Culoare in Arhitectura

8/9/2019 Culoare in Arhitectura

1/4

CULOARE IN ARHITECTURA

Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al volumelor reunite sub lumina. Ochii

nostri sunt facuti pentru a vedea formele sub lumina; umbrele si lumina scot in evidenta formele;

cubul, conul, sfera, cilindrul sau piramida sunt marile forme primare pe care lumina le scoate binein evidenta; imaginea lor ne apare limpede si tangibila, fara nicio confuzie. Iata de ce ele sunt forme

frumoase, cele mai frumoase forme.

Le Corbusier Vers une architecture

Prin limbajul arhitecturii, suntem introdusi intr-o lume magina si misterioasa de povesti spuse

prin imagini. Asa cum un film este de fapt o succesiune de fotografii ce pot spune o poveste trista sau

vesela sau fantastica, pe care o putem privi, dar o intelegem doar daca o trecem prin filtrul propriilor

emotii (el repreinta aventurile unui produs desenat, creat pentru a fi privit si interpretat!, la fel se

intampla si in caul arhitecturii, care ne spune, pe calea perceptiei, o poveste despre lumina si

culoare.

"n acest fel, ne dam seama ca ceea ce noi percepem ca imagine se compune de fapt din #

parti$ una este simtul vaului si intreg procesul de percepere a realitatii inconjuratoare cu ajutorul

aparatului viual (ochiul!, si o parte cu totul distincta este privirea. %chiul vede, dar privirea citeste

prin intermediul elementelor cognitive si sensibile pe care privitorul le poseda in cultura sa.

&onstatam ca noi privim lumea si tot ce ne inconjoara ca printr-un glob de cristal al propriei culturi si

e'periente anterioare. %chiul este doar un receptor viual de senatii luminoase care ne duce din

intuneric spre lumina. ar privirea este o actiune sau, mai bine spus, o serie de actiuni, precum$ a

e'amina, a citi, a inspecta, a intreba, a contempla) aici ni se releva importanta faptului de a sti sa

observam.

"n ceea ce priveste informatia receptata de privire, ea este valorificata de acei care privesc

pentru a raspunde prin emotii$ ne place sau nu ne place) asta inseama ca stimulii de pe retina si

interpretarea lor, dar si atitudinea celui care priveste, provoaca un raspuns de placere sau de

aversiune.

"n acest punct al perceptiei luminii se manifesta si culorile$ cele primare si pure (lucru dificil

de obtinut in caul obiectelor materiale!$ rosu, albastru si galben) amestecurile si tonurile lor diverse

parcurg un spectru cromatic larg, unde se regasesc si culorile secundare$ mov, verde si oranj.


2/4

"ntre lumina si culoare se stabileste o relatie asemanatoare cu cea intre un punct de interes si

fondul sau. &and atentia este distrasa, punctul de interes se estompeaa, adica ne pierdem capacitatea

de a observa un anume punct sau obiect si trebuie sa parcurgem din nou cu privirea locul respectiv,

de cateva ori, pentru a reusi din nou sa gasim si sa controlam acel punct de atentie. *u este

neobisnuit sa se intample astfel si in arhitectura, o arta avida de culoare si provocari viuale (acest

lucru se poate observa foarte bine in lucrari bine-cunoscute cum este &asa +chroeder a lui errit

ietveld sau &asa atllo a lui audi, lucrari ce nu se garcesc deloc in folosirea culorilor!.

/ocul de lumini si culori aplicat obiectelor construite releva limbajul si semnificatia

arhitecturii) in plus, el poate indica indica privitorului care stie sa interpretee, forma si functiunea

obiectelor de arhitectura.&ulorile au puterea ca, inca dinainte sa ne produca senatia de va, sa generee o reactie

fiica, indiferent de preferinta noastra pentru anumite culori. "n fiecare persoana ele treesc o reactie

total diferit si inconstienta, influentata si de diverse asocieri cu natura. &ulorile se folosesc in cadrul

cladirilor tocmai in functie de aceasta reactie pe care vor sa o provoace utiliatorilor. e e'emplu$

tonurile de galben si oranj se folosesc des in restaurante, deoarece stimuleaa apetitul, verdele este

pentru spitale, deoarece calmeaa si rela'eaa) nuantele reci de albastru le putem intalni in reclamele

la tehnologie si electronice, etc.


3/4

%

impartire a culorilor s-ar putea face in functie de temperatura lor (culori calde0culori reci!, fiecare

e'primand altceva din punct de vedere psihologic. Primele sunt cuprinse in spectrul galbenului si

oranjului) celelalte in spectrul albastru, verde si violet. Alta clasificare s-ar putea face si in functie de

capacitatea lor de capta lumina$ culori deschise, ce reflecta lumina si culori inchise, care o absorb.

Acestui fapt se datoreaa, spre e'emplu, faptul ca pentru panourile solare se foloseste negrul,

in schimb pentru cisternele ce transporta ga se foloseste albul. Pe de alta parte, galbenul, datorita

constrastului sau puternic cu negrul, se foloseste pentru semne de circulatie, rosul pentru semne ce

avertieaa cu privire la un pericol) verdele este folosit pentru a sugera produse organice. 1a fel,

analogiile se pot e'tinde si pentru restul culorilor.

"n maniera aceasta culorile au puterea de a comunica, fiind o referinta pentru normele

internationale si, in anumite culturi, simboluri puternice (2rida 3halo spunea, intr-un mod foarte

poetic$ Am aceeasi satisfactie ca un punct verde intr-o mare de rosu$ am rasplata echilibrului. in

general, verdele este folosit ca fond pentru rosu, culoarea mai vie si mai puternica!. Prin

complementaritatea culorilor putem controla proportiile in asa fel incat sa nu concuree intre ele

pentru atentia privitorului, ci sa se sustina si sa se evidentiee intre ele.

4n alt fapt interesant este asocierea culorilor cu sentimente si referinte emotionale, cum ar fi

utiliarea albastrului pentru a sugera melancolia, rosu pentru furie sau galben pentru invidie.

1a polul opus, in arhitectura, albul repreinta absenta agresiva a culorilor, iar griurile servesc

ca fond pentru culorile vii. Armonia se obtine atunci cand proportiile si cantitatile culorilor sunt

controlate suficient de bine cat sa creee o stare de confort si echilibru pentru privitor.


4/4

Documents

Culoare in Arhitectura