Ministerul Educaţiei si Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică A Moldovei

Facultatea ldquoInginerie şi Management icircn Industrie si Transportrdquo

Catedra ldquoIMITrdquo

Lucrare de laborator nr 3

la disciplina

Management operational

Tema Determinarea necesarului de scule aşchietoare şi verificatoare

Elaborat

st gr IMCM-111

Soldea Dumitru

Verificat

Lect sup

Cucer Igor

Chişinău 2016

Scopul lucrării de a icircnvăţa să determinăm norma de consum timpul de uzură completă numărul de piese ce urmează a fi verificat

Date iniţialePlanul anual de producţie al unei linii =60000 buc timpul necesar de prelucrare pe unitate de produs 35(min) lungimea părţii aşchietoare a sculei =10 grosimea stratului aşchietor care se icircndepărtează la o reascuţire =04 timpul utilizat a sculei aşchietoare icircntre 2 reascuţiri

=60 coeficientul de pierdere a utilizării timpului de muncă a sculei aşchietoare datorită calităţii şi modului de exploatare =005 numărul de măsurări ce se vor executa cu instrumental de verificat pe unitate de produs =5 numărul posibil de reparaţii a instrumentului de SVD =4 numărul de măsurări ce poate fi efectuat pe micron de uzură =200 toleranţa la uzură =6 micrometri coeficientul de pierderi icircn folosirea timpului de lucru a instrumentului de verificat =005 procentajul de control (5hellip15 icircn dependenţă de numărul de piese) 5

Noţiuni teoretice

Scula aşchietoare este destinată să genereze forma diferitelor organe de maşini prin icircndepărtarea sub formă de aşchii a adaosului de material dintr-un semifabricat Necesităţile tehnologice de prelucrare prin aşchiere au determinat concepţia şi execuţia unei varietăţi mari de forme constructive ale sculelor

Cu toate acestea ele au comune următoarele părţi componente

1 dintele sculei care prezintă proprietăţi aşchietoare şi participă direct la detaşarea aşchiilor

2 canalul pentru aşchii cu rolul de cuprindere şi evacuare a aşchiilor

3 corpul sculei uneşte icircntr-o structură proprie şi rezistentă dinţii şi canalele pentru aşchii

4 partea de poziţionare-fixare serveşte la prinderea icircn dispozitiv pe maşina-unealtă

Pe dintele sculei este materializată partea aşchietoare prevăzută cu următoarele elemente

faţa de aşezare principală faţa de aşezare secundară faţa de degajare tăişul principal constituit din intersecţia feţei de aşezare principale cu cea de degajare tăişul secundar aflat la intersecţia feţei de aşezare secundare cu cea de degajare vacircrful dintelui constituit din intersecţia a două tăişuri

Sunt definite elementele componente ale sculelor aşchietoare (STAS 65991-88)

Corpul reprezintă partea sculei pe care se execută tăişurile sau se asamblează plăcuţe aşchietoare

Coada este partea sculei prin care aceasta se poziţionează şi se fixează icircn vederea utilizării ei

Alezajul reprezintă partea prin care scula este poziţionată şi fixată pe un arbore sau dorn portsculă

Axa sculei este reprezentată de dreapta imaginară situată icircn mod convenţional icircn raport cu suprafaţa de sprijin şi care serveşte la execuţia ascuţirea şi fixarea sculei Icircn general axa sculei este linia centrală a cozii sau alezajului şi coincide cu axa de simetrie a elementelor componente ale danturii sculelor

Partea aşchietoare este partea activă a sculei care formează aşchia icircn urma mişcării relative icircntre sculă şi piesa prelucrată participacircnd icircn mod direct la generarea suprafeţei prelucrate prin desprinderea icircndepărtarea dirijarea şi evacuarea aşchiilor

Suprafaţa de sprijin reprezintă suprafaţa plană cilindrică sau conică a cozii sculei paralelă sau perpendiculară pe planul de referinţă constructiv folosită la orientarea şi fixarea sculei icircn vederea execuţiei măsurării şi lucrului efectiv

Tăişul este porţiunea din partea aşchietoare situată icircntre faţa de aşezare şi faţa de degajare de obicei asociat cu muchia de aşchiere principală sau secundară care icircmpreună cu suprafeţele limită adiacente formează tăişul propriu-zis

Muchia de aşchiere reprezintă intersecţia feţei de degajare cu una din feţele de aşezare Muchiile de aşchiere pot fi muchii de aşchiere principale obţinute la intersecţia feţei de aşezare principale cu faţa de degajare muchii de aşchiere secundare obţinute la intersecţia feţei de aşezare secundare cu faţa de degajare

Norma de consum de SDV-uri se determina in mod diferit in functie de tipul de SDV utilizat in procesul de productie Vom exemplifica modul de determinare al normei de consum de SDV-uri pentru grupa sculelor aschietoare si pentru cea a instrumentelor de masurat

1 Determinăm norma de consum icircn scule aşchietoare după formula

unde

- timpul de lucru mechanic pe unitate de produs

- timpul de uzură completă a sculei

Determinăm după relaţia

unde

- numărul de reascuţiri

- durabilitatea sculei

Numărul de reascuţiri ale sculei aşchietoare se poate determina după relaţia

Icircn concluzie norma de consum de scule aşchietoare pentru =60000 este dată de relaţia

ncaN=

tmlowastNTmuz

=35lowast600001482

=1417scule aschietoare

2 Determinăm numărul de piese ce urmează a fi verificate

Nv=Nlowastproc decontrol5100

=3000

3000 piese vor fi verificate

Numărul de măsurări pacircnă la uzura completă a instrumentului de măsurat se determină după relatia

Icircnlocuind icircn relaţia generală de calcul a normei de consum de scule aşchietoare se obţine relaţia de calcul a normei de consum a sculelor de verificare

ncvN= NvlowastNmp

Nmuz=3000lowast5

5700=

263unde notaţiile păstrează aceiaşi semnificaţie

Posibilităţi de economisire a consumului de SDV-uri

Problema economisirii consumului de SDV-uri presupune un ansamblu de măsuri icircncepacircnd cu faza de proiectare şi pacircna la consumarea acestora pe locurile de muncă Din cadrul acestor măsuri mai importante sunt urmatoarele

1048713-proiectarea unor SDV-uri cu o durabilitate mare prin folosirea unor materiale rezistente şi cu tratamente corespunzatoare

1048713-adoptarea unui regim d lucru corespunzator rezistentei materialelor care vor fi prelucrate

1048713-organizarea eficienta a activităţii de ascuţire şi reparare a SDV-urilor 1048713-depistarea şi inlaturarea cauzelor care provoaca o uzură rapidă a SDVurilor

Concluzie Icircn cadrul acestei lucrari am efectuat calculul parametrilor necesarului de scule in volum de 1417 și verificatoare icircn volum de 5 pentru programa anuala de 60000 piese

Scopul lucrării de a icircnvăţa să determinăm norma de consum timpul de uzură completă numărul de piese ce urmează a fi verificat

Date iniţialePlanul anual de producţie al unei linii =60000 buc timpul necesar de prelucrare pe unitate de produs 35(min) lungimea părţii aşchietoare a sculei =10 grosimea stratului aşchietor care se icircndepărtează la o reascuţire =04 timpul utilizat a sculei aşchietoare icircntre 2 reascuţiri

=60 coeficientul de pierdere a utilizării timpului de muncă a sculei aşchietoare datorită calităţii şi modului de exploatare =005 numărul de măsurări ce se vor executa cu instrumental de verificat pe unitate de produs =5 numărul posibil de reparaţii a instrumentului de SVD =4 numărul de măsurări ce poate fi efectuat pe micron de uzură =200 toleranţa la uzură =6 micrometri coeficientul de pierderi icircn folosirea timpului de lucru a instrumentului de verificat =005 procentajul de control (5hellip15 icircn dependenţă de numărul de piese) 5

Noţiuni teoretice

Scula aşchietoare este destinată să genereze forma diferitelor organe de maşini prin icircndepărtarea sub formă de aşchii a adaosului de material dintr-un semifabricat Necesităţile tehnologice de prelucrare prin aşchiere au determinat concepţia şi execuţia unei varietăţi mari de forme constructive ale sculelor

Cu toate acestea ele au comune următoarele părţi componente

1 dintele sculei care prezintă proprietăţi aşchietoare şi participă direct la detaşarea aşchiilor

2 canalul pentru aşchii cu rolul de cuprindere şi evacuare a aşchiilor

3 corpul sculei uneşte icircntr-o structură proprie şi rezistentă dinţii şi canalele pentru aşchii

4 partea de poziţionare-fixare serveşte la prinderea icircn dispozitiv pe maşina-unealtă

Pe dintele sculei este materializată partea aşchietoare prevăzută cu următoarele elemente

faţa de aşezare principală faţa de aşezare secundară faţa de degajare tăişul principal constituit din intersecţia feţei de aşezare principale cu cea de degajare tăişul secundar aflat la intersecţia feţei de aşezare secundare cu cea de degajare vacircrful dintelui constituit din intersecţia a două tăişuri

Sunt definite elementele componente ale sculelor aşchietoare (STAS 65991-88)

Corpul reprezintă partea sculei pe care se execută tăişurile sau se asamblează plăcuţe aşchietoare

Coada este partea sculei prin care aceasta se poziţionează şi se fixează icircn vederea utilizării ei

Alezajul reprezintă partea prin care scula este poziţionată şi fixată pe un arbore sau dorn portsculă

Axa sculei este reprezentată de dreapta imaginară situată icircn mod convenţional icircn raport cu suprafaţa de sprijin şi care serveşte la execuţia ascuţirea şi fixarea sculei Icircn general axa sculei este linia centrală a cozii sau alezajului şi coincide cu axa de simetrie a elementelor componente ale danturii sculelor

Partea aşchietoare este partea activă a sculei care formează aşchia icircn urma mişcării relative icircntre sculă şi piesa prelucrată participacircnd icircn mod direct la generarea suprafeţei prelucrate prin desprinderea icircndepărtarea dirijarea şi evacuarea aşchiilor

Suprafaţa de sprijin reprezintă suprafaţa plană cilindrică sau conică a cozii sculei paralelă sau perpendiculară pe planul de referinţă constructiv folosită la orientarea şi fixarea sculei icircn vederea execuţiei măsurării şi lucrului efectiv

Tăişul este porţiunea din partea aşchietoare situată icircntre faţa de aşezare şi faţa de degajare de obicei asociat cu muchia de aşchiere principală sau secundară care icircmpreună cu suprafeţele limită adiacente formează tăişul propriu-zis

Muchia de aşchiere reprezintă intersecţia feţei de degajare cu una din feţele de aşezare Muchiile de aşchiere pot fi muchii de aşchiere principale obţinute la intersecţia feţei de aşezare principale cu faţa de degajare muchii de aşchiere secundare obţinute la intersecţia feţei de aşezare secundare cu faţa de degajare

Norma de consum de SDV-uri se determina in mod diferit in functie de tipul de SDV utilizat in procesul de productie Vom exemplifica modul de determinare al normei de consum de SDV-uri pentru grupa sculelor aschietoare si pentru cea a instrumentelor de masurat

1 Determinăm norma de consum icircn scule aşchietoare după formula

unde

- timpul de lucru mechanic pe unitate de produs

- timpul de uzură completă a sculei

Determinăm după relaţia

unde

- numărul de reascuţiri

- durabilitatea sculei

Numărul de reascuţiri ale sculei aşchietoare se poate determina după relaţia

Icircn concluzie norma de consum de scule aşchietoare pentru =60000 este dată de relaţia

ncaN=

tmlowastNTmuz

=35lowast600001482

=1417scule aschietoare

2 Determinăm numărul de piese ce urmează a fi verificate

Nv=Nlowastproc decontrol5100

=3000

3000 piese vor fi verificate

Numărul de măsurări pacircnă la uzura completă a instrumentului de măsurat se determină după relatia

Icircnlocuind icircn relaţia generală de calcul a normei de consum de scule aşchietoare se obţine relaţia de calcul a normei de consum a sculelor de verificare

ncvN= NvlowastNmp

Nmuz=3000lowast5

5700=

263unde notaţiile păstrează aceiaşi semnificaţie

Posibilităţi de economisire a consumului de SDV-uri

Problema economisirii consumului de SDV-uri presupune un ansamblu de măsuri icircncepacircnd cu faza de proiectare şi pacircna la consumarea acestora pe locurile de muncă Din cadrul acestor măsuri mai importante sunt urmatoarele

1048713-proiectarea unor SDV-uri cu o durabilitate mare prin folosirea unor materiale rezistente şi cu tratamente corespunzatoare

1048713-adoptarea unui regim d lucru corespunzator rezistentei materialelor care vor fi prelucrate

1048713-organizarea eficienta a activităţii de ascuţire şi reparare a SDV-urilor 1048713-depistarea şi inlaturarea cauzelor care provoaca o uzură rapidă a SDVurilor

Concluzie Icircn cadrul acestei lucrari am efectuat calculul parametrilor necesarului de scule in volum de 1417 și verificatoare icircn volum de 5 pentru programa anuala de 60000 piese

Sunt definite elementele componente ale sculelor aşchietoare (STAS 65991-88)

Corpul reprezintă partea sculei pe care se execută tăişurile sau se asamblează plăcuţe aşchietoare

Coada este partea sculei prin care aceasta se poziţionează şi se fixează icircn vederea utilizării ei

Alezajul reprezintă partea prin care scula este poziţionată şi fixată pe un arbore sau dorn portsculă

Axa sculei este reprezentată de dreapta imaginară situată icircn mod convenţional icircn raport cu suprafaţa de sprijin şi care serveşte la execuţia ascuţirea şi fixarea sculei Icircn general axa sculei este linia centrală a cozii sau alezajului şi coincide cu axa de simetrie a elementelor componente ale danturii sculelor

Partea aşchietoare este partea activă a sculei care formează aşchia icircn urma mişcării relative icircntre sculă şi piesa prelucrată participacircnd icircn mod direct la generarea suprafeţei prelucrate prin desprinderea icircndepărtarea dirijarea şi evacuarea aşchiilor

Suprafaţa de sprijin reprezintă suprafaţa plană cilindrică sau conică a cozii sculei paralelă sau perpendiculară pe planul de referinţă constructiv folosită la orientarea şi fixarea sculei icircn vederea execuţiei măsurării şi lucrului efectiv

Tăişul este porţiunea din partea aşchietoare situată icircntre faţa de aşezare şi faţa de degajare de obicei asociat cu muchia de aşchiere principală sau secundară care icircmpreună cu suprafeţele limită adiacente formează tăişul propriu-zis

Muchia de aşchiere reprezintă intersecţia feţei de degajare cu una din feţele de aşezare Muchiile de aşchiere pot fi muchii de aşchiere principale obţinute la intersecţia feţei de aşezare principale cu faţa de degajare muchii de aşchiere secundare obţinute la intersecţia feţei de aşezare secundare cu faţa de degajare

Norma de consum de SDV-uri se determina in mod diferit in functie de tipul de SDV utilizat in procesul de productie Vom exemplifica modul de determinare al normei de consum de SDV-uri pentru grupa sculelor aschietoare si pentru cea a instrumentelor de masurat

1 Determinăm norma de consum icircn scule aşchietoare după formula

unde

- timpul de lucru mechanic pe unitate de produs

- timpul de uzură completă a sculei

Determinăm după relaţia

unde

- numărul de reascuţiri

- durabilitatea sculei

Numărul de reascuţiri ale sculei aşchietoare se poate determina după relaţia

Icircn concluzie norma de consum de scule aşchietoare pentru =60000 este dată de relaţia

ncaN=

tmlowastNTmuz

=35lowast600001482

=1417scule aschietoare

2 Determinăm numărul de piese ce urmează a fi verificate

Nv=Nlowastproc decontrol5100

=3000

3000 piese vor fi verificate

Numărul de măsurări pacircnă la uzura completă a instrumentului de măsurat se determină după relatia

Icircnlocuind icircn relaţia generală de calcul a normei de consum de scule aşchietoare se obţine relaţia de calcul a normei de consum a sculelor de verificare

ncvN= NvlowastNmp

Nmuz=3000lowast5

5700=

263unde notaţiile păstrează aceiaşi semnificaţie

Posibilităţi de economisire a consumului de SDV-uri

Problema economisirii consumului de SDV-uri presupune un ansamblu de măsuri icircncepacircnd cu faza de proiectare şi pacircna la consumarea acestora pe locurile de muncă Din cadrul acestor măsuri mai importante sunt urmatoarele

1048713-proiectarea unor SDV-uri cu o durabilitate mare prin folosirea unor materiale rezistente şi cu tratamente corespunzatoare

1048713-adoptarea unui regim d lucru corespunzator rezistentei materialelor care vor fi prelucrate

1048713-organizarea eficienta a activităţii de ascuţire şi reparare a SDV-urilor 1048713-depistarea şi inlaturarea cauzelor care provoaca o uzură rapidă a SDVurilor

Concluzie Icircn cadrul acestei lucrari am efectuat calculul parametrilor necesarului de scule in volum de 1417 și verificatoare icircn volum de 5 pentru programa anuala de 60000 piese

Norma de consum de SDV-uri se determina in mod diferit in functie de tipul de SDV utilizat in procesul de productie Vom exemplifica modul de determinare al normei de consum de SDV-uri pentru grupa sculelor aschietoare si pentru cea a instrumentelor de masurat

1 Determinăm norma de consum icircn scule aşchietoare după formula

unde

- timpul de lucru mechanic pe unitate de produs

- timpul de uzură completă a sculei

Determinăm după relaţia

unde

- numărul de reascuţiri

- durabilitatea sculei

Numărul de reascuţiri ale sculei aşchietoare se poate determina după relaţia

Icircn concluzie norma de consum de scule aşchietoare pentru =60000 este dată de relaţia

ncaN=

tmlowastNTmuz

=35lowast600001482

=1417scule aschietoare

2 Determinăm numărul de piese ce urmează a fi verificate

Nv=Nlowastproc decontrol5100

=3000

3000 piese vor fi verificate

Numărul de măsurări pacircnă la uzura completă a instrumentului de măsurat se determină după relatia

Icircnlocuind icircn relaţia generală de calcul a normei de consum de scule aşchietoare se obţine relaţia de calcul a normei de consum a sculelor de verificare

ncvN= NvlowastNmp

Nmuz=3000lowast5

5700=

263unde notaţiile păstrează aceiaşi semnificaţie

Posibilităţi de economisire a consumului de SDV-uri

Problema economisirii consumului de SDV-uri presupune un ansamblu de măsuri icircncepacircnd cu faza de proiectare şi pacircna la consumarea acestora pe locurile de muncă Din cadrul acestor măsuri mai importante sunt urmatoarele

1048713-proiectarea unor SDV-uri cu o durabilitate mare prin folosirea unor materiale rezistente şi cu tratamente corespunzatoare

1048713-adoptarea unui regim d lucru corespunzator rezistentei materialelor care vor fi prelucrate

1048713-organizarea eficienta a activităţii de ascuţire şi reparare a SDV-urilor 1048713-depistarea şi inlaturarea cauzelor care provoaca o uzură rapidă a SDVurilor

Concluzie Icircn cadrul acestei lucrari am efectuat calculul parametrilor necesarului de scule in volum de 1417 și verificatoare icircn volum de 5 pentru programa anuala de 60000 piese

Icircnlocuind icircn relaţia generală de calcul a normei de consum de scule aşchietoare se obţine relaţia de calcul a normei de consum a sculelor de verificare

ncvN= NvlowastNmp

Nmuz=3000lowast5

5700=

263unde notaţiile păstrează aceiaşi semnificaţie

Posibilităţi de economisire a consumului de SDV-uri

Problema economisirii consumului de SDV-uri presupune un ansamblu de măsuri icircncepacircnd cu faza de proiectare şi pacircna la consumarea acestora pe locurile de muncă Din cadrul acestor măsuri mai importante sunt urmatoarele

1048713-proiectarea unor SDV-uri cu o durabilitate mare prin folosirea unor materiale rezistente şi cu tratamente corespunzatoare

1048713-adoptarea unui regim d lucru corespunzator rezistentei materialelor care vor fi prelucrate

1048713-organizarea eficienta a activităţii de ascuţire şi reparare a SDV-urilor 1048713-depistarea şi inlaturarea cauzelor care provoaca o uzură rapidă a SDVurilor

Concluzie Icircn cadrul acestei lucrari am efectuat calculul parametrilor necesarului de scule in volum de 1417 și verificatoare icircn volum de 5 pentru programa anuala de 60000 piese