Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: cronicavj@gmail.com � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 56

Luni, 6 februarie 2012

Mediul academic de la Petroºani a luat focRectorul Pop ºi apropiaþii sãi infecteazã Universitatea,

disperaþi cã pierd putereaM inciunã, ºantaj, manipulare,

dezinformare ºi intoxicaresunt metodele folosite de cei carese autointituleazã foºtii, dar ºiviitori conducãtori ai Universitãþiidin Petroºani. Odatã cu începereanoului an conducerea actualã aUniversitãþii format dintr-unnucleu malefic compus din rectorulPop Emil, decanul Poantã Aron,prorectorul Mitran Ilie ºi prorec-torul Rãscolean Ilie, ºi-a revenitrapid din înfrîngerea suferitã înfaþa echipei conduse de profesorulRadu Sorin, în lupta pentru vânzarea universitãþii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Liderii minerilor se vor primari, directori,

afaceriºti ºi fãrã dosare penale

L iderii de sindicatului Muntele audemostrat de-a lungul timpului cã se

cred “minþi laminate”... >>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Nici usturoi nu au mâncat,nici gura nu le miroase

S indicaliºtii de la Muntele sunt fete mari! Noi, presasuntem de vinã cã au ieºit sãptãmâna trecutã

minerii în stradã, ºi tot noi, presa, suntem acuzaþi de liderul maxim Bebe Nica cã intenþia noastrã a fost ºieste “de a atrage liderii sindicali în diversiuni ºi zvonis-tici gratuite lansate pe piaþa media din Valea Jiului”.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Politica – haz de necaz pe facebook

Dacã ninge ºi e ger,apelaþi la premier!

P agina de facebook a devenitloc de amuzament ºi de

protest pentru marea majoritatea celor care fac politicã.

>>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r)14:15 Clipuri 14:30 Vieþi furate (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Dragon Boys 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Dragon Boys (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Moarte instantanee 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 2012: Supernova

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Vedetele mele 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Copilu’ lu’ tãticu’ (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: Miami 0:00 Vedetele mele (r)

8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r)10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Mi-s bãiatul de la þarã -Redifuzare22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus 18 (r)

8:00 România, zi de zi! -Prima parte9:00 România, zi de zi! -Partea a doua10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãdaalbã 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF(anamaria_nedelcoff@yahoo.com)

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Anchetã 3

M inciunã, ºantaj,manipulare, dez-

informare ºi intoxicaresunt metodele folositede cei care se autointi-tuleazã foºtii, dar ºiviitori conducãtori aiUniversitãþii dinPetroºani.

Odatã cu începerea nouluian conducerea actualã aUniversitãþii format dintr-unnucleu malefic compus din rec-torul Pop Emil, decanul PoantãAron, prorectorul Mitran Ilie ºiprorectorul Rãscolean Ilie, ºi-arevenit rapid din înfrîngereasuferitã în faþa echipei condusede profesorul Radu Sorin, înlupta pentru vânzarea univer-sitãþii. Deºi înfrânþi ºi cu pla-nurile de absorbþie date pestecap, sã reamintim cã în aceeaabsorbþie, mult hulitã de comu-nitate ºi profesorii curajoºi dincadrul Universitãþii, actualuldecan Poantã Aron urma sãgireze ca prorector cu rang derector aceastã subordonare aUniversitãþii din Petroºani faþãde cea din Cluj Napoca, ceipatru veºnici conducãtori aiuniversitãþii „lucreazã” la bineleinstituþiei.

Astfel echipa care de maibine de 12 ani deþine puterea(toþi cei patru au ocupat funcþiiînalte in conducerea univer-sitãþii în cea mai neagrãperioadã din toate timpurile aUniversitãþii din Petroºani), a„lucrat” aºa cum numai ea ºtiela „binele” ºcolii prin metode ºitehnici specifice.

P elerinaj la ceipatru mari con-

ducãtoriDin 9 ºi pana în 22 ianuarie

2012 puþini din cei 185 deprofesori ai Universitãþii auscãpat de manipularea ºiintoxicarea instrumentatã derector ºi prorectorii sãi. Înmediul academic din DealulInstitutului, abuzul de funcþie,spun unele cadre didactice careau trecut prin “ interogatoriul”lor, nu e ceva neobiºnuit pen-tru rectoul Pop Emil, decanulPoantã Aron, prorectorulMitran Ilie ºi prorectorulRãscolean Ilie. În ultimaperioadã de timp aproape zil-nic profesorii au fost chemaþide cei patru aflaþi în funcþii nupentru a fi ghidaþi în activitateadidacticã ºi de cercetare cipentru a li se spune cu cine aude votat în 24 februarie pentrufuncþia de Rector.

Deºi singura candidaturãanunþatã public dar ºi în presãeste cea a profesorului RaduSorin, cel care a demontat de

altfel ºi planul malefic de desfi-inþare prin absorbþie alUnivesitãþii, se pare cã prefe-ratul celor 4 care conduc astãziUniversitatea ar fi chiardecanul Aron Poantã.

Astfel, au fost chemaþi derectorul care în 24 februarie sepensioneazã, peste 40 de pro-fesori cãrora li s-a sugerat cãRadu Sorin este prea tânãr,prea neexperimentat (amintimca domnia sa este profesorconducãtor de doctorat, mem-bru al comisiei naþionale deacordare de titluri academice,director de departament ºi areaproape 54 de ani), ºi cã“speranþa Universitãþii stã înPoantã Aron”. Speranþã cui?Speranþa lui Pop ºi a locote-nenþilor sãi de a nu le fidemascate ilegalitãþile pe carele-au comis pe perioada man-datelor lor.

Alþi 40 de profesori au fostchemaþi la ordin de prorectorulIlie Mitran care a stabilit elînsuºi echipa pentru con-curenþã, nu a reuºit nicidatã sãspunã ce are de gând sã facãpentru binele ºcolii în urmãtorii4 ani, cum dealtfel nu a fãcutnimic nici în ultimii 12 ani, încare a fost decan sau prorec-tor. Astfel, pentru cã manipu-lare ºi intoxicare sunt cele maide preþ calitãþi ale acestui con-ferenþiar trecut, a nominalizat2 posibili prorectori în echipalui Radu Sorin, neagreaþi decomunitate în scopul discre-ditãrii, ºi a bãtut monedã pedorinþa lui Radu Sorin de adesfiinþa Facultatea de ªtiinþe.ªi aici trebuie sã precizãm cãuna din ideile ce au stat la bazaprotestului organizat de profe-sorii conduºi de Radu Sorin îndecembrie 2011 a fost tocmaiprotejarea tinerei facultãþi deºtiinþe. Înregistrãrile ce susþinaceste afirmaþii vor face obiec-tul unor ediþii viitoare.

Uimitor este cã cel ce estepropus de Pop ºi locotenenþiisãi pentru a candida, decanulPoantã, nu îºi face nicio cam-panie ºi aºteptã ºi mai departesã fie coordonat de pensio-narul Pop ºi de bunul sãu prieten de pahar Mitran.

L ista bunã o ºtiudoar cei 4! O sã o

ºtiþi ºi dumneavostrã!Pelerinajul continuã ºi acum

înaintea alegerilor la Senat,când pe lista celor neagreaþi cetrebuie tãiaþi se aflã toþi aceiacare au avut curajul sã spunãun nu rãspicat absorbþiei. Aufost eliminaþi directorii dedepartamente recent aleºi, aufost eliminaþi cei care în actu-alul senat au avut curajul sã seopunã dictaturii instituite deactuala conducere, în schimbsunt propuºi noului senat celpuþin 10 pensionari sau pen-sionabili în viitori 3-4 ani. Vomrevenii mâine cu lista completãa cioclilor care vor arunca omânã de pãmânt pestecoºciugul Univesitãþii dinPetroºani.

N ici usturoi nu aumâncat, nici gura

nu le miroaseDupã ce în luna decembrie

decanul Poantã era ghidulcelor de la UniversitateaTehnicã din Cluj Napoca, ºiafirma în faþa studenþilor caîncepând cu 1 ianuarie 2012diplomele lor vor purta siglaClujului, acum dupã nici o lunãdeclarã în presã: “Nu sunt deacord cu termenul de fuziunecând vine vorba despre viitorulUniversitãþii din Petroºani”.Probabil cã a uitat, meteahnacelor 62 de ani ! Dar câtãcredibilitate mai are Pop? Caresunt problemele lui Pop, ale luiPoantã ºi ale lui Mitran? Pescurt deocamdatã, Pop nu stã

deloc bine în ceea ce priveºtejustificare unor sume fabuloasede bani din cadrul proiectuluide e-learning, unde este manager. ªi nu ar fi primadatã când de numele rectoruluiPop Emil sunt asociateinvestiþii care au iz de ilegali-tate. La începutul anului 2010,presa localã ºi cea naþionalãsemnala apariþia unuiArmaghedon în care condu-cerea Universitãþii era acuzatãde o serie de ilegalitãþi, aspectece ulterior a fãcut ca Pop Emilsã intre ºi în vizorul organelorde cercetare penalã.

Vezi aici:http://www.ziare.com/stiri/ancheta/armaghedonul-conduc-erii-de-la-universitatea-pet-rosani-997580

http://www.ziare.com/stiri/ancheta/conducerea-universi-tatii-din-petrosani-cercetata-pentru-abuz-in-serviciu-1009534

Despre Poantã, deocamdatãamintim doar cã a rãmas fãrãpermisul de conducere dupã cemaºina în care se afla umblabeatã pe stradã, iar despreMitran, pe moment amintimdoar cã a fost “ vedeta” uneiemisiuni de televiziune ºi aunui cotidian naþional, undeziariºtii au demonstrat cumpoþi sã îþi iei examenele cuºpagã la profesori.

S tudenþii meritã unciolan pentru vot,

ºi cine ºtie mai binedecât Ciodaru sã learunce ciolanul !

Lui Pop ºi locotenenþilor sãili se alãturã ºi Ciodaru Dacian,directorul fãrã experienþã,cunoscut în mediul academicca “slugarnicul îmbogãþit pestenoapte”, slujitor de nãdejdie alfostului rector Pop, atunci cândvine vorba de voturile stu-denþilor pentru funcþia deRector. Pus pe fucþia de direc-tor de patrimoniu studenþescfãrã a îndeplinii criteriile cerutede lege, spun cunoscãtorii,tânãrul politician s-a metamor-fozat în director al studenþilorce locuiesc în cãmine.Probabil nu i-au fost de ajunsclãdirile !

În aceastã nouã posturã,directorul care coboarã dintr-olimuzinã de peste 40.000 deeuro, deºi are un salariu dedoar 1.000 de lei pe lunã, seapropie cu smerenie de stu-denþi ºi îi conduce la vot, iarpe cei ce au devenit studenþielectori îi transportã la cabanaUniversitãþii, acolo undetânãrul director a savurat ºiRevelionul, la un chiolhan pre-electoral. Existã dovezi pe carele vom prezenta ulterior, legatede întâlnirea din data de 31ianuarie la care au participatrectorul Pop, decanul Poantã,tânãrul fost lider al studenþilorºi actual lider de cãminCiodaru ºi studenþii electoricare au fost momiþi ºi, maigrav, ºantajaþi, spun apropiaþiiacestora.

Vom revenii în viitor cuprezentarea detaliatã aGroparilor Universitãþii viitorulrector pensionar Poantã dar ºisforarului Mitran, care sãpregãtesc de parastasulUniversitãþii. Nu va lipsi nicilista senatorilor cu rol de ciocli,aleºi de cei doi pentru a aruncao mânã de pãmânt pestecoºciugul Univesitãþii dinPetroºani.

Mediul academic de la Petroºani a luat focRectorul Pop ºi apropiaþii sãi infecteazã Universitatea,

ddiissppeerraaþþii ccãã ppiieerrdd ppuutteerreeaa

D upã abolirea legiicomuniste care

interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fiafectatã vizual arhitecturastradalã, mii de locuitori aiVãii au trecut la închidereaacestora, în vederea extin-derii „spaþiului vital”.

Din pãcate, acþiunea a fostexecutatã total alandala, înniciun bloc de locuinþe neex-istând în prezent douã bal-coane asemãnãtoare. În timpce unii, mai cu bani, au alesnoile ºi modernele ter-mopane, alþii ºi-au zidit „cuti-ile de chibrituri” exterioare culemne, cãrãmizi, plãci prefa-bricate sau corniere din fier.„Ideal ar fi ca fiecare posesorde balcon, ce vrea sã-lînchidã, sã obþinã de laprimãrie o autorizaþie de con-struire. Ar trebui sã existe ouniformitate în ceea cepriveºte balcoanele închise

pentru ca ºi blocurile sã fieestetice. Pânã acolo, însã,mai e departe”, au precizatreprezentanþii InspectoratuluiJudeþean în ConstrucþiiHunedoara.

Potrivit legilor în vigoare,pentru a închide un balconeste necesar acordul primãrieipe raza cãreia domiciliazãviitorul proprietar de balconînchis. Pentru aceasta, tre-buie sã fie achitatã o taxã de

„urbanism” în valoare de câtevazeci de mii de leivechi, dar ºi o altãtaxã, de alte câte-va milioane de lei,precum ºi încã otaxã de autorizaþiede 1% din valoarea devizului.Deviz care poate ajunge ºipânã la 70 de milioane de leivechi. Cum principala prob-lemã a locuitorilor Vãii este

sãrãcia, cei mai mulþi aupreferat sã treacã peste toateaceste etape care, în afarã deveºnica ºi fascinanta birocraþieromâneascã, solicitau în plusºi alocarea unor sume consistente de bani.

Pe de altã parte, conformlegilor în vigoare, pentru oricelucrare executatã într-un blocde locuinþe este necesarãobþinerea unei autorizaþii deconstrucþie. În caz contrar,urmeazã aplicarea unor sancþi-uni contravenþionale, care potajunge ºi pânã la 1 miliard delei vechi. Totuºi, pânã înprezent, numãrul amenziloracordate în Valea Jiului pentruconstrucþiile ilegale esteextrem de mic...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 201244 Actualitate

P este 300 de familii dinUricani nu au apã în

apartamente de mai bine de osãptãmânã. În tot acest timp,angajaþii Apa Serv lucreazãîncontinuu, de dimineaþa pânãseara, dar fãrã rezultate, fiindcãþevile se încãpãþâneazã sã îngheþedin nou, de pe o zi pe alta.

La izvoarele cu apã potabilã dinjurul Uricaniului este coadã de maibine de ºapte zile, chiar dacã afarã eger ºi viscoleºte. ”Apa este vitalã, ainevoie de ea la mâncare, la spãlat, labaie… ce sã mai spun de spãlat haine,cã nu am unde, iar eu am patru copii.Dacã ar veni vreo urgie, am muri cutoþii în case cã nu am avea apã. E maibine la casã, nu în cutii de chibrituri

unde rãmâi sinistrat.Dar ne-a trebuit sã fimdomni, sã avem WC încasã ºi apã din perete.Aºa ne trebuie”,spune, supãratã,Cornelia.

”Sãptãmâna trecutãam avut apã o singurãzi, dupã care aîngheþat toatã coloana,de sus pânã jos dupãaltã jumãtate de zi. Iaracum þevile au ºi crã-pat din cauza gerului ºi

acum trebuie sã plãtim milioane de leica sã le montãm. Exact asta îmi maitrebuia acum, sã nu am apã ºi sã maidau ºi jumãtate din salariu sã îmirezolv problema. La izvor fac chiar ºi10 drumuri dus-întors, cã mi-amumplut toate oalele, toate borcanelegoale ºi gãleþile. Copiii voiau sã vinã ºiei, dar unde sã vinã sã mã ajute pegerul acesta, zãpada e pânã la gât”,povesteºte ºi Geanina, mamã a doicopii.

Alþii au gãsit o metodã ce necesitãmai puþin efort: iau apã din Jiu, o fierbºi ”asta e”, supã cum singuri declarã:”La oricare dintre izvoare trebuie sãmergi cel puþin un kilometru. Faci 1 kmdus, unul întors, cu câte 10 litri înmânã… e mult de muncã ºi nu ºtiudacã meritã. Jiul e mai aproape, e chiarîn spatele blocului meu ºi iau cu gãleþileapã pentru ce îmi trebuie, o fierb ºi astae. Nu se întâmplã nimic, pânã acumnici unul dintre noi nu am murit”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

D upã ce clãdirea încare ºi-a derulat

activitatea timp deaproape 40 de ani s-a alescu o bulinã roºie,reprezentanþii OficiuluiPoºtal nr. 1 din Petroºaniau fost somaþi, de cãtreproprietarul Romtelecom,sã se mute. ªi asta, întimpul cel mai scurt,respectiv pânã la fineleprimului semestru al anului.

Conducãtorii filialei hune-dorene a Poºtei Române auajuns în Petroºani pentru aidentifica un alt spaþiu. „În datade 2 februarie a fost progra-matã o etapã a licitaþiei aflate

în curs, operaþiune în urmacãreia dorim sã gãsim o altãclãdire, în care sã ne mutãm.În funcþie de oferte vom alegeun imobil care, ne dorim, sã fietot pe undeva prin centrullocalitãþii. Mutarea în noulspaþiu trebuie sã aibã loc pânãîn varã”, a declarat Dana

Damian, director judeþeanPoºta Românã Hunedoara.

Clãdirea, construitã prin anii70, s-a ales cu o bulinã roºiefiind declaratã drept un imobilcu risc seismic ridicat. Maiexact, deºi destul de „tânãrã”,acesta s-ar dãrâma în cazulunui cutremur... Interesant este,

însã, faptul cã despre„decernarea” bulinei roºiireprezentanþii Inspectoratuluide Stat în Construcþii nu ºtiunimic.

„Nu ne-a înºtiinþat nimeni cãimobilul respectiv a fostîncadrat în rândul clãdirilor curisc de prãbuºire în cazul pro-

ducerii unui cutremur. Nicidespre acordarea bulinei roºiinu am auzit nimic pânã acum”,a precizat Adrian Moldovan,inspector de specialitate încadrul Inspectoratului de Stat înConstrucþii, filiala dinPetroºani. În cazul în careclãdirea va fi demolatã, pe loculîn care se aflã aceasta, ar urmasã „rãsarã” o parcare.Respectiv parcarea hotelului ceurmeazã a fi ridicat pe locul încare, pânã nu cu mult timp înurmã, se afla fostul Hotel„Central”. În parantezã fiespus, clãdirea care, în prezent,este aproape pustie este singu-ra din Valea Jiului care a fost„bulinatã”, fiind încadratã înrândul imobilelor care prezintãrisc seismic de gradul I...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Poºta fuge de „bulina roºie”

Vin ºi primele burse

Î n Petroºani, prima bursã alocurilor de muncã este pro-

gramatã a se derula în data de24 februarie, fiind vorba despreo acþiune localã.

Prima bursã generalã este programatãpentru luna aprilie. „Sperãm ca primeleacþiuni de acest fel, din noul an, sã sebucure de mai mult succes decât cele dela sfîrºitul anului trecut. Totuºi, þinândcont de oferta de locuri de muncã, unacam subþire, nu ºtiu dacã va fi aºa. Înprezent avem, la oferte câteva locuri demuncã, cele mai multe în comerþ ºi con-fecþii”, a spus Judith Babþan, ºef agenþiaLocalã pentru Ocuparea Forþei de MuncãPetroºani.

La finele anului trecut, rata ºomajuluiîn Petroºani era de 5,72% fiind înregis-trat un numãr de 1.334 de ºomeri, 790dintre aceºtia fiind indemnizaþi. În acelaºitimp, ponderea ºomerilor în rândul popu-laþiei cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 62 deani era de 3,39%.

MirMircea cea NISTORNISTOR

La Uricani, o metodã ce necesitã mai puþin efort:

“Iau apã din Jiu, o fierb ºi asta e”

Construcþii „alandala”Diplomã deexcelenþã pentruprofesorul Ana

GheorgheP rofesorul universitar Ana

Gheorghe, fost deputat înParlamentul României, a primit dinpartea Consiliului JudeþeanHunedoara o diplomã de execelenþãºi suma de 1.000 de lei.

„Profesorul Ana Gheorghe este singura personalitate din Valea Jiului caredeþine un loc de membru titular alAcademiei Oamenilor de ªtiinþã dinRomânia. Absolvent al Academiei deStudii Economice, a fost zeci de anidascãl la catedrele de specialitate aleLiceului Economic din Petroºani ºiUniversitãþii din Petroºani”, a precizatpreºedintele CJ Hunedoara, MirceaMoloþ, cel care a iniþiat proiectul dehotãrâre. Ca politician, Gheorghe Ana areprezentat Valea Jiului timp de 8 ani înParlamentul României, de-a lungul adouã mandate de deputat unde a fostmai întâi secretar, apoi vicepreºedinte alComisiei de buget a Camerei Deputaþilor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Actualitate 5

L iderii de sindicatuluiMuntele au

demostrat de-a lungultimpului cã se cred “minþilaminate”, drept pentrucare au rupt sindicate, auînfiinþat vreo douã, aulãsat sau au fost daþiafarã de la confederaþiinaþionale pentru ca apoisã pupe mâna pe care aumuºcat-o. Bogaþi ºi cercetaþi penal, parte dintre ei se vor directoriºi primari, alþii doar sãscape de dosarele penaleºi împreunã doresc sã nu-ºi piardã obiectulmuncii ºi influenþa.

Recenta hotãrâre aSindicatului Muntele din ValeaJiului de a-ºi decapita adminis-traþia Companiei Naþionale aHuilei pare sã fi luat pe multãlume prin surprindere. Firesc,sindicatele se îndreaptãatacurile cãtre conducereafirmelor, în general, fiindmereu vigilente la respectareadrepturilor ºi condiþiilor demuncã ale salariaþilor pe care îireprezintã.

În cazul de acum al abordãriisindicale, a surprins faptul cãau criticat timp de un an dezile, bine fundamentat, cum cãguvernarea actualã are laîndemânã variante, înaintatechiar de CNH împreunã cusindicatele, pentru eficienti-zarea mineritului din huilã ºirezolvarea problemelor finan-ciare, tehnic vorbind. Brusc,sãptãmâna trecutã s-a cerutdemisia celor de la conducereaCNH. Acest lucru a stârnit viidispute între liderii ºi adjuncþiiacestora, care au punctat exactatitudinea ºi încercarearepetatã a sindicatelor dinValea Jiului de a accede înfuncþii, de a se alipi unui partidsau altul, de a-ºi avea propriulsindicat, propria firmã. Uniidintre aceºtia, cum ar fi AdrianJurca ºi Ion Temneanu, auaplicat strategii de genul “toþisunt proºti, noi suntemdeºtepþi” ºi s-au folosit de ceicare au crezut în ei, apoi i-aabandonat. Ultimul caz fiindcel al lui Vili Rus de la Lonea,

atras într-un proiect care aeºuat, apoi a fost abandonat.

„Minþile luminate” ºi-au fãcut propriile

structuriIstoricul celor doi lideri, buni

la teorie, dar cu practica staufoarte prost, este încã de actu-alitate.

Pe vremea preºedinteluiLSMVJ, Vasile Ioan Savu, ceidoi lideri Jurca ºi Temneanufãceau opoziþie în Ligã, lucrulãudabil având în vedere carac-terul lui Savu. Doar cã era oatitudine de ºantaj pentrufoloase proprii ºi nu pentruîndreptarea pãcãtosului. Dupãscandalul în care a fost impli-cat Vasile Savu, a urmat lacârma LSMVJ, Zoltan Lacataº.Ales, la fel ca Savu. A fostmomentul la care, AdrianJurca ºi Ion Temneanu auhotãrât pentru prima datã sãse rupã de LSMVJ constituind,în decembrie 2005, UniuneaSindicatelor Mine si Energie(USME) Valea Jiului, care aveaîn componenþã trei sindicateimportante, respectiv Livezeni,Petrila ºi o parte a Sindicatelorde la Lonea. Pentru reprezen-tativitate la nivel naþional,USME s-a afiliat, vara urmã-toare, la Centrala NaþionalãMinierã (CNM) condusã deMarin Condescu.

La congresul desfãºurat laBãile Felix, liderul minerilor dela Petrila, Ioan Temneanu, afost ales vicepresedinte alCNM, iar preºedintele a fostreales, pentru a patra oarã,Condescu, el neavând nici uncontracandidat. Temneanu afost desemnat vicepreºedinteresponsabil de rezolvarea problemelor din sectoarelehuilã, lignit ºi cãrbune brun.

Rezolvarea nu a venit, celpuþin pentru huilã, deciTemneanu s-a dovedit a fi ineficient. A urmat sã seafirme Adrian Jurca, dar niciacestuia nu i-a ieºit.

J urca a vrut sã fieprecum Condescu,

dar a ajuns în justiþieTevatura afacerilor fali-

mentare ale lui Adrian Jurca aînceput prin 2005 când

coliderii Uniunii SindicatelorMine Energie Valea Jiului auvrut sã-i copieze pe colegii dinGorj, conduºi de MarinCondescu.

“Ne-am dori sã ajungem lanivelul sindicatelor din Gorj,dar e dificil. Ei au înfiinþat societãþi comerciale când anu-mite activitãþi s-au desprins dinSocietatea Naþionalã aLignitului Oltenia. Dacã LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului ar fi procedat la fel,aveam ºi noi acum 1.000 -2.000 de angajaþi. Cred cãasta trebuia sã facem de acum10 ani. Mereu le-am fãcutpropuneri liderilor LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului de la vremea respectivã,dar nu i-a interesat. Baniioamenilor nu trebuie cheltuiþipe delegaþii ºi investiþii care îºipierd din valoare în timp. Baniilor ar trebui investiþi în cevacare sã aibã valoare ºi pesteani”, au explicat liderii USMEîntr-o conferinþã de presã, înaprilie 2007.

Drept pentru care s-a apu-cat Jurca de afaceri cu baniiminerilor, convingându-l ºi peliderul de la Lonea, Vili Rus cãvor înmulþi aceºti bani. Liderulde sindicat al minei Livezeni afost, ani buni, implicat îndiverse scandaluri privindîmprumuturi de bani, crediteluate în numele minerilor,unele neachitate, deschideri desocietãþi comerciale ºi fali-mentarea lor, crize acute debani, urmate de disperare,salariaþi angajaþi la negruneplãtiþi… A fost reclamat, datîn judecatã ºi cercetat în starede libertate, pentru înºelãciuneºi fals în înscrisuri sub semnã-turã privatã, executat silit etc.,etc.

Bomboana de pe tort a fostnominalizarea sa pentru funcþiade director general al CNH dinpartea PD-L.

V roia sã fie ºi directorgeneral

Lideri de sindicat ºi chiarmembri din PD-L au declaratcu circa la vremea respectivãcã liderul de la mina Livezenidã dovadã de neruºinare, pen-tru cã a fost propus de PD-L,

cu acordul sãu, pentru funcþiade director general alCompaniei Naþionale a Huilei.Pânã când problema nu a fosttranºatã de PSD, cã acest postli se cuvine, s-au purtat maimulte discuþii, ce semãnau apresiune politicã, pentru caAdrian Jurca sã fie numit înfruntea CNH. Tiberiu Iacob -Ridzi era la acea vremepreºedintele interimar al filialeijudeþene PD-L ºi a confirmatcã Adrian Jurca a fost, la unmoment dat, una dintre opþiu-nile PD-L pentru funcþia dedirector general al CNH. Deºinu este membru de partid cuacte, Jurca este un mareiubitor al PD-L, dar ºi al PSD,depinde de interese. Pe biroulsãu trona o fotografie cu EmilBoc care dã mâna cu el, chiarîn faþa Primãriei Petroºani.Preºedintele PD-L, TiberiuIacob-Ridzi, a dezaprobatfaptele din afacerile sindicaleale lui Jurca. „Fiecare trebuiesã rãspundã pentru faptelesale”, a declarat Tiberiu Iacob -Ridzi.

Adrian Jurca nu a renunþatla a se supraevalua ºi încãsperã cã va gãsi prin diversetertipuri ºi eventuale susþineripolitice mãcar sã scape detinichelele legate de coadã înurma afacerilor cu iz penal.

S cop comun pentru anu deveni ºomeri

Cum USME a fost scoasãdin structura sindicalã a luiCondescu pentru neplata obli-gaþiilor, respectiv a cotizaþiei,USME s-a stins pentru cã înjoc rãmãseserã doar doi,Temneanu ºi Jurca, iarTemneanu s-a cam îndepãrtatºi el de Jurca…

Cu minþi harnice, de nevoie,pentru cã nu mai aveau struc-turã sindicalã, cei doi au atrasºi alþi nemulþumiþi de LSMVJ ºiau fãcut un alt proiect. Aºa s-aînfiinþat Sindicatul Muntele,care sindicat s-a dus sã pupemâna pe care o muºcase, ceaa Cofederaþiei NaþionaleMeridian, la care s-au afiliat.La Condescu probabil nu aumai îndrãznit. Era firesc sã semiºte repede pentru cã nu maiaveau obiectul muncii, nu mai

contau în sindicalism ºi riscausã rãmânã ºomeri. Astfel,reºedintele LSMVJ, ZoltanLacatas, a fost lãsat cu datori-ile mineridelor, plus erodareaimaginii prin scandalurileprovocate între el ºi facþiuneadesprinsã din Ligã.

N ica balanseazã întreprimar ºi director

Publicitatea fãcutã în jurullui Petre Bebe Nica, liderulcare brusc a apãrut în luminareflectoarelor, pe tema uneiposibile candidaturi la fotoliulde primar al Lupeniului, l-aufãcut vedetã. Având siguranþade sine datã ºi de un buzunarplinuþ, Nica se încadreazã încategoria celor care cred cãbanul ºi influenþa fac omul.Dupã ce a renunþat la ideea dea candida ca primar (oare?), s-a vehiculat cã de fapt sedoreºte a fi director deexploatare, doar cã Jujan adeclarat, la întrebãrile directeale ziariºtilor, cã nu va fi bebeNica director… Astfel, de câte-va luni, Petre Bebe Nica adevenit foarte activ capreºedinte al SindicatuluiMuntele, Jurca retrãgându-seîn plan secund. Despre el,oamenii spun foarte multe ºiaparent mãrunte nereguli, carese pot face de pe poziþia delider, dar ºi de pe cea deadjunct ºef de sector la EMLupeni. ªi pic cu pic, Nica aadunat cât un apartament, ocabanã/pensiune, o maºinã delux, bani frumoºi în cont, ceeace alþi ortaci de ai sãi nu aureuºit. Concluzia ar fi cãrenteazã sã fii lider de sindicat.

Ca urmare aceºti sindicaliºtivor face tot posibilul sã nu-ºipiardã statutul, mai ales cã auºi experienþã în arta mani-pulãrii. Toþi au ani mulþi desindicalism în spate devenindlideri cu experienþã, mai ales înjocuri neortodoxe, aºa cumsunt ºi cele din politicã.

Este important de urmãritinteresul cui primeazã: cel per-sonal sau al mineritului. Poateexista ºi o mixturã între celedouã interese, dar oare suntcapabili sã o materializeze? Cãidei au. Din activitatea de pânãacum a principalilor protago-niºti a reieºit cã NU.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Liderii minerilor se vor primari, directori,afaceriºti ºi fãrã dosare penale

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

N ana Lucreþia numai este singurã.

O familie, un grup detineri ºi un pensionar înputere s-au oferit sã oajute. Chiar ºi nepoþii,deºi supãraþi, au revenitla gânduri mai bune.

Cotindianul nostru “CronicaVãii Jiului”, a publicat în datade 30 ianuarie Orfanã deiubire/“Au crezut cã moarebãtrâna ºi acum nu mai aurãbdare”, cazul impresionantal Lucreþiei Bãrãiac…

Femeia care a muncit oviaþã ºi ºi-a donat toatã avereapentru ca nepoþii s-o ajutecând va fi nevoie. Este nevoie.Nana Lucreþia Bãrãiac, la cei84 de ani ai sãi, locuieºtepãrãsitã, departe de oraºînconjuratã de nãmeþi, sus pedealuri în Coasta, Petroºani.Topeºte zãpadã pentru a aveaapã de bãut, iar plasa decartofi o þine sub pat ca sã nu

îngheþe. Dupã trei sãptãmâniau venit ºi nepoþii cu pâine ºilapte. Nana Lucreþia sedeplaseazã ajutându-se cudouã bastoane, oasele salespãrgându-se ca sticla. Esteoperatã ºi are o tijã metalicãintrodusã în femur. Durerea saeste nãscutã din iubire neîm-

pãrtãºitã…Deºi se tot vehiculeazã cã

românii se complac înnepãsare, în cazul naneiLucreþia nu a fost aºa. Ausunat telefoanele redacþiei pentru a se oferi în a o ajutape femeia blândã, dar hotãrâtãsã-ºi rezolve problemele.

Familia lui CostelPostolache a impresionat-oprofund pe Lucreþia Bãrãiac.“Ce oameni! Mi-au aduscarne, ulei, fãinã, zarzavaturi,fructe, zacuscã ºi dulceaþã…Dar ce nu mi-au adus! Oamenibuni, m-au întrebat de toatecele de parcã eram a lor” –

povestea cu ochii plini de lacrimi nana Lucreþia, pre-cizând cã cei doi i-au promiscã o duc ºi la doctor.

Un grup de tineri dinPetroºani aºteaptã sã se maiînmoie gerul pentru a-i facecurãþenie, pentru a-i reparagardurile ºi ºura lui tantiLucreþia. Un alt bãrbat s-aoferit sã aibã el grijã defemeie, sã-i facã cumpãrãturile,sã-i taie lemne ºi ce mai arenevoie în jurul casei…

Dar, un lucru remarcabil s-apetrecut. Nepotul, soþulnepoatei sale - cãrora le-a lãsataverea pentru a avea grijã deea - a venit ºi i-a adus lemnede foc ºi ce mai are nevoie,certând-o cã a fãcut publiccazul ei. Este foarte bine dacãnepoþii nanei Lucreþia vorreveni la gânduri mai bune,având în vedere cã strãinii s-audovedit mai omenoºi ca ei.Poate a fost un moment derãtãcire…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P agina de facebook adevenit loc de amuzament

ºi de protest pentru mareamajoritate a celor care facpoliticã. Fie cã sunt de dreapta,fie cã sunt de stânga, ori de peunde le-o fi plãcerea, româniiposteazã zeci de caricaturi, caremai de care mai interesante,iar nebunia s-a mutat, parcãacolo unde a ºi început, pe vre-mea când am ieºit în stradãpentru Raed Arafat.

ªi pentru cã am uitat de undea pornit, aflãm acum cã am ajunsaici ºi cã suntem liberi sã „nerâdem” de cei de la putere, ori decei din barca opusã.

Mi-e plinã pagina de postãri cumulte „like”-uri ºi guvernanþiinoºtri sunt,pe rând, maimuþele,balerine, creaturi hidoase, uciºi înfel ºi chip,ori ajunºi cerºetori. Dedeparte cea mai popularã rãmânepostarea cu Boc ºi Bãsescucerºetori, ori în zeghe, vorba ban-

cului: Bãsescu îi dã ordin minis-trului de resort sã modernizezepuºcãriile, iar de la Guvern i sespune cã banii au ajuns laînvãþãmânt.

Asta umple paharul de whiskial primul om în stat care dã oreplicã pe mãsurã: “Tu crezi cãeu când îmi finalizez mandatul,mã apuc de ºcoalã?”.

ªi asta nu e tot. Opoziþia vinecu toþi cei care luptã pentruciolan ºi, transformaþi în

maimuþe, ai noºtri din Bucureºtistau pe comoara USL.

ªi vine, aºa cum v-am zis,vre-mea ca Bãsescu ºi Boc sã fiecerºetori. Îmbrãcaþi în hainesãrãcãcioase ei sunt pe o stradã,cu douã plase pline cu boarfe înmânã, ori sunt balerine în zãpadã.

Nu pot lipsi celebrele,deja,coduri, PORTOCALIU,ROªU,ORI GALBEN, dar nu deninsoare, viscol ori ger, ci unul deCotroceni. Caricatura care circulã

pe facebook îi înfãþiºeazã pe premierul Boc ºi ministrul ElenaUdrea în pat, în plinã noapte,când se instituie codul roºu, pentru cã preºedintele nu mai arebãuturã.

Mai mult, caricaturile duc pânãacolo încât pe preºedinte îlvedem executat pe scaunul electric, iar Boc, cã tot e mic lastat, ucis de o baterie.

Le mulþumesc pe aceastã calecelor care îmi umplu pagina de

aventuri cu Guvernul þãrii mele ºiîi aºtept cu idei noi zilnic. ªi sperdin tot sufletul sã nu uite deValentine’s Day!!!, cã tare ar fifaine niºte trucaje cu inimioareroºii.

ªi ca sã nu uit! Singura idee lacare am crezut cã trebuie sã dauºi eu „like” a fost aceea cã suntde acord cu „sistarea pe 3 luni aindemnizaþiilor parlamentarilorcare nu ºi-au plãtit impozitele”,deºi nu ºtiu cât i-ar afecta asta,dar cã sã îi rãzbun pe beneficiariide ajutor social, care nu maiprimesc bani, dacã nu-ºi achitãimpozitele locale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Politica – haz de necaz pe facebook

Dacã ninge ºi e ger, apelaþi la premier!

G erul nãpraznic sesimte nu doar

afarã, cum majoritateacrede, ci chiar ºi încasã. În Valea Jiuluisunt oameni sãrmani,care chiar dacã nustau pe strãzi, suferãcumplit din cauzafrigului, Cocioabele încare îºi duc zilele cugreu se pot numi case,pentru cã înãuntrueste ca afarã.

Este ºi cazul unei familiidin Colonia Petroºani, carenu mai ºtie ce este cãldura ºiconfortul, iar asta de anibuni. “ Este foarte greu, maiales cã avem ºi copil mic.Seara ne culcãm în frig ºi

dimineaþa când ne trezimsuntem îngheþaþi ”, spuneaproape cu voce stinsã, Lica Matac.

T rec prin iarnã cuo mânã de cãr-

buni...Cele 4 suflete, printre care

un copil de 6 ani ºi obãtrânã, îndurã temperaturilescãzute noapte de noapte ºizi de zi doar cu câte o mânãde cãrbuni pe foc.

“Ne încãlzim cu lemne ºicãrbuni, dar acum lemne numai avem, doar cãrbunecâteodatã. Seara, când nepunem în pat, ne îmbrãcãmgros pentru cã nu mai putemde frig. La casã nu avem gea-muri ºi nici uºi, aºa cã intrãfrigul peste tot”, ne-a declarat

capul familiei, GheorgheOproni.

D orm îmbrãcaþi

Pentru cã oamenii nu augeamuri, uºi etanºe ºi chiar o

parte din tavanul casei,atmosfera este mereu rece,indiferent de câþi cãrbuni s-aupune pe foc.

“De frig ce este, vã daþiseama cã nu mã mai dezbrac.Îmi dau doar o pereche depantaloni jos ºi mã bag în patcã n-am încotro. Ne învelimcu douã plapume ºi totmurim de frig”, a mai spusfemeie, Lica Matac.

De fapt, întreaga situaþie a acestei familii este unagrea. Cu venituri mici ºi fãrã speranþe de mai bine,ei au nevoie de reparaþiimãcar minime la casa undestau. Dacã ar avea geamurisau uºi, spun ei, poate cã nu ar mai simþi frigul atât de tare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Frig afarã, frig ºi-n casã

Ecou la “Orfanã de iubire”

Neºtiinþã sau dezinteres?Deºi de la adoptarea Hotãrârii de Consiliu

Local nr. 33/2008, care prevede aplicareaunor amenzi celor care aruncã deºeurile rezul-tate din redecorarea apartamentelor la gunoi,au trecut aproape trei ani locuitorii dinPetroºani continuã sã se debaraseze de resturila fel ca întotdeauna. Adicã aruncându-le lapunctele de colectare ale deºeurilor menajere,acolo de unde nu le ridicã nimeni. În cele 8luni scurse din acest an au fost identificatecâteva zeci de contravenienþi, aceºtia

îmbogãþind vistieria localã cu aproape 5.000de lei. Pe de altã parte, trebuie precizat faptulcã deºi de la introducerea metodei de colectareselectivã a gunoaielor în municipiul Petroºani atrecut ceva timp, cetãþenii continuã sã aruncedeºeurile menajere tot alandala. Aproapenimeni nu pare interesat de faptul cã existetomberoane speciale pentru plastic sau hârtieastfel cã gunoaiele sunt aruncate tot la grã-madã, inclusiv pe jos sau lângã tomberoane. Înacest timp, cei 1.070.000 de euro investiþi însistemul privind modernizarea colectãriideºeurilor nu au prea au adus beneficii la buge-tul local, deºi edilii mizau pe acest lucru atuncicând au iniþiat proiectul. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

N ana Lucreþia numai este singurã.

O familie, un grup detineri ºi un pensionar înputere s-au oferit sã oajute. Chiar ºi nepoþii,deºi supãraþi, au revenitla gânduri mai bune.

Cotindianul nostru “CronicaVãii Jiului”, a publicat în datade 30 ianuarie Orfanã deiubire/“Au crezut cã moarebãtrâna ºi acum nu mai aurãbdare”, cazul impresionantal Lucreþiei Bãrãiac…

Femeia care a muncit oviaþã ºi ºi-a donat toatã avereapentru ca nepoþii s-o ajutecând va fi nevoie. Este nevoie.Nana Lucreþia Bãrãiac, la cei84 de ani ai sãi, locuieºtepãrãsitã, departe de oraºînconjuratã de nãmeþi, sus pedealuri în Coasta, Petroºani.Topeºte zãpadã pentru a aveaapã de bãut, iar plasa decartofi o þine sub pat ca sã nu

îngheþe. Dupã trei sãptãmâniau venit ºi nepoþii cu pâine ºilapte. Nana Lucreþia sedeplaseazã ajutându-se cudouã bastoane, oasele salespãrgându-se ca sticla. Esteoperatã ºi are o tijã metalicãintrodusã în femur. Durerea saeste nãscutã din iubire neîm-

pãrtãºitã…Deºi se tot vehiculeazã cã

românii se complac înnepãsare, în cazul naneiLucreþia nu a fost aºa. Ausunat telefoanele redacþiei pentru a se oferi în a o ajutape femeia blândã, dar hotãrâtãsã-ºi rezolve problemele.

Familia lui CostelPostolache a impresionat-oprofund pe Lucreþia Bãrãiac.“Ce oameni! Mi-au aduscarne, ulei, fãinã, zarzavaturi,fructe, zacuscã ºi dulceaþã…Dar ce nu mi-au adus! Oamenibuni, m-au întrebat de toatecele de parcã eram a lor” –

povestea cu ochii plini de lacrimi nana Lucreþia, pre-cizând cã cei doi i-au promiscã o duc ºi la doctor.

Un grup de tineri dinPetroºani aºteaptã sã se maiînmoie gerul pentru a-i facecurãþenie, pentru a-i reparagardurile ºi ºura lui tantiLucreþia. Un alt bãrbat s-aoferit sã aibã el grijã defemeie, sã-i facã cumpãrãturile,sã-i taie lemne ºi ce mai arenevoie în jurul casei…

Dar, un lucru remarcabil s-apetrecut. Nepotul, soþulnepoatei sale - cãrora le-a lãsataverea pentru a avea grijã deea - a venit ºi i-a adus lemnede foc ºi ce mai are nevoie,certând-o cã a fãcut publiccazul ei. Este foarte bine dacãnepoþii nanei Lucreþia vorreveni la gânduri mai bune,având în vedere cã strãinii s-audovedit mai omenoºi ca ei.Poate a fost un moment derãtãcire…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P agina de facebook adevenit loc de amuzament

ºi de protest pentru mareamajoritate a celor care facpoliticã. Fie cã sunt de dreapta,fie cã sunt de stânga, ori de peunde le-o fi plãcerea, româniiposteazã zeci de caricaturi, caremai de care mai interesante,iar nebunia s-a mutat, parcãacolo unde a ºi început, pe vre-mea când am ieºit în stradãpentru Raed Arafat.

ªi pentru cã am uitat de undea pornit, aflãm acum cã am ajunsaici ºi cã suntem liberi sã „nerâdem” de cei de la putere, ori decei din barca opusã.

Mi-e plinã pagina de postãri cumulte „like”-uri ºi guvernanþiinoºtri sunt,pe rând, maimuþele,balerine, creaturi hidoase, uciºi înfel ºi chip,ori ajunºi cerºetori. Dedeparte cea mai popularã rãmânepostarea cu Boc ºi Bãsescucerºetori, ori în zeghe, vorba ban-

cului: Bãsescu îi dã ordin minis-trului de resort sã modernizezepuºcãriile, iar de la Guvern i sespune cã banii au ajuns laînvãþãmânt.

Asta umple paharul de whiskial primul om în stat care dã oreplicã pe mãsurã: “Tu crezi cãeu când îmi finalizez mandatul,mã apuc de ºcoalã?”.

ªi asta nu e tot. Opoziþia vinecu toþi cei care luptã pentruciolan ºi, transformaþi în

maimuþe, ai noºtri din Bucureºtistau pe comoara USL.

ªi vine, aºa cum v-am zis,vre-mea ca Bãsescu ºi Boc sã fiecerºetori. Îmbrãcaþi în hainesãrãcãcioase ei sunt pe o stradã,cu douã plase pline cu boarfe înmânã, ori sunt balerine în zãpadã.

Nu pot lipsi celebrele,deja,coduri, PORTOCALIU,ROªU,ORI GALBEN, dar nu deninsoare, viscol ori ger, ci unul deCotroceni. Caricatura care circulã

pe facebook îi înfãþiºeazã pe premierul Boc ºi ministrul ElenaUdrea în pat, în plinã noapte,când se instituie codul roºu, pentru cã preºedintele nu mai arebãuturã.

Mai mult, caricaturile duc pânãacolo încât pe preºedinte îlvedem executat pe scaunul electric, iar Boc, cã tot e mic lastat, ucis de o baterie.

Le mulþumesc pe aceastã calecelor care îmi umplu pagina de

aventuri cu Guvernul þãrii mele ºiîi aºtept cu idei noi zilnic. ªi sperdin tot sufletul sã nu uite deValentine’s Day!!!, cã tare ar fifaine niºte trucaje cu inimioareroºii.

ªi ca sã nu uit! Singura idee lacare am crezut cã trebuie sã dauºi eu „like” a fost aceea cã suntde acord cu „sistarea pe 3 luni aindemnizaþiilor parlamentarilorcare nu ºi-au plãtit impozitele”,deºi nu ºtiu cât i-ar afecta asta,dar cã sã îi rãzbun pe beneficiariide ajutor social, care nu maiprimesc bani, dacã nu-ºi achitãimpozitele locale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Politica – haz de necaz pe facebook

Dacã ninge ºi e ger, apelaþi la premier!

G erul nãpraznic sesimte nu doar

afarã, cum majoritateacrede, ci chiar ºi încasã. În Valea Jiuluisunt oameni sãrmani,care chiar dacã nustau pe strãzi, suferãcumplit din cauzafrigului, Cocioabele încare îºi duc zilele cugreu se pot numi case,pentru cã înãuntrueste ca afarã.

Este ºi cazul unei familiidin Colonia Petroºani, carenu mai ºtie ce este cãldura ºiconfortul, iar asta de anibuni. “ Este foarte greu, maiales cã avem ºi copil mic.Seara ne culcãm în frig ºi

dimineaþa când ne trezimsuntem îngheþaþi ”, spuneaproape cu voce stinsã, Lica Matac.

T rec prin iarnã cuo mânã de cãr-

buni...Cele 4 suflete, printre care

un copil de 6 ani ºi obãtrânã, îndurã temperaturilescãzute noapte de noapte ºizi de zi doar cu câte o mânãde cãrbuni pe foc.

“Ne încãlzim cu lemne ºicãrbuni, dar acum lemne numai avem, doar cãrbunecâteodatã. Seara, când nepunem în pat, ne îmbrãcãmgros pentru cã nu mai putemde frig. La casã nu avem gea-muri ºi nici uºi, aºa cã intrãfrigul peste tot”, ne-a declarat

capul familiei, GheorgheOproni.

D orm îmbrãcaþi

Pentru cã oamenii nu augeamuri, uºi etanºe ºi chiar o

parte din tavanul casei,atmosfera este mereu rece,indiferent de câþi cãrbuni s-aupune pe foc.

“De frig ce este, vã daþiseama cã nu mã mai dezbrac.Îmi dau doar o pereche depantaloni jos ºi mã bag în patcã n-am încotro. Ne învelimcu douã plapume ºi totmurim de frig”, a mai spusfemeie, Lica Matac.

De fapt, întreaga situaþie a acestei familii este unagrea. Cu venituri mici ºi fãrã speranþe de mai bine,ei au nevoie de reparaþiimãcar minime la casa undestau. Dacã ar avea geamurisau uºi, spun ei, poate cã nu ar mai simþi frigul atât de tare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Frig afarã, frig ºi-n casã

Ecou la “Orfanã de iubire”

Neºtiinþã sau dezinteres?Deºi de la adoptarea Hotãrârii de Consiliu

Local nr. 33/2008, care prevede aplicareaunor amenzi celor care aruncã deºeurile rezul-tate din redecorarea apartamentelor la gunoi,au trecut aproape trei ani locuitorii dinPetroºani continuã sã se debaraseze de resturila fel ca întotdeauna. Adicã aruncându-le lapunctele de colectare ale deºeurilor menajere,acolo de unde nu le ridicã nimeni. În cele 8luni scurse din acest an au fost identificatecâteva zeci de contravenienþi, aceºtia

îmbogãþind vistieria localã cu aproape 5.000de lei. Pe de altã parte, trebuie precizat faptulcã deºi de la introducerea metodei de colectareselectivã a gunoaielor în municipiul Petroºani atrecut ceva timp, cetãþenii continuã sã aruncedeºeurile menajere tot alandala. Aproapenimeni nu pare interesat de faptul cã existetomberoane speciale pentru plastic sau hârtieastfel cã gunoaiele sunt aruncate tot la grã-madã, inclusiv pe jos sau lângã tomberoane. Înacest timp, cei 1.070.000 de euro investiþi însistemul privind modernizarea colectãriideºeurilor nu au prea au adus beneficii la buge-tul local, deºi edilii mizau pe acest lucru atuncicând au iniþiat proiectul. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Politic 98 Interviu

1.Am început anulelectoral, alegerile batla uºã, ce aºteptãriaveþi?

-În viaþã, ca ºi-npoliticã, nu e nimic nousub Soare. Aþi vãzut ce s-a întâmplat ºi în aniielectorali 2008 ºi 2009.Toþi au promis marea cusarea, au luat voturile ºiau plecat sã-ºi vadã deinteresul personal. Credcã, în buna tradiþieromâneascã, lucrurile vorsta la fel. Noi avem cura-jul sã anunþãm electora-tul cã nu ne vom prezen-ta în faþa oamenilor„înarmaþi” cu ulei, cuzahãr sau cu plase. Credcã oamenii s-au sãturatde plase. Dacã au vrutplase, au avut parte „deplase”. Ca om politic, euvreau sã vã mãrturisesccã, în 2012, îmi dorescmult mai mult ºi de lanoi ºi de la maturitateacelor care ne vor alege.Partidul România Marevrea sã vã propunãoameni care sunt gata sãvã împlineascã dorinþele,cele exprimate atât deviguros de poporul nos-tru, acum, la început dean. Prietenii noºtri dinginta latinã au o zicereînþeleaptã care sinte-tizeazã, în doar câtevavorbe, de ceea ce avemnevoie mai mult decâtoricând: „Pâine înpiaþã ºi dreptate înpalate!”

2.V-aþi desemnatcandidaþii cu care veþi intra în cursa electoralã?

-Sigur, în cea mai mareparte. Suntem pe ultimasutã de metri în acþiuneade desemnarea candi-daþilor cu care vom intraîn bãtãlia electoralã Vomdepune liste în toateunitãþile administrativedin judeþul nostru. Dacã

nemulþumirile strãzii necer oameni noi, vomcãuta sã propunem numenoi. Dacã cei vechi neavertizau cã „Voceapoporului e vocea luiDumnezeu!” a nesocotiaceastã evidenþã înseam-nã a-i ignora atât pesemenii noºtri cât ºi peCel de Sus.

3.V-aþi mutat într-unnou sediu, dar, celpuþin în Valea Jiului,membrii PRM sunt caminexistenþi.

-Problema formelorfãrã fond a fost dezbã-tutã ºi rezolvatã încã depe vremea Junimii ºi alui Titu Maiorescu. Înspiritul lor, voi spunecã noi avem, spredeosebire dealþii, un sediunou pentru cãexistã mem-bri noi. Iarei ne-aucerut ca, lavremuri noi,sã avem ºinoi un sediupe mãsurã.Prin urmare,noi am obþinuto formã nouãbazatã pe un noufond al problemei.Totul are o logicã ºi toatevin la timpul lor. Nicimai devreme, nici maitârziu. Ar trebui sã obser-vaþi cã prin geamurilenoului nostru sediu, sevede cum se ridicãCatedrala Vãii Jiului iarde pe fereastrã am vãzutcã nimic pe lumea astanu se poate face fãrãvoia Domnului. Nici biserici, nici case,nici chiar sedii...

4. În sondaje dum-neavoastrã staþi foartebine, în condiþiile încare sunteþi cam singu-rul PRM-ist, cu câtevamici excepþii, la

Vulcan,ori la Petrila, care areactivitate politicã...

-Dacã e sã ne referimla vizibibitatea mea înmass media ºi în societate, aceasta sedatorezã, poate, ºifuncþiei executive pe careo deþin la nivelul judeþu-lui. Aceiaºi vizibilitate oau, de altfel, ºi reprezen-tanþii celorlalte partidepolitice care deþin funcþiipublice în administraþialocalã ºi judeþeanã.Consilierii noºtri,ªchiopu de la Vulcan ºiAndronache de la

Petrila, suntvizibili pentrucã au con-tribuit ºicontribuiela for-mareaunormajoritãþiîn legisla-

tivul local.Valea Jiului a

fost, în ultimii20 de ani, un

fief al PartiduluiRomânia Mare ºi vrem

sã reconfirmãm aceastãveche încredere reci-procã. Din 2012, vã asi-gurãm cã vom fi multmai vizibili prin noiinoºtri oameni pe care îivom trimite în consiliilelocale.

5. Se tot discutãdespre tot felul dealianþe. PDL - UNPR -PC –UDMR, PNL-PSD,Partidul România Mareare în vedere o alianþãcu alt partid?

-Noi nu vom face,înainte de alegeri, nici oalianþã electoralã cu altepartide. Dar vã asigur cã

avem în vedere ºi vomface singura alianþã vala-bilã pentru noi. Ea va fiîntre partidul nostru ºioamenii care nu s-ausimþit niciodatã trãdaþide noi ºi de idealurilenoastre. Este vorba,desigur, de AlianþaPRM - Valea Jiului. Eo alianþã cu oamenii carecred cã în România maiexistã forþe politice carevor ºi pot sã lucreze îninteresul lor. Dacãoamenii ne vor trimitesã-i reprezentãm în consiliile locale atuncinoi vom face doar acelealianþe care vor fi îninteresul alegãtorilornoºtri.

6.Cum credeþi cã îiveþi convinge peoamenii din ValeaJiului sã vã votezecandidaþii dumnea-voastrã? Ce argu-mente aveþi? Ce aufãcut pentru ei în cei4 ani care s-au scursde la alegerile trecutepânã în prezent?

-Eu cred cã nu noi cicelelalte partide, care se

vor înscrie în lupta elec-toralã, vor avea reale difi-cultãþi în a-ºi convingeoamenii sã-i mai votezeodatã. Toate partideleenumerate de dv. maiînainte au fost, într-ovariantã sau alta, laguvernare. Mesajelecetãþenilor români nespun clar cã politicieniinu au ce sã caute înstradã. Pentru cã politi-cienii trebuie sã rezolveproblemele pentru careies oamenii în stradã.Legea trebuie respectatãºi legea e una pentrutoþi. Dupã 89 a domnitdoar legea bunului plac.Ea a servit, pe rând, doarinteresele celor aflaþi laputere iar cei necãjiþisunt condamnaþi, opera-tiv, pentru cã au furat unsac de cãrbune ca sã numoarã de frig sau opâine ca sã aibã ce punepe masã. Nu vedeþi cãtotul e ca-n „Mizerabilii”lui Victor Hugo? Aleºiinoºtri au fost vocali pen-tru cã au militat pentrulege ºi ordine. Ei suntpregãtiþi ºi pentru vre-mea când vor fi înmãsurã sã decidã pentru

cei care i-au ales...

7.În ceea ce vãpriveºte pe dumnea-voastrã cum îi veþiconvinge pe oamenisã vã mai voteze. Aºvrea, ca un exerciþiu,sã mã convingeþi sãvã dau votul.

-Domnule Mitrache, eunu ºtiu ce orientarepoliticã aveþi dvs. iardacã aveþi convingeriferme e greu sã vãconving, indiferent de câtde tari ar fi argumentelemele. Ar fi, din start, oîncercare sortitã eºecului.Am fi, poate, în situaþiaîn care aº cere UDMR-ului sã voteze cu PRM-ul.Sau invers... Un jurnalistar trebui sã fie, în prin-cipiu, ca ºi politicianul,un om aflat de parteacelor mulþi. Aº face,totuºi, un exerciþiu însensul celor formulate dedv.: Domnule Mitrache,aþi vrea sã trãiþi mai bineîntr-o þarã care sã aibãlegi clare ºi care sã fierespectate de toatãlumea? Nu-mi rãspundeþipe loc. Meditaþi. Sespune cã atunci cândDumnezeu îþi închide fereastra, El îþi deschideuºa...

8. În Valea Jiului,de multe ori, aþi fostasociat, alãturi deIoan Mircea Moloþ, decreºterea tarifului laapã. Care este defapt adevãrul?

-Vã mãrturisesc, de labun început, cã eu suntun om de echipã. Eu amînceput, în 2008, alãturide preºedintele MirceaIoan Moloþ ºi devicepreºedintele Rus. Cafost jucãtor de rugby, amînvãþat cã doar prin efor-tul comun poþi opri grã-mada adversã sã te îm-pingã înapoi. Sau, dacãstai umãr lângã umãr,poþi obþine balonul ºiporni atacul. Prinurmare, nu mã voi deziceniciodatã de cei care mi-au fost alãturi ºi cãro-ra le-am fost apropiat, labine ºi la rãu, vreme depatru ani. Vreau sã vãrepet, în mod rãspicat, cãMircea Ioan Moloþ nu arenici o legãturã cu

creºterea tarifului la apãîn Valea Jiului. Politicade la Apa Serv o faceAsociaþia de DezvoltareIntercomunitarã ValeaJiului (A.D.I.V.J) ºireprezentantulConsiliului judeþean. Tot ce e bine sau tot ce erãu la Apa Serv trebuieîmpãrþit, în egalãmãsurã, de primarii IliePãducel, Tiberiu IacobRidzi, Gheorghe Ile, IlieBotgros, CornelRãsmeriþã, DãnuþBuhãescu împreunã cuvicepreºedintele CJH,Costel Avram. Primarii ºiConsiliul judeþean aucrescut ºi tarifele la apãdar tot ei au adus, înVale, ºi cele 40 milioanede euro, din fondurieuropene, pentru moder-nizarea Apa Serv-ului.Nu se poate ca unii sãdeconteze doar pagubaiar ceilalþi doar succesele.Iar presa are rolul ei pen-tru a distinge, în modechitabil, ºi plusurile ºiminusurile politicienilor...

9.În calitate devicepreºedinte al CJHunedoara aþi puteasã enumeraþi 5lucruri bune care s-auîntâmplat în ValeaJiului ºi unde aveþi ºidumneavoastrã o contribuþie?

- Funcþia devicepreºedinte laConsiliul judeþean pre-supune atribuþii concreteîn tot judeþul Hunedoara.Ceea ce eu fac în Deva,nu pot sã decontez înPetroºani iar cu ceea ceam realizat pe ValeaMureºului nu pot sã mãlaud în Valea Jiului. Iarca sã minþi îþi trebuie,nu-i aºa?, curaj ºi þinerede minte. Sã le luãm larând ºi sã le enumerãm:1. Aº vrea sã vã reamin-tesc cã, atunci cândnimeni nu-mi dãdea nicio ºansã, am reuºit sãurnesc un proiect euro-pean care ne-a adus înVale 40 milioane deeuro. 2. Investiþiile îndrumul care duce laParâng se datoreazã fap-tului cã am reuºit sã-iconving pe colegii mei cãaceastã investiþie e, pen-tru mine, la fel de impor-tantã cum sunt pentru ei

cele din Deva. 3. Mãbucur cã am reuºit sã-isensibilizez pe reprezen-tanþii puterii din ValeaJiului pentru a merge laBucureºti sã susþinemîmpreunã faptul cã huilanu e o resursã marginalãºi cã trebuie sã fie recon-sideratã ca resursã princi-palã în noua strategieenergeticã a României.Ceea ce s-a ºi întâm-plat... 4. Am coordonatactivitatea de transportºi, în aceastã calitate, amreuºit sã elimin pirateriaîn transportul interurban.5. Am sprijinit cultura,biserica, acþiunile cari-tabile ºi sportul atât dinfonduri judeþene cât ºiprivate. Dar a vã spunecu cât ºi cu ce eforturiam fãcut-o mi se pareindecent a le expunepublic. În urma unei cãlã-torii iniþiatice la SfântulMunte am învãþat unlucru esenþial: cã smere-nia e una din calitãþile decãpetenie ale omuluicreºtin.

10.Cum credeþi cãva fi aceastã cam-panie electoralã?Jocuri de culise,atacuri murdare întrecandidaþi, sau va fiuna decentã...

-ªtiþi ºi dv. cã nici ocampanie electoralã nu enici decentã, nici o con-versaþie de salon întredouã domniºoare carevor sã se mãrite, nici odezbatere între prieteniaflaþi la o cafenea. Aºvrea sã mã înºel dar credcã, în 2012, va fi campa-nia cea mai murdarã, cuatacurile cele mai mizereºi cu cele mai multe vic-time colaterale de dupã1989. Sunt în jocinterese prea mari. Uniinu vor sã piardã, cu niciun preþ, puterea iar po-pulaþia vrea, neaparat, oschimbare. La final vreausã vã dezvãlui un secret,ca sã nu înºelaþi în opþi-unea dvs. de vot. Înaintede a vã exprima votul,priviþi-i atent, în ochi, petoþi politicienii. Pentru cãochii sunt oglinda sufle-tului lor...

A consemnatA consemnatMarius MITRACHEMarius MITRACHE

Costel Avram, preºedinte PRM Hunedoara:

“Se spune cã atunci când Dumnezeu îþi închidefereastra, El îþi deschide uºa...”

P reºedintele PRM Hunedoara, CostelAvram, într-un interviu incendiar,

despre cum se vede politica pe plan local,despre cazul ªchiopu din Consiliul LocalVulcan, despre scumpirea apei ºi, nu înultimul rând, despre cum poate un liderpolitic sã fie în fruntea sondajelor deopinie, deºi partidul din care face parteduce lipsã de membri.

P e un ger de crapã pietrelecei peste 150 de participanþi

la ºedinþa Consiliului Municipalal PSD Lupeni din data de02.02.2012 ºi-au exprimat deschisnemulþumirile faþã de actualastare economico-socialã a þãrii.

Cei 20 de vorbitori, din care amintimpe Dobrin Gheorghe, Remus Malacia,Nagy Gavril, ªtefan Patrichi, Aurel Baidocºi Adrian Mesaroºi ºi-au concretizat acestenemulþumiri dezaprobând politica actualu-lui Guvern prin care Românialui Bãsescu a ajuns peultimul loc în Europaprivind perfor-manþele economiceºi nivelul de trai aloamenilor.

Vorbitorii audezaprobat cheltu-ielile aberante des-tinate sãlilor desport, parcurilor dinzonele rurale, pati-noarelor de înot, achiziþi-ilor publice, inclusiv a cheltu-ielilor pentru deszãpezire, care suntde 4-5 ori mai mari decat în statelenordice care se confruntã constant cuaceste fenomene. De asemenea s-aureliefat aspecte legate de cheltuielilesociale ºi anume susþinerea de cãtrepreºedintele Bãsescu a tezei potrivitcãreia România nu este un stat social,aceasta împotriva prevederilor consti-tuþionale.

Domnul Preºedinte al organizaþiei,Resmeriþã Cornel, a exemplificat, vizavide statul social, faptul cã, în timp ceRomânia aloca pentru cheltuieli sociale17,2% din PIB, celelalte state ale U.E.cheltuiesc peste 40%, de aici ºi dis-crepanþa foarte mare între nivelul nostrude trai ºi al celorlalþi cetãþeni ai þãrilordezvoltate.

Domnul Preºedinte a mai arãtat cã,în timp ce noi dezbatem aceste prob-leme, Guvernul a mai tãiat veniturileminime a cel puþin 72.000 de cetãþeninevoiaºi, în timp ce Ministerul deFinanþe a împrumutat, acum câteva zile,de la o bancã din America, 1,5 miliardedolari, a cãror destinaþie nu se cunoaºte,iar datoria publicã ajunge, astfel, la

peste 42 de miliarde de Euro ºi nu 22miliarde, cum susþine actualul Guvern. Încontinuare, domnul Preºedinte CornelResmeriþã aratã cã, dacã acum fiecareromân are o datorie de 4571 Euro, dinea 2000 Euro este acumulatã în ultimii 20de ani, de la Ceauºescu încoace, iaraproape 2000 de Euro este fãcut de actualul Guvern în ultimii 2 ani. În încheiere aratã cã toate acestea nu sepot tranºa decât la urne.

Alãturi de toate aceste dezaprobãri,dealtfel pertinente, ale celor care au luatcuvântul în continuare, toþi participanþii au

susþinut acþiunile revendicative alemanifestanþilor din Piaþa

Universitãþii ºi din toatã þara,ca dealtfel ºi cea organizatãde noi, USL Lupeni, lacare au participat peste600 de cetãþeni care ºi-au scandat nemulþumirile.

Ca o confirmare a fap-tului cã tot mai mulþi

cetãþeni îºi îndreaptã paºiicãtre noi, întâlnirea s-a

încheiat cu primirea în partid aîncã 5 noi membrii: Alina Muntean,

Doina Lenuþa Andrei, Maneta Nanu, MarinNicolae Muntean, Elisabeta Costruþi ºi careau primit felicitãrile întregii organizaþii.

Comitetul Executiv alOrganizaþiei Municipale PSD Lupeni

Deviza - unitate ºi acþiune, o permanenþã la P.S.D. Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Politic 98 Interviu

1.Am început anulelectoral, alegerile batla uºã, ce aºteptãriaveþi?

-În viaþã, ca ºi-npoliticã, nu e nimic nousub Soare. Aþi vãzut ce s-a întâmplat ºi în aniielectorali 2008 ºi 2009.Toþi au promis marea cusarea, au luat voturile ºiau plecat sã-ºi vadã deinteresul personal. Credcã, în buna tradiþieromâneascã, lucrurile vorsta la fel. Noi avem cura-jul sã anunþãm electora-tul cã nu ne vom prezen-ta în faþa oamenilor„înarmaþi” cu ulei, cuzahãr sau cu plase. Credcã oamenii s-au sãturatde plase. Dacã au vrutplase, au avut parte „deplase”. Ca om politic, euvreau sã vã mãrturisesccã, în 2012, îmi dorescmult mai mult ºi de lanoi ºi de la maturitateacelor care ne vor alege.Partidul România Marevrea sã vã propunãoameni care sunt gata sãvã împlineascã dorinþele,cele exprimate atât deviguros de poporul nos-tru, acum, la început dean. Prietenii noºtri dinginta latinã au o zicereînþeleaptã care sinte-tizeazã, în doar câtevavorbe, de ceea ce avemnevoie mai mult decâtoricând: „Pâine înpiaþã ºi dreptate înpalate!”

2.V-aþi desemnatcandidaþii cu care veþi intra în cursa electoralã?

-Sigur, în cea mai mareparte. Suntem pe ultimasutã de metri în acþiuneade desemnarea candi-daþilor cu care vom intraîn bãtãlia electoralã Vomdepune liste în toateunitãþile administrativedin judeþul nostru. Dacã

nemulþumirile strãzii necer oameni noi, vomcãuta sã propunem numenoi. Dacã cei vechi neavertizau cã „Voceapoporului e vocea luiDumnezeu!” a nesocotiaceastã evidenþã înseam-nã a-i ignora atât pesemenii noºtri cât ºi peCel de Sus.

3.V-aþi mutat într-unnou sediu, dar, celpuþin în Valea Jiului,membrii PRM sunt caminexistenþi.

-Problema formelorfãrã fond a fost dezbã-tutã ºi rezolvatã încã depe vremea Junimii ºi alui Titu Maiorescu. Înspiritul lor, voi spunecã noi avem, spredeosebire dealþii, un sediunou pentru cãexistã mem-bri noi. Iarei ne-aucerut ca, lavremuri noi,sã avem ºinoi un sediupe mãsurã.Prin urmare,noi am obþinuto formã nouãbazatã pe un noufond al problemei.Totul are o logicã ºi toatevin la timpul lor. Nicimai devreme, nici maitârziu. Ar trebui sã obser-vaþi cã prin geamurilenoului nostru sediu, sevede cum se ridicãCatedrala Vãii Jiului iarde pe fereastrã am vãzutcã nimic pe lumea astanu se poate face fãrãvoia Domnului. Nici biserici, nici case,nici chiar sedii...

4. În sondaje dum-neavoastrã staþi foartebine, în condiþiile încare sunteþi cam singu-rul PRM-ist, cu câtevamici excepþii, la

Vulcan,ori la Petrila, care areactivitate politicã...

-Dacã e sã ne referimla vizibibitatea mea înmass media ºi în societate, aceasta sedatorezã, poate, ºifuncþiei executive pe careo deþin la nivelul judeþu-lui. Aceiaºi vizibilitate oau, de altfel, ºi reprezen-tanþii celorlalte partidepolitice care deþin funcþiipublice în administraþialocalã ºi judeþeanã.Consilierii noºtri,ªchiopu de la Vulcan ºiAndronache de la

Petrila, suntvizibili pentrucã au con-tribuit ºicontribuiela for-mareaunormajoritãþiîn legisla-

tivul local.Valea Jiului a

fost, în ultimii20 de ani, un

fief al PartiduluiRomânia Mare ºi vrem

sã reconfirmãm aceastãveche încredere reci-procã. Din 2012, vã asi-gurãm cã vom fi multmai vizibili prin noiinoºtri oameni pe care îivom trimite în consiliilelocale.

5. Se tot discutãdespre tot felul dealianþe. PDL - UNPR -PC –UDMR, PNL-PSD,Partidul România Mareare în vedere o alianþãcu alt partid?

-Noi nu vom face,înainte de alegeri, nici oalianþã electoralã cu altepartide. Dar vã asigur cã

avem în vedere ºi vomface singura alianþã vala-bilã pentru noi. Ea va fiîntre partidul nostru ºioamenii care nu s-ausimþit niciodatã trãdaþide noi ºi de idealurilenoastre. Este vorba,desigur, de AlianþaPRM - Valea Jiului. Eo alianþã cu oamenii carecred cã în România maiexistã forþe politice carevor ºi pot sã lucreze îninteresul lor. Dacãoamenii ne vor trimitesã-i reprezentãm în consiliile locale atuncinoi vom face doar acelealianþe care vor fi îninteresul alegãtorilornoºtri.

6.Cum credeþi cã îiveþi convinge peoamenii din ValeaJiului sã vã votezecandidaþii dumnea-voastrã? Ce argu-mente aveþi? Ce aufãcut pentru ei în cei4 ani care s-au scursde la alegerile trecutepânã în prezent?

-Eu cred cã nu noi cicelelalte partide, care se

vor înscrie în lupta elec-toralã, vor avea reale difi-cultãþi în a-ºi convingeoamenii sã-i mai votezeodatã. Toate partideleenumerate de dv. maiînainte au fost, într-ovariantã sau alta, laguvernare. Mesajelecetãþenilor români nespun clar cã politicieniinu au ce sã caute înstradã. Pentru cã politi-cienii trebuie sã rezolveproblemele pentru careies oamenii în stradã.Legea trebuie respectatãºi legea e una pentrutoþi. Dupã 89 a domnitdoar legea bunului plac.Ea a servit, pe rând, doarinteresele celor aflaþi laputere iar cei necãjiþisunt condamnaþi, opera-tiv, pentru cã au furat unsac de cãrbune ca sã numoarã de frig sau opâine ca sã aibã ce punepe masã. Nu vedeþi cãtotul e ca-n „Mizerabilii”lui Victor Hugo? Aleºiinoºtri au fost vocali pen-tru cã au militat pentrulege ºi ordine. Ei suntpregãtiþi ºi pentru vre-mea când vor fi înmãsurã sã decidã pentru

cei care i-au ales...

7.În ceea ce vãpriveºte pe dumnea-voastrã cum îi veþiconvinge pe oamenisã vã mai voteze. Aºvrea, ca un exerciþiu,sã mã convingeþi sãvã dau votul.

-Domnule Mitrache, eunu ºtiu ce orientarepoliticã aveþi dvs. iardacã aveþi convingeriferme e greu sã vãconving, indiferent de câtde tari ar fi argumentelemele. Ar fi, din start, oîncercare sortitã eºecului.Am fi, poate, în situaþiaîn care aº cere UDMR-ului sã voteze cu PRM-ul.Sau invers... Un jurnalistar trebui sã fie, în prin-cipiu, ca ºi politicianul,un om aflat de parteacelor mulþi. Aº face,totuºi, un exerciþiu însensul celor formulate dedv.: Domnule Mitrache,aþi vrea sã trãiþi mai bineîntr-o þarã care sã aibãlegi clare ºi care sã fierespectate de toatãlumea? Nu-mi rãspundeþipe loc. Meditaþi. Sespune cã atunci cândDumnezeu îþi închide fereastra, El îþi deschideuºa...

8. În Valea Jiului,de multe ori, aþi fostasociat, alãturi deIoan Mircea Moloþ, decreºterea tarifului laapã. Care este defapt adevãrul?

-Vã mãrturisesc, de labun început, cã eu suntun om de echipã. Eu amînceput, în 2008, alãturide preºedintele MirceaIoan Moloþ ºi devicepreºedintele Rus. Cafost jucãtor de rugby, amînvãþat cã doar prin efor-tul comun poþi opri grã-mada adversã sã te îm-pingã înapoi. Sau, dacãstai umãr lângã umãr,poþi obþine balonul ºiporni atacul. Prinurmare, nu mã voi deziceniciodatã de cei care mi-au fost alãturi ºi cãro-ra le-am fost apropiat, labine ºi la rãu, vreme depatru ani. Vreau sã vãrepet, în mod rãspicat, cãMircea Ioan Moloþ nu arenici o legãturã cu

creºterea tarifului la apãîn Valea Jiului. Politicade la Apa Serv o faceAsociaþia de DezvoltareIntercomunitarã ValeaJiului (A.D.I.V.J) ºireprezentantulConsiliului judeþean. Tot ce e bine sau tot ce erãu la Apa Serv trebuieîmpãrþit, în egalãmãsurã, de primarii IliePãducel, Tiberiu IacobRidzi, Gheorghe Ile, IlieBotgros, CornelRãsmeriþã, DãnuþBuhãescu împreunã cuvicepreºedintele CJH,Costel Avram. Primarii ºiConsiliul judeþean aucrescut ºi tarifele la apãdar tot ei au adus, înVale, ºi cele 40 milioanede euro, din fondurieuropene, pentru moder-nizarea Apa Serv-ului.Nu se poate ca unii sãdeconteze doar pagubaiar ceilalþi doar succesele.Iar presa are rolul ei pen-tru a distinge, în modechitabil, ºi plusurile ºiminusurile politicienilor...

9.În calitate devicepreºedinte al CJHunedoara aþi puteasã enumeraþi 5lucruri bune care s-auîntâmplat în ValeaJiului ºi unde aveþi ºidumneavoastrã o contribuþie?

- Funcþia devicepreºedinte laConsiliul judeþean pre-supune atribuþii concreteîn tot judeþul Hunedoara.Ceea ce eu fac în Deva,nu pot sã decontez înPetroºani iar cu ceea ceam realizat pe ValeaMureºului nu pot sã mãlaud în Valea Jiului. Iarca sã minþi îþi trebuie,nu-i aºa?, curaj ºi þinerede minte. Sã le luãm larând ºi sã le enumerãm:1. Aº vrea sã vã reamin-tesc cã, atunci cândnimeni nu-mi dãdea nicio ºansã, am reuºit sãurnesc un proiect euro-pean care ne-a adus înVale 40 milioane deeuro. 2. Investiþiile îndrumul care duce laParâng se datoreazã fap-tului cã am reuºit sã-iconving pe colegii mei cãaceastã investiþie e, pen-tru mine, la fel de impor-tantã cum sunt pentru ei

cele din Deva. 3. Mãbucur cã am reuºit sã-isensibilizez pe reprezen-tanþii puterii din ValeaJiului pentru a merge laBucureºti sã susþinemîmpreunã faptul cã huilanu e o resursã marginalãºi cã trebuie sã fie recon-sideratã ca resursã princi-palã în noua strategieenergeticã a României.Ceea ce s-a ºi întâm-plat... 4. Am coordonatactivitatea de transportºi, în aceastã calitate, amreuºit sã elimin pirateriaîn transportul interurban.5. Am sprijinit cultura,biserica, acþiunile cari-tabile ºi sportul atât dinfonduri judeþene cât ºiprivate. Dar a vã spunecu cât ºi cu ce eforturiam fãcut-o mi se pareindecent a le expunepublic. În urma unei cãlã-torii iniþiatice la SfântulMunte am învãþat unlucru esenþial: cã smere-nia e una din calitãþile decãpetenie ale omuluicreºtin.

10.Cum credeþi cãva fi aceastã cam-panie electoralã?Jocuri de culise,atacuri murdare întrecandidaþi, sau va fiuna decentã...

-ªtiþi ºi dv. cã nici ocampanie electoralã nu enici decentã, nici o con-versaþie de salon întredouã domniºoare carevor sã se mãrite, nici odezbatere între prieteniaflaþi la o cafenea. Aºvrea sã mã înºel dar credcã, în 2012, va fi campa-nia cea mai murdarã, cuatacurile cele mai mizereºi cu cele mai multe vic-time colaterale de dupã1989. Sunt în jocinterese prea mari. Uniinu vor sã piardã, cu niciun preþ, puterea iar po-pulaþia vrea, neaparat, oschimbare. La final vreausã vã dezvãlui un secret,ca sã nu înºelaþi în opþi-unea dvs. de vot. Înaintede a vã exprima votul,priviþi-i atent, în ochi, petoþi politicienii. Pentru cãochii sunt oglinda sufle-tului lor...

A consemnatA consemnatMarius MITRACHEMarius MITRACHE

Costel Avram, preºedinte PRM Hunedoara:

“Se spune cã atunci când Dumnezeu îþi închidefereastra, El îþi deschide uºa...”

P reºedintele PRM Hunedoara, CostelAvram, într-un interviu incendiar,

despre cum se vede politica pe plan local,despre cazul ªchiopu din Consiliul LocalVulcan, despre scumpirea apei ºi, nu înultimul rând, despre cum poate un liderpolitic sã fie în fruntea sondajelor deopinie, deºi partidul din care face parteduce lipsã de membri.

P e un ger de crapã pietrelecei peste 150 de participanþi

la ºedinþa Consiliului Municipalal PSD Lupeni din data de02.02.2012 ºi-au exprimat deschisnemulþumirile faþã de actualastare economico-socialã a þãrii.

Cei 20 de vorbitori, din care amintimpe Dobrin Gheorghe, Remus Malacia,Nagy Gavril, ªtefan Patrichi, Aurel Baidocºi Adrian Mesaroºi ºi-au concretizat acestenemulþumiri dezaprobând politica actualu-lui Guvern prin care Românialui Bãsescu a ajuns peultimul loc în Europaprivind perfor-manþele economiceºi nivelul de trai aloamenilor.

Vorbitorii audezaprobat cheltu-ielile aberante des-tinate sãlilor desport, parcurilor dinzonele rurale, pati-noarelor de înot, achiziþi-ilor publice, inclusiv a cheltu-ielilor pentru deszãpezire, care suntde 4-5 ori mai mari decat în statelenordice care se confruntã constant cuaceste fenomene. De asemenea s-aureliefat aspecte legate de cheltuielilesociale ºi anume susþinerea de cãtrepreºedintele Bãsescu a tezei potrivitcãreia România nu este un stat social,aceasta împotriva prevederilor consti-tuþionale.

Domnul Preºedinte al organizaþiei,Resmeriþã Cornel, a exemplificat, vizavide statul social, faptul cã, în timp ceRomânia aloca pentru cheltuieli sociale17,2% din PIB, celelalte state ale U.E.cheltuiesc peste 40%, de aici ºi dis-crepanþa foarte mare între nivelul nostrude trai ºi al celorlalþi cetãþeni ai þãrilordezvoltate.

Domnul Preºedinte a mai arãtat cã,în timp ce noi dezbatem aceste prob-leme, Guvernul a mai tãiat veniturileminime a cel puþin 72.000 de cetãþeninevoiaºi, în timp ce Ministerul deFinanþe a împrumutat, acum câteva zile,de la o bancã din America, 1,5 miliardedolari, a cãror destinaþie nu se cunoaºte,iar datoria publicã ajunge, astfel, la

peste 42 de miliarde de Euro ºi nu 22miliarde, cum susþine actualul Guvern. Încontinuare, domnul Preºedinte CornelResmeriþã aratã cã, dacã acum fiecareromân are o datorie de 4571 Euro, dinea 2000 Euro este acumulatã în ultimii 20de ani, de la Ceauºescu încoace, iaraproape 2000 de Euro este fãcut de actualul Guvern în ultimii 2 ani. În încheiere aratã cã toate acestea nu sepot tranºa decât la urne.

Alãturi de toate aceste dezaprobãri,dealtfel pertinente, ale celor care au luatcuvântul în continuare, toþi participanþii au

susþinut acþiunile revendicative alemanifestanþilor din Piaþa

Universitãþii ºi din toatã þara,ca dealtfel ºi cea organizatãde noi, USL Lupeni, lacare au participat peste600 de cetãþeni care ºi-au scandat nemulþumirile.

Ca o confirmare a fap-tului cã tot mai mulþi

cetãþeni îºi îndreaptã paºiicãtre noi, întâlnirea s-a

încheiat cu primirea în partid aîncã 5 noi membrii: Alina Muntean,

Doina Lenuþa Andrei, Maneta Nanu, MarinNicolae Muntean, Elisabeta Costruþi ºi careau primit felicitãrile întregii organizaþii.

Comitetul Executiv alOrganizaþiei Municipale PSD Lupeni

Deviza - unitate ºi acþiune, o permanenþã la P.S.D. Lupeni

6 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Vei avea de rezolvat o mulþime demãrunþiºuri, aºa cã toatã ziua vei fiîntr-o alergãturã. Vei avea o zi destulde agitatã ºi din punct de vedere sen-timental. N-ar fi exclus sã aparãocazia de a te implica într-o aventurãamoroasã, prudenþa trebuie pusã peprimul plan.

În ceea ce priveºte starea ta gener-alã, se poate spune cã vei beneficiade un bun echilibru energetic, acestapermiþându-þi sã rezolvi chestiuni din-tre cele mai diverse. Ai putea profitade conjunctura acestei zile pentru a-þiconsolida relaþia cu partenerul deviaþã.

Va trebui sã munceºti din greu, darcum rezultatele te vor satisface, veiavea motive de bucurie. Din punctde vedere financiar poþi spera la oreuºitã. Sunt posibile probleme desãnãtate pe fond nervos, aºa cã ar fibine dacã þi-ai trece în program cevamai mult timp pentru odihnã.

Unele din lucrãrile de la serviciu vordeveni urgente ºi n-ar fi exclus sã fienevoie sã rãmâi puþin peste pro-gram. În plan sentimental vei aveaunele nemulþumiri, dar nu este cazulsã le discuþi pânã nu vei fi calm.Proiectele pentru timpul liber îþi vorfi date peste cap.

La serviciu se vor ivi tot felul de situ-aþii, care te vor obliga sã la un efortdeosebit. În cazul în care doreºti sãpleci la drum, mare atenþie, cãci aiputea avea încurcãturi legate de acte.În anturajul tãu apropiat vor fi dezba-teri aprinse privind proiectele deinteres comun.

Relaþia cu partenerul de viaþã aretoate ºansele sã se îmbunãtãþeascã.De asemenea, este posibil ca acestasã aibã o realizare de care vã veþibucura împreunã. Aceastã zi se vadovedi a fi una destul de bunã pentrua te pune de acord cu rudele apropi-ate asupra unor chestiuni de interes.

Activitãþile sociale vor fi un bun prilejde a te face remarcat. Nu trebuie,însã, sã te laºi influenþaþi de oricezâmbet amabil. Relaþia cu superioriiierarhici se va îmbunãtãþii într-o bunãmãsurã. Clipele petrecute în compa-nia partenerului de suflet te vor ajutasã te relaxezi.

Va trebui sã rãmâi peste program laserviciu sau oricum, problemele cucare te confrunþi la slujbã vã vorocupa gândurile ºi în timpul liber. Ofinalizare se va realiza pe neaºtep-tate. În aceastã perioadã eºti dornicsã te implici în activitãþi noi, iarocaziile nu vor lipsi.

În cazul în care doreºti sã te impliciîn activitãþi noi va fi nevoie de unefort susþinut pentru a le face faþã.De energie fizicã nu duci lipsã, darnu prea reuºeºti sã o foloseºti în modeficient. Vei fi cam impulsiv, camagitat, ceea ce þi-ar putea pune însituaþia de a avea neînþelegeri.

Rãbdarea îþi poate aduce multe avn-taje. Starea ta generalã va fi excelen-tã aºa cã nu vei avea probleme în aduce orice activitate la bun sfârºit. Încazul în care ai de susþinut o activi-tate intelectualã, nu trebuie sã ai niciun fel de emoþii, cãci inteligenþa ºiinspiraþia se vor îmbina perfect.

În plan sentimental lucrurileevolueazã cum nu se poate mai bine.Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus este încreºtere. Acasã este posibil sã aparãunele discuþii pe tonuri înalte, carevor tensiona atmosfera din familie;dar traversezi o perioadã mai bunã.

Calmul ºi prudenþa se cer a fi pusepe primul plan, altfel poþi fi angrenatîn tot felul de conflicte. Activitãþileintelectuale te favorizeazã în modspecial, dându-þi ocazia sã-þi pui înevidenþã calitãþile. N-ar fi exclus sã fiiobligat sã pleci la un drum, situaþiece nu te va bucura.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 20121100 Actualitate

H O R O S C O P

N insoarea abundentã,vântul ºi viscolul i-au

determinat pe cei dinadministraþia localã sã-ºiia mãsuri de siguranþã.Primarul Tiberiu IacobRidzi a convocat comanda-mentul de iarnã ºi le-atrasat sarcini tuturor celorcare au responsabilitãþi îndomeniu.

În Valea Jiului este cod gal-ben de ninsori ºi viscol, iarautoritãþile locale spun cãexistã ºansa ca acesta sã setransforme în cod portocaliu.În zonele de munte vântul asuflat cu peste 90 de km/h ºiedilii de la Petroºani spun cãîncearcã sã facã faþã cu toateforþele de care dispun.

“Am convocat vineridimineaþã comitetul de iarnã ºiam stabilit, împreunã cu toþi ceicare sunt responsabili, prio-ritãþile ºi misiunile fiecãruia.Cred cã suntem pregãtiþisãfacem faþã ºi avem ºi mijloacelenecesare. În plus,pentru zonelede munte am luat deja legãturacu salvamontiºtii ºi cu jan-darmii”, a precizat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarul municipi-ului Petroºani

Primii care au fost convocaþisunt pompierii. Aceºtia suntpregãtiþi sã intervinã, ºi chiar sãdea o mânã de ajutor ladeszãpezire. „Pe lângã trupelede intervenþie, avem 25 deoameni care pot oricând sã deao mânã de ajutor la deszãpezireºi avem ºi un camion de inter-venþie”, a declarat AdrianAvram, comandantulDetaºamentului de pompieri.

În plus, responsabilii de laServiciul de Gospodãrie spuncã 20 de oameni sunt pregãtiþisã intervinã la deszãpezireaarterelor principale ºi, în primul

rând, a drumurilor care ducspre spitale, ºcoli ºi satele demunte.

ªi poliþiºtii din Petroºani iesîn stradã ºi misiunea lor esteaceea de a asigura un trafic încondiþii cât mai bune.Comandantul Poliþiei Petroºani,Titel Brãgaru a cerut druma-rilor sã intervinã, mai ales înzona Baru Mare, pentrudeszãpezirea arterelor.

„Acolo sunt probleme ºi emai greu, de aceea cerem sã seintervinã cu maºinile de ladeszãpezire. ªoferilor le reco-mandãm sã îºi echipezemaºinile de iarnã, iar cândpleacã la drum sã respecte

regulile de circulaþie”, a spus ºiTitel Brãgaru, comandant alPoliþiei Petroºani.

Încã de vineri dimineaþã, pearterele din Petroºani s-a circu-lat în condiþii de iarnã,, dincauza ninsorii abundente.Responsabilii de la ServiciulPublic de Administrare aDomeniului Public ºi Privatspun cã 3 maºini sunt gata sãintervinã la deszãpezire ºistocul de nisip ºi sare ajungepentru o sãptãmânã.

Poliþia localã are misiuneade a aduna sãracii de pe dru-muri, iar personalul medical dela spital, are obligaþia de a venisã le asigure asistenþa medicalã.

În plus, de vineri, toþi cei careajung la adãposturi, primesc ºimâncare.

„În fiecare zi am adunat depe strãzi 3, 5 sau chiar 7oameni. Avem ºi un bãtrân ºiun minor, iar de vineri le dãmºi de mâncare. E o problemã ºiîi supraveghem permanent”,amenþionat ºi Dorel Neag,comandatul Poliþiei LocalePetroºani.

ªi angajaþii de la CasaPolicino ºi-au arãtat disponibili-tatea de a primi la ei mai alesfemei ºi copii ºi deja au fostajutate douã mãmici ºi copiiilor.

Oamenii sunt adunaþi de pestrãzi,din canale ºi din clãdiridezafectate ºi, pe toatã perioa-da cât va dura frigul ºi viscolul,poliþiºtii locali au misiunea sãnu îi lase sã degere în stradã.

Toþi cei care asigurã dis-tribuþia apei, gazelor ºi termofi-carea la Petroºani au fost puºiîn temã ºi spun cã vor face faþãperioadei grea care se anunþãîn acest week-end. Toatedepartamentele asigurã perma-nenþa ºi spun cã sunt gata sãintervinã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mãsuri urgente în Petroºani

Consilierii judeþeniau transformat

un drum de intereslocal

în drum judeþeanC onsilierii judeþeni din Hunedoara

au decis sã transforme un drumde interes local în drum judeþean, pecare sã-l preia în administrare.

Solicitarea în acest sens a venit de lacele douã administraþii publice din

comunele traversate de acest drum, respec-tiv Sîntãmãria-Orlea ºi Rîu de Mori.Conform hotãrârii adoptate de consilieriijudeþeni,, s-a modificat încadrarea drumu-lui comunal DC79: Sânpetru - OhabaSibiºel în lungime de 7,100 km, din cate-goria funcþionalã a drumurilor comunale încategoria funcþionalã a drumurilor judeþene,numindu-se DJ 686E: DJ 686 (Sânpetru)– Ohaba – Sibiºel, care s-a transferat îndomeniul public al Judeþului Hunedoara ºiîn administrarea consiliului judeþean.

Practic, sectorul cuprins între km0+000-km 3+500 aparþinând ComuneiSîntãmãria-Orlea ºi în administrarea consi-liului local, se transferã în domeniul public

al Judeþului Hunedoara ºi în administrareaconsiliului judeþean ºi la fel s-a întâmplat ºicu sectorul cuprins între km 3+500-km7+100 aparþinând Comunei Rîu de Mori.

Reprezentanþii CJ Hunedoara spun cãprocedura de transmitere a drumului maisus menþionat în proprietatea publicã aJudeþului Hunedoara este cea reglemen-tatã la art. 9 din Legea nr. 213 /1998privind bunurile proprietate publicã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,respectiv se face prin aprobarea consiliilorlocale ale unitãþilor adminstrativ teritorialedeþinãtoare la solicitarea consiliuluijudeþean interesat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 2012 Actualitate 11

S indicaliºtii de laMuntele sunt fete

mari! Noi, presa suntemde vinã cã au ieºit sãp-tãmâna trecutã minerii înstradã, ºi tot noi, presa,suntem acuzaþi de liderulmaxim Bebe Nica cãintenþia noastrã a fost ºieste “de a atrage lideriisindicali în diversiuni ºizvonistici gratuite lansatepe piaþa media din ValeaJiului”.

Onorabilul lider Bebe Nica,pentru minerii care nu-lcunosc, este unul ºi acelaºiipochimen care toacã baniiminerilor cu un cinamatografpe la Lupeni, ori care ar fivrut sã-i trãdeze pe ortacidacã directorul generalConstantin Jujan l-ar fi numitdirector la mina Lupeni.

Liderul Bebe Nica aretupeul sã ne acuze pe noi, cãam încercat într-un articol sã

sugerãm cã minerii pe care îireprezintã nu ar avea nicioproblemã ºi cã încercãm sã-idiscreditãm pe ei, liderii sindi-catului Muntele. De aseme-nea, Bebe Nica încearcã sã neconvingã de faptul cã protes-tul de sãptãmâna trecutã aminerilor din sindicatulMuntele a fost o acþiune spon-tanã. Nu încerc sã-l contrazicpe Bebe Nica, poate nucunoaºte noþiunea de spon-tan, (dex-ul spune spontan=care se face sau se producede la sine, fãrã vreo cauzã

exterioarã aparentã; care seface de bunãvoie, fãrã a fi silitde nimeni; care apare brusc,pe neaºteptate), dar poate neexplicã cum de se ºtia de cu ozi înainte de protestul “ spon-tan” ce va urma la unitãþileminiere unde au o oareceinfluenþã oamenii lui...Cozma, Temneau, Jurca, oriDomokoº. Oare dacã acþiuneacelor de la Muntele din datade 1 februarie nu era aºa cumam interpretat-o noi, doar omanipulare ieftinã a unor li-deri care încearcã sã-ºiascundã neputinþa, de ce înfaþa Companiei Huilei nu amvãzut 7.000 de mineri? Cãdoar, nu-i aºa Nica? ai “orga-nizaþia sindicalã ce reprezintãcea mai mare parte a mine-rilor din Valea Jiului”.

În ce priveºte acuzaþia cãnu am cunoaºte problemeleminerilor, le sugerãm liderilorde la sindicatul Muntele sã nuîºi facã griji în ceea ce nepriveºte, le cunoaºtem chiarmai bine decât ei, iar prin

mijloacele pe care le avem,am încercat ºi încercãm defiecare datã sã-i ajutãm ºi sã-iscãpãm de ciocoii care seîmbuibã de pe spinarea lor.

Noi suntem ºi vom fi mereuîn slujba oamenilor, vom fiîntotdeauna disponibili uneicolaborãri corecte, dar nuvom tolera minciuna, manipu-larea ºi dezinformarea. Nica,pentru astfel de “ informãricorecte” cautã-þi ziariºtii tãipreferaþi de la altã publicaþie...mai de dimineaþã!

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Nici usturoi nu aumâncat, nici gura

nu le miroase“E u ºtiu cã mâine(astãzi –n.n.), USL

se va duce la consultãrilede la Cotroceni cu cerinþeclare, respectiv cãdereaGuvernului Boc, numireaunui premier interimar ºiun cabinet de tehnocraþicare sã pregãteascãalegerile” deputat PSD deValea Jiului, CristianResmeriþã.

Astãzi, USL, respectiv PSD,PNL ºi PC, va avea o întâlnirecu preºedintele României,Traian Bãsescu, la invitaþiaacestuia pentru a se rezolvacriza parlamentarã creatã deprotestul deputaþilor ºi senato-rilor din opoziþie. Pretenþiileprotestatarilor parlamentari sepliazã cu cele strigate în stradãde oamenii nemulþumiþi deactuala guvernare: demisia cabinetului Boc ºi numirea detehnocraþi interimari pânã laalegeri.

În rândul PDL, tensiunea afost mare în ºedinþa de sãp-tãmâna trecutã. ConducereaPDL a fost criticatã din toatepãrtile, iar liderii partidului s-auacuzat reciproc. Elena Udrea s-a certat cu Radu Berceanu,Cezar Preda ºi Vasile Blaga i-ausugerat lui Emil Boc sã demi-sioneze, în timp ce RobertaAnastase a încercat sã tempereze spiritele.

P ortiþe deschiseîntre putere ºi

opoziþieCa urmare, astãzi, se aºteap-

tã ca Traian Bãsescu sã vinã cupropuneri având în vedere lis-tele cu un viitor guvern, care seplimbã pe la membrii marcanþiai PDL.

USL are cunoºtinþã de acesteliste, dar susþine cã doar în anu-mite condiþii se poate rezolvacriza din Parlament ºi cãfrãmânterile puterii trebuie sãse “liniºteascã” în propunericoncrete.

“Sigur cã aceastã crizã sepoate rezolva. Eu ºtiu cã mâine(astãzi – n.n.) USL se va duce laconsultãri cu cerinþe clare,

respectiv cãderea GuvernuluiBoc, numirea unui premierinterimar ºi un cabinet detehnocraþi care sã pregãteascãalegerile. În mãsura în care serezolvã aceste cerinþe, da,poate înceta acest protest alnostru. Pentru cã nu este ogrevã. Eu de exemplu participla toate lucrãrile CamereiDeputaþilor, în comisii, doar nuvotez. Apoi trebuiesupravegheate aceste lucrãripentru ca puterea sã nu lucrezeîn lipsã de cvorum. Acestprotest al nostru se pliazã exactpe necesitãþile oamenilor careprotesteazã în stradã ºi a celor-lalþi ºi este de fapt solidarizareanoastrã cu ei prin a încerca sãfacem ceva” - a declarat depu-tatul PSD de Valea Jiului,Crtistian Resmeriþã. Acesta aprecizat cã are cunoºtinþã cã ºiîn interiorul PDL existãnemulþumiri exact pe aceeaºitemã, a limitei de suportabilitatea populaþiei ºi a scãderii alar-mante a încrederii în actualulguvern ºi ca urmare ºi PDL s-agândit la soluþii. Dar rãmâne devãzut.

L iste ºi nume cuguvernanþi

tehnocraþiListele cu potenþialii

tehnocraþi care vor fi propuºide preºedinte conþin numesonore ºi specialitãþi necesaremomentului.

Astfel, noul premier ar urmasã fie un specialist în economie.Varianta ar fi agreatã de PDL,dupã ce sondajele efectuate au

arãtat cã menþinerea lui EmilBoc sau numirea unui alt pre-mier din cadrul partidului nu arcontribui la relansarea PDL.Portofoliul Finanþelor ar puteareveni tot unui specialistapolitic, care sã facã echipã cupremierul. Se sperã ca oasemenea mutare ar puteaobþine ºi susþinere din parteaopoziþiei, invitatã, astãzi, laconsultãri.

Deºi a refuzat în modrepetat, guvernatorul BãnciiNaþionale, Mugur Isãrescu, nueste exclus de pe “lista scurtã”.

Un favorit este ºi directorulSRI, George Maior, fost diplo-mat ºi parlamentar, un personajcare s-a implicat foarte activ înzona luptei anti-corupþie ºi carebeneficiazã de o imagine bunãîn plan extern.

Omologul sau de la SIE,Mihai Rãzvan Ungureanu , esteo altã variantã. Diplomat decarierã, ex-ministru de Externe,a semnat acordul cu SUA pen-tru baze militare americane înþara noastrã.

O altã soluþie vehiculatã esteLucian Croitoru, doctor îneconomie ºi consilier al luiIsãrescu, care a mai fost nomi-nalizat pentru funcþia de pre-mier.

Se pare cã ºi putere ºi opo-ziþie par a avea dorinþã derezolvare, chiar tranzitorie, acrizei politice, rezolvare care arda speranþe de viitor oamenilorde rând.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Astãzi se hotãrãºte dacãGuvernul Boc va fi demis sau nu

FMI apreciazã Ministerul Economiei

Ariton ºi-a îndeplinitobiectivele

Î n timp ce sute de mineri erau pestrãzi în Valea Jiului ºi protestau în

faþa CNH, reprezentanþii FMI, apreciau“eforturile” ministrului Ion Ariton.

Ministrul Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri (MECMA), Ion Ariton, s-a întâlnit sãp-tãmâna trecutã cu ºeful misiunii FMI, JeffreyFrank. Concluzia, potrivit unui comunicat remisde responsabilii din minister, a fost aceea cãministerul a respectat programul ºi a îndeplinitobiectivele convenite. La întâlnire a participat ºidelegaþia formatã din reprezentanþi ai FonduluiMonetar Internaþional, ai Bãncii Mondiale ºi ai

Comisiei Europene. În cadrul discuþiilor au fostabordate stadiul îndeplinâirii mãsurilor conveniteîn Scrisoarea de Intenþie ºi Memorandumul deÎnþelegere semnate la ultima întâlnire, stadiulimplementãrii managementului profesionist încompaniile de stat, planurile de privatizare,restructurare, sau lichidare a companiilor de stataflate în portofoliul MECMA. “Reprezentanþii FMIau concluzionat cã Ministerul Economiei,Comerþului ºi Mediului de Afaceri a respectat pro-gramul ºi a îndeplinit obiectivele convenite laprecedenta întâlnire”, se precizeazã în comunicat.

În tot acest timp, ortacii care au plecat în sep-tembrie nu ºi-au primit tranºa a treia de bani, darobiectivul, respectiv disponibilizarea lor, a fostbifatã, iar minerii care lucreazã ºi acum înCompanie cer condiþii mai bune, salarii ºi anga-jãri de personal, ca sã facã faþã sub pãmânt.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 februarie 201212 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

D acã în Straja vân-tul puternic a dus

la amânarea„Festivalului oamenilorde zãpadã”, în staþiuneaRâuºor vremea a fostnumai bunã pentruschi.

Zeci de oameni au ales staþiunea Râuºor, din inimaRetezatului, drept loc pentrupetrecerea timpului liber. Strajaa fost, cel puþin sâmbãtã, inac-cesibilã turiºtilor, din cauzavântului puternic, care a suflatîn rafale de peste 90 de kilo-metri la orã. De fapt, tocmaiviscolul este motivul pentrucare cea de a patra ediþie aFestivalului oamenilor de

zãpadã, care trebuia sã aibãloc sâmbãtã, a fost amânatã,pentru când vremea se va maiîmbunãtãþi.

În Râuºor, însã, problemanu o constituie vântul saufrigul, ci, din contrã, tempera-turile mult crescute, care potînmuia zãpada. Sâmbãtã, zecide turiºti au profitat de vremeafrumoasã de afarã ºi au urcatîn Retezat pentru o turã deschi, snow-borading sau pentrusãniuº. De fapt, cea maiaglomeratã pârtie a fost cea desãniuþe, iar centrul de închirieride echipament sportiv a fostluat cu asalt. Sãniuþele au fostluate toate, indiferent dedimensiunile lor. Iar turiºtii nuau regretat alegerea, ci poatedoar faptul cã ziua de distracþie

pe pârtie s-a sfârºit. „Vin dinPetroºani. Am vrut sã merg înStraja, dar nu se poate devânt. Aºa cã am ales StaþiuneaRâuºor.

E pentru prima datã cândvin aici, dar în place”, spuneAlex, unul dintre turiºtii careabia aºteaptã sã îºi punã placaîn picioare. ªi cabanierii auavut de câºtigat, iar ceaiulfierbinte, cafeaua sau chiarberea au mers ca unse dupã ceai luat în piept pârtia. Iar spresfârºitul zilei ºi administratoriipârtiilor au putut rãsuflauºuraþi, pentru cã a început sãningã, iar vremea s-a rãcit. Iardacã sãptãmâna trecutã au fostcel puþin douã avalanºe, careau blocat ºi drumul de acces,de aceastã datã, utilajele au

deszãpezit calea de acces sprestaþiunea din Retezat ºi auîmprãºtiat material antidera-pant, iar zãpada nu a maicreat probleme celor care auvrut sã ajungã la munte.

S chi în Râuºor

Pârtia de schi din Râuºoreste unica din masivul Retezatºi totodatã recunoscutã ca unadintre cele mai bune din zonade vest a þãrii. Dotatã cuteleschi, pârtia are o lungimede 1.000 m ºi o diferenþã denivel de 380 m, fiind con-ceputã pe douã secþiuni deteleschi. Din vârful pârtiei prin-cipale au fost create 3 traseediferenþiate pe grade de dificul-

tate. Astfel, primul este traseulclasic la care se coboarã pepârtia clasicã, primii 300 de mfiind de dificultate ridicatã.

Vorbim apoi de traseul prinpãdure - din vârful pârtiei sepleacã coboarã spre nordtraseul ºerpuind prin pãdure ºiurmeazã dupã aproximativ1000 de metri sã se inter-secteze cu traseul 1 la jumã-tatea pârtiei, iar ultimul estetraseul pe la releu - din vârfulpârtiei se pleacã spre nord caimediat sã se vireze stângaspre nord-vest, apoi la releu neintersectam cu traseul doi ºi,ulterior cu traseul unu la jumã-tatea pârtie. De precizat cãporþiunea de pârtie de la jumã-tate spre bazã poate fi folositãºi pentru schiorii începãtori.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

V remea care dãbãtãi de cap ºofe-

rilor din întreaga þarãdar ºi celor care vor sãporneascã la drumdintr-o zonã a þãriinoastre are ºi pãrþile eibune. Cabanierii spuncã zãpada multã îiaduce pe turiºti, cu mic,cu mare, în staþiunilemontane din ValeaJiului.

ªcolile de schi dinzonã au pregãtit oferte detabere de schi sau snow-board pentru toatebuzunarele ºi pentru toatevârstele. ªi aici, copiiisunt privilegiaþi, avândparte de numeroase

facilitãþi.”Taberele se adreseazã

copiilor cu vârstecuprinse între 3 ºi 18 aniºi au ca principal obiectiviniþierea ºi perfecþionareaîn tehnica de schi ºisnowboard, într-o atmos-ferã plãcutã ºi favorabilãstimulãrii aptitudinilorsociale. Grupele de curssunt formate din maximºase copii la un instruc-tor, iar repartizarea pegrupe se face dupã vârstãºi nivel tehnic. Vom aveagrupe pentru copii întretrei ºi ºapte ani, undeaccentul se va pune pepartea de socializare ºigrupe pentru copii întreºapte ºi 18 ani, unde

accestul se va pune pepartea tehnicã. Cursurilevor fi personalizate pen-tru a satisface toate dorinþele pãrinþilor ºinevoile copiilor. Grupelede copii vor fi permanentsupravegheate de instruc-tori, de la preluarea lorde la mijlocul de trans-port cu care aceºtia ajungîn staþiune ºi pânã lasfârºitul taberei. Avem ºilocaþii pentru strãinãtate,în Franþa, Austria, Italia ºiElveþia”, declarã unul din-tre organizatorii uneiasemenea tabere.

Totuºi, aceiaºi instruc-tori spun cã preferã sãorganizeze taberele deschi în Straja ºi Parâng,atât datoritã pârtiilor, câtºi tarifelor accesibile.

”Locaþia principalã dedesfãºurare a taberelordin þarã este Parâng ºiStraja. Staþiunile au fostalese datoritã domeniuluischiabil unic în România.Cele mai multe pârtii segãsesc în zona goluluialpin, beneficiind de unstrat de zãpadã consis-tent. Domeniul are pârtii

largi, neaglomerate ºidiversificate ca grad dedificultate. Din acestsezon, datoritã instalãriiunei noi telegondole,vom avea la dispoziþie 11pârtii amenajate”, maispune instructorul deschi.

Tarifele pentru o sãp-tãmânã de schi ajungpânã la 800 de lei defiecare copil.

Pentru elevii mai puþinnorocoºi, care nu auputut veni la schi învacanþã, au fost gãsite ºialte variante, menite sã-iajute.

”Week-end-ul la schiîncepe sâmbãtãdimineaþã, la ora 8:00 ºise terminã duminicã dupãamiazã la ora 16:30, iarcursurile se desfãºoarã înParâng ºi Vâlcan.Pachetul poate începe dela 550 de lei de persoanãºi ajunge pânã la 655 delei, dar aici se include ºicazarea ºi masa acesto-ra”, mai spune instruc-torul de schi.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

M unicipiul Petroºani va avea un punct de infor-mare turisticã.

Asta anunþã acum primarul Tiberiu Iacob Ridzi, carespune cã acesta va fi amplasat în partea de Nord aoraºului ºi va fi construit din fonduri nerambursabile.Totul face parte dintr-un proiect naþional ºi turiºtii voravea ºanse sã afle cât mai multe de la aceste birouri, carepânã acum nu au existat. „Biroul de informare turisticãeste prins pe programul Ministerului Dezvoltãrii ºiTurismului. Este vorba despre mai multe astfel de centreîn toatã þara. Am primit acordul de la minister în care amfost anunþaþi cã proiectul este eligibil ºi urmeazã sã primimbanii. Valoarea este aproximativ de 600 000 de lei, fon-duri nerambursabile de la Uniunea Europeanã”, a pre-cizat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani

Pânã acum la Petroºani nu a existat un astfel de cen-tru de informare turisticã, iar construirea lui a fost absolutnecesarã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Birou de turismla Petroºani

Tabere de schi pentru copii

SScchhii llaa îînnããllþþiimmee îînninima Retezatului