Cultsocrates Pag.22 Bun

8/15/2019 Cultsocrates Pag.22 Bun

1/37

Agenia Naional Socrates

Relaia dintre cultura organizaional i proiectele decooperare internaional

erban Iosifescu

Institutul de tiine ale Educaiei


2/37

CUPRINS

Pag.Introducere……………………………………………………………………………. 2

1. Premise teoretice i metodologice ………….……..………………………………. 4

2. Elemente specifice ale culturii organizaionale în contextul proiectelorinternaionale …………………………………………………………………. 132.1. Modificri în cultura organizaional – modelul Hofstede ……………….. 132.2. Modificri în sistemul dominant de valori …………………………………. 18

3. Concluzii i recomandri în vederea dezvoltrii dimensiunii europenea activitii colare …………………………………………………………….. 203.1. Concluzii generale …………………………………………………………. 203.2. Recomandri generale ……………………………………………………… 21

Anexe: …. ………………………………………………………………………………. 24 1. Instrumentele de cercetare ………………………………………………… 242. Lista colilor implicate i date generale …………………………………… 30 3. Rezultatele brute ale analizei chestionarelor referitoare la modelul

Hofstede …………………………………………………………………. 324. Rezultatele brute ale analizei chestionarelor referitoare la

sistemul de valori ………………………………………………………… 34

NOT2: Cercetarea de fa are la baz dizertaia d-nei Dana Moraru, Inspector cu ProgrameInternaionale din Cadrul ISMB (susinut în cadrul SNSPA) 0i cercetri anterioare aleInstitutului de 1tiine ale Educaiei. D-na Moraru a realizat 0i prelucrarea datelor rezultate dinaplicarea chestionarului privind setul de valori personale la toate 0colile din e0antion a fostrealizat.


3/37

Introducere

Proiectele subsumate aciunii Comenius din cadrul programului Socrates faciliteaz schimbulde bune practici educaionale pentru 0colile din învmântul preuniversitar, contribuind, înacest fel la dezvoltarea capacitii instituiilor 0colare de a oferi servicii educaionale lastandarde europene.

Ultimii ani au scos în eviden câteva aspecte interesante: unele uniti 0colare au iniiativ înconceperea 0i realizarea unor proiecte de cooperare european în timp ce altele au reineri;unele 0coli încheie parteneriate de durat cu uniti similare din spaiul european în timp cealtele nu reu0esc acest lucru; unele 0coli se opresc dup primul proiect derulat în timp cealtele dezvolt, în continuare, astfel de proiecte. Ca urmare, consider m c exist anumiifactori interni, ce in de cultura organizaional care determin atât dorina de a realiza astfelde proiecte cât 0i posibilitatea de a le realiza cu succes.

Pe de alt parte, nu se poate ca proiectele internaionale s nu influeneze, într-un fel saualtul, modul în care profesorii, elevii 0i prinii abordeaz activitatea educaional din 0coal,orizontul lor de cunoa0tere 0i, nu în ultimul rând, atitudinea fa de valorile europene

promovate prin aceste proiecte.

De aceea, consider m ca extrem de util analiza modului în care proiectarea 0i derularea proiectelor de cooperare internaional, pe de o parte, 0i cultura organizaional a 0colii, pe dealt parte, se interinflueneaz 0i se poteneaz reciproc. Este clar c numai 0coli care au

anumite tr sturi culturale au iniiativa realizrii unor astfel de proiecte, dup cum succesulsau, dimpotriv, e0ecul în derularea proiectelor vor influena cultura organizaional, întrindunele tr sturi 0i sl bind altele.

De aceea, lucrarea de fa va încerca s identifice aceste relaii între proiectele internaionale0i culturile organizaionale, propunând 0i modele de intervenie care s poteneze aceastrelaie, contribuind atât la succesul derulrii proiectelor de cooperare cât 0i la întrirea

tr sturilor dezirabile ale culturii organizaionale. Neavând o analiz iniial a culturilororganizaionale ale 0colilor respective, nu vom putea identifica factorul motor iniial, ceanume a fost la început: o cultur care a determinat apariia unor proiecte internaional sau,dimpotriv, prezena proiectelor internaionale care a determinat schimbrile culturalerespective. De aceea ne vom limita la descrierea acestor tr sturi, la compararea lor cu celedeja identificate prin diverse alte studii 0i cercetri 0i la propunerea unor msuri care s


4/37

Vom încheia lucrarea cu o serie de concluzii i recomandri referitoare la posibilele

modaliti de intervenie atât asupra culturii organizaionale (pentru ca aceasta s susindezvoltarea proiectelor internaionale), cât 0i asupra criteriilor de evaluare a aplicaiilor 0irezultatelor proiectelor, în a0a fel încât acestea s dezvolte tr sturile dezirabile ale culturiiorganizaionale.


5/37

1. Premise teoretice i metodologice

Cultura organizaional poate fi definit drept un complex specific de valori, credineconductore, reprezentri, înelesuri, ci de gândire împrtite de membrii uneiorganizaii, care determin modurile în care acetia se vor comporta în interiorul i înafara organizaiei respective i care sunt transmise noilor membri drept corecte.

Putem plasa discuia asupra culturii organizaionale a 0colii în contextul mai larg social 0ieducaional românesc pe baza urmtoarelor premise - care vor orienta 0i cercetarea noastr :> cultura organizaional se constituie 0i evolueaz sub influena unor tendine dominante 0i a

unor elemente de schimbare care acioneaz la nivelul învmântului, dar 0i în cadrul altorcomponente ale societii;

> demersurile orientate ctre schimbarea unor elemente culturale în contextul 0colii trebuiein seama de întregul evantai de factori sociali 0i educaionali care au impact în acestdomeniu;

> cultura organizaiei 0colare trebuie s integreze valori, principii, practici ale unor modele

de gândire 0i formare care sunt în acord cu exigenele unei societi democratice 0i cucerinele economiei de pia.

De aceea consider m c rezultatele 0i concluziile studiul de fa pot influena nu numaisistemul 0colar ci pot potena schimbrile sociale atât de necesare în societatea româneasc.

Cu toat importana subiectului, nu exist decât puine studii 0i cercetri dedicate acestei probleme. Doar Institutul de 1tiine ale Educaiei a abordat direct 0i explicit problematica

culturii organizaionale. Studiile elaborate de ctre I.S.E se refer în mod special laelementele culturale (în special valorile) care trebuie promovate în mod con0tient 0isistematic în procesul reformei, f când, totodat, 0i o analiz a unor prejudeci, stereotipuri 0i reprezentri de natur cultural, majoritatea derivate din caracterul birocratical sistemului 0colar 0i care au fost perpetuate, îns, de tradiie.

Primul studiu1 se apleac, în mod deosebit, asupra prejudecilor 0i stereotipurilor - care au

fost identificate drept blocaje induse de o cultur numit "a rutinei" în calea reformei.Dintre cele analizate, le menionm pe urmtoarele:• profesorul funcionar;• elevul subordonat;• izolarea slii de clas 0i a 0colii;• aplicarea uniform în tot sistemul de învmânt a regulamentelor, materialelor didactice


6/37

• tendina de a evita conflictele - care, în urma acestui fapt, nici nu sunt rezolvate;

Autorii sugereaz necesitatea promovrii acelor valori care favorizeaz dezvoltare uneiautentice "culturi a schimbrii" - contradictorie, în foarte multe aspecte, cu cea carecaracterizeaz, în prezent, majoritatea 0colilor. Concluziile acestui studiu sunt confirmateîntr-o alt lucrare2 care constat, de asemenea, caracterul birocratic al 0colii române0ti - alcrei design, stabilit prin anii '50, a favorizat expansiunea sistemului 0colar dar care

blocheaz, în prezent, reformele educaionale de tip calitativ - care caracterizeaz, în prezent,mi0carea educaional din întreaga lume. 1i aici, este evideniat necesitatea promovrii uneiautentice culturi a reformei.

Cel de-al doilea studiu al I.S.E3. este unul de impact 0i identific o serie de tr sturi ale culturiiorganizaionale - a0a cum, apar ele din investigaii de teren:a. Uniformitatea - care este prezent atât în aspectul general al 0colilor observate cât 0i înmentalitile reprezentanilor intervievai ai grupurilor de interes (existând extrem de puineelemente de difereniere a unei 0coli de alta). Dintre aspectele legate de uniformitate menionm:

•

decorarea 0i "pavoazarea" 0colilor 0i slilor de clas este cea clasic, legat în general dedisciplinele studiate (istorie, geografie, limba român 0i limbile str ine - portrete 0i panouri dedicate domnitorilor 0i scriitorilor, hr i, plan0e 0colare etc.) 0i realizateneatractiv;

• toate grupurile de interes (cu excepia elevilor) pledeaz pentru uniform - din diferitemotive (igienice, pentru ascunderea diferenierilor sociale, "fetele s nu mai fie

provocatoare"); opiniile împotriva uniformei sunt minoritare între directori, profesori 0i prini;

b. Lipsa de iniiativ indicat, printre altele, de:• tendina de a imita: "schimbul de experien" este forma de pregtire continu ce mai

solicitat (mai ales pentru învmântul primar) - "s vedem 0i noi ce au f cut alii 0i saplicm";

• permanenta a0teptare a "indicaiilor" 0i teama directorilor 0i a profesorilor de a-0i asumainiiative: "dac vine vreun inspector 0i spune c nu e bine ?";

c. Centrarea excesiv pe ofertantul de educaie i nu pe client - dovedit de:

• mobilarea aproape exclusiv cu bnci - nu mese; chiar dac exist posibiliti materiale0i sunt achiziionate mese individuale sau pentru doi elevi, ele sunt a0ezate, de regul,tot ca bncile, în rânduri;

• asumarea iniiativei educaionale în exclusivitate de ctre profesor; elevii nu suntîncurajai s pun întrebri 0i nu sunt solicitai s ia decizii;

• decorarea 0colii 0i a claselor care reprezint în marea majoritate a cazurilor interesele


7/37

• "fiecare profesor este obsedat de obiectul lui" - declar prinii;

d. Sentimentul incertitudinii i al provizoratului evideniat de declaraii cum ar fi:• "exist prea mult instabilitate" - declar , aproape în unanimitate, profesorii, directorii 0i

prinii;• "schimbarea a fost cam brusc";• tinerii profesori consider c învmântul este un "ad post de vreme rea" 0i declarând c

vor pleca din 0coli dac li se ofer un salariu mai bun în alt parte;• "eu am învat într-un fel, în manualele voastre alternative scrie altfel" - constat, de

multe ori, profesorii în faa elevilor;e. Închiderea 0colii demonstrat de:• perceperea general a mass-media ca f când concuren neloial 0colii 0i oferind modele

negative - profesorii 0i prinii nefiind capabili s ofere alternative;• necunoa0terea 0i neimplicarea 0colilor - mai ales în mediul rural - în proiecte

internaionale;• sentimentul c activitile de colectare de fonduri sunt "umilitoare" 0i "coboar prestigiul

0colii";

f. Prpastia între generaii (adâncit 0i de faptul c profesorii - cel puin în mediul rural - suntfie aproape de pensionare fie foarte tineri) la nivel mentalitar: "doar profesorii mai în vârst,obi0nuii cu munca patriotic mai fac ceva pentru 0coal, cei tineri cer imediat plata";g. A aprut un sentiment al ineficienei i / sau al inutilitii 0colii:

• "0colile sunt prost dotate, profesorii sunt prost pltii 0coala cere elevilor contribuiifinanciare"; "în via nu conteaz ce rezultate ai la 0coal"; "nu ai o motivaie s fiicorect când vezi c adulii nu sunt"; "notele mari te ajut la capacitate, dar degeaba ai

note bune dac nu obii o slujb" - declar elevii 0i prinii;• "nimic din aspectele reformei nu-i stimuleaz pe profesori"; "de ce s mai muncesc dac

întâlnesc fo0tii mei elevi - nu pe cei mai buni - mult mai bine îmbr cai ca mine" -constat profesorii.

În evidenierea unor aspecte mai concrete legate de ethos-ul 0colar, putem meniona 0i uneleconcluzii ale Celui de-al Treilea Studiu Internaional privind Matematica i tiinele (TIMSS) atât la aplicarea iniial, din 1995, cât 0i la repetarea sa, în 19994, din care amintim

doar meniunile la ceea ce elevii consider a fi "probleme serioase" în 0colile lor:• fuga de la ore (29%);• absenteismul (27%);• vtmarea fizic produs între elevi (22%);• intimidarea sau abuzul verbal asupra elevilor (21%);

f l ( )


8/37

"atmosfera" care domne0te în 0coli decât de existena sau inexistena msurilor de reform, cu

atât mai mult cu cât aceste probleme nu sunt abordate sistematic prin msuri specifice decombatere (poate, cu excepia absenteismului).

Cea de-a treia cercetare a ISE, desf 0urat pe doi ani5, care a utilizat, printre alteleinstrumente de cercetare, 0i pe cel propuse în acest studiu, a adâncit analiza culturiiorganizaionale. Cercetarea a identificat, folosind instrumentele menionate 0i pe care le

prezentm în Anexa 1, o serie de tr sturi dominante.

În cele ce urmeaz, vom face o prezentare mai ampl a acestor tr sturi, în paralel cu prezentarea modelului teoretic care a stat la baza cercetrii.

Modelul lui Geert Hofstede6 0i, chiar dac se refer la culturile naionale, consider m c poatefi folosit cu succes 0i la nivel organizaional. Dup Hofstede, o cultur se difereniaz de alta pepatru dimensiuni: "distan fa de putere", "individualism / colectivism", "masculinitate /feminitate" "evitarea incertitudinii" (sau "tolerarea ambiguitii").•

Distana fa de putere reprezint gradul de inegalitate social manifestat prin dependenasubalternilor fa de "0efi" (distan mare fa de putere) sau interdependena între 0efi 0isubalterni (distana mic fa de putere). Ca urmare, trebuie analizat dac, în culturile 0colaredin România, exist sau nu un respect intrinsec fa de "0efi" (fie ei profesori, directori,inspectori etc.) în virtutea poziiei de autoritate pe care o au, indiferent de calitile 0icompetenele deinute. Cunoa0terea acestui fapt ar fi util în identificarea modurilor optime0i celor mai rapide de implementare a schimbrilor: prin acte de autoritate (în cazulidentificrii unei distane mari fa de putere) sau prin consultare 0i participare (în cazul unei

distane mici).• Individualismul / colectivismul indic preeminena cultural a intereselor indivizilor fa de

cele de grup / colective (în culturile individualiste) sau a celor colective (în culturilecolectiviste). Cunoa0terea orientrii pe aceast dimensiune poate ajuta decidenii în alegereacilor optime de abordare a reformei cu diferite grupuri de interes: prin satisfacerea unorinterese individuale (dac sunt identificate culturi individualiste) sau prin considerareaintereselor de grup (social 0i / sau profesional - dac culturile identificate sunt predominant

colectiviste.• Masculinitatea / feminitatea indic valoarea social mai mare acordat "aroganei" (în

cadrul culturilor "masculine") sau, dimpotriv, "sensibilitii" 0i "modestiei" (în culturile"feminine"). Cunoa0terea acestor aspecte poate oferi indicii pentru "calibrarea" rolurilordiferiilor ageni ai reformei - exper i, formatori, manageri, lideri de opinie etc. - atunci cândabordeaz diferitele grupuri de interes (prin conduit preponderent asertiv - accentuând


9/37

exist un nivel sczut de evitare a incertitudinii, amplitudinea 0i ritmul de introducere a

schimbrilor pot s creasc.

Rezultatele cercetrii indic o distan relativ mare fa de putere. Distana fa de putere este o dimensiune cultural extrem de important în contextul reformei. Ea indic “msura încare personalul cu o putere mai mic […] a0teapt 0i accept ca puterea s fie inegaldistribuit7”. Cu alte cuvinte, distana fa de putere arat nivelul de acceptarenecondiionat a diferenelor de putere – deci a deciziilor, indicaiilor, opiniilor “0efilor”. Odistan mare fa de putere indic preponderena 0i preferina pentru stiluri autoritare:

opiniile 0efilor sunt ascultate, în mod necritic, doar în virtutea autoritii formale cu careace0tia sunt investii. De asemenea, 0eful este considerat ca având o “valoare uman” maimare decât a celorlali angajai, de asemenea în virtutea autoritii formale deinute.

Prin investigaia de teren au fost confirmate multe din caracteristicile dominante ale uneiculturi în care exist o distan mare fa de putere:• Prinii îi educ pe copii s fie docili, ace0tia din urm trebuind s-i trateze pe prini cu

respect – 0coala fiind 0i ea datoare s disciplineze copiii în sensul respectului acordat prinilor 0i “celor în vârst”.• În clas toate iniiativele vin de la profesori.• Profesorii sunt considerai ni0te “înelepi” care transfer elevilor învtura personal, ei

având r spunsuri la orice întrebare.• Subordonaii se a0teapt ca s li se spun ce s fac – având în vedere dominarea

centralizrii.

Dimensiunea individualism – colectivism se refer la predominarea intereselor individualefa de cele de grup respectiv a intereselor de grup în fa a celor individuale. Rezultatele auindicat o poziionare a culturii 0colare dominante la nivel median, la mijlocul continuum-ului,cu u0oare tendine colectiviste. Ca urmare, ne putem a0tepta, pe de o parte, s descoperimcaracteristici specifice atât culturilor individualiste cât 0i culturilor colectiviste 0i, pe de alt

parte, în interiorul unitilor 0colare s existe subculturi cu o dominant individualist 0i / saucu dominant colectivist.

Astfel, au fost identificate:• Caracteristici ale culturilor colectiviste:- Pstrarea “armoniei” în clas 0i la locul de munc 0i evitarea, cu orice pre, a conflictelor.- Perceperea “diplomei” ca un fel de pa0aport social, care garanteaz intrarea într-un

anumit grup cu statut superior.• Caracteristici ale culturilor individualiste:


10/37

existe subculturi cu o dominant masculin 0i / sau cu dominant feminin. Interesant este 0i

faptul c tendin spre masculinitate exist chiar în condiiile preponderenei feminine încadrul corpului profesoral. Acest lucru este confirmat 0i de preponderena masculin în cadrulfunciilor de conducere.

Dintre tr sturile identificate 0i care sunt specifice culturilor masculine, putem meniona:• Dorina puternic de a avea ocazii pentru câ0tiguri mari.• Nevoia de recunoa0tere - atunci când sunt obinute rezultate deosebite.• Dorina de a beneficia de ocazii de avansare ctre un post mai bun.• Spiritul competitiv 0i nevoia de a avea o activitate stimulativ.• Nevoia de ordine.Specifice culturilor feminine sunt:• Nevoia de a avea relaii bune la locul de munc - mai ales cu superiorul direct.• Dorina de a lucra cu oameni “cu care te înelegi”.• Preuirea siguranei serviciului - preferina pentru pstrarea, pe timp nedefinit, a locului

de munc prezent.

Situarea la mijlocul continuum-ului este confirmat 0i de tr sturi ambivalente:• Simpatia pentru cel puternic (apar inând culturilor masculine) dar 0i pentru cel slab

(prezent în culturile feminine).• E0ecul 0colar este considerat, în funcie de situaie, ca un dezastru (în culturile masculine)

sau ca un incident minor (în culturile feminine).• Sunt apreciai atât profesorii deosebii cât 0i cei care sunt (mai ales) prieteno0i.

Gradul de evitare a incertitudini indic modul în care diferenele sunt cultural acceptate sau nu,adic msura în care membrii unei culturi se simt ameninai de situaii incerte. În culturile cugrad mare de evitare a incertitudinii, ideea dominant devine "ce este diferit este periculos" iar încele cu un grad mic de evitare a incertitudinii sloganul poate fi "ceea ce este diferit este curios"

Studiile noastre indic o tendin puternic de evitare a incertitudinii care se coreleaz pozitiv cu o serie de elemente apar inând celorlalte dimensiuni culturale (cum ar fi preferina

– feminin – pentru pstrarea locului de munc, dorina – masculin – de ordine, nevoia –colectivist – de a avea relaii bune cu 0eful direct etc.)

Astfel, am putut constata:• Existena nevoii de a impune reguli ferme pentru copii.

C l f l (d i l ii ) f liti fi i t i î


11/37

• Sunt preferate msuri de schimbare care s reduc incertitudinea – exemplul cel mai

evident fiind cel al introducerii curriculum-ului la decizia 0colii: au fost cerute, chiarimperativ, precizri, metodologii care, în cele din urma au limitat posibilitatea de alegere0i, implicit, de realizare a c.d.0. în conformitate cu nevoile exprimate ale elevilor 0i ale

prinilor.

Rezultatele obinute în urma aplicrii chestionarului privind setul ascuns de valoripersonale confirm, în mare parte, constatrile rezultate din analiza culturii organizaionaledin perspectiva lui G. Hosftede. Astfel:• “Ordinea” se gse0te în primele trei locuri la marea majoritate a celor chestionai – fiind,

de departe, valoarea dominant dintre cele opt propuse. Evitarea incertitudinii 0i distanamare fa de putere induc aceast nevoie acut de ordine, având în vedere 0i trecerearelativ brusc de la totalitarismul comunist care implica ordinea, supunerea individuluifa de stat, un nivel sczut de liberate individual la o societate care devine tot maievident anomic.

• “Învarea” si “oamenii” sunt prezente, în majoritatea cazurilor, între primele trei

preferine. Acest lucru este firesc având în vedere c aceste chestionare au fost aplicatecadrelor didactice. Exist 0i unele nuane: de exemplu, învarea este puternic dominantla profesorii care predau discipline evaluate prin examene naionale 0i în licee iar valoarea“oamenii” este mai puternic reprezentat în ciclul primar.

• “Supravieuirea”, “reeaua”, “puterea”, “succesul personal” 0i “sigurana” au, în general,locuri diferite în ierarhie de la o unitate 0colar la alta, de la un ciclu de învmânt laaltul 0i de la o specialitate predat la alta. “Supravieuirea” ocup, în general, un loc între

primele 6 în acest “clasament” al valorilor atât din cauza salariilor mici din învmânt

dar 0i din cauza punctajelor foarte mari acordate de ctre anumite categorii de cadredidactice care se simt mai ameninate (mai0tri instructori, profesori de fizic sau dechimie). "Reeaua” are o pondere mare la unitatea 0colar implicata într-un proiectinternaional important – semn c, prin eforturi deosebite 0i îndelungate, poate fi crescutimportana acordat unor valori dezirabile. Scorurile relativ mici obinute de “putere” 0i“succesul personal” confirm caracterul ambivalent al culturii dominante pe dimensiuneamasculinitate – feminitate. În plus, cultura noastr nu permite, înc, o exprimare deschis

a dorinei de a avea putere 0i succes personal. Ne-a intrigat scorul relativ mic pentruvaloarea “siguran”, la destul de multe chestionare – având în vedere cele constatate maisus. O explicaie poate fi punctarea în chestionar a comportamentelor dezirabile 0i nuneaprat a celor efective. Urmeaz ca viitoarele cercetri s aduc anumite clarificri înacest sens. Oricum, în afara celor trei valori fundamentale – ordine, oameni 0i învare –ordinea celorlalte este, de regul, diferit de la o unitate 0colar la alta, diferenele inând


12/37

Elaborarea unor concluzii 0i recomandri cu privire la meninerea / schimbarea culturii

organizaionale la nivelul 0colii presupune atât diagnosticarea culturilor prezente, cât 0istudierea întregului evantai de factori mai sus menionai, care pot determina fie rezistena laschimbare, fie facilitarea implementrii unei noi culturi.

Cercetarea concret asupra culturii organizaionale a unitilor 0colare va face apel la studiulde caz, ca metod de investigaie de tip calitativ. Din aceast abordare deriv un set deexigene care trebuie respectate în situaia aplicrii studiului de caz, oricare ar fi unitateasocial la care el face referire:• tratarea unitii studiate ca pe un întreg;• considerarea complexitii unitii studiate;• surprinderea interaciunilor dintre dimensiunile unitii;

În contextul cercetrii referitoare la cultura organizaional, studiul de caz va fi aplicat încadrul unor uniti 0colare care vor fi considerate uniti ale investigaiei.

Prin intermediul studiului de caz 0i a metodelor asociate, cercetarea se va orienta ctresurprinderea unor dimensiuni care in atât de tr sturile culturii actuale, cât 0i de factorii careîi pot influena meninerea 0i / sau schimbarea pe diferite intervale de timp.

E0antionul cercetrii a cuprins 28 de 0coli8, evident un e0antion nereprezentativ. Concluziilecercetrii consider m c pot fi transferate la întregul sistem 0colar dar cu anumite precauii.Am încercat s acoperim toate zonele geografice 0i toate nivelurile de învmânt. Deasemenea, în fiecare unitate 0colar am chestionat atât cadre didactice care fac sau au f cut

parte din echipa care dezvolt proiecte internaionale, cât 0i cadre didactice care nu s-auocupat de astfel de proiecte. Aceasta deoarece dorim a analiza nu atât cultura de grup aechipei de proiect, cât cultura întregii uniti 0colare.

Ca urmare, structura e0antionului, pe tipuri de uniti 0colare, este urmtoarea:

Tip de unitate

colar

Nr.

Gr dinie 11coli Speciale 21coli Generale 10Licee teoretice 81coli VET 7


13/37

Jude Nr.

Ia0i 4Bra0ov 3Constana 4Cluj 4Dolj 3Bucure0ti 10Total 28

Am cutat s selectm atât 0coli din mediul urban cât 0i 0coli din mediul rural. În privinaacestui aspect, situaia este urmtoarea:

Mediu urban Mediu rural

24 4

Dup cum se poate vedea, numrul de uniti 0colare din mediul urban este mult mai maredecât al celor din mediul rural. Aceast situaie se datoreaz 0i faptului c extrem de puine0coli din mediul rural desf 0oar proiecte de cooperare internaional.

Am încercat s corelm rezultatele prelucr rii celor dou chestionare cu variabile cum ar fivârsta, sexul, disciplina predat, mediul 0colii (urban / rural) 0i regiunea de provenien. Aici,menionm doar c sexul 0i specialitatea predat nu influeneaz semnificativ r spunsuriledate. Dintre caracteristicile personale consider m c doar vârsta a influenat rezultatele, avândîn vedere c personalul didactic chestionat are o vârst destul de înaintat, media generalfiind cea a0teptat (aproape 40 de ani) dar, luând în considerare 0i abaterea standard (deaproape 10 ani), putem constata (fapt confirmat 0i în statisticile oficiale) c în aceast

privin, corpul profesoral este polarizat ca vârst: un grup masiv de cadre didactice cuvârste înaintate, la un pol, 0i un grup aproape la fel de numeros de cadre didactice tinere, lacellalt pol. Rezultatele cercetrii noastre au sugerat nu numai un clivaj privind vârsta ci 0i

unul cultural între cele dou categorii de cadre didactice, mai ales în privina unor tr sturicum ar fi “distana fa de putere” 0i “evitarea incertitudinii”.


14/37

2. Elemente specifice ale culturii organizaionale în contextul proiectelor internaionale

2.1.Modificri în cultura organizaional – modelul Hofstede

A0teptrile noastre legate de rezultatele cercetrii vizau evoluii semnificative pe doudimensiuni, anume “distana fa de putere” 0i “evitarea incertitudinii”. A0teptm modificri

privind prima dintre dimensiunile menionate întrucât colaborarea într-o echip de proiectcare cuprinde nu numai cadre didactice din diverse ri ci 0i elevi, cea ce presupune o“distan” mult redus între 0efi 0i subordonai. Pe de alt parte, majoritatea culturilor

occidentale sunt caracterizate printr-o distan mai mic fa de putere, tr stur care nu puteas nu influeneze 0i echipa partenerilor români din cadrul proiectelor.

În privina evitrii incertitudinii, credem c îns0i angajarea într-un astfel de proiect presupune o atitudine pozitiv fa de noutate, schimbare 0i diferen cultural.

În privina celorlalte dou dimensiuni – “individualism – colectivism” 0i “masculinitate –

feminitate”, nu a0teptm schimbri majore întrucât consider m c dezvoltarea proiectelorinternaionale are nevoie de tr sturi culturale din ambele pr i ale continuum-urilorrespective. De exemplu, este nevoie de îndr zneal (“masculin”) dar 0i de sensibilitate fa de specificul cultural al partenerului (“feminin”); este nevoie de spirit de echip(“colectivist”) dar 0i de autonomie, de independen în gândire (“individualist”).

A0teptrile noastre nu au fost satisf cute în totalitate. Rezultatele brute ale analizeichestionarelor referitoare la modelul Hofstede sunt prezentate în Anexa 3. Se pot observa

urmtoarele trsturi generale ale culturilor 0colilor care fac parte din e0antionul nostru:• În general, tendinele înregistrate de cercetarea Culturi organizaionale în coala

româneasc (2001, 2002. Bucure0ti: ISE, care va fi numit, în continuare, “CercetareaISE”) se regsesc 0i în analiza pe care am întreprins-o9. Este un fapt perfect explicabil:culturile organizaionale se schimb extrem de lent 0i sub aciunea unor factori extrem dediver 0i iar timpul scurs între cercetrile menionate 0i cea de fa nu a fost suficient delung pentru a putea înregistra modificri spectaculoase.

• Cea mai mare diferen

se gse

0te la “distan

a fa

de putere” (5.4% din scorul maxim),

0colile din e0antion având o distan mai mic fa de putere fa de 0colile analizate îne0antionul cercetrii ISE.

• Gradul de “evitare a incertitudinii” este cu 2% din scorul maxim mai mic decât încercetarea ISE.

• Urmeaz dimensiunea “individualism – colectivism”, unde diferena este de 1,5% din


15/37

• Constatrile referitoare la diferitele dimensiuni se susin reciproc: de exemplu, tendina

de evitare a conflictelor este prezent la toate cele patru dimensiuni ca o caracteristicextrem de puternic a culturilor organizaionale.

Ca urmare a celor de mai sus, putem afirma c în 0colile analizate se înregistreaz ni0tetendine de evoluie cultural care trebuie fie susinute, fie descurajate, în funcie de ceeace se consider ca dezirabil în perspectiva evoluiilor viitoare ale sistemului 0colar, mai alesdin perspectiva integr rii europene.

În privina “distanei fa de putere”, consider m c evoluia menionat este favorabil atâtdin perspectiva reformei educaionale cât 0i din cea a integr rii europene. Este nevoie de 0eficompeteni dar 0i de subordonai care cer astfel de 0efi. O reform educaional profund numai poate fi susinut având 0efi ale cror decizii sunt acceptate f r discuie. Avem nevoiede cadre didactice, elevi 0i prini care reflecteaz asuprea acestor decizii 0i î0i afirm, f r team, punctele proprii de vedere.

Existena în 0coal a proiectelor internaionale favorizeaz aceast tendin: echipele de proiect au rareori 0efi autoritari; deciziile sunt luate, de regul, prin consens 0i se ofer fiecrui partener posibilitatea exprimrii punctului su de vedere. De la coordonatorii de

proiect nu se a0teapt contribuii hotrâtoare în toate aspectele proiectului ci, mai mult, a0acum le arat 0i numele, s coordoneze eforturile tuturor partenerilor.

Adâncind analiza spre itemii specifici acestei dimensiuni, am constatat urmtoarele diferenefa de cercetarea ISE:• Profesorii sunt considerai într-o msur mult mai mic drept “înelepi” care cunosc

r spunsurile la toate întrebrile, înregistrându-se o valorizare mai accentuat a cunoa0terii0i iniiativelor elevilor.

• Totu0i, se consider c, la clas, toate iniiativele majore trebuie s vin de la profesori10.• Iniiativa subordonailor este acceptat mai mult decât în alte 0coli. Pe de alt parte, îns,

se 0tie c acolo unde conducerea instituiei de învmânt nu încurajeaz existena proiectelor internaionale, acestea nu apar.

Credem c aceast tendin trebuie susinut prin diferite msuri care privesc promovarea dar0i evaluarea proiectelor internaionale, în special în ceea ce prive0te implicarea elevilor.

A0teptrile noastre privind dimensiunea “evitarea incertitudinii” nu au fost satisf cute derezultatele cercetrii: ne a0teptam ca, în contact cu alte sisteme 0colare, prin participarea la


16/37

• Ca elemente puternice de continuitate: tendina spre evitarea conflictelor (confirmat 0i de

r spunsurile specifice altor dimensiuni) 0i preocuparea major în direcia stabilirii unorreguli ferme, mai ales pentru elevi – tendine asupra crora ar trebui s se intervin, cu prioritate, în viitor.

Credem c în majoritatea 0colilor proiectele internaionale au fost un mijloc de evitare aincertitudinilor legate de pa0ii ezitani ai reformei educaionale de la noi: faptul cfundamentele dar 0i manifestrile reformei s-au schimbat de la un mandat la altul, i-adeterminat pe profesori s caute r spunsurile la întrebrile care-i fr mânt în alte sisteme0colare. Incertitudinea creat de evoluia reformei în propriul sistem educaional a fostcompensat prin cutarea certitudinilor în alte sisteme 0colare.

Pe dimensiunea “individualism-colectivism”, pe fundalul aceleia0i lipse de schimbrimajore, putem constata:• O u0oar evoluie spre individualism, combinat cu o abatere standard mai mic decât la

alte dimensiuni.•

O îmbuntire a comunicrii în interiorul 0colii – datorat probabil 0i impuneriidiseminrii proiectului în 0coal 0i comunitate, ca dimensiune esenial a succesului.• “Armonia” r mâne o valoare fundamental, fiind descurajat existena mai multor “voci”

0i a ideilor alternative.

Aici, intervenia trebui s fie ceva mai nuanat: avem nevoie, a0a cum am mai spus, atât detr sturi culturale specifice individualismului (spiritul de iniiativ, recunoa0terea meritelor

personale etc. ) cât 0i de tr sturi “colectiviste” (mai ales privind lucrul în echip).

Chiar dac pe dimensiunea “masculinitate – feminitate” înregistr m cea mai mic diferen (sub 1%) fa e cercetarea ISE, rezultatele sunt interesante din mai multe puncte de vedere:• Abaterea standard este cea mai mare, fapt care denot tensiuni, existena unor subculturi

de grup 0i existena unor tr sturi ambivalente.• Nevoia de recunoatere, specific culturilor masculine este foarte puternic. Se pare c

multe iniiative legate de proiectele internaionale au avut ca origine tocmai aceast

nevoie de recunoa0tere. Aceast nevoie a fost confirmat 0i de rezultatele analizeir spunsurilor la chestionarul referitor la sistemul de valori.• Pe de alt parte, nevoia de ordine specifice aceluia0i tip de cultur este la fel de puternic.

Aceast tr stur se coroboreaz cu cea similar existent la dimensiunea “evitareaincertitudinii”.

• Specific unor culturi “feminine” este tendina de a lucra cu “persoane cu care te poi


17/37

Ni se par semnificative 0i diferenele regionale care au aprut. Cea mai mare distan fa deputere se înregistreaz în judeele din sud – Dolj (dar cu o abatere standard foarte mare),Constana 0i Bucure0ti, iar cea mai mic în Bra0ov 0i Ia0i. Deci 0colile din judeul Bra0ov auo situaie mai apropiat de dezirabil.

Distana fa deputere

Jud.

Medie Ab.Jud. Dolj 26.73 5.37Jud. Constana 26.23 4.56Bucureti 25.78 4.38Jud. Cluj 25.05 4.02Jud. Iai 24.69 4.64Jud. Braov 23.55 4.33General 25.43 4.49

Cele mai individualiste judee sunt cele estice - Ia0i 0i Constana -, iar cele mai colectiviste,

Bra0ov 0i Dolj.

Individualism –colectivism

Jud.

Medie Ab.Jud. Iai 18.1 2.33Bucureti 17.83 3.17Jud. Constana 17.82 2.34

Jud. Cluj 17.42 3Jud. Dolj 17.35 2.02Jud. Braov 17.09 2.56General 17.68 2.72

Cele mai “masculine” judee sunt Constana 0i Dolj, iar cele mai “feminine”, Bra0ov 0i Ia0i.

Masculinitate –feminitate

Jud.

Medie AbJud. Constana 23.8 4.44Jud. Dolj 22.96 4.47Jud. Cluj 22.89 3.42Bucureti 22.52 4.13Jud. Iai 22.02 4.47


18/37

Evitareaincertitudinii

Unit. c.

Medie Ab.Jud. Constana 33.51 4Jud. Cluj 32.93 4.47Jud. Braov 31.99 3.93Jud. Iai 31.62 4.7General 33.05 4.43

Este interesant faptul c acolo unde am postulat o evoluie net spre una din cele dou

extremitile ale continuum-urilor respective, ierarhia judeelor este aproape identic. Deci,trebuie insistat mai mult pe reducerea distanei fa de putere 0i a nivelului evitriiincertitudinii în sud, aceste dou tr sturi fiind mai aproape de situaia dorit în judeele dincentrul 0i nordul rii.

Nu am constatat diferene semnificative (cea mai mare este de 1.5%) între unitile 0colaredin mediul rural 0i cele din mediul urban. Un fapt din nou explicabil: cu un sistem înccentralizat, diferenele culturale care in de necesitatea adaptrii ofertei educaionale la nevoialocal de educaie sunt înc mici. De asemenea, numrul mic de 0coli rurale din e0antionulnostru face extrem de dificil generalizarea. Totu0i, ca tendin înregistrat (vezi tabelul demai jos), 0colile rurale din e0antionul nostru au o cultur cu o distan mai mic fa de

putere, mai colectivist, mai feminin 0i cu un nivel mai sczut de evitare a incertitudinii. Înaproape toate cazurile, abaterea standard este mai mare, fapt datorat probabil 0i fluctuaiei de

personal, mult mai mare în mediul rural decât în cel urban.

Distana fa deputere Individualism -colectivism Masculinitate -feminitate EvitareaincertitudiniiUnit. c.

Medie Ab. Medie Ab. Medie Ab Medie Ab.1. c. Al. I. Cuza –

Podu-Iloaiei23.95 4.94 18.1 2.7 22.6 5.4 30.9 4.94

2. Gr. c. – Prejmer 23.45 3.9 17.85 2.19 21.25 4.33 32.05 4.04

3. c. Gen. –Prejmer

22 4.76 16.95 2.51 19.3 5.78 31.05 5.39

4. c. Gen. –Ghindreti 26.5 4.97 17.18 2.6 22.43 4.79 31.75 4.84

Medii / abateri colirurale

23.97 4.64 17.52 2.5 21.39 5.07 31.43 4.8

Medii / abaterigenerale

25.43 4.49 17.68 2.72 22.6 4.23 33.05 4.43


19/37

2.2. Modificri în sistemul dominant de valori Nici rezultatele analizei r spunsurilor la cel de-al doilea chestionar nu semnaleaz modificrispectaculoase în culturile organizaionale ale 0colilor implicate în proiecte internaionale.

Instrumentul aplicat a urmrit ierarhia într-un set de 8 valori personale, înelese ca factorimotivatori:• Ordinea se refer , în principal, la atitudinea fa de schimbare 0i preferina pentru un

mediu stabil, structurat de via. De asemenea aceast valoare mai cuprinde 0i elementece in de “distana fa de putere”, anume relaia dintre 0efi 0i subordonai, în spe atitudinea fa de elevi.

• Învarea se refer la capacitatea de schimbare prin învare (individual sauorganizaional). Având în vedere c 0coala are ca misiune tocmai învarea, sunt dea0teptat scoruri mari pentru aceast valoare.

• Puterea este abordat ca factor motivaional. Unele teorii ale motivaiei pun chiar

“dorina de putere” printre factorii motivatori de nivel superior.• Valoarea oameni se refer la modul de abordare a celorlali – nivelul de empatie,

capacitatea de a te înelege cu cellalt, de a fi receptiv la nevoile altora.• Valoarea reea se refer la comunicare: deschidere, transparen, eficien etc., - inclusiv

capacitatea de a lucra în echip.• Sigurana – inclusiv a locului de munc - este tot un factor motivaional puternic,

conform majoritii teoriilor.• Succesul personal este abordat tot din perspectiv motivaional luând în considerare

faptul c autorealizarea reprezint nivelul ultim de motivare.• În sfâr 0it, supravieuirea se refer la primul nivel motivaional, al nevoilor fundamentale

– general umane dar 0i profesionale.

În cercetarea ISE, pe primul loc, la distan mare de celelalte valori se situeaz ordinea,urmat de învare 0i oameni. Celelalte valori au un loc variabil, generalizrile fiind riscante.

Rezultatele cercetrii de fa nu sunt mult diferite11

. Pe primele dou locuri se situeazordinea 0i învarea (la fel ca în cercetarea ISE) dar pe locurile urmtoare trec succesulpersonal, reeaua 0i supravieuirea. Oamenii sunt pe locul 6 în ierarhie, iar ultimele locurisunt ocupate de putere 0i siguran. Consider m ca importan aceast schimbare în ierarhiavalorilor, deoarece ne arat factorii care îi motiveaz pe oamenii 0colii în iniierea 0isusinerea proiectelor de cooperare internaional – anume dorina de afirmare


20/37

Tipuri de valoriJude

Ordine Învatare Putere Oameni Retea Siguranta SuccesPersonal Supravie-tuire

Clasament Iai 1 2 8 5 3 7 4 6

Clasament Braov 1 2 7 5 6 8 4 3

Clasament Constana 1 2 7 6 4 8 3 5

Clasament Cluj 1 2 7 5 3 8 4 6

Clasament Dolj 1 5 8 6 3 7 4 2

Clasament Bucureti 1 2 7 5 4 8 3 6CLASAMENTGENERAL

1 2 7 6 4 8 3 5

Dup cum se poate observa, Bucure0ti 0i Constana reprezint media: clasamentele valorilorluate în considerare sunt identice (Constana) sau aproape identice (Bucure0ti) cu clasamentulgeneral. Diferena cea mai mare apare la Dolj, unde supravieuirea este a doua valoare (dupordine) iar învarea trece pe locul 5. La Bra0ov supravieuirea este pe locul 3 iar succesul

personal pe 4. La Ia0i 0i Cluj, comunicarea este mai important decât succesul personal.

Diferene interesante apar 0i la 0colile rurale unde, chiar dac ordinea 0i învarea î0i pstreaz locurile, pe poziiile urmtoare se situeaz, supravieuirea, oamenii, succesul personal, abia apoi reeaua (puterea 0i sigurana pstrându-0i ultimele dou locuri). Lucrândmai mult cu copii din medii defavorizate, 0colile din mediul rural sunt, cu siguran, maireceptive la nevoile educaionale locale, mai ales la cele specifice acestor grupuri

defavorizate. Ca o concluzie la acest paragraf, putem spune c în privina valorilor dominante lucrurile seschimb la fel de greu (ca 0i în cazul dimensiunilor analizate la paragraful anterior). Dar, unînceput de mi0care poate fi înregistrat 0i trebuie susinut prin msuri politice 0i strategice.Oamenii trebuie încurajai s dezvolte proiecte de cooperare internaional mizând pe ambiie(“succesul personal”), pe dezvoltare profesional (“supravieuirea”), oferind informaiiabundente 0i pe toate canalele posibile (“reea”) dar indicând 0i faptul c aceste proiecte vor

ajuta unitatea 0colar s-0i structureze mai bine oferta educaional (“învare”) 0i s combat“turbulenele” (“ordinea”).


21/37

3. Concluzii i recomandri în vederea dezvoltrii dimensiunii europene a activitiicolare

3.1. Concluzii generale

În urma cercetrii întreprinse au fost confirmate concluziile studiilor 0i cercetrilor realizate dectre ISE 0i menionate pe parcursul lucr rii. În cele ce urmeaz vom puncta câteva tr sturigenerale ale culturii organizaionale - a0a cum au reie0it din cercetarea de fa. Subliniem faptul

c exist 0i excepii, la toate aspectele menionate.• Distana mare fa de putere – care induce tendin spre centralizare 0i stiluri autoritare de

conducere, uniformitate, lipsa de iniiativ, centrarea excesiv pe ofertantul de educaie 0i nu pe client, nevoia acut de ordine, orientarea pe termen scurt 0i inabilitatea de a proiecta 0irealiza dezvoltarea organizaional.

• Nivel mare de evitare a incertitudinii – care induce sentimentul provizoratului 0iînchiderea 0colii fa de comunitate.

•

Existena celor dou tr sturi este confirmat 0i de rezultatele obinute în urma aplicriichestionarului referitor la setul personal de valori, care indic ordinea drept valoareafundamental. Ordinea serve0te atât meninerii unei distane mari între 0efi 0i subordonai cât0i evitrii incertitudinii prin tentativele (evidente, credem noi) de a reglementa toateaspectele vieii 0colare – de la mi0carea personalului 0i dezvoltarea curricular pân laintrarea 0i ie0irea din 0coal folosind numai anumite u0i 0i scri.

• Celelalte dimensiuni culturale, cu o prezen ambivalent, pot fi relativ u0or utilizate(datorit lipsei unei dominante clare) pentru introducerea 0i consolidarea schimbrilor,

prin conceperea unor msuri de sprijin care se folosesc de tr sturile considerate cadezirabile.

Am insistat pe aceste tr sturi pentru c, în opinia noastr , ele pot stânjeni introducereareformelor educaionale care implic, pe de o parte, descentralizarea 0i “aplatizarea”structurilor organizaionale 0i, pe de alt parte, deschiderea 0colii la cooperarea internaional.Dezvoltarea unor proiecte internaionale de succes implic o alt atitudine fa deautoritate –autoritatea profesional devenind mai important decât autoritatea formal – 0i,mai ales, o discriminare pozitiv a diferenei, specific unui grad redus de evitare aincertitudinii. Chiar dac exist o oarecare evoluie în atitudinea fa de minoriti, semizeaz, în continuare, în proiectele derulate, pe teme generale care nu pun probleme dediscriminare dar nici nu se adreseaz unei anumite populaii int (mai ales din rândulgrupurilor dezavantajate).


22/37

De aceea, recomandrile de mai jos se vor adresa cu precdere celor dou dimensiuni

culturale menionate mai sus.3.2. Recomandri generale

La început dorim s subliniem faptul c nu exist, în nici un sistem 0colar 0i în nici o organizaie,o cultur organizaional monolitic ci doar "amestecuri culturale" care cuprind, în propor iidiferite, elementele specifice dimensiunilor analizate. Ca urmare, interveniile pot avea efectediferite în cadrul subculturilor respective. Pe de alt parte, cercetrile realizate (inclusiv cea de

fa) indic predominarea unor anumite tr sturi 0i unor anumite linii de evoluie cultural -evoluie care poate fi anticipat 0i chiar provocat. De aceea, interveniile reglatoare trebuie, 0iele, difereniate pornind de la analiza culturii concrete din fiecare unitate 0colar , neexistând“soluii panaceu”.

Noi vom propune o serie de intervenii care, pornind de la starea actual, urmresc favorizareadezvoltrii proiectelor de cooperare internaional. Aceste intervenii, care au un nivel mare degeneralitate, vor trebui implementate cu precauii 0i, de preferin, vor fi selectate acele tipuri deintervenii care se potrivesc culturii concrete din fiecare 0coal. Totodat, interveniile proiectatevor trebuie s se bazeze pe tr sturile puternice ale culturilor existente, inclusiv pe cele caretrebuie schimbate. De exemplu, printre altele:• distana mare fa de putere poate fi util pentru introducerea schimbrilor prin manageri 0i

prin lideri;• nivelul mare de evitare a incertitudinii poate fi util sugerându-se cadrelor didactice c

sigurana locului de munc depinde 0i de capacitatea de a dezvolta proiecte internaionale;

• se poate sugera directorilor, profesorilor 0i prinilor c implicarea elevilor în proiecteinternaionale va induce mai mult ordine în relaiile dintre elevi 0i profesori, dintre copii0i prini.

În cele de mai jos, propunem un demers care vizeaz, pe de o parte, construirea unor culturiorganizaionale puternice 0i, pe de alt pare, accentuarea unor valori care favorizeazschimbarea: democraia, deschiderea spre comunitate, transparena, comunicarea, sensibilitatea0i empatia, atitudinea pozitiv fa de “celalalt”, promovarea învrii permanente la toate

palierele organizaiei, autonomia intelectual 0i moral, îndr zneala 0i curajul dar toatetemperate cu un sim moral puternic etc.13.

Schimbarea culturii organizaionale, ca parte integrant a procesului de dezvoltare instituional,nu se poate realiza f r îndeplinirea unor condiiilor absolut necesare oricrei schimbri


23/37

determin loialitatea membrilor organizaiei respective. Realizarea unei culturi organizaionaleputernice este condiionat de:• Cunoa0terea obiectivelor 0i a expectaiilor de ctre toi membrii organizaiei.• Abordarea clar 0i, în acela0i timp, specific.• Exprimarea larg 0i împrt0irea valorilor 0i a celelalte componente culturale fundamentale.• Existena 0i funcionarea reelelor informale de comunicare.• Consensul grupurilor de interes - în primul rând al educatorilor -, în construirea sprijinului 0i

acceptarea schimbrii.• Edificarea încrederii în manageri, în comunicare 0i în modul în care sunt abordate

problemele.• Considerarea schimbrii ca o ocazie de construire a competenelor 0i de dezvoltare

profesional 0i personal.• Oferirea unui timp suficient pentru ca o nou valoare sau un nou comportament s devin

"normale" 0i recunoa0terea dreptului de a gre0i.• Încurajarea oamenilor s iniieze noi abordri, modele de comportament 0i sisteme, adaptate

împrejur rilor schimbate.

Pornind de la tr sturile unei culturi organizaionale puternice dar 0i de la concluziile cercetriide fa, propunem urmtoarele recomandri referitoare la conceperea, monitorizarea ievaluarea proiectelor de cooperare internaional (inclusiv privind aplicaiile / cererile definanare. 1. Nevoia de comunicare fiind evident, trebuie încurajat, folosind pârghii administrative 0i

manageriale, cunoaterea proiectelor internaionale (inclusiv a inteniilor de a dezvoltaastfel de proiecte) de ctre profesori, prini, elevi 0i în întreaga comunitate. Propunempunctarea mai consistent a diseminrii proiectelor în comunitate.

2. Dat fiind distana mare fa de putere, trebuie prevzut, chiar prin proiecte, implicarea 0irecompensarea managerilor / liderilor care dezvolt 0i promoveaz cooperareainternaional.

3. Tot legat de distana fa de putere, recomandm punctarea suplimentar a proiectelor încare elevii au roluri consistente în proiectarea i evaluarea intern (0i nu doar rolul de aexecuta a ceea ce au gândit profesorii…).

4. Nevoia de ordine trebuie utilizat prin valorizarea pozitiv i punctarea consistent aaplicaiilor care sunt legate explicit de nevoile identificate la nivelul unitii colare. Vorfi recompensate acele proiecte care vor fi legate de nevoi specifice ale unitii 0colarerespective 0i care au rezultate / produse care se adreseaz nevoilor respective.

5. Vor fi încurajate proiecte cu teme originale14.6 Vor fi solicitate creditarea mai consistent a stagiilor de formare în strintate (prin


24/37

9. Vor fi recompensate persoanele / echipele / unitile 0colare care r spund cel mai bine laprioritile naionale ale proiectelor (de exemplu, prin aprobarea unui mic supliment la

buget 0i prin popularizare în mijloacele de informare la îndemâna ANS).10. Promovarea muncii în echip 0i punctarea suplimentar a echipelor care cuprind elevi,

prini 0i, mai ales, reprezentani ai minoritilor 0i ai grupurilor dezavantajate.11. Încurajarea tinerilor de a-0i asuma r spunderea pentru conceperea, realizarea concret

0i evaluarea schimbrilor. De exemplu, 0colile care au coordonatori de proiect sub 30 deani vor primi 2 puncte în plus la evaluarea cererii de finanare15.

12. Încurajarea parteneriatelor între uniti colare din România în dezvoltarea

proiectelor internaionale (inclusiv a partenerilor nefinanai). De exemplu, se pot acorda puncte suplimentare 0colilor aflate la primul proiect finanat 0i care, anterior, au fost parteneri nefinanai.

13. Formare personalului cheie – personalul ANS care ofer consultan de specialitate 0iinspectorii responsabili cu cooperarea internaional – în domeniul analizei culturilororganizaionale 0i al interveniei culturale.

Toate aceste msuri recomandate au ca scop nu numai facilitarea introducerii msurilor dereform (schimbare) în educaie ci 0i compensarea, diminuarea 0i, în timp, eliminarea acelortr sturi culturale dominante care pot stânjeni procesul de compatibilizare a sistemului nostrude învmânt (inclusiv în plan axiologic) cu celelalte sisteme 0colare europene.


25/37

Anexe

Anexa 1:

Chestionar pentru identificarea dimensiunilor culturale (tipologia lui G. Hofstede)

Datele personale

• Unitatea 0colar (localizare, nivel, tip).• Funcia.• Sexul.• Vârsta.• Specialitatea.• Vechimea în învmânt.

Nr.crt

Afirmaie AcordPuternic

Acordrelativ

Nu suntsigur

Dezacordrelativ

Dezacordputernic

1 Simt disconfort sau jen atuncicând trebuie sã-mi contrazic 0efii

5 4 3 2 1

2 Bieii nu au voie s plâng 0i lise poate permite s se bat, întimp ce fetele au voie s plângdar nu li se permite s se bat

5 4 3 2 1

3 Mi se pare c la serviciu suntsupus unui stress deosebit demare

5 4 3 2 1

4 Trebuie ca, în orice împrejurare,s fie meninut armonia 0i s fie

evitate conflictele directe

5 4 3 2 1

5 De regul, 0efii direci, iau singuridecizia pe baza informaiilordisponibile 0i o comunicsubalternilor.

5 4 3 2 1

6 Stilul decizional pe care îl practic 0efii mei direci mi se pare a fi adecvat organizaiei0colare 0i, în general, întregului

sistem de învmânt

5 4 3 2 1

7 Pentru mine, câ0tigul materialeste mai important decât relaiile

bune cu 0efii mei direci

5 4 3 2 1

8 Dac vrei ca o persoancompetent s-0i fac munca a0acum se cuvine este cel mai bine

5 4 3 2 1


26/37

conflictele ar putea fi eliminateodat pentru totdeauna

13 A vorbi deschis 0i a spuneadevrul “verde în fat” este ocaracteristic de dorit a unei

persoane cinstite

1 2 3 4 5

14 Elevii trebuie s-i tratezeîntotdeauna pe profesori curespect, orice familiarismtrebuind respins

5 4 3 2 1

15 Pentru mine a avea o ocupaie

care s m stimuleze este maiimportant decât sigurana loculuide munc

5 4 3 2 1

16 Ce este diferit este periculos 5 4 3 2 1

17 Pentru mine, este mai important posibilitatea de a-mi alegeactivitatea pe care o desf 0or lalocul de munc decât condiiile

fizice de munc (spaiu, lumin,cldur etc.)

5 4 3 2 1

18 Subordonaii dumneavoastr a0tept s li se spun ce s fac

5 4 3 2 1

19 La un profesor, competenadeosebit trebuie apreciat maimult decât atitudinea lui

prietenoas cu elevii 0i colegii

5 4 3 2 1

20 Elevii mei prefer moduri de

învare cu programe analiticefixe 0i sunt preocupai, în primulrând, de corectitudinear spunsurilor

5 4 3 2 1

21 Este foarte important pentru mineca munca pe care o desf 0or s-mi

permit s dispun de suficienttimp liber pentru a sta cu familia0i a m recrea

1 2 3 4 5

22 În clas trebuie ca toateiniiativele educaionale majore svin de la profesori

5 4 3 2 1

23 Obinerea unor performantedeosebite 0i echitatea sunt maiimportante decât solidaritatea 0i

5 4 3 2 1


27/37

28 De regul, în clas, iau singurdeciziile majore 0i le comunic

elevilor

5 4 3 2 1

29 E0ecul 0colar este un dezastru pentru elevi

5 4 3 2 1

30 Ca profesor, respectiv director,trebuie s ai întotdeauna laîndemân r spunsuri precise lamajoritatea întrebrilor pe careelevii, respectiv subalternii ar

putea s i le pun

5 4 3 2 1

31 Regulamentele 0i instruciunile nutrebuie înclcate de subordonainici chiar dac ei consider cacest lucru este în interesul 0colii

5 4 3 2 1

32 Elevii mei prefer , mai presus deorice, temele libere 0i sunt

preocupai de calitatea discuiilor

1 2 3 4 5

Distana fa de putere Colectivism -

individualism

Masculinitate -

feminitate

Evitarea incertitudinii

1561014182228

4913172125

27111519232629

38121620242730

3132

TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL

CONTINUUMUL DISTANJEI FAJ2 DE PUTERE40 35 20 10 0

MARE MIC2

CONTINUUMUL COLECTIVISM - INDIVIDUALISM30 20 10 0


28/37

Chestionar pentru identificarea setului ascuns de valori personale

Datele personale• Unitatea 0colar (localizare, nivel, tip).• Funcia.• Sexul.• Vârsta.• Specialitatea.• Vechimea în învmânt.

1 2 În coloana 1, marcai cu un X afirmaiile pe care le considerai adevrate1 Viaa const din lucruri drepte 0i lucruri nedrepte.2 Conceptele de “bine” 0i “r u” nu au nici un îneles dac nu cunoa0tem contextul.3 În mod normal, procedez a0a cum mi se pare corect la momentul respectiv.4 Un lucru este corect dac toat lumea crede c este a0a.5 M simt mai bine atunci când fac parte dintr-o comunitate cu un sistem de valori propriu.6 Mi se pare corect s existe un respect firesc pentru cei care conduc.7 Un rezultat bun este adesea mai important decât modul în care a fost obinut.

8 Nu îmi pot permite întotdeauna s m gândesc care este modul corect de a aciona.1 Pe termen lung, voi fi r spltit pentru ceea ce fac.2 Adesea se pot gsi soluii pentru varianta câ0tig / câ0tig.3 Mi se pare important s m respect 0i s fiu respectat.4 Nu sunt importante recompensele personale dac exist colaborare.5 Este aproape un câ0tig în sine s fii implicat în procesul de globalizare.6 Este un câ0tig în sine s simi sigurana pe care i-o d apartenena la un grup social.7 Voi fi r spltit pentru binele pe care îl fac.8 Faptul c îmi merge bine în via este o r splat.

1 Frica de pedeaps poate determina uneori oamenii s fac lucruri bune.2 Cred c libertatea personal a fiecruia poate genera comportamentul cel mai acceptabil.3 Adesea oamenii trebuie s fie for ai pentru a se comporta într-un anumit fel.4 În mod normal, se poate cdea de acord asupra unui comportament potrivit.5 Comportamentul meu este determinat de con0tientizarea opiniilor mele despre via.6 Dac vreau s m simt în siguran, trebuie s urmez instruciunile celor aflai la conducere.7 Fac ceea ce sunt pltit s fac.8 Fac tot ceea ce este necesar pentru a supravieui.1 Cred c ocup locul care mi se cuvine în via.2 Toat lumea are resursele necesare pentru a-0i construi propria via.3 Iau ce pot de la via.4 La dezvoltarea mea contribuie cel mai mult relaiile pe care le am cu ceilali.5 M dezvolt prin înelegerea contextului în care m aflu.6 Respectul 0i statutul pe care le voi avea în via corespund concepiei mele despre via.7 În via vreau s mi creez un loc al meu


29/37


30/37

6 A cltori este minunat, dar numai atunci când vizitezi locuri în care te simi în siguran.7 Mi se pare important s întâlnesc oameni cu care pot stabili o bun colaborare.

8 Mi se pare important s îneleg rolul organizaiei în societate.

Nr. din coloana“2” Tipuri de valori Scorul personal1 Ordine

2 Învare3 Putere

4 Oameni5 Reea6 Siguran 7 Succes personal8 Supravieuire


31/37

Anexa 2: Lista colilor implicate i date generale

Nr. de rspunsuri valabile la chestionareUnit. c. Media devârst a

respondenilori abatereastandard

Total Participani laproiecte

internaionale

Non-participani laproiecte

internaionale1. Colegiul

Naional – Iai35,6 / 11,7 17 8 9

2. c. Gen. PetruPoni – Iai

41,2 / 11,8 20 9 11

3. Gr. c. I.C.tef nescu –Iai

40,4 / 10,2 20 7 13

4. c. Al. I. Cuza –Podu-Iloaiei

36,6 / 6,9 20 15 5

5. Gr. c. –Prejmer

37,1 / 9,7 20 10 10

6. c. Gen. –

Prejmer

35,8 / 10,2 20 16 4

7. Lic. Gr. Antipa – Braov

41,6 / 11,8 19 5 14

8. c. Gen. –Ghindreti,Jud. Constana

35,8 / 10,9 16 9 7

9. Sc. Nr. 38 –Constana

41,9 / 11,8 19 4 15

10. Col. Ec. Carol I

– Constana

37,5 / 8,1 20 13 7

11. Lic. Teor.Ovidius,Constana

39,6 / 9,4 19 9 10

12. c. I.Agârbiceanu –Cluj

45,1 / 9,1 20 15 5

13. Col. Na. E.Racovi – Cluj

35 / 9,4 18 7 11

14. Sc. Spec. Nr. 1 –Cluj 32,1 / 8,7 20 13 7

15. Lic. Teor A.Iancu – Cluj

38,2 / 9,9 20 5 15

16. Col. Na. Gh-Chiu – Craiova

44,2 / 8 20 10 10

17 G T 41 9 / 9 2 20 7 13


32/37

Nr. de rspunsuri valabile la chestionareUnit. c. Media devârst a

respondenilori abatereastandard

Total Participani laproiecte

internaionale

Non-participani laproiecte

internaionale23. Col. Nat. S.

Haret –Bucureti

40,6 / 11,6 19 6 13

24. Sc. 10.Bucureti

43,8 / 8,7 20 7 13

25. Col Tehn. Gh.

Airinei –Bucureti

40,6 / 12,7 19 5 14

26. Grad. 240. –Bucureti

35,5 /12,9 10 6 4

27. Sc. Sup. Com.Kretzulescu –Bucureti

37,2 / 8,5 15 4 11

28. Lic. Al. I Cuza –Bucureti

41,6 / 8,9 19 10 9

TOTAL 39,88 / 9,7 517 239 278


33/37

Anexa 3

Rezultatele brute ale analizei chestionarelor referitoare la modelul Hofstede(medii i abateri standard)

Distana fa deputere

Individualism -colectivism

Masculinitate -feminitate


Unit. c.

Medie Ab. Medie Ab. Medie Ab Medie Ab.5. Colegiul

Naional – Iai23.8 4.39 18.23 1.79 22.35 2.9 31 3.48

6. c. Gen. PetruPoni – Iai

26.8 4.78 17.5 2.37 21.35 4.5 33.45 4.24

7. Gr. c. I.C.tef nescu –Iai

24.21 4.47 18.57 2.49 21.78 5.10 31.15 6.16

8. c. Al. I. Cuza – Podu-Iloaiei

23.95 4.94 18.1 2.7 22.6 5.4 30.9 4.94

9. Gr. c. –Prejmer23.45 3.9 17.85 2.19 21.25 4.33 32.05 4.04

10. c. Gen. –Prejmer

22 4.76 16.95 2.51 19.3 5.78 31.05 5.39

11. Lic. Gr.Antipa –Braov

25.21 4.35 16.47 2.99 23.36 4.39 32.89 2.38

12. c. Gen. –Ghindreti

26.5 4.97 17.18 2.6 22.43 4.79 31.75 4.84

13. Sc. Nr. 38 –Constana

28.78 3.88 17.36 2.57 24.42 4.62 36.21 3.15

14. Col. Ec. CarolI – Constana

24.75 5.89 18.55 1.96 24.2 4.68 34.15 5.06

15. Lic. Teor.

Ovidius

24.89 3.5 18.21 2.26 24.15 3.7 31.94 2.96

16. c. I.Agârbiceanu –Cluj

26.85 3.99 17.05 2.26 24.2 3.44 35 3.61

17. Col. Na. E. 26.11 4.58 17.05 2.04 23.44 3.33 31.94 5.46


34/37

Distana fa deputere

Individualism -colectivism

Masculinitate -feminitate


Unit. c.

Medie Ab. Medie Ab. Medie Ab Medie Ab.22. Sc. Gen. 21

Gh. Jieica –Craiova

29.05 5.7 17.9 1.84 22.1 3.44 33.75 5.61

23. Sc. Spec. 6 –Bucureti

26.2 5.46 17.9 3.14 22.15 3.83 35.5 4.92

24. Sc. 59 –Bucureti

27.7 4.94 17.8 2.73 22.9 4.33 33.9 4.71

25. Lic. I.Creanga –Bucureti

24 3.83 17.07 3.78 23.35 3.3 29.78 5.46

26. Sc. 195 –Bucureti

22.76 5.16 17.61 2.92 20.76 4.11 32.15 4.84

27. Col. Nat. S.Haret –

Bucureti

24.1 4.86 16.78 2.19 22.68 3.58 33.26 4.01

28. Sc. 10.Bucureti

26.6 5.11 19.15 3.83 22.6 6.02 35.5 5.04

29. Col Tehn. Gh.Airinei –Bucureti

27.05 4.54 17.05 3.11 24.15 3.95 33.68 5.13

30. Grad. 240. –Bucureti

31.8 2.18 19.1 4.18 23.2 3.96 36.5 2.61

31. Sc. Sup. Com.Kretzulescu –Bucureti

25.06 3.45 17.8 3.08 22.66 4.74 33 5.18

32. Lic. Al. I Cuza – Bucureti

22.21 4.31 18.10 2.82 20.78 3.51 32.10 3.68

Medii / abaterigenerale

25.43 4.49 17.68 2.72 22.6 4.23 33.05 4.43

Media - % dinscorul maxim

63.5 % 58.9% 56.5% 66.1%

Abatereastandard = % dinmedie

17.6 15.4 18.7 13.4


35/37

34

Anexa 4

Rezultatele brute ale analizei chestionarelor referitoare la sistemul de valori

Not: punctajul a fost obinut acordându-se câte un punct pentru fiecare r spuns corespunztor valorii respective 0i însumându-se punctajeleindividuale pentru a obine punctajul unitii 0colare.

Tipuri de valoriNr.crt.

Unitatea scolara

Ordine Învatare Putere Oameni Retea Siguranta Succes

Personal

Supravietuire

1 Colegiul National, IASI 118 117 78 81 91 72 90 83

2 Scoala Gen. "P. Poni", IASI 142 130 96 114 110 96 132 116

3 Grup Scolar "I.C. Stefanescu", IASI 189 161 112 153 166 136 149 156

4 Scoala "AL. I. Cuza", Podu - Iloaiei,IASI

168 150 109 140 137 112 129 130

Total Iai 617 558 395 488 504 416 500 485

Clasament Iai 1 2 8 5 3 7 4 65 Grup Scolar Prejmer, BRASOV 141 127 95 113 112 84 120 135

6 Scoala Gen. Prejmer, BRASOV 151 132 104 133 130 105 132 130

7 Lic. "Gr. Antipa", BRASOV 140 116 93 101 97 72 99 104

Total Braov 432 375 292 347 339 261 351 369

Clasament Braov 1 2 7 5 6 8 4 3

8 Scoala Gen. Ghindaresti,

CONSTANTA

98 76 62 84 59 60 72 81

9 Scoala nr. 38, CONSTANTA 162 109 95 88 105 88 120 100

10 Col. Econ. "Carol I", CONSTANTA 153 139 94 118 119 99 122 124

11 Liceul "Ovidius", CONSTANTA 60 84 71 70 74 67 62 50


36/37

35


Unitatea scolara

Ordine Învatare Putere Oameni Retea Siguranta SuccesPersonal

Supravietuire

Total Constana 473 408 322 360 357 314 376 355

Clasament Constana 1 2 7 6 4 8 3 5

12 Scoala "I. Agârbiceanu", CLUJ 170 159 135 153 165 150 146 153

13 Col. National "E. Racovita", CLUJ 135 112 84 107 107 73 112 96

14 Scoala Speciala 1, CLUJ 169 152 110 130 138 112 136 132

15 Liceul "A. Iancu", CLUJ 128 111 84 86 83 72 87 92Total Cluj 602 534 413 476 493 407 481 473

Clasament Cluj 1 2 7 5 3 8 4 6

16 Col. National "Gh. Chitu",CRAIOVA

163 132 112 133 137 116 131 132

17 Grup Scolar "T. Demetrescu",CRAIOVA

141 102 99 85 97 79 107 106

18 Scoala nr. 21 "Gh. Titeica",

CRAIOVA

181 131 124 134 151 142 146 150

Total 485 365 335 352 385 337 384 388

Clasament Dolj 1 5 8 6 3 7 4 2

19 Scoala Speciala 6, BUCURESTI 140 121 95 111 108 91 116 110

20 Scoala nr. 59, BUCURESTI 159 141 106 118 136 108 121 120

21 Liceul "I. Creanga", BUCURESTI 107 103 75 83 91 68 92 78


23 Col. National "S. Haret",BUCURESTI

167 137 100 119 134 95 114 117


25 Col. Tehnic "Gh. Airinei",BUCURESTI

155 144 118 116 125 113 122 146

26 Gradinita 240, BUCURESTI 82 70 59 59 41 61 61 66


37/37

36


Unitatea scolara

Ordine Învatare Putere Oameni Retea Siguranta SuccesPersonal

Supravietuire

27 Scoala Sup. Com. "N. Kretzulescu",BUCURESTI

113 101 73 89 82 72 101 80

28 Liceul "Al. I. Cuza", BUCURESTI 121 111 77 101 104 65 98 80

Total Bucureti 1338 1158 886 1025 1032 865 1042 1006

Clasament Bucureti 1 2 7 5 4 8 3 6

TOTAL GENERAL 3947 3398 2643 3048 3110 2600 3134 3076

CLASAMENT GENERAL 1 2 7 6 4 8 3 5

Documents

Cultsocrates Pag.22 Bun