim Oancea a început s strâng vechi icoane de la oamenii din sat.Agândit un muzeu pentru ele, dar dona iile s tenilor i achizi iile p rintelui Zosim Oancea au f cut ca în curând cl direa s fie prea mic pentru mul imea icoanelor. A a c , în anii comunismului, preotul Zosim Oancea a construit, lâng biseric , un nou sediu pentru Muzeul de Icoane pe sticl . Acum, pe pere ii albi ai muzeului sunt în iruite, pe unul sau pe dou rânduri, aproape 700 de icoane pe sticl : provin din zone diferite ale României i din diferite secole. Icoane de 300 de ani Icoane de 300 de ani Icoane de 300 de ani Icoane de 300 de ani Icoane de 300 de ani "Cele mai vechi icoane sunt din secolul al XVIII-lea. Au fost pictate la Nicula dup 1700. Icoanele erau pictate de rani, a a c de multe ori autorii lor nu sunt cunoscu i", spune Valerica Ni escu. Ramele înnegrite i uneori u or mâncate de carii, sticla uneori cr pat , semnele chirilice î i indic icoanele aflate la veritabila vârst de 300 de ani. Maica Domnului, Sf. Gheorghe sau Sf. Vasile, îngeri te privesc din ele. În fa a fiec rei icoane ai putea s z bove ti minute în ir s -i studieze cromatica, linia dese- nului... oricum, privindu-le cu aten ie descoperi c icoanele nu reprezint doar evlavia celui care le-a pictat, ci i sentimentul na ional pentru c în icoane Fecioara Maria poart n[fram ca în Moldova sau or ca în zona Clujului. Mici pl cu e îng lbenite de vreme se reg sesc pe fiecare icoan . Aici sunt înscrise numele donatorilor: familii din Sibiel, din localit ile dimprejur sau din alte zone ale rii. Pe unele icoane se deslu esc i anii când au fost pictate: 1877, 1888, 1892. "Sunt pu ine icoanele datate, iar în cazul altora cunoa tem autorul. Avem icoane pictate de Matei ânforea, de Savu Moga, cel care Muzeul de icoane pe sticl[ cea clasic prin fine ea detaliului sau prive ti icoane dominate de culori tari. Trãistuþe din Trãistuþe din Trãistuþe din Trãistuþe din Trãistuþe din scoarþã, lãzi de scoarþã, lãzi de scoarþã, lãzi de scoarþã, lãzi de scoarþã, lãzi de zestre, ouã zestre, ouã zestre, ouã zestre, ouã zestre, ouã încondeiate .... încondeiate .... încondeiate .... încondeiate .... încondeiate .... Dou ore petrecute în muzeu când u a veche, din lemn, a bisericii se deschide, te n p de te un val de c ldur i un miros amestecat de mucegai i lumân ri. Vechea biseric a satului are cu ce s te impresioneze, dar trebuie s -i acorzi timp. Timp s cercetezi pictura înnegrit , broderiile de la Ierusalim sau... povestea ei.Afost zidit în 1765 i a fost pictat de vestitul Stan PUBLICITATE sunt cu siguran insuficiente ca s po i cerceta icoanele din Sibiel sau celelalte exponate care se al tur colec iei de icoane. Dac nu a i v zut înc tr istu e din scoar de cire utilizate odinioar în transportul alimentelor, l zi de zestre din anul 1832, chis tori pentru tocat carne, c uta i-le cu privirea la Muzeul de Icoane din Sibiel. Le ve i g si la etaj i pân s ajunge i acolo ve i vedea costume tradi ionale din Sibiel, vechi de o sut de ani, sau ve i cunoa te, prin intermediul tablourilor, personalit ile satului. i pentru c veni vorba de vechi i de tradi ional v mai spunem c aici v ve i sim i nu ca într-un muzeu, ci ca într-o cas tradi ional româneasc , unde icoana e la loc de cinste, unde icoana mai are înc tergare esute a ezate deasupra ei, unde vârtelni a a teapt într-un col sau unde lada de zestre se închide greu sub mul imea covoarelor esute la r zboi. Nu lipsesc nici ou le încondeiate sau icoanele pe lemn, pictate în secolul al XVIII-lea. Povestea Povestea Povestea Povestea Povestea bisericii bisericii bisericii bisericii bisericii De la Muzeu la biseric sunt abia câ iva metri de str b tut, iar Zugravul i de fratele lui, în 1774, a a c pe pere ii închi i la culoare se z resc Sfin i militari, Iisus Hristos pantocrator, chipuri de îngeri, sau registrul cu Papii dinaintea Marii Schisme, un registru pictat doar în câteva biserici din ar . Nimic neobi nuit ve i spune, dar istoria continu . "Biserica a fost pictat în fresc . În secolul al XIX- lea, pictura se înnegrise, iar oamenii din sat au f cut ce au crezut c e mai bine pentru a o proteja: au acoperit-o cu var. A a a r mas biserica timp de o sut de ani, pentru c straturile de var au fost îndep rtate abia în 1965 i fresca a fost restaurat sub conducerea preotului Zosim Oancea", adaug Valerica Ni escu, în timp ce u a grea a bisericii se închide în urma noastr . Cu mintea plin de pove ti despre icoanele din Sibiel, despre p rintele Zosim Oancea i despre biserica din sat p r sim Sibielul. Promitem s revenim, chiar dac va fi tot iarn , chiar dac va fi frig într-un muzeu în care icoane de 300 sau de 200 de ani nu au parte de condi iile de umiditate i temperatur necesare conserv rii. Pãrintele Zosim Pãrintele Zosim Pãrintele Zosim Pãrintele Zosim Pãrintele Zosim Oancea Oancea Oancea Oancea Oancea Zosim Oancea s-a n scut înAlma i a absolvit Facultatea de Teologie în 1935. Activitatea preo easc i-a fost îns întrerupt în 1948 când a fost arestat politic în baza acuza iei de complot împotriva statului. A petrecut 15 ani în temni i al i ani în lag rele de munc silnic din Delta Dun rii. La eliberare, îi este încredin- at Parohia din Sibiel, iar aici î i începe opera de crea ie în 1964: Muzeul de Icoane pe Sticl de la Sibiel. "Eu i genera ia mea am dus o via de su- ferin i jertf , dar nu ne-am pierdut încrederea în valorile noastre eterne. Ceea ce am reu it s fac, cu ajutorul lui Dumnezeu i al atâtor oameni de bun -credin , este într-un fel o revan asupra c l ilor genera iei mele. Am înv at m rturisirea, dar i iertarea, iar icoana mi s-a p rut dintotdeauna o împ rt ire a ochilor i a sufletelor din bun tatea i frumuse ea care ne leag i ne poart pe to i spre Cel ce a biruit lumea”, spunea p rintele Zosim Oancea. Foto:D. CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{/[email protected] Foto:D. CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{/[email protected] Foto:D. CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{/[email protected] Foto:D. CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{ CHISELI|{/[email protected] Aproximativ 15.000 de persoane viziteaz anual Muzeul de Icoane pe Sticl din Sibiel. Sunt turi ti români, europeni, dar i din Australia, Singapore sau Malaezia. În 2007, anul Capitalei Culturale Europene pentru Sibiu, num rul vizitatorilor a dep it cifra de 17.000.

CULTUR{ 20 CULTUR{ Muzeul de icoane pe sticl[sibiel.net/Tribuna_27012009.pdf · aºa cã turiºti din Europa, America sau Asia vin aici sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din

  • Upload
    others

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: CULTUR{ 20 CULTUR{ Muzeul de icoane pe sticl[sibiel.net/Tribuna_27012009.pdf · aºa cã turiºti din Europa, America sau Asia vin aici sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din

CULTUR{ mar\i, 27 ianuarie 2009 Tribuna 20 CULTUR{ mar\i, 27 ianuarie 2009 Tribuna 21

picta icoane doar în Postul Pa telui iîn cel al Cr ciunului. Din M rginimeaSibiului îl avem pe Ion Morar i pe

fiicele sale Emilia i Elisabeta", explicValerica Ni escu. De la o icoan la altac l tore ti pe Valea Mure ului, peValea Sebe ului, prin zona Bra ovuluii a F g ra ului, prin M rginimea

Sibiului: prive ti icoane cu coloritsobru dar realizate pe foi de aur,icoane a c ror pictur se apropie de

Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, America sau America sau America sau America sau America sau Asia vin aiciAsia vin aiciAsia vin aiciAsia vin aiciAsia vin aicisã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe carepãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume

Maria SP{TARIU

[email protected]

La Muzeul de Icoane pe Sticl"Zosim Oancea" din Sibiel ne-ampropus demult s ajungem, dar nuam reu it decât în urm cu câtvatimp când ne-am luat inima-n din i iam pornit s înfrunt m gerul dinpreajma Bobotezei. Nici nu b nuiamîns cât de aprig va fi frigul: dupc ldura adormitoare din ma in ,de teptarea a fost rapid dat de friguldin Muzeul de Icoane din Sibiel. E frigîn muzeu, mai frig decât afar , a ac o vizit de iarn e mult scurtatde frigul care- i p trunde în oase. Cete face s mai ui i de frig? Mul imeacelor aproape 700 de icoane i

c ldura cu care te întâmpin i cucare î i poveste te Valerica Ni escudespre muzeu i creatorul lui. Dars -o lu m cu începutul.

Muzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iZos im OanceaZos im OanceaZos im OanceaZos im OanceaZos im OanceaLa muzeu se ajunge u or; chiar

dac nu ai ti unde se afl , întâlne ticu siguran un localnic care s teîndrume: sunt cu to ii obi nui i s fieîntreba i de muzeul care a devenitcunoscut în România, în Europa i pealte continente prin colec ia deicoane. E cea mai reprezentativcolec ie de acest gen din România idin Europa, a a c are parte dedestui vizitatori – români i turi ti dinstr in tate.

Cl direa alb struie a muzeului seg se te în imediata apropiere abisericii din sat, biseric din 1765, a ac o vizit la muzeu e musai s fiecompletat de un popas în biseric .

Dar s ne oprim pentru început lamuzeu. Bazele lui au fost puse în1969, când preotul Zosim Oancea aînceput s strâng vechi icoane de

la oamenii din sat. A gândit un muzeupentru ele, dar dona iile s tenilor iachizi iile p rintelui Zosim Oancea auf cut ca în curând cl direa s fieprea mic pentru mul imea icoanelor.

A a c , în anii comunismului, preotulZosim Oancea a construit, lângbiseric , un nou sediu pentruMuzeul de Icoane pe sticl . Acum,

pe pere ii albi ai muzeului sunt în iruite,pe unul sau pe dou rânduri, aproape700 de icoane pe sticl : provin dinzone diferite ale României i dindiferite secole.

Icoane de 300 de aniIcoane de 300 de aniIcoane de 300 de aniIcoane de 300 de aniIcoane de 300 de ani"Cele mai vechi icoane sunt din

secolul al XVIII-lea. Au fost pictate laNicula dup 1700. Icoanele eraupictate de rani, a a c de multe oriautorii lor nu sunt cunoscu i", spuneValerica Ni escu. Ramele înnegrite iuneori u or mâncate de carii, sticlauneori cr pat , semnele chirilice î iindic icoanele aflate la veritabilavârst de 300 de ani. Maica Domnului,Sf. Gheorghe sau Sf. Vasile, îngeri teprivesc din ele. În fa a fiec rei icoaneai putea s z bove ti minute în irs -i studieze cromatica, linia dese-nului... oricum, privindu-le cu aten iedescoperi c icoanele nu reprezintdoar evlavia celui care le-a pictat, ci isentimentul na ional pentru c înicoane Fecioara Maria poart n[framca în Moldova sau or ca în zonaClujului.

Mici pl cu e îng lbenite de vremese reg sesc pe fiecare icoan . Aicisunt înscrise numele donatorilor:

familii din Sibiel, din localit iledimprejur sau din alte zone ale rii.Pe unele icoane se deslu esc i aniicând au fost pictate: 1877, 1888,1892. "Sunt pu ine icoanele datate,iar în cazul altora cunoa tem autorul.Avem icoane pictate de Matei

ânforea, de Savu Moga, cel care

Muzeul de icoane pe sticl[

cea clasic prin fine ea detaliului sauprive ti icoane dominate de culori tari.

Trãistuþe dinTrãistuþe dinTrãistuþe dinTrãistuþe dinTrãistuþe dinscoarþã, lãzi descoarþã, lãzi descoarþã, lãzi descoarþã, lãzi descoarþã, lãzi dezestre, ouãzestre, ouãzestre, ouãzestre, ouãzestre, ouãîncondeiate. . . .încondeiate. . . .încondeiate. . . .încondeiate. . . .încondeiate. . . .Dou ore petrecute în muzeu

când u a veche, din lemn, a bisericiise deschide, te n p de te un val de

c ldur i un miros amestecat demucegai i lumân ri. Vechea biserica satului are cu ce s teimpresioneze, dar trebuie s -i acorzitimp. Timp s cercetezi picturaînnegrit , broderiile de la Ierusalimsau... povestea ei. A fost zidit în 1765i a fost pictat de vestitul Stan

PUBLICITATE

sunt cu siguran insuficiente ca spo i cerceta icoanele din Sibiel sau

celelalte exponate care se al turcolec iei de icoane. Dac nu a i v zutînc tr istu e din scoar de cireutilizate odinioar în transportulalimentelor, l zi de zestre din anul1832, chis tori pentru tocat carne,c uta i-le cu privirea la Muzeul deIcoane din Sibiel. Le ve i g si la etaji pân s ajunge i acolo ve i vedea

costume tradi ionale din Sibiel,vechi de o sut de ani, sau ve icunoa te, prin intermediultablourilor, personalit ile satului.

i pentru c veni vorba devechi i de tradi ional v maispunem c aici v ve i sim i nuca într-un muzeu, ci ca într-ocas tradi ional româneasc ,unde icoana e la loc de cinste,unde icoana mai are înc

tergare esute a ezatedeasupra ei, unde vârtelni aa teapt într-un col sau undelada de zestre se închide greusub mul imea covoareloresute la r zboi. Nu lipsesc niciou le încondeiate sau icoanelepe lemn, pictate în secolul alXVIII-lea.

P o v e s t e aP o v e s t e aP o v e s t e aP o v e s t e aP o v e s t e ab i s e r i c i ib i s e r i c i ib i s e r i c i ib i s e r i c i ib i s e r i c i iDe la Muzeu la biseric sunt

abia câ iva metri de str b tut, iar

Zugravul i de fratele lui, în 1774, a ac pe pere ii închi i la culoare sez resc Sfin i militari, Iisus Hristospantocrator, chipuri de îngeri, sauregistrul cu Papii dinaintea MariiSchisme, un registru pictat doar încâteva biserici din ar .

Nimic neobi nuit ve i spune, daristoria continu . "Biserica a fostpictat în fresc . În secolul al XIX-lea, pictura se înnegrise, iar oameniidin sat au f cut ce au crezut c emai bine pentru a o proteja: auacoperit-o cu var. A a a r masbiserica timp de o sut de ani, pentruc straturile de var au fostîndep rtate abia în 1965 i fresca afost restaurat sub conducereapreotului Zosim Oancea", adaugValerica Ni escu, în timp ce u a greaa bisericii se închide în urma noastr .

Cu mintea plin de pove ti despreicoanele din Sibiel, despre p rinteleZosim Oancea i despre biserica dinsat p r sim Sibielul. Promitem srevenim, chiar dac va fi tot iarn ,chiar dac va fi frig într-un muzeu în

care icoane de 300 sau de 200 deani nu au parte de condi iile de

umiditate i temperatur necesareconserv rii.

Pãr in te le Zos imPãr in te le Zos imPãr in te le Zos imPãr in te le Zos imPãr in te le Zos imO a n c e aO a n c e aO a n c e aO a n c e aO a n c e aZosim Oancea s-a n scut în Alma

i a absolvit Facultatea de Teologieîn 1935. Activitatea preo easc i-afost îns întrerupt în 1948 când afost arestat politic în baza acuza ieide complot împotriva statului. Apetrecut 15 ani în temni i al i ani înlag rele de munc silnic din DeltaDun rii. La eliberare, îi este încredin-at Parohia din Sibiel, iar aici î i începeopera de crea ie în 1964: Muzeul deIcoane pe Sticl de la Sibiel. "Eu igenera ia mea am dus o via de su-ferin i jertf , dar nu ne-am pierdutîncrederea în valorile noastre eterne.Ceea ce am reu it s fac, cu ajutorullui Dumnezeu i al atâtor oameni debun -credin , este într-un fel orevan asupra c l ilor genera ieimele. Am înv at m rturisirea, dar iiertarea, iar icoana mi s-a p rutdintotdeauna o împ rt ire a ochilori a sufletelor din bun tatea i

frumuse ea care ne leag i ne poart

pe to i spre Cel ce a biruit lumea”,spunea p rintele Zosim Oancea.

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/[email protected]

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/[email protected]

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/[email protected]

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/[email protected]

Aproximativ 15.000 de persoane viziteaz anual Muzeul deIcoane pe Sticl din Sibiel. Sunt turi ti români, europeni, dar idin Australia, Singapore sau Malaezia. În 2007, anul CapitaleiCulturale Europene pentru Sibiu, num rul vizitatorilor a dep itcifra de 17.000.