Ecoterra, no. 30, 2012

23

CERCETĂRI ÎN MASIVUL DE SARE DE LA SĂRĂŢEL (BISTRIŢA-NĂSĂUD, ROMÂNIA) Cristina RUSU, Claudiu GAVRILOAIE, Radu DAMIAN Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa Abstract: Some researches in salt massif from Sărăţel (Bistriţa-Năsăud county, Romania). The salt massif is situated near Bistriţa town. It is one of the few places where the salt appears at the soil surface, forming salted springs, salin ponds, salin aflorishments. In this paper we discuss about some physical, chemical and biological characteristics of the salt massif from Sărăţel. The study took place between November 2010 and June 2011. Key words: salt, Sărăţel, lake, salt exploitation, pond. Introducere Masivul de sare de la Sărăţel este situat la aproximativ 14 km sud-vest de oraşul Bistriţa, în

zona de confluenţă a râurilor Bistriţa, Budac şi Şieu, la 1,5 km de marginea estică a localităţii Sărăţel, comuna Şieu Măgheruş (Anca et al, 1979; Ghinea, 2002) (Fig. 1 şi 2). Masivul are o suprafaţă de 5 hectare şi constituie un diapir de sare acoperit cu depozite cuaternare subţiri, depozite aluvionare ale râurilor Şieu şi Budac, care în câteva locuri sunt îndepărtate, sarea masivă apărând la suprafaţă, atât la baza acestuia, cât şi în partea superioară a acestuia (Ielenicz, 2004). Diapirul (,,sâmburele” de sare) are o formă ovală, orientată în lungul cursului Şieului, cu prelungiri pe cele trei văi (Bistriţa ardeleană, Budac, Şieu), înspre Sărata, Simioneşti şi Domneşti (Chintăuan, 1997). Prezenţa sării a generat apariţia de izvoare sărate, bălţi cu mare grad de salinitate, eflorescenţe saline şi plante specifice sărăturilor (Petrean & Rusu, 2011).

Lac cu apă dulce

Lac cu apă sărată

Izvor cu apă sărată

Eflorescenţe saline

Sare masivă la zi

Microstaţiune turistică

Fig. 2. Harta Masivului de sare de la Sărăţel (prelucrare după Google Maps).

Fig. 1. Localizarea satului Sărăţel, unde se află masivul de sare.

Ecoterra, no. 30, 2012

24

La poalele dealulului Făget, în excavaţiunea rămasă ca urmare a exploatarii sării în perioada ocupaţiei romane a Daciei, se află un lac cu apă dulce. În perioada romană, exploatarea sării se

făcea prin lucrări de suprafaţă; se săpau manual gropi mari, în formă de con răsturnat sau puţuri mari, din care se extrăgea sarea. Înt-o astfel de excavaţiune, rămasă după exploatarea sării, s-a adunat apă, formându-se un lac care poartă mai multe denumiri: lacul Dani, lacul Făget, lacul Bobeica (Fig. 3). Faptul că sarea acestui diapir a fost exploatată din cele mai vechi timpuri este atestat de un monument epigrafic din gresie dură (secolul al II-lea după Hristos), descoperit în apropierea râului Şieu şi păstrat la Muzeul Judeţean Bistriţa, care vorbeşte despre un sclav Atticus ce lucra în administraţie şi care a fost împuternicit de către un mare bogătaş să coordoneze salina din Sărăţel. De la locuitorii comunei Şieu-Măgheruş au rămas

însemnări care relatează că între anii 1444-1446 încă se mai exploata sarea de la Sărăţel, iar atunci au fost săpate câteva fântâni pentru apă dulce, numai că cei care săpau au dat de ,,saramură” sau ,,slatină”, care a fost folosită pentru uzul gospodăresc, până şi de locuitorii din satele vecine, care veneau să cumpere slatină. Cu timpul, s-a renunţat la exploatarea sării, iar fântânile, în număr de 13, au fost părăsite şi s-au prăbuşit (Chintăuan, 1997). De la lacul Dani, urcând câţiva zeci de metri pe Dealul Făget, găsim o baltă cu apă dulce, datorată căptuşirii fundului cuvetei cu argilă adusă de valuri de alunecare, la fel ca şi în cazul lacului Dani. Tot de la Lacul Dani, pe drumul de ţară Sărăţel-Domneşti, în aval de fostul loc de trecere peste râu, în lunca Şieului, într-un meandru părăsit, sunt prezente numeroase eflorescenţe saline, plante halofile, dar şi izvoare sărate, cu debit foarte mic, apa unora dintre aceste izvoare se acumulează formând ochiuri de apă. Uneori sarea apare şi în albia minoră a Şieului, mai ales când apa este mică şi aluviunile suprapuse sării sunt spălate. Spre exemplu, în apropierea confluenţei cu valea Budacului, apa Şieului curge pe sare, acoperită periodic de aluviuni fine. De asemenea, în unele locuri din sectorul albiei, sarea masivă apare la suprafaţă (Fig. 4 şi 5).

În anul 2002, un proprietar care are 3 ha de teren în Masivul de sare a construit 15 mici căsuţe pentru cazare şi a început amenajarea unei microstaţiuni turistice: a amenajat lacul cu apă sărată, trasformând-ul într-un bazin cu apă sărată şi nămol sărat, cu proprietăţi terapeutice (propice tratării reumatismului) unde se adună în timpul verii, o mulţime de bistriţeni.

Fig. 3. Lacul Dani, privire de ansamblu.

Fig. 4. Ochi de apă, format din apele unui izvor sărat.

Fig. 5. Sare într-un meandru părăsit al Şieului.

Ecoterra, no. 30, 2012

25

În acest an, Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud a atribuit custodia Masivului de sare, Asociaţiei Eco Ruralis Bistriţa-Năsăud, care va începe un proces de monitorizare a acestei rezervaţii, dat fiind faptul că amenajările turistice au dus la degradarea mediului în rezervaţie, cu largul aport al turiştilor care lasă peste tot deşeuri ce poluează atât estetic, cât şi chimic. De asemenea, conform preşedintelui Asociaţiei Eco-Ruralis, Cristian Ţetcu, se va încerca promovarea Masivului de sare şi includerea sa într-un microcircuit turistic, dar mai ales, protecţia mediului în regiune. Material şi metode Cercetările pe teren s-au desfăşurat în perioada noiembrie 2010-iunie 2011 şi au constat în: observaţii vizuale de ansamblu asupra masivului, observaţii amănunţite asupra lacului Dani, măsurători asupra adâncimii şi lăţimii acestui lac, prelevarea probelor de apă (din 3 surse: lacul Dani, un lac cu apă sărată şi un izvor cu apă sărată), fotografieri şi intervievări, identificarea unor specii vegetale de sărătură, colectarea unor eşantioane de rocă (sare). Probele de apă au fost analizate în laboratorul de analize a apei de la Staţia de Tratare a Apei Bistriţa, unde s-au determinat mai mulţi parametri ai apei colectate din cele 3 surse (pH, turbiditate, duritate, conductibilitate, substanţe organice). Pentru realizarea materialului cartografic s-a utilizat programul Paint, iar ca bază cartografică harta masivului preluată de pe Google Maps. Rezultate şi discuţii Masivul de sare de la Sărăţel este unul dintre puţinele locuri din judeţ, unde poate fi studiat relieful pe sare. Principalele activităţi de cercetare, întreprinse în cadrul Masivului de sare au fost: - identificarea lacurilor şi bălţilor din cuprinsul masivului, a izvoarelor sărate, a arealelor cu eflorescenţe saline şi cu sare masivă la suprafaţă; - identificarea câtorva specii de plante de sărătură; - prelevarea unor probe de apă din lacul Dani, lacul cu apă sărată şi unul dintre izvoarele sărate; - observaţii vizuale amănunţite asupra lacului Dani şi efectuarea unor măsurători: lăţime, lungime, nivelul apei. În urma cercetărilor, am stabilit mai multe aspecte, pe care le descriem succint în continuare. Lacul are formă dreptunghiulară, o suprafaţă de 780 m², lungimea 39 m, lăţimea 20 m, adâncimea maximă 4,5 m în mijlocul lacului şi 2 m la margini. Malurile sale sunt abrupte, cu surpări. Este un lac tânăr, luciul apei lângă maluri fiind foarte puţin acoperit de vegetaţie. În Masivul de sare, în jurul lacului Dani, a bălţilor şi în lunca Şieului, unde sarea apare spontan la suprafaţă, au fost identificate următoarele specii vegetale halofile: Salicornia herbacea (Fig. 6), Aster tripolium, Artriplex hastata şi Puccinelllia distans (Fig. 7). Fig. 6. Salicornia herbacea. Fig. 7. Puccinelia distans.

Ecoterra, no. 30, 2012

26

Apa lacului este dulce, deşi se află pe sare, fapt explicabil prin întreruperea contactului dintre apă şi sare de către valurile de alunecare, pornite de pe versantul nordic al dealului Făgetului, constituite din argile, care au format un pat impermeabil pentru apele ce se acumulau. De altfel, în mijlocul lacului se află o insulă, acoperită de vegetaţie, inclusiv arbori, ce constituie un mare val de alunecare care a depăşit nivelul apei. Probabil, la început, apele lacului în formare erau sărate, deoarece se acumulau direct pe sare, dar ulterior, prin întreruperea contactului direct cu sarea, apele s-au îndulcit treptat, ajungându-se la concentraţia actuală, foarte săracă în sare. Stratul inpermeabil de la fundul lacului s-a îngroşat, în timp, prin aportul de material adus de apele de suprafaţă, de pe dealul Făget. Lacul se alimentează din precipitaţii, ceea ce face ca nivelul său să varieze cu 10-20 cm (Fig. 8). Apa este în general tulbure, datorită impurităţilor şi chiar a deşeurilor din lemn şi plastic. Transparenţa apei, apreciată vizual, este redusă la circa 50-60 cm (Fig. 9). Lacul este folosit pentru plimbări de agrement cu barca.

Analizele de laborator din proba de apă prelevată din lacul Dani, arată următoarele caracteristici: - pH: 7,69; - turbiditate: 12,63 grade NTU; - conductibilitate: 218 ms/cm; - duritate: 6,74 grade REC; - substanţe organice: 10.08 mg/l. Concluzii Masivul de sare de la Sărăţel, se află în regiune de confluenţă a râurilor Şieu, Bistriţa şi Budac, are o suprafaţă de 5 ha, o parte a acestuia fiind inclusă într-o rezervaţie geologică. Microformele de relief dezvoltate în cadul acestui masiv sunt numeroase şi foarte reprezentative: cuvete lacustre care adăpostesc un lac cu apă dulce (în masiv de sare!) şi numeroase bălţi, foste lacuri colmatate, un bazin cu apă sărată, un izvor sărat şi numeroase eflorescenţe saline în lunca Şieului, locul unde sarea nativă apare la suprafaţă. Bibliografie 1. Anca Virgil et al., 1979 - Judeţele patriei - Bistriţa-Năsăud, monografie. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 239 pp. 2. Chintăuan I., 1997 - Bistriţa-Năsăud, natura şi monumentele sale. Editura Carpatica, Cluj-Napoca 3. Ghinea D., 2002 - Enciclopedia geografică a României. Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1456 pp. 4. Ielenicz M., 2004 - Geografie fizică, Dicţionar. Editura Corint, Bucureşti

Fig. 8. Variaţiile nivelului lacului Dani. Fig. 9. Transparenţa redusă a apei lacului Dani.

Ecoterra, no. 30, 2012

27

5. Petrean D., Rusu C., 2011 - Orizontul local în studiul geografiei. Editura Didactica Nova, Bistriţa. Date de contact Cristina RUSU: Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: cristina_rusu19@yahoo.com