Cristian Adomniþei PAG. 5 Cristian Adomniþei – o marionetã ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/27.pdf · Toate partidele vin odatã la 4 ani cu câte un discurs populist cu care

TTooaattee ppaarrttiiddeellee vviinn ooddaattãã llaa 44 aannii ccuu ccââttee uunn ddiissccuurrss ppooppuulliisstt ccuu ccaarree îînncceeaarrccãã ssãã vvãã ffaaccãã ssãã ppuunneeþþii ººttaammppiillaa ppee ssiiggllaa lloorr.. TToottuull îînnssãã ssee nnããrruuiiee ooddaattãã ccee aajjuunngg llaa gguuvveerrnnaarree.. ÎÎnncceeppâânndd ccuu aacceesstt nnuummããrr vvãã pprrooppuunneemm ssãã ccuunnooaaººtteeþþii ppaarrttiiddeellee ppoolliittiiccee ººii pprroommiissiiuunniillee lloorr îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººtteeîînnvvããþþããmmâânnttuull.. pag. 8-9

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VI � nr. 25 � octombrie 2007 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Noua descãlecareÎn vremurile de demult, în cãutarea

spaþiului vital, cete de viteji cu un omdestoinic în frunte, în momentul în caredescopereau pãmântul dorit descãlecau ºiîºi puneau bazele unui nou stat.

Aºa au fost întemeiate cnezatele ºivoievodatele, dar ºi domniile ce au dãinuitpeste vremuri.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 66

DDEEZZVVÃÃLLUUIIRRII PPAAGG.. 55

Începând cu acestnumãr inaugurãmo nouã paginã dedicatã exclusivdumneavoastrã.

PPOOªªTTAA RREEDDAACCÞÞIIEEIIPPAAGG.. 77

Majorãrile salariale pentru2008, sub semnul întrebãrii

SSIINNDDIICCAATTEE PPAAGG.. 1100

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

Preºedintele „Spiru Haret“ ocupã ilegal un post în învãþãmânt

Isvoranu se lanseazã în afaceri pe banii sindicaliºtilor

Afaceri pe banii sindicaliºtilor, contrabandã cu biletele de odihnã desti-nate angajaþilor din învãþãmânt, alianþã cu cei de la Putere. Acestea sunt doarcâteva dintre acuzele aduse de cadrele didactice care, în ultimele luni, pãrã-sesc în masã sindicatul condus de Isvoranu în preuniversitar – „Spiru Haret“.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

www.scoalaromaneasca.ro

Cristian Adomniþei – o marionetã?

UDMR a îngropat pachetul de legi privind educaþia

Cristian Adomniþei

ªcoala politicãªcoala politicã

Viaþa profesorului SSuunntteeþþii mmuullþþuummiiþþii ddee vviiaaþþaa ppee ccaarree oo dduucceeþþii aaccuumm??UUnn nnoouu ssoonnddaajj ppee ffoorruummuull ddee ddiissccuuþþiiii aall ppoorrttaalluulluuii MMiinniisstteerruulluuii EEdduuccaaþþiieeii aa ssttâârrnniitt oo ddiissccuuþþiiee aapprriinnssãã ddeesspprree vviiaaþþaa pprrooffeessoorruulluuii.. ÎÎnn nnuummaaii ccââtteevvaa zziillee 7766 ddee ffoorruummiiººttii ddiinn110011 ccoonnssiiddeerrãã ccãã nnuu mmeerriittãã ssãã ffiiii pprrooffeessoorr îînn RRoommâânniiaa aannuulluuii 22000077..

Ce spun forumiºtii: lluuiizzaa ccrreenngguuttaa:: AAmm rraattee mmuullttee.. NNuu aamm ccaassãã.. FFaacc nnaavveettaa.. NNuu aamm mmaaººiinnãã.. NNuu aamm mmaattee--rriiaallee ddiiddaaccttiiccee llaa cchhiimmiiee ººii ffiizziiccãã.. ÎÎnn 1100 aannii aamm pprriimmiitt ddooaarr uunn ssiisstteemm ppeerriiooddiicc.. EEvviiddeennttnnuu aamm llaabboorraattoorr.. IIaarrnnaa ee ffrriigg llaa ººccooaallãã ººii...... îînn ccaassãã.. MMaaii ccoonnttiinnuuii??SSoonniiaa__221100:: ÎÎnn mmoommeennttuull aacceessttaa nnuu pprreeaa ppoott ssãã mmãã ppllâânngg.. DDeeooccaammddaattãã ee bbiinnee,, aattââttaattiimmpp ccââtt ssuunntteemm,, ssooþþuull mmeeuu ººii ccuu mmiinnee,, llaa aaddããppoossttuull ppããrriinnþþiilloorr.. DDaarr ccuumm ffaammiilliiaa ssee vvaammããrrii,, ppooaattee îînn vviiiittoorruull aapprrooppiiaatt,, aattuunnccii nnuu ººttiiuu ccee vvaa ffii...... SSooþþuull mmeeuu ee ttoott pprrooffeessoorr..FFrruummooss,, nnuu?? CCrriiss__nnoovv__7777:: LLaa nnooii ssiittuuaaþþiiaa ee uurrmmããttooaarreeaa:: ccoommuunnaa ee llaa 2200 kkmm ddee oorraaºº,, ssee ddeeccoonntteeaazzããllaa ttiimmpp nnaavveettaa ((mmeerrggeemm ccuu mmaaººiinniillee ppeerrssoonnaallee)),, îînn ººccooaallãã ee ffrrrrrriigg ((ssoobbeellee nnuu--ss bbuunnee,,ssaauu lleemmnneellee,, ssaauu aammâânnddoouuãã)),, „„nnoorroocc““ ccuu îînnccããllzziirreeaa gglloobbaallãã...... DDoottããrrii...... hhmmmm...... aaccuumm aaîînncceeppuutt ssãã ssee ccuunnooaassccãã cceevvaa;; ccoolleeccttiivvuull ssuuuuppeerr,, îînn ggeenneerraall ((cciiccãã ee ttrraaddiiþþiiee llaa ººccooaallaaaassttaa,, nnuu ss--aauu ppoommeenniitt rreeccllaammaaþþiiii,, ddee ppiillddãã)),, ccooppiiiiii ddeessttuull ddee ccuummiinnþþii ((ggiimmnnaazziiuu)),, pprroobblleemmee mmaajjoorree nnuu ssuunntt.. MMãã ddeerraannjjeeaazzãã ccãã nnuu ppuutteemm ffoolloossii xxeerrooxxuull ººii ccoonnssuummaabbiilleellee–– îînn iinntteerreessuull ººccoolliiii,, aatteennþþiiee,, nnuu îînn cceell ppeerrssoonnaall!!!!!! CCiiccãã ffaacceemm rriissiippãã,, aaººaa ccãã ttooaatteetteesstteellee//mmaatteerriiaalleellee llee ffaacc ppee bbaanniiii mmeeii,, llaa ffeell ººii ccoolleeggiiii ccaarree vvoorr ssãã mmaaii ddiivveerrssiiffiiccee oorreellee..DDee ssaallaarriiii...... ººttiiþþii ccuu ttooþþiiii,, ddeeooccaammddaattãã aamm ddeeccââtt ddeeff--uull,, aaººaa ccãã...... DDaarr llaa aannuull ddaauu ggrraadduullIIII,, ddeeccii îîmmii vvaa ccrreeººttee ccuu...... 1100 lleeii,, ssãã zziicceemm.. CCooooll,, nnuu??

ªCOALAromâneascqactualitate

www.scoalaromaneasca. ro

2

Sesiune specialã a testelor naþionale

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tine-retului a decis organizarea unei sesiunispeciale a testelor naþionale pentruabsolvenþii care au finalizat clasa a VIII-a pânã în anul 2007 (inclusiv înanul ºcolar 2006-2007), dar care nuau promovat testele naþionale sau exa-menul de capacitate în sesiunile ante-rioare. Sesiunea specialã se des-fãºoarã în perioada 24 ianuarie - 11februarie dupã urmãtorul calendar: 24- 25 ianuarie: înscrierea candidaþilor lasecretariatele ºcolilor de provenienþã,4 februarie: limba ºi literatura românã(test scris), 5 februarie: limba ºi litera-tura maternã (test scris), 6 februarie:matematicã, 7 februarie: istoria româ-nilor sau geografia României (testscris). În data de 9 februarie vor avealoc prima afiºare a rezultatelor (pânã laora 16.00) ºi depunerea contestaþiilor(orele 16.00-20.00). Subiectele se vorextrage din variantele valabile pentrusesiunea din anul 2007 a testelornaþionale, publicate pe site-ulhttp://www.subiecte2007.edu.ro/.

11.000 de elevi, în aerPeste 10.000 de elevi care au început,în anul ºcolar 2007-2008, cursurilepostliceale pe locuri finanþate de Minis-terul Educaþiei, riscã sã nu îºi poatã în-cheia studiile, dupã ce Parlamentul arespins ordonanþa de urgenþã a guver-nului care înfiinþa ºcoala postlicealã plã-titã de la bugetul de stat. Senatul a res-pins, în urmã cu douã sãptãmâni, ordo-nanþa de urgenþã a Executivului careprevedea ca învãþãmântul postliceal sãpoatã fi finanþat de la bugetul de stat.Pentru ca elevii sã nu fie obligaþi sãplãteascã, potrivit reprezentanþilor Mi-nisterului Educaþiei este nevoie de onouã ordonanþã de urgenþã care sã prevadã gratuitatea studiilor postliceale.

Spaniolii vor sã înveþe despre România

Cursurile de limbã, culturã ºi civilizaþieromâneascã, pilotate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului în ºcolile publice dinSpania au atras pe lângã elevii de naþionalitateromânã înscriºi în ciclul preuniversitar (I-XII) ºielevi de naþionalitate spaniolã. Acesta este cazulregiunii Guadalajara. Cursurile au demarat în adoua parte a lui octombrie în regiunile în caresunt pilotate, respectiv Madrid, Guadalajara,Cuenca, Toledo, Albacete ºi Ciudad Real.Cursurile de limbã, culturã ºi civilizaþieromâneascã sunt integrate în programa extracurricularã, opþionalã, a ºcolilor publice din Spania ºi acoperã întregul ciclu preuniversitarI-XII. La ele au acces atât elevii români integraþi în sistemul de învãþãmânt spaniol, cât ºielevii de altã naþionalitate. Cursurile suntfinanþate de MECT, iar, la finalul lor, elevii primescun atestat. Profesorii care predau în Spania sunt exclusiv rezidenþi pe teritoriul iberic. Ministerul Educaþiei piloteazã proiectul privindcursurile extracurriculare de limbã, culturã ºi civilizaþie româneascã în anumite zone din Spania ºi Italia, urmând ca dupã anul 2007-2008 el sã se extindã, progresiv, ºi în alte zone.

Se mãresc fondurile destinate studenþilor

Ministerul Educaþiei a decis majorarea cu 10% a burselor pentru studenþi, a fondului pentrutransportul urban destinat studenþilor ºi a subvenþiei pentru cãminele ºi cantinele studenþeºti. Din noiembrie bursa va creºte de la 55 de lei la 60 de lei, iar suma alocatã pestudent pentru transportul urban se va mãri dela 9,66 lei/student la 10,62/student de lei.Subvenþiile pentru cãminele ºi cantinele studenþeºti se vor majora cu 10%, sumele variind în funcþie de cheltuielile aferente lunilordin an. În noiembrie, suma se va majora de la125 de lei la 137 de lei/student.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0731.880.200

([email protected])

DDTTPP::Omni Press & Design

([email protected])www.opd.ro

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºipersonalitãþile citate poartã inte-gral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

OFERTÃ specialã pentru membrii FEN UUnniivveerrssiittaatteeaa CCrreeººttiinnãã „„DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr““ îîmmpprreeuunnãã ccuu FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee aauu ssttaabbiilliitt îînn bbaazzaa

uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt ccaa ttooþþii mmeemmbbrriiii FFEENN ººii ccooppiiiiii aacceessttoorraa ccaarree aalleegg ssãã uurrmmeezzee oo ffaaccuullttaattee ddiinn ccaaddrruull iinnssttiittuuþþiieeii ssãã bbeenneeffiicciieezzee ddee oo rreedduucceerree ddee 2200%% ddiinn ttaaxxaa ddee ººccoollaarriizzaarree..

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee ddeettaalliiii vvãã rruuggããmm ssãã vvãã aaddrreessaaþþii sseeccrreettaarriiaattuulluuii FFEENN llaa tteell..:: 002211//333377..1111..4400 ssaauu llaa eemmaaiill:: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo

OOffeerrttaa UUnniivveerrssiittããþþiiii oo ppuutteeþþii ggããssii llaa ssiittee--uull ddee IInntteerrnneett:: wwwwww..uuccddcc..rroo

CÃUTÃM COLABORATORI!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauupprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa ddee ssppuussîînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eedduuccaaþþiiaa ddiinnRRoommâânniiaa?? VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii aarrttiiccoolleeppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rrooººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp

ppoossiibbiill oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

PP RR EE MM II AA NN TT10

ECATERINA ANDRONESCU

Deputatul a iniþiat un proiect de act normativ prin care salariile cadrelor didactice vor creºte de la 1 ianuarie 2008 cu 50%.

RR EE PP EE TT EE NN TT

CÃLIN POPESCU

TÃRICEANU

Premierul a acceptat „ºantajul“ preºedintelui UniuniiMaghiare din România, Marko Bela, care ºi-a permissã ameninþe cu ieºirea de la guvernare dacã legileeducaþiei apãreau.

4

Afaceri pe banii sindicaliºtilor,contrabandã cu biletele de odihnãdestinate angajaþilor din învãþã-mânt, alianþã cu cei de la Putere,dezinteres pentru cei care îi repre-zintã. Acestea sunt doar câteva din-tre acuzele aduse de cadrele didac-tice care, în ultimele luni, pãrãsescîn masã sindicatul condus deIsvoranu în preuniversitar – „SpiruHaret“. Conform declaraþiilor datede câþiva dintre ei, „Isvoranu nu maireprezintã de mult interesele sindi-caliºtilor“. Cu alte cuvinte, Isvoranueste acuzat în ultima perioadã cã acãzut la înþelegere cu oamenii luiTãriceanu ºi Adomniþei, negociindca o cârpã interesele personaluluidin preuniversitar.

Interpretând gestul liderului„Spiru Haret“ ca un compromis cuputerea, pentru asigurarea unei tra-iectorii politice, tot mai mulþi dascãliieºeni ºi-au anunþat intenþia de a pã-rãsi sindicatul, unii dintre aceºtia in-tenþionând sã renunþe la orice apar-tenenþã sindicalã.

Bilete de odihnãîmpãrþite preferenþial

În fiecare an, în sistemul jude-þean de învãþãmânt preuniversitar,„apar“ probleme la repartizarea bile-telor la odihnã sau tratament. Dupãcum declarã chiar câþiva dintre foºtiiapropiaþi ai lui Isvoranu, acesteasunt create chiar de lider. „Întotdea-una susþine cã biletele sunt insufi-ciente ºi cã sunt prea mulþi dascãlicare doresc sã beneficieze de acesteapentru cã sunt ieftine. Puþini dinînvãþãmânt cunosc însã criteriile deselecþie a celor care beneficiazã debilete“, a declarat un fost membru alSindicatului „Spiru Haret“. Nu depuþine ori Isvoranu a fost acuzat decadrele didactice cã „face speculã“cu biletele de odihnã. „Isvoranu îm-parte biletele preferenþial ºi nu þine

niciodatã cont de cei care au plãtitcotizaþii la sindicat în fiecare an“,declarã un alt cadru didactic. Maimult, sindicaliºtii care-l pãrãsesc înnumãr tot mai mare pe Isvoranususþin cã aceste bilete sunt împãrþitepreferenþial, beneficiind de ele doarprietenii celor care fac parte dinbiroul executiv al sindicatului.

Pensiune la Sângiorz BãiAfacerea cu biletele de odihnã

destinate sindicaliºtilor reprezintãînsã una dintre cele mai mici afaceripracticate de liderul Isvoranu. Înurmã cu doar câþiva ani, Isvoranu acumpãrat o vilã la Sângiorz „pentrusindicaliºti“. Deºi aceasta trebuia sãreprezinte o „oazã de odihnã“ pentrusindicaliºtii care nu mai prindeaubilete de tratament în staþiunile depe litoral sau de la munte, vila estefoarte rar vizitatã de cadrele didac-tice din judeþ. ªi aici, dupã cum de-

clarã câþiva dintre sindicaliºti, auparte de o sãptãmânã de vacanþãdoar cei apropiaþi lui Isvoranu.„Fiind o pensiune cu un confort spo-rit, ai cãrei angajaþi sunt plãtiþi dinbanii sindicatului, locurile se daupreferenþial. ªi nu neapãrat mem-brilor de sindicat… Multe personajeimportante au avut parte de vacanþede neuitat în aceastã vilã“, com-pleteazã una dintre doamnele care apãrãsit de curând „Spiru Haret“.

Hotel la Vatra Dornei ªi pentru cã lucrurile au mers

bine cu vila de la Sângiorz Bãi, lide-rul Isvoranu s-a gândit cã ar fi binesã se extindã în afacerile imobiliare,pe banii sindicatului pe care îl con-duce. Astfel, în urmã cu doar un an,Isvoranu a achiziþionat cu douã mili-arde de lei un teren la Vatra Dornei,pe care intenþioneazã sã ridice unhotel. Acesta va avea 35 de camere ºiva fi situat într-o zonã rezidenþialãdin Vatra Dornei, mai precis lângãmotelul Runc.

Agenþie de turism Susþinând sus ºi tare cã apãrã

interesele sindicaliºtilor, de curândIsvoranu a mai pus-o de-o afacereprosperã pe banii federaþiei pe careo conduce. Mai precis, Isvoranu s-agândit sã punã bazele unei agenþii deturism, „care sã poatã onora toatecererile de concediu înregistrate dinpartea personalului din învãþãmântºi nu numai“. În acest sens, Isvoranua anunþatã cã va închiria, bineînþelestot pe banii sindicatului, un spaþiu înzona Podu Roº, în care urmeazã sã-ºi desfãºoare activitatea agenþiade turism.

Traseu bine stabilit Deºi nu mai este la catedrã din

1991 (n.r. – Colegiul „Costache Ne-gruzzi“ Iaºi), Isvoranu nu vrea înniciun fel sã-ºi pãrãseascã oameniidin învãþãmânt. Trebuie menþionatîn acest sens cã, Isvoranu benefici-azã pentru a doua oarã de prelungireanualã de activitate în învãþãmânt,

deºi nu „calcã“ pe la colegiul undeactiveazã ca profesor decât în mo-mentul când mai are nevoie de„ceva“ voturi. Conºtient însã cã vre-mea pensionãrii îl va ajunge din ur-mã, Isvoranu iatã cã a reuºit cu saufãrã voia sindicaliºtilor pe care încãîi mai conduce sã punã bazele câtor-va afaceri, care-l vor „sprijini“ dupãce va renunþa la catedrã.

„Trãdãtorul“„Avid dupã pute-

re“, dupã cum îl de-scriu chiar confraþii defederaþie, Isvoranu separe cã nu va renunþaodatã cu ieºirea la pen-sie la „calitãþile oficia-le“. Nu de puþine ori înultima perioadã, Isvo-ranu a demonstrat clarafinitãþile sale politiceºi apropierea de Pute-re. Cu alte cuvinte, Is-voranu încearcã de peacum sã-ºi delimiteze ocale în viaþa politicã.Din acest motiv, Isvo-ranu a „negociat ca ocârpã“ în ultimele lunirevendicãrile cadrelordidactice, dupã cumdeclarã chiar câþiva dintre sindica-liºtii sãi apropiaþi. Profesorii susþindin ce în ce mai îndârjiþi cã interese-le personale l-au determinat peIsvoranu sã cadã la pace cu minis-trul Educaþiei, Cristian Adomniþei.„Când Adominþei era doar în Came-ra pentru Învãþãmânt a Parlamentu-lui, Isvoranu îl considera duºmanulEducaþiei. În prezent vãd cã sunt peaceeaºi lungime de undã. Intereselepersonale probabil l-au fãcut sã vadãPuterea cu alþi ochi“, afirmã unii dinfoºtii lideri ai sindicatului lui Isvo-ranu, fãcând referire la negociereadin acest an a pachetului de legi pri-vind învãþãmântul, care s-a trans-format într-un simulacru orchestratfoarte bine de persoane care ar fi tre-buit sã apere interesele angajaþilor.Dupã cum spun chiar cadrele didac-

tice, liderul Isvoranu a simulat nego-cierea cu ministerul, fãrã a avea spri-jinul ºi acceptul membrilor de sindi-cat. ªantajat sau nu, Isvoranu a ac-ceptat eliminarea testelor naþionaleºi a titularizãrii, precum ºi aplicareadescentralizãrii. Cu alte cuvinte, Is-voranu a semnat alãturi de Adomni-þei distrugerea a ceea ce mai rãmã-sese bun în învãþãmântul românesc.„Trãdãtorul… Cel care pânã mai ieristriga cã nu va fi de acord niciodatãcu descentralizarea ºi eliminarea ti-tularizãrii s-a trezit peste noaptemare susþinãtor a legilor propuse deMinisterul Educaþiei“, mai spune uncadru didactic.

În miºcarea sindicalã, GheorgheIsvoranu este singurul care nu s-amulþumit niciodatã doar cu „feliuþa“pe care o reprezintã organizaþia ju-deþeanã, acesta devenind la final decarierã preºedinte de federaþie. Ast-fel, din 1991, când a renunþat la pro-fesia de dascãl, Isvoranu a parcurscu paºi siguri toate treptele ierarhieisindicale. A trecut de la statutul delider al sindicatului de la Colegiul„Negruzzi“ la cel de vicepreºedinte alFSLI. Timp de zece ani, la nivel na-þional, Isvoranu a jucat rolul secun-dului lui Ciorbea. Tentativele de apune mâna pe funcþia de lider naþio-nal au eºuat însã la început. Astfel,în 1994, când a fost reales Ciorbea înfruntea FSLI. Isvoranu s-a plâns de„prea marea apropiere a sindicatului

de politicã“ ºi a format o nouã fede-raþie – „Spiru Haret“. Nici aici n-afost ales însã lider, motiv pentrucare a trecut imediat în altã organi-zaþie sindicalã – FEN. În 1996, a in-trat în politicã, mai precis în PD,condus, la acea vreme, de Petre Ro-man. Aºa a vrut sã ajungã inspectorgeneral al ISJ Iaºi, dar nici aici nu areuºit. Aºa cã s-a retras din partid, arenunþat ºi la FEN ºi s-a întors „cucoada între picioare“ la Federaþia„Spiru Haret“. În cele din urmã, în2002 a ajuns adjunct în aceastã fe-deraþie, dupã care ºi-a vãzut visul cuochii: preºedinte „Spiru Haret“.

Nota redacþiei: Menþionãm cã materialul este preluat în totalitatedin ziarul „Monitorul de Iaºi“ cu permisiunea redacþiei.

octombr ie 2007

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista ªCOALA româneascqîþi oferã ºansa sã te exprimi,

sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

[email protected].

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

Isvoranu se lanseazã în afaceripe banii sindicaliºtilor

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã


4

Fuga de ºcoalã!

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Ne îndreptãm oare spre analfabetism?

Dacã ar fi sã ne luãm dupã statisticile pusela dispoziþie de conducerea Inspectoratuluiªcolar Galaþi am putea spune cã treaba-inasoalã rãu de tot. Este vorba despre numãrulneºcolarizaþilor, care în anul ºcolar trecut acrescut vertiginos faþã de anul ºcolar 2005-2006. Deºi spun cã diferenþele nu sunt foartemari, ºi cei de la ISJ Galaþi sunt destul de îngri-joraþi de evoluþia lor. La învãþãmântul primar,în anul ºcolar 2005-2006, neºcolarizaþii înmediul urban erau în proporþie de 0,04%.Anul ºcolar urmãtor, acest procent a crescut la0,14%, ceea ce este un semnal de alarmã pen-tru mai-marii Inspectoratului ªcolar. Trebuiecãutate explicaþiile acestei situaþii ºi le-am gã-sit la ºefa Inspectoratului, Tania Bogdan.„Avem douã variante: fie copiii au fost recen-zaþi ºi între timp pãrinþii au plecat în strãinã-tate ºi, fiind început de ciclu, ei n-au mai con-siderat necesar sã explice cuiva. În acest cazcopiii pot fi ºcolarizaþi undeva în strãinãtate,dar eu n-am aceastã informaþie. A doua vari-antã ar fi aceea ca pãrinþii sã decidã amânareacu încã un an a prezenþei la ºcoalã. În acestecondiþii inspectorii de specialitate au ca temãprioritarã cercetarea acestor aspecte“, credeTania Bogdan. La gimnaziu, nivelul neºcolari-zaþilor a crescut anul acesta de la 0,14% la0,51%, în vreme ce la liceu ar putea sã ne îngri-joreze componenta de învãþãmânt obligatoriu,adicã a 9-a ºi a 10-a, acolo unde procentul deneºcolarizaþi a crescut de la 0,15 la 0,95.Singura scãdere s-a înregistrat la ºcolile de arteºi meserii (SAM), de la 0,87%, la 0,47%. Amîntrebat ºi un sociolog care ar putea fi expli-caþia. „Poate sã existe o întreagã filozofie înceea ce priveºte explicaþiile! Noi trebuie sã lecãutãm pe cele reale ºi sã vedem dacã ele suntalarmante în ceea ce priveºte faptul cã elevulstã acasã ºi nu vine la ºcoalã sau sunt cauzecare þin de plecarea în strãinãtate sau altedecizii ale pãrinþilor“, spune psiholog GinaBulai, de la Inspectoratul ªcolar.

Urbanul bate ruralul la neºcolarizaþi

În mediul rural, lucrurile stau aproape lafel de prost la învãþãmântul primar, acolo unde anul trecut am avut 0,35% neºcolarizaþi,iar anul acesta avem 0,82%. În schimb, multmai bine stãm la gimnaziu, anul trecut a fost1,22% anul acesta 0,81%, la liceu în rural amavut anul trecut 0,012% iar anul acesta avem0,041%. La SAM stãm bine ºi în rural, anul tre-cut 0,72%, anul acesta 0,52% procentul celorneºcolarizaþi. Concluzia pe care o tragemrepede este cã neºcolarizaþii sunt mai mulþi înmediul urban decât în rural. ªi aici avem oexplicaþie. „Comunitãþile mici pot fi mult maibine gestionate. Accesul reprezentanþilor ºcoliiîn interiorul familiilor din mediul rural estemai simplu decât în urban. Omul, când îi baþiîn poartã, îþi deschide. Pe când în oraº, mai

greu poþi sã intri într-un apartament, unde nu-þi deschide nimeni ca sã poþi sã duci omuncã de convingere cu pãrinþii ºi sã poþi sãgestionezi cum trebuie problema. Poate ºi deaici aceastã diferenþã între rural ºi urban“, estede pãrere inspectorul ºcolar general TaniaBogdan. Psihologul Gina Bulai crede, în plus,cã avantajul mediului rural este acela cã nu-mãrul mediatorilor ºcolari este mult mai maredecât în urban. „În rural avem mediatori ºco-lari mai mulþi decât în urban. Aceºtia mediazãfoarte mult relaþia dintre ºcoalã ºi comunitate.Au acces în locuri în care profesorii nu ajung,ºi aici mã refer la familiile rome, care de faptfurnizeazã grosul neºcolarizaþilor. Cert este cãpopulaþia ºcolarã din oraºele mari se ges-tioneazã mult mai greu“, a adãugat Gina Bulai.

Nevoia de specializare îi duce pe copii la ºcolile de arte ºi meserii

Care ar fi explicaþia faptului cã la ºcolile dearte ºi meserii (SAM) populaþia ºcolarã nu ascãzut, ci din contrã a crescut? „Poate speranþade a munci pe bani buni, fie în România, fie înstrãinãtate conºtientizeazã familiile ºi elevii cãtrebuie sã se califice într-o meserie. ªi atunci,el vine la ºcoalã sã-ºi facã rost de un certificatde calificare pentru a putea munci. Asta este,mobilitatea forþei într-o þarã integratã în Uniu-nea Europeanã este o realitate! Atunci când sevor aºeza lucrurile atât din punct de vedereeconomic cât ºi salarial, probabil cã ºi mobili-tatea forþei de muncã va fi alta“, crede Tania

Bogdan. ªi pentru cã am vorbit doar de o partea vinei, nu putem sã nu amintim ºi cealaltãparte – a profesorilor care pleacã la muncã înstrãinãtate, fãrã a privi în urmã la ceea ce arputea sã se întâmple cu discipolii lor. TaniaBogdan nu este de acord cu învinuirea profe-sorilor pentru rata mare a neºcolarizãrii. „Ceicare pleacã sunt de regulã învãþãtori sau edu-

catori. Mã îndoiesc cã educatorul sau învãþã-torul poate sã-l influenþeze pe cel dintr-a 3-asau a 4-a sã plece de la ºcoalã. Decizia nu stã lacopil ºi mã îndoiesc cã existã vreo explicaþielegatã de plecarea unui învãþãtor la nivel defamilie. El nu mai este, a plecat! Rareori decla-rã lucrul acesta în cererea de concediu fãrã pla-tã sau în cererea de desfacere a contractului demuncã. El niciodatã nu spune cã pleacã lamuncã în strãinãtate, el spune cã are motivepersonale. Deci, aceastã informaþie, nu este co-pleºitoare pentru aceste decizii în rândul copii-lor sau pãrinþilor ºi nu cred cã se regãseºte înprocentele de care v-am spus“, explicã TaniaBogdan. Un alt argument adus de ºefa ISJ Ga-laþi este acela cã numãrul profesorilor care aupãrãsit sistemul de învãþãmânt în ultimul aneste destul de mic. Sunt câteva zeci de astfel decereri ºi motivele pot fi foarte multe, fie studiiîn strãinãtate, fie doctorat, fie sunt studenþi lazi în România ºi nu mai fac faþã. Mai mult, deregulã, titularii prea renunþã la catedre. Re-nunþã în schimb suplinitorii care sunt vremel-nici pentru cã au contract pentru un an de zile.

ªcoli noi ºi frumoase, degeaba?

Numãrul mare de copii care renunþã laºcoalã m-a determinat sã o întreb pe ºefa învã-þãmântului gãlãþean dacã nu cumva investiþiilemasive care s-au fãcut în ultimii doi ani în ºcolinu sunt în zadar! Rãspunsul a venit repede: nuaspectul ºcolilor ºi nivelul de dotare a lor nusunt de vinã pentru creºterea cifrei neºcolari-zaþilor: „Elevii nu pleacã pentru cã nu suntcondiþiile bune în ºcoli! Ei pleacã pentru cã fiefamilia îi reþine acasã, din diferite motive – orinu are bani sã-i þinã la ºcoalã, ori n-are men-talitatea potrivitã ca sã înþeleagã cã copilul tre-buie trimis la ºcoalã – fie îl ia ºi pleacã în strãi-nãtate ºi nu informeazã ºcoala ºi atunci el figu-reazã ca neºcolarizat. Deci, decizia neºcolari-zãrii stã în primul rând la pãrinte“, spuneTania Bogdan. Completarea a venit din parteapsihologului Gina Bulai: „Pãrinþii sunt cei carenu-i supravegheazã pe copii dacã vin la ºcoalã.Ce poate sã facã ºcoala este sã reducã, princonvingerea familiei, printr-un control foartestrâns, acasã la copii, pentru cã trebuie sã ºtiþi

cã pãrinþii elevilor neºcolarizaþi sunt primiicare nu vin la ºcoalã sã se intereseze de copiiilor. Dacã pãrinþii s-ar interesa, în mod siguraceºti copii ar fi la ºcoalã. Ei nu vin, ºcoala nu-igãseºte. Sunt ºi pãrinþi care ºi-au pierdut totalautoritatea în faþa copiilor ºi mã refer aici lacopii din clase mai mari. Pãrinþi spun cã numai au ce sã le facã“, ne-a mai spus Gina Bulai.

Un alt fel de fugã de ºcoalã!Dacã cea mai gravã problemã este cea a

neºcolarizaþilor, o altã mare problemã este ceaa slabei frecvenþe la ºcoalã, care se regãseºte înstatistica scãderii notei la purtare pe motive deabsenþe nemotivate. Regulamentul ºcolarspune cã la 10 absenþe nemotivate trebuie scã-zut un punct din nota la purtare. Din analizastatisticilor, problema absenþelor se asorteazãperfect cu neºcolarizarea. La învãþãmântul pri-mar, scãderea notei la purtare este în creºtere,anul trecut la Galaþi am avut 60 de copii cunota la purtare sub 7 pentru frecvenþã, anulacesta avem 100. La gimnaziu, anul trecut amavut 583, anul acesta 590, iar la liceu 384 anultrecut, 482 anul acesta. Surprinzãtor, lucrurilestau bine la liceu seral, 110 anul trecut 61 anul

acesta. De ce? Pentru cã peste tot li se cerebacalaureatul, acolo unde au un loc de muncãbuniºor. „Deci interesul personal trebuie sãprimeze pentru cã nimeni nu-ºi face o carierãdacã nu vede ºi o þintã roz în faþã. Deci lucru-rile încep sã se aºeze pe seral ºi SAM. Liceeniide la zi sunt încã rãsfãþaþi“, a adãugat TaniaBogdan.

Deºi s-a investit masiv în ultimii ani în învãþãmânt, ºi în special în infra-structura ºcolarã, tinerii români preferã sã mergã sã culeagã cãpºunilealtora. E ºi normal, în condiþiile în care sunt rãsplãtiþi cu vârf ºi îndesat.Leafa-i de zece ori mare ca-n România. Aceasta ar putea fi explicaþiacreºterii destul de mare a numãrului celor care aleg sã abandonezeºcoala din þarã ºi preferã sã meargã sã salahoreascã în þãri cu PIB-ul câtcarul mare. Ne întrebãm pânã când aceastã umilinþã!? ªefulInspectoratului ªcolar Galaþi, Tania Bogdan, spune cã aceastã mobilitatea forþei de muncã ar putea dura mulþi ani de-acum încolo. ªi ca o dovadãcã tinerii sunt doar interesaþi de o adeverinþã de calificare, abandonulºcolar a crescut la liceu ºi ºcoli gimnaziale, dar a scãzut drastic în dreptulºcolilor de arte ºi meserii.

Pachetul de legi privindînvãþãmântul nu a mai fostlansat spre dezbatere pu-blicã cu toate cã MinisterulEducaþiei stabilise pânã ºidata evenimentului. Maimult, peste o sutã de per-soane invitate din toatã þaraau venit degeaba pe 24octombrie la Bucureºti dincauzã cã ministrul CristianAdomniþei s-a rãzgândit înultimul moment. Surseguvernamentale spun cãamânarea s-a produs dincauza UDMR, care aameninþat cu ieºirea de laguvernare în cazul în carelegile apar în forma propusãde Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Ministrul Educaþiei, CristianAdomniþei, a vrut sã facã un mareeveniment din lansarea legilor edu-caþei. Totul era pregãtit pentru mier-curi, 24 octombrie. Însã, cu o searãînainte, în timp ce angajaþii MECTstabileau ultimele detalii ºi aranjammapele pentru lansarea care trebuiasã aibã loc la Biblioteca CentralãUniversitarã, ministrul Adomniþei aprimit un telefon, dupã cum spun sur-sele chiar de la premierul Tãriceanucare i-a spus cã nu mai poate sãlanseze pachetul legislativ din cauzaunor probleme apãrute în alianþa deguvernare. Mai precis, UDMR nueste de acord cu modificãrile pro-puse de ministerul Educaþiei ºi acerut introducerea unor articole caresã statisfacã partea maghiarã.

Cu toate cã nu a confirmat oficialcã din cauza UDMR legile au fostamânate, preºedintele Marko Bela arecunoscut are unele nemulþumirifaþã de noua lege a învãþãmântuluipreuniversitar, dar cã se poartã încontinuare discuþii cu ministrulEducaþiei. Marko Bela a spus cã nueste mulþumit în privinþa învãþã-mântului în limba maternã. Potrivitliderului Uniunii, proiectul lui Adom-niþei trebuie sã mai rezolve proble-ma modalitãþii de predare a limbiiromâne. În acest sens, Marko a pre-cizat cã, prin actuala lege, s-a rezol-vat situaþia doar cu jumãtate de mã-surã, adicã pentru elevii minoritaridin clasele I-IV, limba românã sepredã din manuale specifice, însãmai departe, nu.

Liderul UDMR a menþionat cãastfel se creeazã o dificultate copiilorminoritari, situaþie care trebuieîndreptatã prin instituirea unei

modalitãþi speciale de predare pânãla clasa a XII-a. Mãsura nu este onoutate, ea fiind susþinutã de multã

vreme de Uniune. Liderul Uniunii aadmis cã a avut discuþii pe acestsubiect cu Adomniþei ºi cã, pânã în

acest moment, nu s-a reuºit regle-mentarea situaþiei, dar a adãugat cãse lucreazã la remedierea problemei.De asemenea, potrivit surselor, oaltã problemã aflatã în divergenþãeste cea legatã de Universitatea par-ticularã maghiarã Sapienþia. Dupã

ce nu au reuºit sã spargã în douã Uni-versitatea Babeº-Bolyai, UDMR ar ficerut finanþare de la buget pentruSapienþia, cu toate cã la ora actualãnicio universitate particularã nubeneficiazã de fonduri de la buget.

Parlamentul, dat peste cap

Printre invitaþii la marea pre-zentare s-au numãrat ºi parlamen-tarii din comisiile de învãþãmânt.Potrivit preºedintelui Comisiei deînvãþãmânt din Camera Deputaþilor,Olguþa Vasilescu, Ministerul Educa-þiei nu ºi-a þinut cuvântul ºi a anulatlansarea în dezbatere publicã alegilor învãþãmântului, lansare pecare o amânã de trei ani. „ÎntreagaComisie de învãþãmânt ºi-a suspen-dat activitatea pentru a participa lalansarea pachetului legislativ, însãministerul nu ºi-a þinut cuvântul“, adeclarat Olguþa Vasilescu.

ªi inspectoratele au fost goale la24 octombrie. Majoritatea inspecto-rilor erau deja în Bucureºti penrumarea lansarea când au primit ves-tea de la ministrul Educaþiei.

octombr ie 2007

ªCOALAromâneascq dezvãluiri 5

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

Cristian Adomniþei – o marionetã?

UDMR a îngropat pachetulde legi privind educaþia

Amânarea legilor a creat o stare de neliniºte ºi printre liderii sindicali. DacãFEN a stat de-o parte în ceea ce priveºte negocierea legilor, liderii celorlaltefederaþii s-au trezit încã odatã pãcãliþi de ministrul Educaþiei. Dupã ce au fostde acord cu mai multe puncte care aduc prejudicii oamenilor pe care îi repre-zintã, au fost nevoiþi mai nou sã dea explicaþii ºi despre modul în care aunegociat ºi cum de ministrul nu a mai scos legile. Federaþia Educaþiei Naþionale, singura federaþie sindicalã care a susþinutlegile ºi nu a participat la negocieri, considerã cã aceastã amânare vine sãarate, din nou, incompetenþa Ministerului Educaþiei. „Aceastã amânare este odovadã în plus cã avem de-a face cu o propagandã politicã ieftinã. Se vedeneseriozitatea conducerii Ministerului Educaþiei, dar, oricum, dacã aceste legivor fi în cele din urmã lansate, nu vor trece de un parlament responsabil“, adeclarat, preºedintete FEN, Cãtãlin Croitoru.La rândul sãu, Aurel Cornea, a precizat cã orice întârziere nu e binevenitã, dincauzã cã dacã se mai amânã mult lansarea legilor, ne vom trezi la începutulviitorului an ºcolar cã iar nu suntem pregãtiþi“, a declarat preºedintele FSLI,Aurel Cornea. Acesta a recunoscut cã mãsura este „nefireascã“ ºi cã sindi-catele au fost doar anunþate, fãrã sã primeascã vreo explicaþie. La fel de uimiþi au fost ºi reprezentanþii Spiru Haret ºi Alma Mater. Trebuie spus cã,dupã acest episod, cele trei organizaþii au început sã iasã la rampã cu decla-raþii acide la adresa ministerului ºi a guvernului. Prin judeþe s-a ajuns pânã laameninþãri cu greva generalã. Este însã ciudat cum în doar câteva zile treiorganizaþii ºi-au schimbat atitudinea. Poate cã promisiunile fãcute de mi-nistrul Educaþiei liderilor sindicali s-au nãruit odatã cu amânarea legilor. Surseneoficiale spun cã de fapt legile nu vor mai fi prezentate nici dupã alegerileeuroparlamentare din cauzã cã se aºteaptã o remaniere guvernamentalã.

Schimbarea la faþã

Din punct de vedere politic aceastãamânare ne aratã încã o datã cãalianþa de guvernarea PNL –UDMR este foarte ºubredã, iar pen-tru a rãmâne la guvernare, PNLeste obligat sã facã anumite conce-sii inclusiv sã amâne un pachet delegi privind învãþãmântul. Prindecizia luatã de ministrul Edu-caþiei, PNL a înclinat balanþa sprecomisia prezidenþialã care lucreazãtot la o reformã a învãþãmântului,însã pornitã de la esenþã.

O coaliþieºubredã

ªCOALAromâneascqopinii


6

�� PP RR OO FF .. CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU

În vremurile de demult, în cãutarea spaþiuluivital, cete de viteji cu un om destoinic în frunte, înmomentul în care descopereau pãmântul doritdescãlecau ºi îºi puneau bazele unui nou stat. Aºaau fost întemeiate cnezatele ºi voievodatele, dar ºidomniile ce au dãinuit peste vremuri. Doar cã, dincând în când, peste teritoriile deja populatenãvãleau tot soiul de migratori. Aºa s-a întâmplatºi cu o anume naþie care migrând din rãsãrit spreapus au descãlecat pe un teritoriu pe care îl cre-deau liber ºi nu au mai plecat întrucât nu se ºtiecine le rechiziþionaserã caii. Cu tupeul nãvãlito-rilor s-au crezut ºi se cred încã stãpâni pe un teri-toriu care nu a fost ºi nu va fi niciodatã al lor.

Revenind în zilele noastre constatãm cã prac-tica descãlecãrii s-a perpetuat ºi în ceea ce priveºteocuparea funcþiilor de demnitate publicã în frun-tea unor ministere. Aºa s-a întâmplat de curând la„voievodatul“ Educaþiei, unde, pentru cã trãimvremuri moderne, descãlecarea s-a fãcut dupã obetonierã, întrucât caii nu se mai poartã. Des-cãlecãtorul, venit de pe plaiurile moldave, crezândcã a descoperit pãmântul fãgãduinþei, s-a ºi visatmare domnitor ºi s-a pus pe emis legi cu care sã„guverneze“ în interesul celor care îl trimiseserã încampanie. Doar cã ajutat de persoane la fel de„interesate“ de bunul mers al „voievodatului“ edu-caþiei s-a grãbit sã intre în istorie ºi a aºternut pehârtie elucubraþii menite sã înrobeascã ºi maimult locuitorii voievodatului. ªi uite aºa, când sepregãtea ca în sunetul surlelor ºi al trâmbiþelor sãfacã cunoscute edictele prin care sã-ºi exercitedomnia, cineva, persoanã importantã, nu dãmnume, a tras de lesã strângându-i zgarda ºi

oprindu-l din avântul pe care ºi-l luase. Spre dis-perarea lui, dar ºi a eunucilor care pânã acum îicântaserã în strunã ºi îºi vedeau meritele rãs-plãtite cu te miri ce onoruri, printr-un mesaj detainã primit la ceas de searã totul s-a nãruit. Separe cã la „gâtuire“ au contribuit ºi câþiva urmaºiai celor care descãlecaserã ºi rãmãseserã fãrã cai,nemulþumiþi fiind cã nu li se oferã onorurile lacare viseazã în detrimentrul celor care populaudemult aceste locuri, „onoruri“ la care de altfelurmaºii de bun-simþ ai acestora nu ºi le dorescpentru cã ei vor sã fie asemeni celorlalþi. ªi uite aºabanchetul pregãtit s-a transformat în parastas, iardin florile ce trebuiau sã marcheze evenimentul s-au împletit coroanele necesare momentului. Mainou unii bãºtinaºi, ciocoi ai zilelor noastre, vãzândcum se îndepãrteazã plocoanele promise, au tre-cut brusc de la pupãturi la înjurãturi, pozând învictime care ºi-au vãzut „eforturile“ zãdãrnicite.Ce nu ºtiu ei este faptul cã negriºorii pe care credcã-i pãstoresc au început sã gândescã ºi nu se mailasã manevraþi aºa cum s-a întâmplat pânã acum.Corul nemulþumiþilor este din ce în ce mai mare ºiîi aºteaptã la cotiturã, iar cotitura, dupã cum nespun anumiþi cneji de pe diferite meleaguri, arputea fi chiar unele alegeri ce se vor desfãºura încurând. De asemenea, cunoscându-l bine pe unuldintre eunuci nu ne mirã faptul cã acum îl pupã pedescãlecãtor deºi atunci când acesta era într-o altãpoziþie îl înjura ca la uºa cortului, unde se pare cãºi-a desãvârºit ºi educaþia.

Revenind la minunile legislative visate de des-cãlecãtor, acestea se pare cã au fost îngropatedefinitiv spre binele tuturor bãºtinaºilor. Totuºi,schimbarea este necesarã, dar nu realizatã oricumºi în niciun caz de persoane care nu au legãturãnici cu învãþãmântul ºi nici cu educaþia. Modificã-rile trebuie sã vinã în primul rând din interiordupã ce vom ºti ce dorim de fapt sã facem cu învã-þãmântul ºi unde vrem sã-l ducem.

ªi mai credem cã a venit momentul ca cinevasã-i tragã la scarã betoniera dupã care a descãlecatºi sã îl trimitã pe acest „gânditor“ pe meleagurilede unde a venit. Cu cât mai repede, cu atât maibine. Inclusiv pentru el…

Pãrerea mea.

Noua descãlecarePÃREREA MEA...

De la o vreme mi-am luat bunulobicei sã studiez presa didacticã înformat electronic ºi, dat fiind cãschimbãrile „indicaþiilor“ MEdC ºiISMB sunt mai rapide ca fronturileatmosferice ce ne îngãlbenesc sauînroºesc mai nou buletinele meteo,accesez zilnic ºi site-urile acestorinstituþii. (Vi le recomand cu cãldu-rã, dacã vreþi sã vã destindeþi dupão zi de muncã!)

Cel mai bine se ia pulsul vieþiiînvãþãmântului pe www.didac-tic.ro. ªtiri, comunicate, evenimen-te, polemici, opinii… deh, ca într-ocancelarie virtualã! Presupun cã lecitesc ºi mai-marii noºtri, ca sã nupiardã legãtura cu „norodul de jos“(cã de venit într-o ºcoalã fãrã aanunþa e mai greu, cã riºti sã nu gã-

seºti ºi tu un „protocol“ cât de mic!).Dacã n-aþi sesizat încã „trend“-ulacestui an, vi-l desluºesc eu: anulacesta toatã dãscãlimea a devenitbrusc interesatã de cercetare,creaþie didacticã, schimburi deexperienþe, proiecte ºi alte activitãþide intelectualitate aleasã. Mai peºleau, e „cool“ sã participi la sim-pozioane (colocvii, seminare saualte sinonime!) De ce? De puncte,de-aia! Cã dacã n-aþi aflat, evaluã-rile pentru salarii, gradaþii ºi altestimulente se fac pe grilã ºi pe punc-te. ªi foamea-i mare, cã toate s-auscumpit cu seceta asta, monºer!

V-aþi speriat de termenul aces-ta? V-aþi gândit cumva cã ar însem-na ce ºtiaþi dumneavoastrã mai dedemult?! (adicã reuniune de spe-cialiºti care dezbat o temã ºtiinþificãanume, prezentând contribuþii per-sonale ºi descoperiri în acel dome-niu). Neee, nu e cazul sã vã impa-cientaþi într-atât încât sã vã spuneþidin start cã nu e de nasul dumnea-voastrã, care încercaþi zi de zi sã în-desaþi în capul bieþilor copii materiaaceea multã, dezlânatã ºi ºtiinþifico-fantasticã ºi n-aþi mai avut de mult

timp sã studiaþi ultimele noutãþi îndomeniul didacticii! Ce dacã v-arãpit mult timp completarea multstresantelor hârþoage de început dean?! Dascãlul român, când vrea el,poate sã fie ºi mamã, ºi tatã, ºi me-dic, ºi psiholog, ºi femeie de serviciu(pardon, personal de îngrijire!) ºi,mai ales, om de ºtiinþã! Toate geni-ile au fost neînþelese, aºa cã... latreabã! Oferta e abundentã ºi, înspiritul europenizãrii, orice grã-diniþã de cartier ºi orice ºcoalã co-munalã poate ºi trebuie sã organi-zeze un simpozion, ºi nu unul ori-care – musai unul internaþional(vine naºa din Spania, vreo doi-treibasarabeni ºi un vecin bulgar ºigata, iaca internaþionalu’!). Cu tra-diþii, cu proiecte europene, curromi, cu incluziv, cu exclusiv, cuinteractiv, cu ce vrea clientul – te-maticã bogatã, cã doar e vremea re-coltei!

Dacã mai scormonim dupã nis-caiva referate de pe la cercurile pe-dagogice, de prin facultate, de pe lainspecþii sau pe net, treaba e ca ºirezolvatã ºi nu mai rãmâne decâtproblema participãrii efective.

Aici apare distracþia: evident cã,dacã ar trebui sã participãm latoate, s-ar cam duce ºcoala pe apasâmbetei, baºca banii de cazare ºide transport ºi taxa de înscriere, cãdoar punctele nu se iau pe de-amoaca! ªi-atunci a apãrut soluþiasalvatoare: participarea prin taxã.Ce, n-aþi auzit de ea? E ultima gãsel-niþã educaþionalã europeanã: taxape ISBN (cã fãrã cuvinþelul acestanu e valabilã hârtia!) Trimiþi taxa,lucrarea, adresa ºi primeºti diplomaºi cartea sau CD-ul, simplu, nu?

Aºa cã m-am hotãrât ca anulacesta sã investesc toþi banii de ladiploma Gh. Lazãr în simpozioane,ca sã strâng hârtii pentru gradaþiade merit viitoare. Totuºi, un drãcu-ºor mic nu-mi dã pace: de ce la nici-un simpozion nu s-a pomenit de uncomitet care sã selecteze lucrãrile?Ia sã le joc eu o festã ºi sã trimit subun nume fals un referat de-al lui fiu-meu (din clasa a VI-a)?

Oare s-o prinde cineva sau sealege ºi fiu-meu cu o diplomã desimpozionist? Pânã atunci, þine-þi-mi pumnii, cã am un examen dedoctorat pe bune, cã dacã anul

viitor nu mai sunt simpozioane, cemã fac?!

Succes ºi la mai mare!... par-don, la simpozioane!

PP..SS.. – Lãsând gluma la o parte, eucam învãþ de când am terminat fa-cultatea (grade, masterat, bursepostuniversitare ºi doctorat, în totaldoar vreo 15 ani dupã facultate –„ºi nu voi ca sã mã laud, nici nu voi“sã-i înspâimânt pe tinerii aspiranþila statutul de profesor!) ºi n-aº preafi avut „tupeu“ de simpozioaneinternaþionale, dar se pare cã vre-murile se schimbã ºi cartea nu maie ce-a fost! Aºtept cu interes sãaparã CD-urile ºi cãrþile de la sim-pozioane ca sã le comentãm! (Îmiputeþi trimite opiniile voastre peadresa [email protected] sau pe adresa revisteiwww.scoalaromaneasca.ro.) Pânãatunci nu vã îngrijoraþi cã a crescutanalfabetismul ºi abandonul ºcolar– e doar statistica celor invidioºi peþinuta intelectualã înaltã a învãþã-mântului românesc! Trãiascã oa-menii de ºtiinþã, jos profesorii fraiericare muncesc la catedrã zi de zi!

PP RR OO FF .. CC OO RR II NN AA DD UU MM II TT RR UU

Moda simpozioanelor Moto: Cine n-are simpozion, sã-ºi facã!

�� Recent (la 5 octombrie 2007) a avut loc în cadrul ISMB, un consiliu de administraþie de pominã, în a cãrui ordine de zi pe primul loc a stat„Discutarea modificãrilor la planul de ºcolarizare aprobat pentru anul ºcolar2007/2008“, care an ºcolar a început efectiv la 17 septembrie. Unele unitãþi ausolicitat suplimentãri la clasa I ºi la clasa a V-a. Câteva cereri au atras totuºiatenþia: Grupul ªcolar „Brâncoveanu“ solicitã douã grupe de germanã cu efec-tive sub 10 elevi, Liceul bulgar „Hristo Botev“ a primit aviz favorabil pentru ogrupã cu 6 elevi, în timp ce Grupul ªcolar „Henri Coandã“ are 72 de elevi îndouã clase de a IX-a. Hazlie mi s-a pãrut situaþia de la Liceul maghiar „AdyEndre“, unde se aprobã înfiinþarea unei clase a IX-a cu nici mai mult, nici maipuþin de… 7 elevi (dintre care doi sunt preluaþi ca repetenþi). Carevasãzicã, 17-18cadre didactice pentru 7 elevi. La „Edmund Nicolau“, douã clase de SAM, deînceput, au câte 16 elevi, în timp ce la Grupul ªcolar de Chimie „CostinNeniþescu“ douã clase terminale de a XIII-a, rutã prelungitã, merg cu 13, respec-tiv 14 elevi. Noi, personal, considerãm cã fundamentarea acestui plan deºcolarizare e lipsitã total de „fundamentare“. Existã riscul ca dupã 1 noiembriesã mai înfiinþãm niºte clase, pe ici, pe colo.

�� Consiliul Local al Sect. 4 ºi Celsea ClubBucureºti (sub auspiciile AgenþieiNaþionale pentru Sport) au cerutInspectoratului ªcolar al MunicipiuluiBucureºti un acord de principiu privindamenajarea unor suprafeþe sintetice cunocturnã ºi instalaþii aferente precum ºiamenajarea cãminului de la Grupulªcolar „Dacia“ în schimbul unorsuprafeþe de teren care, în acestmoment, sunt date de Primãria Sector 4unitãþii ºcolare, în patrimoniul cãreia aufost. ÎNTREBARE: Vor mai rãmâne acestespaþii în folosinþa elevilor?; Nu cumva ulterior se pot face acte (cum am mai vãzut)cu „Celsea Club Bucureºti“? Mai amintim ºi faptul cã la „Dacia“ existã un proiectbilateral cu Franþa, cu finanþare externã, cam cu aceleaºi obiective.

�� O problemã anormalã o reprezintã ºi solicitarea unor directori ºi directori adjuncþide a efectua ora de dirigenþie ºi, deci, de a mai încasa un spor de 10%. Numelesolicitanþilor nu conteazã, dar cererea lor e de circotecã, indiferent cã vine de laLiceul „Cantemir“ (dir. adj.), Liceul „Bolintineanu“ (dir. adj.) sau de aiurea, dar auziþiºi domniile voastre – d-na directoare a ªcolii cu clasele I-VIII nr. 180, cu nume defloare, a funcþionat ca dirigintã din clasa a V-a, acum clasa a ajuns în a VIII-a ºi s-atrezit sã cearã aprobare, pe care n-a primit-o. La ªcoala cu clasele I-VIII nr. 150,„adjuncta“ formuleazã cerere în care precizeazã cã a funcþionat ca dirigintã onori-ficã la o clasã, pentru ca profesorii nu doreau aceastã dirigenþie. Dar directorulplin a trimis ºi el o notã în care menþioneazã cã existã cereri pentru dirigenþie. Haisã zicem cã e o chestie de bun simþ, care… nu e!

VV.. PPIISSTTRRIIÞÞUU

ªTIRI… CONTRADICTORIIDDee llaa lluummee aadduunnaattee ººii…… iiaarrããººii llaa lluummee ddaattee

�� FF LL OO RR EE NN TT II NN AA LLUU II ZZ AA

JJ UU DD .. SS AA TT UU MM AA RR EE

Mã uitam cu ceva timp în urmã la un reportaj extremde interesant cu privire la discriminarea de la locul demuncã. Se spunea extrem de pompos cã existã tot felul demetode prin care putem sã punem capãt acestei discrimi-nãri, cum cã la o muncã egalã TREBUIE sã fim plãtiþi înacelaºi mod precum este plãtit un alt coleg care presteazão muncã identicã cu a noastrã. Reacþia evidentã a fost sãmã întreb dacã existã o astfel de discriminare ºi în ceea cepriveºte munca pe care o prestez ºi eu la catedrã, ce-idrept doar de douã luni încoace, fiind o proaspãtã absol-ventã ºi prin urmare un dascãl în primul an de carierã.

Nu mare mi-a fost mirarea sã constat cã în compara-þie cu celelalte profesoare de Limba ºi literatura românãiau cu câteva sute de lei vechi mai puþin decât ia unvânzãtor de ziare din intersecþie ºi cam cu indulgenþãspus o treime din cât iau doamnele cu care împart res-ponsabilitatea catedrei de românã. Probabil veþi spune,cât tupeu pe o începãtoare care încã nu ºtie bine nici cumse þine catalogul, sã tragã cu ochiul în ograda vecinelor eicare au atâþia ani de muncã la catedrã în spate! Perfectadevãrat, la prima vedere, dar când celelalte colege suntPENSIONARE, cu o pensie cât salariul meu de ÎNCEPÃ-TOARE la care mai adãugãm ºi un salariu de douãzeci demilioane, respectiv douã mii de lei noi, vã întreb undeeste dreptatea? Prestãm aceeaºi muncã la catedrã, avemacelaºi numãr de ore, ca sã nu mai zic cã domiile lor fiindpensionare au primit clasele de-a 9, iar eu am primit peverticalã din fiecare minim una. Stau ºi mã întreb, amprimit pentru cã sunt competentã sã le duc în spate, dacãda, atunci de ce sunt plãtitã mai prost ca ele, dacã nu, dece nu duc ele greul ºi mi-l lasã mie?

În þara asta toatã lumea susþine sus ºi tare cum cãtinerii sunt stimulaþi sã nu mai plece sã lucreze pestehotare, cum cã suntem încurajaþi ºi preferaþi deoarecenoi suntem schimbarea, dar e o mare mare minciunã.Acum ºtiu de ce fug tinerii din învãþãmânt, pentru cã vãdcum merg lucrurile ºi cât suntem de apreciaþi în com-paraþie cu restul cadrelor didactice. Înþeleg ºi eu sã sefacã diferenþa între un începãtor ºi un dascãl cu 20 de anivechime, dar când vine vorba de pensionari, care nu facaltceva decât sã se milogeascã pe la inspectorate pentrucâte un post, dupã ce au ieºit la pensie, mi se pare ocuratã mãgãrie sã fie astfel plãtiþi. CU BANII CU CAREªCOALA LE PLÃTEªTE PE DOAMNELE PENSIONAREAR FI PUTUT FI PLÃTITE PE PUÞIN ALTE 5 COLEGEDE-ALE MELE, PARTICIPANTE LA CONCURSULNAÞIONAL (CU NOTE PESTE 7), CARE STAU ACASÃPENTRU CÃ NU AU PUTUT SÃ INTRE ÎN SISTEM. Câtau luat aceste doamne la concursul de titularizare? Pe ce

considerent primesc ele suplinirile an de an când atâþiatineri nu au unde sã lucreze? Ori dacã pensia nu leajunge, este corect sã stoarcã statul din douã locuri, întimp ce noi facem cozi la oficiul de ºomaj pentru cã nuîncãpem de ele?

Pânã la urmã chiar ºi colegii lor mai vechi, care maiau între patru ºi cinci ani pânã la pensie ar trebui sã fierevoltaþi, pentru cã, în mod bizar, pensionarii din ºcoalãsunt chiar mai bine plãtiþi decât aceºtia. Sã înþelegem deaici cã pensionarii sunt aidoma unui vin bun, cu cât e maivechi cu atât este mai valoros?

Imaginaþi-vã cã avem acelaºi numãr de ore la sãptã-mânã, cu toate cã legea nu permite ca un pensionar sãaibã mai mult de o normã, ei bine au ºi ele 22 de ore lasãptãmânã fiecare, numai cã eu iau ºapte sute de lei pen-tru aceste ore ºi ele iau douã mii de lei minim fiecare. Eumã lupt cu clase finale, ele cu clase de-a noua. Dacã totexistã aceastã milã generalã de-a da pensionarilor opor-tunitatea de-a mai lucra, mãcar sã fie plãtiþi ca noi înce-pãtorii, pentru cã ºi aºa ar lua dublu cât noi, dacã luãm încalcul ºi pensia. În ºcoala în care predaueu suntem patru tineri cu experienþã sub4 ani ºi toþi patru la un loc nu luãm câtdouã pensionare, îmi vine sã râd nu alta,dar parcã nici sã râzi nu-þi mai vine cândte gândeºti cã ai tras pe brânci în facultateca sã faci ceva ce-þi place, ai dat con-cursuri când alþii fug pânã ºi de un psiholo-gic ºi eºti subapreciat, cu toate cã ierarhiaar trebui sã fie cu totul ºi cu totul alta.

Îmi doresc din toatã inima sã publi-caþi acest articol, pentru cã nu cred cãvorbeºte rãutatea din mine, tind totuºi sãcred cã sunt încã obiectivã în ceea ce zic,iar din poziþia în care mã aflu nu fac decâtsã relatez o altã stare de fapt ce trebuiereformatã încetul cu încetul. Ideal ar fi câtmai repede posibil, asta dacã se doreºte catinerii sã rãmânã la catedrã. Din pãcatesemnalele pe care noi le primim nu suntliniºtitoare, reforma nu pare sã vizeze ºiaceste aspecte ºi credeþi-mã cele mai marinevoi ale omului se înregistreazã laînceputul vieþii, când ai nevoie de casã, destabilitate financiarã, de acele lucrurivitale pentru a-þi putea întemeia familie.Aºa cã, dacã tinerii pleacã din învãþãmântnu o fac din teribilism sau din cauzã cã nu ºtiu sãporneascã de la „lingurã ºi cuþit“, adevãrul este cã untânãr dascãl în ziua de azi rãmâne fãrã bani în buzunardupã ce ia leafã, pentru cã aceºti bani se duc pe chirie ºimai rãmâne o brumã pentru mâncare, asta dacã ai noroc(sã te fereascã Dumnezeu sã mai faci ºi o navetã).

octombr ie 2007

ªCOALAromâneascq poºta redacþiei 7

M-am gândit foarte mult dacã sã trimit aceste rânduri cãtre redacþiesau sã-mi vãd de treaba mea ºi sã mã consolez cu ideea cã „asta eRomania“.

Ca o absolventã conºtiinciosã m-am prezentat ºi eu la deja celebrulConcurs Unic de Titularizare în judeþul Maramureº. Probabil m-amnumãrat printre puþinii tineri care încã au mai crezut cã mascaradaaceasta de concurs este ultimã fãrâmã de transparenþã ºi corectitudineemanatã de sistemul românesc de învãþãmânt. Mare greºealã!

Am gãsit orice altceva numai nu acele lucruri. Cu toate cã am obþi-nut nota de titularizare, datoritã corupþiei, mârºãviei ºi neruºinãrii cucare cei din inspectoratul judeþean dau posturile din acest judeþ, nu amreuºit sã prind nici mãcar o suplinire în oraºul Baia Mare. Începând cuinspectoarea, fiecare dintre cei responsabili ca lucrurile sã meargã ca lacarte au avut mãcar câte o pilã de rezolvat. Colege cu note între 5 ºi 6 laexamenul de titularizare au primit suplinire în oraºul Baia Mare, în timpce minimum zece persoane cu note peste 7 la acelaºi concurs am rãmaspe dinafarã. Mã refer aici exclusiv la situaþia iscatã la Limba ºi literaturaromânã.

Sindicatele oare ce pãzesc? De ce nu aþi venit sã vedeþi cum ºi-aubatut joc de noi, am participat la minimum patru ºedinþe de repartiþie,la care însã nu au fost scoase posturile existente în oraº. Posturile s-audat în afara acelor ºedinþe, ba mai mult s-a ºi programat o ºedinþã la careau participat numai cei pentru care posturile erau rezervate, ºedinþanefiind anunþatã cum ar fi fost normal. Incidentul a fost sesizat la datarespectivã de cãtre televiziunea localã.

Cine îi trage la rãspundere pe aceºti inspectori ºi angajaþi aiInspectoratului ªcolar Maramureº sau ãsta este în continuare mersulfiresc al lucrurilor la noi în þarã? De conºtiinþã nu poate fi vorba, dar oarenu mai existã niciun organ abilitat sã-i tragã la rãspundere, vorbimtotuºi de niºte chestiuni delicate, dacã ne gândim cã cei care intrã lacatedrã sunt cei mai puþin pregãtiþi.

Asta este reforma mult aºteptatã? Aºa se face învãþãmânt de cali-tate? Evident întrebãri retorice, nu mai sper sã primesc un rãspuns.

Ca un român bun ce sunt, încep sã mã gândesc foarte serios la vari-anta de a pleca din þarã, nu aº fi fãcut-o înainte sã încerc sã fac ceva aici,

dar refuz sã dau mitã numai pentrua mã titulariza, mai ales acum cunoua gãselniþã numitã descen-tralizare ºi cu scoaterea aceluiConcurs Unic.

Refuz sã pun pe picior de egali-tate nota mea la Concursul Unic, cucea obþinutã de colegele mele careau participat în judeþe vecine undeconcursul s-a dat pe ºcoalã. Suntferm convinsã cã în cel mai scurttimp rezultatele descentralizãrii îºivor spune cuvântul ºi tot ceea cepot sã sper este cã nu o sã fiunevoitã sã-mi transform copiii încobaii unui sistem ce nu se vrea sãfuncþioneze la cote maxime.

Cinci minute din timpulfiecãruia sunt suficiente pentru asesiza aceste nereguli, sunt, adicãau fost postate pe internet. Evidentcã fiºierele cu pricina au fost înlãtu-rate, deºi ele au fost postate pe pa-gina Inspectoratului ªcolar Mara-mureº. La rubrica MIªCARE PER-SONAL au fost postate douãfiºiere, unul cu posturi cu viabili-

tate sub 4 ani ºi altul cu situaþia posturilor ocupate la nivelul judeþului.În primul document erau omise toate acele supliniri la nivelul oraºului,în schimb în celãlalt document în dreptul lor scria nerepartizat.Exemplu clar sunt cele douã posturi de românã de la Liceul de Arte, unuldintre ele postul inspectoarei de românã, nu au fost scoase la nicioºedinþã de repartiþie a suplinirilor. Fiºierele au fost scoase, dar la rubri-ca NOUTÃÞI publicarea lor la data respectivã este încã semnalatã. Sãmai amintesc faptul, cã în mod subit, din data de 5 mai 2007 judeþulMaramureº se pare cã nu a mai avut acces pe titularizare.ro ca restuljudeþelor, ei fiind cam singurii care au fost nevoiþi sã gãseascã o metodãalternativã de a-ºi face cunoscute posturile, adicã acele documente inter-pretabile în exprimare ºi bine camuflate pe pagina inspectoratului.

Rog a se verifica toate documentele prin care Maramureºul a acor-dat suplinirile, notele cu care s-au obþinut ele la nivelul oraºului BaiaMare ºi evident data ºi ora la care au fost introduse în calculator acelefixãri pe posturi, pentru cã ele nu s-au fãcut în cadrul ºedinþelor publice,pânã în data de 13 septembrie anul curent eu am participat la toateºedinþele lor publice.

În numele tuturor colegilor mei cãrora ni s-au încãlcat niºte drepturiobþinute prin concurs cer despãgubiri morale, vrem sã fie cunoscutãaceastã stare de fapt ºi sã fie fãcutã publicã. Sã se ºtie cum s-au fãcutrepartiþiile în judeþul Maramureº în acest an.

�� MM OO NN II CC AA

„Sindicatele oare ce pãzesc?“

De ce nu vede nimeni cã într-o ºcoalã româneascã profesorii sunt solicitaþi sã facã tot mai multe activitãþi pentru carenu sunt pregãtiþi, fãrã sã vorbim de platã, majoritatea timpului completeazã situaþii ºi formulare necesare tuturor insti-tuþiilor „partenere“: poliþie, protecþia socialã, statisticã, sãnãtate etc. Profesorul nu mai are timp sã predea pentru cã nor-marea actualã se realizeazã pe minim de ore, de posturi, de catedre.Nimeni nu se gândeºte cã o ºcoalã cu aproximativ 200 de elevi are nevoie de mai mult de 0,25 norme de secretar, cãar fi nevoie de administratori, contabili, bibliotecari, documentariºti, laboranþi? Când ºi cum sã pregãteascã un profesorlecþii în care sã abordeze strategii moderne dacã permanent este sufocat cu alte activitãþi colaterale pentru a suplinilipsa de personal?Degeaba avem ºcoalã reconsolidatã ºi refuncþionalizatã, degeaba o dotãm cu aparaturã modernã dacã nu putem anga-ja personal care sã se ocupe de întreþinerea acestora. De ce nu spune nimeni care au fost rezultatele miraculoaseitestãri a procesului de descentralizare? Pentru cã sunt dezastruoase. Ce se va întâmpla când ne vom descentraliza cutoþii? Parcã am fi angajaþi pe post de cobai. Permanent se fac experimente pe noi. De ce nu ascultã nimeni vocea cadru-lui didactic? De ce nu se fac dezbateri în ºcoli, pe hârtie nu pe site-uri. Câþi profesori au acces la site-uri? Sper sã nuajungem ca în Bulgaria unde cadrele demisioneazã în bloc.

�� MM AA TT EE II

Am primit la redacþie!

De ce nu rãmân tinerii în învãþãmânt

ªCOALAromâneascqdosar


8

O nouã modã a discursurilorprivind educaþia ia amploare de la ozi la alta în România. Toþi politicieniiºi-au gãsit un nou teren de luptã pespatele învãþãmântului românesc.Fiecare vine cu promisiuni ºi planuride reformã, însã niciunul cu o acþi-une concretã. Începând cu acest nu-mãr, ºi în paralel cu campaniile pro-movate pânã acum privind depoliti-zarea educaþiei, vrem sã vã arãtãmcare sunt promisiunile, dar ºi reali-zãrile oamenilor politici în problemaeducaþiei. Începem cu promisiunile,mai ales cã ne aºteaptã o nouã rundãde alegeri pentru Parlamentul Euro-pean ºi un referendum. Nu vrem sãle comentãm pentru a nu creea ilu-zia cã vrem sã vã influenþãm învreun fel. Vã lãsãm pe dumneavoas-trã sã trageþi concluziile. De aseme-nea, în pregãtirea alegerilor de anulviitor în numerele urmãtoare vominvita liderii partidelor sã vã trans-mitã, prin intermediul revistei noas-tre, promisiunele pentru ºcoala ro-mâneascã.

Traian BãsescuPreºedintele Traian Bãsescu a

declarat cã sistemul de învãþãmântnu trebuie „schimbat peste noapte“,ci, în urma unei dezbateri publice,

trebuie identificate soluþii pentrucare sã existe apoi un consens poli-tic. În opinia ºefului statului estenevoie de o dezbatere publicã, pen-tru ca apoi sã se ajungã la un con-sens politic asupra soluþiilor identi-ficate. Ultimul pas ar fi adoptarea le-gislaþiei în Parlament. Menþionãmcã preºedintele Bãsescu este iniþia-torul unei comisii pentru reformareasistemului. La începutul lui iulie,aceastã comisie prezidenþialã pentruanaliza ºi elaborarea politicilor dindomeniile educaþiei ºi cercetãrii a în-cheiat redactarea unui raport, încare se propune un pact naþionalpentru educaþie ºi cercetare, deoa-rece sistemul naþional nu corespun-de cerinþelor minime ale unei socie-tãþi europene. În raport se precizea-zã cã „România de astãzi este o þarãconfruntatã cu riscuri majore, întru-cât sistemele educaþiei ºi cercetãriinu corespund cerinþelor minime aleunei societãþi ºi economii europene,în care cunoaºterea este sursa ceamai importantã a dezvoltãrii econo-mico-sociale ºi personale“. În opiniaautorilor raportului, elaborat subdirecta coordonare a lui Mircea Mi-clea, fãrã o „schimbare profundã“,va creºte „decalajul cultural faþã deþãrile membre ale Uniunii Europe-

ªcoala politicãPD, PSD, PRM, PNL, PNG, UDMR,PIN, PLD, PC ºi lista poate conti-nua. Acestea sunt însã cele maiimportante partide de pe scenanoastrã politicã. Toate partidele vinodatã la 4 ani cu câte un discurspopulist cu care încearcã sã vãfãcã sã puneþi ºtampila pe sigla lor.Totul însã se nãruie odatã ce ajungla guvernare. Începând cu acestnumãr vã propunem sã cunoaºteþipartidele politice ºi promisiunile lorîn ceea ce priveºte învãþãmântul.Bineînþeles nu vom uita sã vãarãtãm ºi ce au fãcut acesteapentru învãþãmânt în cei 17 anicare au trecut de la eliberarea desub jugul comunist. Chiar dacã se va aplica votul uni-nominal o anumitã disciplinã departid va trebui sã rãmânã. În plus,fiecare organizaþie politicã va trebuisã-ºi facã un program de guvernare. De asemenea, în paralel cu mesa-jele politicienilor, dorim sã aflãmaºteptãrile, solicitãrile ºi nevoiledumneavoastrã pe care sã le trimi-tem partidelor. Aºteptãm opiniiledomneavoastrã pe adresa redacþiei,pe fax la 337.01.17 sau pe email:[email protected].

Promisiunile liderilor politici

octombr ie 2007

ªCOALAromâneascq dosar 9

ne“, ceea ce va afecta competitivi-tatea românilor pe piaþa europeanãºi va creºte riscul ca „economia sãstagneze ºi ca democraþia sã funcþio-neze cu sincope“. „Raportul propu-ne, pentru o schimbare cu adevãratprofundã a sistemului de educaþie,realizarea unui memorandum pen-tru un pact naþional pentru educaþieºi cercetare, un angajament al tutu-ror forþelor responsabile, din cadrulsocietãþii politice ºi civile, care con-siderã cã viitorul României, compe-titivitatea ºi prosperitatea ei depind,într-o economie a cunoaºterii, maimult decât oricând, de schimbareastructuralã a sistemului de edu-caþie“, mai preciza AdministraþiaPrezidenþialã.

PD Ideea pactului naþional pentru

educaþie este susþinutã ºi de PartidulDemocrat. „Guvernul ºi partidele artrebui sã adopte un pact naþionaltranspolitic care sã aibã la bazã ra-portul comisiei prezidenþiale ºi caresã conducã la modificarea legislaþiei,pânã la sfârºitul anului“, a declaratpreºedintele PD, Emil Boc. „PD pro-pune Guvernului ºi partidelor unpact transpolitic pe educaþie, funda-mentat pe raportul Miclea, care sã

conducã la adoptarea pânã la sfârºi-tul anului a celor mai importanteacte normative pentru învãþãmântulromânesc ºi pentru implementareaacelor mãsuri de care depinde învã-þãmântul“, a afirmat Boc. În opinialiderului PD, raportul comisiei pre-zidenþiale reprezintã prima analizãstrategicã a sistemului de învãþã-mânt care oferã un cadru coerent de

reformã ºi se încadreazã în angaja-mentul de 6% din PIB alocat edu-caþiei. Boc a susþinut cã un pact peeducaþie ar arãta cã acest domeniudevine o prioritate naþionalã, în opi-nia sa singurul scutit de faliment.Prin urmare, concluziile raportuluiMiclea legate inclusiv de descentra-lizare, de mãsurile legate de tipurilede educaþie, ar trebui transferate înlegi, care sã aibã un echivalent finan-ciar ºi în bugetul pe 2008.

PSD Preºedintele PSD, Mircea Geoa-

nã a cerut adoptarea unui bugetpentru educaþie de 6%, faþã de pro-iectul Guvernului care a stabilit 6%atât pentru educaþie, cât ºi pentrucercetare. „Guvernul a prognozat6% pentru educaþie ºi cercetare,ceea ce face ca pentru educaþie sã fie5,4%. Propunerea PSD este de 6%pentru educaþie, care sã includã omãrire de 50% a salariilor profeso-rilor ºi 1% pentru cercetare, dez-voltare ºi formare permanentã“, aexplicat Mircea Geoanã. Preºedin-tele PSD, Mircea Geoanã, a maicerut partidelor politice ºi preºedin-telui Bãsescu sã ajungã la un con-sens în legãturã cu un pact naþionalpentru educaþie pânã la dezbaterea

Bugetului în Parlament. LiderulPSD a susþinut cã, deºi iniþiativaaparþine social-democraþilor încãdin 2005, în acest moment nu maiconteazã cine îºi asumã acestdemers, ci adoptarea lui cât mairapidã. „Pactul trebuie sã clarificeodatã pentru totdeauna ce sistem deeducaþie vom avea. Ceea ce vomconveni, va fi respectat cu sfinþeniede PSD, fie cã rãmâne în opoziþie,fie cã intrã la putere“, a declaratGeoanã. El a adãugat cã aºteaptã capartidele sã se reuneascã sub cupo-la Academiei Române, „un loc neu-tru“ pentru a pune bazele acestuipact atât de necesar.

Totodatã, preºedintele PSD aprezentat ºi propunerile pe care leva avea formaþiunea în pachetul delegi privind reforma educaþiei. Înprimul rând, formaþiunea doreºtedezbaterea de urgenþã a legiisalarizãrii cadrelor didactice, fiindde notorietate faptul cã aceastã cat-egorie este cel mai prost plãtitã dintoate þãrile UE.

PNL Premierul Cãlin Popescu-Tãri-

ceanu dã asigurãri cã Guvernul vainvesti în continuare în învãþãmântpentru ca studenþii sã poatã studia ºi

sã-ºi gãseascã un loc bine plãtit înþarã. „Pentru anul 2008, vom preve-dea nu mai puþin de 6% din PIB,record absolut pentru România nunumai postdecembristã, dar ºidinainte de decembrie 1989. Vomrealiza cea mai mare alocare pentruînvãþãmânt care va permite conti-nuarea programului de investiþii lanivel preuniversitar ºi universitar,cât ºi o valorizare a corpului profeso-ral“, a spus Tãriceanu. El a arãtat cãExecutivul a alocat permanent, înultimii trei ani, fonduri importantepentru educaþie ºi cã atât corpul pro-fesoral, cât ºi comunitatea localã auun rol important în cheltuirea efici-entã a banilor.

Cu toate acestea pentru anulviitor se pare cã sumele alocate pen-tru majorãrile salariale nu vor fi preamari. Ministrul Educaþiei, CristianAdomniþei, a declarat cã în maimulte rânduri PNL o sã-ºi respectepromisiunea din campania elec-toralã din 2004 – mai precis ceareferitoare la dublarea salariilor ca-drelor didactice. Cu toate acestea,PNL vrea însã sã includã în aceastãmajorare ºi creºterea negociatã cuPSD în 2004.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

în ceea ce priveºte educaþia

�� Partidul Democrat a alessloganul „Populari înEuropa, democraþi înRomânia“

�� PSD a adoptat sloganul„Pentru o Românie mai puternicã“

�� PNL pare sã priveascã cuinteres egal spre Bucureºtiºi Bruxelles, de vreme ce aales „EU promovezRomânia“.

�� PRM va intra în campaniesub sloganul „Cu RomâniaMare într-o Europã Unitã“

�� PNG-CD – „În slujba cruciieuropene“

�� UDMR – „Noua descãlecare“

Sloganuri

Doi preºedinþi de organizaþii judeþene FEN au ales sã se retragãdin activitatea sindicalã, lãsând astfel locul unor persoane maitinere. Lucia LUCA, preºedintele Sindicatului Gaudeamus Braºov,ºi Alexandru GARABEÞIANU, preºedintele Sindicatul ÎnvãþãmântPreuniversitar Ialomiþa, au participat la 2 noiembrie la ultimulConsiliu Naþional al FEN. Cel puþin din aceaste funcþii, deoarece

conducerea organizaþiei a declarat cã atât Lucia Luca cât ºiAlexandru Garabeþianu pot lua parte la toate consiliile care vorurma în calitate de invitaþi speciali. Trebuie spus cã în cadrulConsiliului Naþional cei doi preºedinþi au fost premiaþi de FEN ºiau primit câte o diplomã de excelenþã pentru activitatea sindicalãîn interesul membrilor de sindicat. „FEN a însemnat întotdeauna

o mare familie. Vreau sã le mulþumesc tuturor care au fost ºi suntalãturi de noi ºi sã îi asigur pe toþi cã organizaþia va face întot-deauna tot ce este posibil pentru apãrarea drepturilor membrilorde sindicat“, a declarat Cãtãlin Croitoru, preºedintele FEN. Acestale-a urat celor doi preºedinþi o pensie cât mai lungã ºi numaibucurii.

ªCOALAromâneascqsindicate


10

Majorãrile salariale pentru 2008,sub semnul întrebãrii

Parteneriatul social între organi-zaþiile sindicale ºi reprezentanþiiExecutivului pare îngheþat. În ulti-ma perioadã Guvernul pare cã numai doreºte în niciun fel sã discutecu sindicatele. Aºa s-a întâmplat ºicu proiectul de buget pentru 2008.Deºi legea obligã fiecare minister sã

discute cu sindicatele proiectul debuget, Ministerul Educaþiei nici nus-a sinchisit sã-l prezinte federaþi-ilor. Singurele informaþii primite desindicate au fost obþinute în urmaunei ºedinþe comune a Comisiilor deînvãþãmânt din cadrul Parlamentu-lui la care au fost invitaþi sã participe

ministrul Educaþiei, Cristian Adom-niþei, ºi ministrul Finanþelor, Varu-jan Vosganian. Cei doi miniºtri nuau dorit însã sã vorbeascã de niciunprocent de majorare pentru anulviitor cu toate cã aproape toþi parla-mentarii ºi sindicaliºtii au cerutacest lucru însã s-au lãudat cã în2008 va fi alocat cel mai mare pro-cent din PIB pentru Educaþie dinultimii 17 ani.

Proiect legislativTotuºi, miniºtrii au avut de co-

mentat când s-a pus în discuþie eli-minarea discriminãrii care a apãrutîn urma majorãrii cu 10% de la 1octombrie a salariilor doar pentrupersonalul didactic cu gradul I. Mi-nistrul Varujan Vosganian a þinut sãprecizeze cã nu ar fi bani pentru oasemenea reglare iar când preºedin-

tele Comisiei pentru Învãþãmânt dinCamera Deputaþilor, Olguþa Vasiles-cu, i-a spus cã dacã nu eliminã Gu-vernul aceastã discriminare atunciparlamentul va aproba un proiect delege pentru rezolvarea problemei,ministrul le-a spus celor prezenþi cãtrebuie sã gãseascã ºi banii pentrumajorare. Acelaºi lucru l-a precizatºi în ceea ce priveºte legea propusãde grupul PSD pentru majorarea sa-lariilor. Potrivit proiectului legislativprivind salarizarea dascãlilor înce-pând cu 1 ianuarie 2008, coeficien-tul de multiplicare 1 ar creºte de la259 de lei la 400 de lei. Cu toateacestea, chiar dacã ar trece de parla-ment ºi ar fi promulgatã de preºe-dinte, legea s-ar putea sã nu poatã fiaplicatã, din cauzã cã, potrivit unorsurse, Guvernul ar constesta-o laCurtea Constituþionalã.

FEN deschide conflictul de muncã

Ca urmare a atitudinii Guvernu-lui cât ºi a numeroaselor problemecare au trebuit rezolvate prin inter-mediul instanþei, în urma Consiliu-lui Naþional extraordinar care a avutloc la 2 noiembrie, Federaþia Educa-þiei Naþionale a hotãrât declanºareaconflictului de muncã ºi începereaunui referendum la nivel naþionalpentru afla de la membrii de sindicatcare sunt acþiunile de prostest carese impun.

„În funcþie de decizia membrilorde sindicat, putem ajunge chiar ºi lagrevã generalã. Sper ca mãcar înultimul moment Guvernul sã setrezeascã ºi sã nu ne oblige sãapelãm la acþiuni de prostest“, adeclarat Cãtãlin Croitoru, preºedin-tele FEN.

Pânã la aceastã datã trebuia sã se ºtie procentul de majorare al salariilor personalului din învãþãmânt pentruanul viitor, însã discuþiile nici mãcar nu au început. De vinãpentru aceastã situaþiei este chiar Guvernul care a refuzatîn mai multe rânduri sã înceapã negocierile cu sindicatele. Cu toate acestea, potrivit unui proiect de lege iniþiat de maimulþi parlamentari PSD, majorarea de la 1 ianuarie 2008 ar urma sã fie de 50%, însã numai dacã actul normativ va fi votat de deputaþi ºi senatori. Ca urmare a acestei situaþii, Federaþia Educaþiei Naþionale a decis deschidereaconflictului de muncã. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

Lucia Luca ºi Alexandru Garabeþianu au dat munca sindicalã pe o pensie liniºtitã

octombr ie 2007

ªCOALAromâneascq juridic 11

Prin HG nr. 355/2007, Guver-nul a reglementat noþiunea, scopulºi aplicabilitatea activitãþii de „su-praveghere a sãnãtãþii lucrãtorilor“.

În aceat sens, supraveghereasãnãtãþii lucrãtorilor reprezintãtotalitatea serviciilor medicale careasigurã prevenirea, depistarea, dis-pensarizarea bolilor profesionale ºi abolilor legate de profesie, precum ºimenþinerea sãnãtãþii ºi a capacitãþiide muncã a lucrãtorilor. Pentruaceasta angajatorul trebuie sã se afleîn posesia unei evaluãri a risculuiasupra sãnãtãþii lucrãtorilor. Întru-cât supravegherea sãnãtãþii esteasiguratã de medicul specialist demedicina muncii, unitatea este obli-gatã sã încheie un contract cu un ca-binet de acest fel.

Angajatorul trebuie sã se afle înposesia unei evaluãri a risculuiasupra sãnãtãþii salariaþilor. Evalua-rea riscului se actualizeazã de fiecaredatã, dacã s-au produs schimbãrisemnificative.

Angajatorul este obligat sã asi-gure fondurile ºi condiþiile efectuãriituturor serviciilor medicale profilac-tice necesare pentru supraveghereasãnãtãþii salariaþilor, aceºtia nefiindîn niciun fel implicaþi în costurileaferente supravegherii medicaleprofilactice specifice riscurilor pro-fesionale.

Serviciile medicale profilacticeprin care este asiguratã supraveghe-rea sãnãtãþii salariaþilor sunt: exa-menul medical la angajarea în mun-cã, de adaptare, periodic, la reluareaactivitãþii, promovarea sãnãtãþii lalocul de muncã.

Examenul medical al salariatu-lui la angajarea în muncã stabileºteaptitudinea/aptitudinea condiþiona-tã/inaptitudinea permanentã sautemporarã în muncã pentru profesiasau locul de muncã în care angaja-torul îl va încadra ºi se face la solici-tarea angajatorului.

Aptitudinea în muncã reprezin-tã capacitatea lucrãtorului din punctde vedere medical de a desfãºura ac-tivitatea la locul de muncã în profe-sia/funcþia pentru care se solicitãexamenul medical.

Examenul medical la angajareaîn muncã se efectueazã pentru lucrã-torii care urmeazã a fi angajaþi cucontract individual de muncã pe pe-rioadã determinatã/nedeterminatã,pentru lucrãtorii care îºi schimbãlocul de muncã sau sunt detaºaþi înalte locuri de muncã ori alte activi-tãþi sau pentru lucrãtorii care îºischimbã meseria sau profesia. În ul-timul caz, lucrãtorul este obligat sãprezinte copia dosarului medical dela serviciul medical de medicinamuncii de la locul sãu de muncãanterior.

Examenul medical la angajarepentru personalul instituþiilor deînvãþãmânt constã în RPS, examen

psihologic, examen psihiatric – larecomandrea medicului de medici-na muncii.

Examenul medical la angajarepentru personalul de îngrijire, con-stã în examenul tegumentelor, AgHBs, anticorpi, anti-HCV, VDRL,HIV, examen coproparazitologic,examen coprobacteriologic, RPS.

Examenul medical de adaptareîn muncã se efectueazã la indicaþiamedicului de medicina muncii înprima lunã de la angajare, avânddrept scop completarea examenuluimedical efectuat la angajare, adapta-rea organismului la noile condiþii demuncã ºi depistarea unor cauzemedicale de neadaptare la noul locde muncã, cu recomandarea unormãsuri faþã de aceastã situaþie.

Examenul medical periodic seefectuezã obligatoriu tuturor lucrã-torilor. Frecvenþa efectuãrii acestuiaeste stabilitã prin fiºe tip, în confor-mitate cu Anexa nr. 1 a HG nr.355/2007, ºi poate fi modificatãnumai la propunerea medicului spe-cialist de medicina muncii.

Examenul medical periodic pen-tru personalul instituþiilor deînvãþãmânt constã în examen clinicgeneral – anual, RPS – la indicaþiamedicului de medicina muncii, exam-en psiholigic (teste de comportament,teste de personalitate) – anual, exa-men psihiatric – la indicaþia medi-cului de medicina muncii. Contrain-dicaþii: leziuni tuberculoase, psihozeºi alcoolism cronic.

În învãþãmânt, examenul me-dical la angajare pentru personalulde îngrijire, constã în examen clinicgeneral – semestrial (examenul te-gumentelor), RPS – la indicaþia me-dicului de medicina muncii, examencoprobacteriologic – în trimestrul IIºi III, examen coproparazitologic –anual, VDRL – anual, Ag HBs –anual, aticorpi anti HCV – la indica-þia medicului de medicina muncii.

Examenul medical la reluareaactivitãþii se efectueazã dupã o între-rupere a activitãþii de minimum 90de zile, pentru motive medicale, saude 6 luni, pentru orice alte motive, întermen de 7 zile de la reluarea activi-tãþii, cu respectarea prevederilorexamenului medical periodic. Me-dicul de medicina muncii are drep-tul de a efectua examenul medical lareluarea activitãþii ori de câte ori îlconsiderã necesar.

Salariaþii au dreptul de a fi infor-maþi în legãturã cu rezultatele exa-menelor proprii ale supravegheriisãnãtãþii lor, prin consultarea dosa-rului sãu medical, având în acelaºitimp ºi dreptul a le contesta în mã-sura în care nu este de acord curezultatul dat de medicul de medici-na muncii. În acelaºi timp, salaraþiiau obligaþia de a se prezenta la exa-menele medicale de supraveghere asãnãtãþii, conform planificãrilorefectuate de medicul de medicinamuncii.

Supraveghereasãnãtãþii salariaþilor

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT ÃÃ UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

� ORDIN nr. 2436/22.10.2007 cu privire la organizarea unei sesiuni spe-ciale a testelor naþionale, pentru absolvenþii gimnaziului de pânã în anul2007, inclusiv

� ORDIN nr. 2288/28.09.2007 referitor la aprobarea standardelor depregãtire profesionalã, a planurilor de învãþãmânt ºi a programelor ºcolarepentru unele calificãri profesionale de nivel 3 avansat pentru care seasigurã pregãtirea prin învãþãmântul preuniversitar

� Ordin nr. 2394/15.10.2007 privind aprobarea PRECIZÃRILOR ªI CALEN-DARULUI activitãþilor de perfecþionare prin definitivarea în învãþãmânt ºiacordarea gradelor didactice II ºi I pentru anul ºcolar 2007-2008

� Ordin nr. 2399/15.10.2007 privind aprobarea listei cu elevii ºi studenþiibeneficiari ai prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1004/2002 privind sti-mularea elevilor ºi studenþilor care au primit distincþii la olimpiadele ºco-lare internaþionale organizate pentru învãþãmântul preuniversitar ºi a doc-toranzilor care au obþinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare,în anul ºcolar 2006/2007.

� ORDIN nr. 2354/08.10.2007 privind aprobarea graficului de desfãºurarea examenelor de absolvire/certificare a învãþãmântului profesional, liceal– filierã tehnologicã ºi postliceal în anul ºcolar 2007-2008

� ORDIN nr. 2268/28.09.2007 privind aplicarea programului „A douaºansã“ Ordin nr. 1871/31.08.2007 privind Metodologia de organizare ºidesfãºurare a probei anticipate susþinute de elevii claselor a XI-a ºi a pro-belor susþinute de elevii claselor a XII-a din secþiile bilingve francofonepentru obþinerea menþiunii speciale: „secþie bilingvã francofonã“ labacalaureat

� Ordin nr. 2286/28.09.2007 privind aprobarea sesiunii speciale deadmitere în învãþãmântul postliceal pentru locurile finanþate prinbugetele locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale, din sumele defal-cate din unele venituri ale bugetului de stat ºi din alte venituri alebugetelor locale

� Ordin nr. 2290/28.09.2007 pentru modificarea ºi completarea OMECT nr.3281/16.02.2006 privind funcþionarea învãþãmântului preuniversitar cupredare simultanã

Noutãþi legislative

FEN A CÂªTIGAT PROCESUL PENTRUSALARIUL MINIM DE 880 DE LEI

La 2 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureºti a admis cererea FEN în contradictoriu cu Guvernul României ºi Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului, astfel încât instanþa a obligat instituþiile pârâtela deschiderea negocierilor cu Federaþia Educaþiei Naþionale pentru stabilirea fondurilor necesare asigurãrii personalului din învãþãmânt custudii superioare a salariului minim de 880 de lei garantat prin ContractulColectiv de muncã unic la nivel naþional 2007-2010. Subliniem cã acþiunea a fost fundamentatã pe dispoziþiile art. 9 din contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional, care reglementeazãurmãtoarele: „În scopul salarizãrii ºi acordãrii celorlalte drepturi prevãzuteîn prezentul contract pentru personalul instituþiilor finanþate de la bugetul de stat - sal. min. 880 de lei, s.n. -, sindicatele ºi ministerele vorpurta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acesteicategorii de personal...“ Prin acesta, membrii Federaþiei Educaþiei Naþionale - titularul acþiunii,vor beneficia de un salariu de bazã de minim 880 de lei, începând cu 1 ianuarie 2007.

ªCOALAromâneascqdidactic


12

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

[email protected] aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Conferinþa Europeanã de eLearning Lisa-bona 2007, organizatã sub înaltul patronaj alComisiei Europene ºi al Guvernului Portuga-liei a urmãrit prezentarea celor mai actualesubiecte din domeniul educaþiei asistate de cal-culator la nivel european, adresându-se cuprecãdere factorilor de decizie din mediulpolitic, managerilor de resurse umane, oficiali-tãþilor ºi managerilor din domeniul educaþio-nal, profesorilor ºi experþilor în eLearning.

Având ca temã generalã Delivering on theLisbon Agenda, evenimentul a reunit nume demarcã din lumea europeanã a eLearning-ului.Domnul profesor Radu Jugureanu, DirectorulDepartamentului AeL eContent din cadrulcompaniei SIVECO România a susþinut încadrul sesiunilor ºtiinþifice prezentarea –„Nationwide Implementation of the IT-BasedEducational System in Romania, a SuccessStory“.

Prezentarea proiectului SEI s-a alãturatcelorlalte dezbateri din cadrul conferinþei,

axate pe analizarea rolului eLearning-ului încontextul schimbãrilor majore care vizeazãEuropa în urmãtorii ani. Tematica a abordatsubiecte din sfera: eInclusion, ReproducereaCunoaºterii, Învãþarea Informalã, Comunitãþi,Abilitãþi, Calitate & Evaluare.

În multe state europene, soluþiile alterna-tive la sistemul clasic de învãþãmânt câºtiga totmai mult încrederea profesorilor, a elevilor ºi asocietãþii în general. Aceasta întrucât trãim în-tr-o societate a cunoaºterii, acolo unde eleviinu trebuie sã memoreze ºi sã reproducã exactinformaþia, ci, în primul rând, sã o înþeleagã.„eLearning-ul este o perspectivã nouã a edu-caþiei, a relaþiei dintre profesor ºi elevi. Pro-gramul SEI derulat în România nu a înlocuit ºinici nu va înlocui vreodatã cartea, el a adusînsã ºansa participãrii în mod creativ la proce-sul de instruire pentru toþi cei implicaþi“,declarã domnul profesor Jugureanu.

În viitor, utilizarea soluþiilor de eLearningva deveni, la nivel european, o componentãobligatorie de dezvoltare la nivelul societãþii.Prin proiectul SEI, SIVECO România îºi pro-pune sã contribuie la formarea unor viitoaregeneraþii creative, familiarizate cu tehnologiaºi cu schimbarea, cu reacþie de rãspuns rapidãla acestea.

„Evoluþia tehnologicã va reconstrui ºcoala,la nivel mondial, iar eLearning-ul va permite,în cele din urmã, accesul liber ºi egal, pentrucopiii din toate þãrile lumii, la educaþie ºi cul-turã“, concluzioneazã domnul profesor RaduJugureanu.

Expertiza româneascã în educaþiaasistatã de calculator – caz desucces la Conferinþa Europeanãde eLearning Lisabona 2007

Punþi peste EuropaMinistrul Landului Baden – Württemberg dinGermania, domnul profesordoctor Wolgang Reinhart, a vizitat la sfârºitul lui septembrie România, invitat fiind la Sibiu pentru a participa la manifestãriledin capitala culturalã europeanã.

Profitând de ocazie, ministrulgerman a fãcut un popas ºi la Ora-dea unde a fost primit de cadrele di-dactice ºi elevii Colegiului Tehnic„Dimitrie Leonida“. Filiala bihorea-nã FEN, al cãrei preºedinte estedomnul Nicolae Moþ de la ColegiulTehnic „Dimitrie Leonida“, are, defapt, legãturi mai vechi cu organiza-

þii sindicale din Germania, cea maistrânsã colaborare realizându-se cuMiºcarea Catolicã a Salariaþilor dinLandul Baden – Württemberg.

Preºedintele M.C.S., domnulManfred Neno, a vizitat de maimulte ori ºcoala din Oradea, a facili-tat chiar vizita unor profesoriromâni în Germania ºi a pus bazeleunui parteneriat între C.T. „D.Leonida“ ºi ºcoala din Kulsheim.

Iatã cã aceastã colaborare a fost ono-ratã ºi de vizita unui înalt oficial ger-man.

Ministrul a fost primit de colegiinoºtri în mod tradiþional cu pâine ºisare. A vizitat ºcoala, a discutat cuprofesorii ºi elevii ºi s-a arãtat încân-tat de disponibilitatea cu care prie-tenii români l-au întâmpinat ºi l-au

gãzduit, vorbindu-i în limba englezãcu naturaleþe ºi eleganþã. A asistat lao ora de informaticã într-un labora-tor modern apoi a fost invitat sã

semneze în cartea de onoare a ºcolii.Wolgang Reinhart a pus întrebãridespre sistemul de educaþie dinRomânia, problemele ºi nevoile

ºcolii, atitudinea pãrinþilor ºi acomunitãþii faþã de ºcoalã, sublini-ind cã ºi în Germania aceste aspecteridicã probleme din ce în ce maimari. Totodatã, ministrul german asubliniat importanþa ºcolilor tehniceîn viaþa unei comunitãþi, pentru aasigura accesul acesteia la progres ºidezvoltarea economicã prin forþeproprii. Gazde primitoare, direc-toarele C.T. „D. Leonida“, GeorgetaSadoveanu ºi Daniela Vîlceanu, ºipreºedintele sindicatului, NicolaeMoþ, au înmânat domnului W.Reinhart mapa cu materiale de pro-movare a ºcolii ºi steagul cu însem-nele instituþiei. Ministrul german aþinut sã-i asigure pe colegii noºtri cãva avea grijã ca aceste colaborãri sãcontinue ºi sã se intensifice, întrucâtsunt reciproc avantajoase.

La invitaþia primarului dinOradea, domnul Petru Filip, minis-trul Reinhart a þinut aici o conferinþãde presã la primãrie, a premiatpartenerii sindicali din România, ºia fost asigurat de autoritãþile localecã mediul de afaceri orãdean are ocolaborare fructuoasã cu parteneriigermani, colaborare pe care aceastãvizitã o va consolida ºi mai mult.

�� PP RR OO FF .. DD AA NN AA PP UU ºº CC AA ºº II UU ,,PP UU RR TT ÃÃ TT OO RR DD EE CC UU VV ÂÂ NN TT AALL

SS II NN DD II CC AA TT UU LL UU II FFEENN,,CC OO LL EE GG II UU LL TT EE HH NN II CC „„DD II MM II TT II RR EE

LLEE OO NN II DD AA ““,, OO RR AA DD EE AA

octombr ie 2007

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

Sistemul maltez deînvãþãmânt preuniversitar

�� AA LL II NN BB RR AA TT UU

Scopurile ºi obiectivele învãþã-mântului din Malta sunt stabilite deConstituþie ºi printr-o lege organicã.Învãþãmântul este administrat lanivel naþional. Legea Învãþãmântu-

lui din 1988 pentru consolidarea ºireformarea legislaþiei învãþãmântu-lui din Malta constituie principalulinstrument legal care guverneazã în-vãþãmântul ºi dã Ministerului res-ponsabil cu educaþia, sau oricãreipersoane autorizate de acesta, pute-rea de a stabili reglementãri prinlegislaþie auxiliarã.

StructurãÎnvãþãmântul este obligato-

riu pentru toþi copiii între 6 ºi16 ani. Învãþãmânt preºcolar(3-5 ani): frecventarea învãþãmân-tului preºcolar este facultativã.Învãþãmântul preºcolar este gratuitîn ºcolile publice. Învãþãmântulprimar (5-10 ani) presupune douãcicluri, fiecare cu durata de trei anicentrat pe dobândirea de abilitãþi detip social ºi culturã generalã pedurata primilor trei ani ºi apoi pe ceade aptitudini (ultimii trei ani).Învãþãmântul secundar (11-18ani) include ciclul secundar inferior(11-16 ani) ºi ciclul secundar supe-rior (16-18 ani), împãrþit în douã fi-liere principale: filiera academicã ºifiliera profesionalã. Filiera acade-micã pregãteºte elevii pentru învãþã-mântul terþiar. Filiera profesionalãeste mai mult orientatã spre muncãºi axatã pe dezvoltarea aptitudinilorpentru anumite profesii. Existã treitipuri de ºcoli secundare publice:

1. Junior Lyceum schools, caresunt ºcoli generale cu examen deadmitere. Aici se asigurã cei cinci anide învãþãmânt secundar;

2. Area secondary schools, pen-tru elevii care nu merg la Junior Ly-

ceum School. Învãþãmântul secun-dar este organizat pe grupuri anualenumite forms. Area schools oferãînvãþãmânt pentru clasele I-II, II-Vsau pentru toþi cei cinci ani de învã-þãmânt secundar;

3. Five school deschise copiilorcu rezultate slabe la învãþãturã.

Ca detaliu mai mult sau maipuþin exotic: ºcolile secundare suntseparate pe sexe. Guvernul promo-veazã o politicã incluzivã pentru totciclul didactic. Aceasta garanteazãcopiilor cu nevoi speciale integrareaîn sistemul de învãþãmânt. Învãþã-mântul secundar este oferit ºi prinbisericã ºi ºcoli independente.

Organizare, finanþare ºitaxe ºcolare

Acordul dintre guvern ºi MaltaUnion of Teachers (Sindicatul Profe-sorilor din Malta) din 1994 precizea-zã durata anului ºcolar (în sensulpredãrii) în toate ºcolile publice,respectiv cã începe în a patra zi deluni din septembrie ºi se încheie pe 6iulie. Admiterea în ºcolile publiceeste deschisã copiilor care au împli-nit cinci ani la 31 decembrie din anulºcolar respectiv. Copiii frecventeazãºcoala primarã din localitatea de re-zidenþã. Admiterea în ºcolile mona-hale pune la dispoziþie numeroaselocuri libere. Elevii admiºi sunt se-lectaþi pe baza unui sistem de loterie.ªcolile independente au modullor propriu de selecþie ºi recrutare aelevilor. Înscrierea presupune, deobicei, plata unei sume importantede bani, rambursabilã când copilulajunge la vârsta de 16 ani. Cei maimulþi elevi care frecventeazã ºcoliprimare particulare continuã cursu-rile la ºcoli secundare particulare,deºi li se permite transferul la ºcolipublice. Elevii de la ºcolile particu-lare care doresc sã urmeze cursurileprimare concureazã doar pentruocuparea unui loc în altã ºcoalã se-

cundarã particularã sau pentru a secalifica la admiterea în JuniorLyceum.

Frecventarea ºcolilor publi-ce nu implicã plata vreunei ta-xe. Statul subvenþioneazã alte ºcoliparticulare dacã acestea au statut deorganizaþii nonprofit. De obicei,aceste subvenþii sunt orientate spreºcolile monahale. Pãrinþii ai cãrorcopii frecventeazã ºcoli independen-te beneficiazã de reducere la platataxelor de ºcolarizare. Ministerul areautoritatea de a stabili plafonul ta-xelor de ºcolarizare pentru cetãþeniimaltezi în alte ºcoli decât cele pu-blice, iar suma astfel stabilitã poatevaria între ºcoli sau între domeniileîn care funcþioneazã aceste ºcoli.Elevii din licee ºi studenþii din uni-versitãþi primesc burse de subzis-tenþã.

Responsabilitãþi ºi orientare

Ministrul Educaþiei este numitde primul ministru, iar responsabili-tãþile sale guvernamentale, pe lângãeducaþie, includ probleme din do-meniile culturii, tineretului, tehno-logiei ºi sportului. Orientarea ºcola-rã este asiguratã de Guidance and

Counselling Service (Serviciul deConsiliere ºi Orientare) din cadrulDepartment of Student Services

and International Relations (De-partamentul Serviciilor ªcolare ºi aRelaþiilor Internaþionale) al Educa-

tion Division (organismul adminis-trativ central la nivelul sistemuluipublic de învãþãmânt). Orientareadin învãþãmântul primar se concen-treazã pe aspecte sociologice ºi psi-hologice. Cele mai multe instituþii deînvãþãmânt secundar superior oferãelevilor servicii de orientare ºi con-siliere. Junior College din filiera aca-demicã are un serviciu de orientareºi consiliere care ajutã elevii îndomeniul consilierii personale ºi alorientãrii ºcolar-profesionale. Cele-lalte servicii de orientare ºi consilie-re din filiera academicã oferã serviciisimilare. Servicii de orientare ºi con-siliere se pun la dispoziþie ºi în filieraprofesionalã.

Învãþãmânt secundarsuperior ºi inferior

Elevilor cu performanþe deose-bite în filiera academicã li se acordãMatriculation Certificate (Certificatde absolvire) de cãtre MATSEC

Board (Colegiul Maltez al Artelor,ªtiinþei ºi Tehnologiei). Se încheie osingurã medie generalã, care poate fiA, B or C în ordinea descrescãtoare aperformanþelor. Media generalã secalculeazã ca sumã a notelor obþinu-te la fiecare disciplinã în parte, ast-fel: A – note însumate între 80-100,B – note însumate între 64-78 ºi C –note însumate între 44-62. Candida-þii se calificã pentru Matriculation

Certificate dacã obþin o sumã mini-mã a notelor de 44 ºi sunt admiºi lacel puþin o disciplinã din fiecare gru-

pã 1, 2, 3 ºi în sistemele de cunoº-tinþe. Rezultatele de la disciplineleindividuale se acordã ca note A, B, C,D ºi E în ordinea descrescãtoare aperformanþelor. ªcolile secundareelibereazã certificatul de absolvire aºcolii la sfârºitul învãþãmântuluisecundar. Certificarea oficialã a dis-ciplinelor studiate în învãþãmântulsecundar este Secondary Education

Certificate – SEC (Certificatul Învã-þãmântului Secundar) de la Malta

College of Arts, Science and Techno-

logy – MATSEC Board. Documen-tul are mai multã greutate decât cer-tificatul de absolvire a ºcolii ºi esteluat în considerare la admiterea înînvãþãmântul secundar superior ºi ladepunerea solicitãrilor pentru un locde muncã.

Învãþãmânt profesionalsecundar superior

În învãþãmântul secundar supe-rior se face tranziþia de la ºcoalã sprepiaþa muncii în sensul cã cele mai

multe cursuri includ o componentãde formare care se desfãºoarã încâmpul muncii. Malta College of

Arts, Science and Technology –MCAST (Colegiul Maltez al Artelor,ªtiinþei ºi Tehnologiei) este princi-palul furnizor de învãþãmânt post-obligatoriu, învãþãmânt ºi formareprofesionalã peste 16 ani din þarã, cuexcepþia studiilor de turism ºi asis-tenþã medicalã. Misiunea sa este dea furniza servicii de învãþãmânt ºiformare profesionalã la nivel inter-naþional, accesibile tuturor, înraport cu nevoile individuale ºi aleeconomiei. Malta Tourism Autho-

rity – ITS (Autoritatea Maltezã pen-tru Turism) pregãteºte elevii cuvârste peste 16 ani pentru industriaturismului. Cerinþele de admitere înînvãþãmântul secundar superior pro-fesional variazã în funcþie de cursu-rile urmate. Cerinþele de admitere laMCAST sunt diferenþiate pe treitipuri de elevi: elevii fãrã altã califi-care care au urmat învãþãmântulobligatoriu, elevii care au cel puþindouã niveluri de Secondary Educa-

tion Certificate – SEC/GCE sau Or-

dinary level grades 5/C ºi elevii careau cel puþin cinci niveluri 5/C înSEC/ Ordinary level emise de MAT-SEC Board. Cele mai multe instituþiide învãþãmânt secundar superioroferã elevilor servicii de orientare ºiconsiliere. MCAST asigurã sprijini-

rea elevilor atât prin Partnerships

Office, care construieºte relaþii bila-terale ºi internaþionale ºi dezvoltãcooperarea cu alte instituþii, cât ºiprin Centrul de Informare ºi Sprijin

care furnizeazã orientare ºi ajutorpentru învãþarea pe tot parcursulvieþii.

Formarea ucenicilor.Formarea profesionalãiniþialã

Elevii care urmeazã învãþãmân-tul secundar superior tehnic/profe-sional se pot înscrie în filierele deucenici, dupã cum urmeazã: Techni-

cian Apprenticeship Scheme – TAS

(Programul de Ucenicie pentru Teh-nicieni) cu durata de 4 ani ºiExtended Skills Training Scheme –

ESTS (Programul de Formare pen-tru Aptitudini Avansate) cu duratade 2-4 ani. Filierele de ucenicie con-stituie învãþãmânt ºi formare profe-sionalã ºi au la bazã sistemul dual,unde ucenicul urmeazã un curs teo-

retic într-o instituþie de învãþãmânt,iar formarea profesionalã într-un locde muncã recunoscut. Organizareaplasamentelor de muncã ºi a filiere-lor de ucenicie sunt responsabili-tatea Employment and Training

Corporation – ETC, (Societateapentru Formare ºi Ocupare) încooperare cu Education Division ºi

MCAST, iar ITS este responsabil deformarea ºi învãþãmântul instiu-tuþional. Dupã primul an exclusiv deºcoalã, programul combinã practicala locul de muncã ºi în afara loculuide muncã. Nu existã posibilitãþi detransfer între aceste douã filiere.Training Services Division dincadrul Employment and Training

Corporation – ETC administreazãfilierele de ucenici, cu urmãtoareleresponsabilitãþi: asistarea cursanþi-lor pentru gãsirea locurilor adecvatede practicã, asistenþã companiilorcare fac formare, monitorizarea for-mãrii ucenicilor la locul de muncã ºiparticiparea la examinarea cursan-þilor care finalizeazã programul deucenicie. ETC oferã ºi programescurte de formare, adaptate ºi acce-sibile atât persoanelor angajate caredoresc sã îºi perfecþioneze abilitãþile,cât ºi ºomerilor care doresc sã îºisporeascã ºansele de ocupare. Pro-gramele sunt de patru feluri: abili-tãþi administrative, ospitalitate/în-grijire, management ºi comerþ.

Un studiu realizat de Institutul de ªtiinþeale Educaþiei a scos la ivealã cã elevii ar vrea sãafle de la profesori mai multe informaþiidespre viaþa socialã, despre viaþa sexualã, darºi despre viaþa politicã. Cercetarea a fost reali-zatã pe 729 de elevi.

Potrivit studiului consumul de mass-media, motivaþia ºi satisfacþia faþã de acestease datoreazã faptului cã nevoile de informare,de schimb de opinii, de confruntare chiar sauîmpãrtãºire de convingeri nu sunt satisfãcuteîn general sau cu privire la anumite teme ºiprobleme. Cercetarea nu a presupus numaiconfirmarea sau infirmarea prezenþei unorasemenea probleme, dar ºi-a propus ºi identi-ficarea principalelor categorii de probleme mai

mult sau mai puþin abordate în discuþii cu pro-fesorii. Prin adresarea unei întrebãri cu rãs-puns deschis, a fost asiguratã evitarea unor po-sibile rãspunsuri sugerate, dar ºi îngrãdireaposibilitãþilor de rãspuns ale elevilor, oferindtotodatã posibilitatea identificãrii princi-palelor aºteptãri din partea elevilor, în aceastãproblemã. Aproape jumãtate dintre elevi con-siderã cã existã subiecte prezente în mass-media care nu se discutã sau se discutã într-ofoarte micã mãsurã la ºcoalã, cu profesorii. Unsfert dintre elevi neagã cã ar exista asemeneasubiecte ºi puþin peste un sfert dintre eleviiîntrebaþi (28,6%) nu au nicio opinie în acestsens. În privinþa profesorilor, 90% dintre opi-niile acestora se repartizeazã egal între afir-

maþie ºi negaþie. În comparaþie cu elevii, profe-sorii sunt în aceeaºi mãsurã de acord cu eleviicã existã subiecte despre care nu se vorbeºte laºcoalã. În schimb, jumãtate dintre profesoriicare au rãspuns la chestionar considerã cã nuexistã asemenea subiecte, pe când, dupã cumam vãzut, doar un sfert din totalul elevilor con-siderã cã nu existã subiecte dezbãtute în mass-media care sã nu fie discutate ºi la ºcoalã, cuprofesorii.

Ce îi intereseazã pe elevi Dintre subiectele care îi intereseazã cu

predilecþie pe tineri ºi care nu se dezbat delocsau sunt foarte rar aduse în discuþie pe primulloc se aflã detaºat subiectul referitor la nevoilepersonale, problemele tinerilor din viaþa de zicu zi: 90,2% din totalul rãspunsurilor afirma-tive. Rãspunsurile cele mai multe privesc tema-tica legatã de viaþa sexualã ºi bolile cu trans-mitere sexualã. Drogurile, viaþa sentimentalãºi alte teme subsumate categoriei „nevoi per-sonale“ deþin o pondere mai scãzutã. O parte arãspunsurilor nu specificã despre care nevoianume ale tinerilor este vorba, acestea fiindluate în considerare în mod global („viaþa deadolescent“, „viaþa cotidianã“ a acestora, „pro-

blemele tinerilor“). Sau subiecþii au consideratcã problemele nu pot fi rupte între ele (chiardacã ele pot depinde de un subînþeles nucleutematic), sau/ºi deoarece ei au dorit sã accen-tueze cã ºcoala, relaþia educativã nu e sensibilãîn mod expres la frãmântãrile ºi dilemele pre-sante ale adolescenþei; instituþia educativã arvedea preponderent ºi stereotip pe cel ce înva-þã, nu ºi personalitatea în formare care simtenevoia unui dialog informal cu un adult carenu este doar specialist într-o disciplinã, ci ºi unmentor, mediator între cultura ºcolii ºi cea aadolescenþilor, culturã fasonatã ºi de reprezen-tãrile mediatice. Pe locul doi se situeazã cate-goria viaþa în societate (relaþii/interacþiuni ºicomunicare; factori de socializare). Tematicelesubsecvente situeazã pe primele locuri modulcum ar trebui sã se comporte adolescenþii însocietate, în anumite situaþii (incluzând apelulla codul bunelor maniere), aspecte referitoarela comportamentul antisocial, relaþiile cupãrinþii ºi cele cu profesorii. O a treia categoriede rãspunsuri vizeazã starea naþiunii ºi edu-caþia pentru democraþie, jumãtate dintre rãs-punsurile la acest subiect focalizându-se pepoliticã, educaþie civicã.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

ªCOALAromâneascqstudiu


14

Mass-media a luat locul orelor de dirigenþie

Teme de discuþie între elevi ºi profesori

ªCOALAromâneascq actual 15

octombr ie 2007

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Marile confederaþii sindicale au declanºatla 2 noiembrie conflictul de interese la nivelnaþional. Confederaþia Naþionalã SindicalãCartel Alfa, Blocul Naþional Sindical (BNS),Confederaþia Naþionalã a Sindicatelor Liberedin România – Frãþia, Confederaþia Sindicate-lor Democratice din România (CSDR) ºi CSNMeridian au decis declanºarea conflictului co-lectiv de muncã la nivel naþional, în premierãîn acest an, din cauza blocãrii negocierilor cupatronatele pe marginea salariului minim peeconomie pentru anul 2008.

Potrivit reprezentanþilor sindicatelor ar fipentru prima datã în România când sindicatelear declanºa greva generalã la nivel naþional, dincauza neînþelegerilor care vizeazã stabilireasalariului minim pe economie. În toatã aceastãperioadã, negocierile dintre cele douã pãrþi con-tinuã, sindicate ºi patronate, iar, dacã ajung laun acord, conflictul de muncã va fi suspendat.

La începutul negocierilor, în urmã cuaproape douã luni, sindicatele au venit cu opropunere de 700 de lei, ceea ar fi reprezentat60% din salariul mediu ºi ar fi fost aproape devaloarea coºului minim de consum. Pentru cãpatronatele s-au arãtat „consternate“ de aceas-tã valoare, consideratã prea mare, sindicateleau scãzut la 650 de lei. Pe toatã durata nego-cierilor, patronatele nu au putut veni cu o ofer-tã clarã pentru valoarea salariului, majoritateadintre ele oscilând între „neruºinatul 460 delei ºi lipsitul de realism 480 de lei“.

Reprezentanþii sindicatelor au susþinut cãpot ajunge la un compromis cu patronatelepentru o valoare a salariului sub 650 de lei, darmai jos de 540 de lei nu vor accepta sã scadã.Totodatã, preºedintele Cartel Alfa, BogdanHossu, suspecteazã patronatele de „cârdãºie“cu guvernul , având în vedere cã executivul apropus un salariu minim de 450 de lei, iarorganizaþiile patronale nu vor sã se îndepãrte-ze prea mult de aceastã valoare. „Guvernul seplânge de criza forþei de muncã, dar nu face ni-mic pentru a ridica nivelul de trai al românilor.Atâta timp cât menþine o salarizare extrem de

redusã, dezvoltarea României este pusã înpericol de deficitul de muncitori“, a declaratHossu.

Preºedintele Cartel Alfa a precizat, toto-datã, cã sindicatele sunt nemulþumite ºi depropunerea patronatelor ca plata sã se facã cuora. „Plata cu ora ºi încheierea de contracte demuncã pe perioadã determinatã este o soluþieaccidentalã în Europa ºi reprezintã doar 10%din totalul contractelor. Prin plata cu ora nu semai þine evidenþa orelor de muncã ºi astfel potapãrea multe ore suplimentare“, a spus liderulsindical. Referitor la eliminarea grilei de ierar-hizare, folositã în acest an în funcþie de studiiºi calificãri, Hossu a spus cã se vor încuraja dinnou fraudele fiscale, pentru cã, într-o institu-þie, „toþi salariaþii, de la femeie de serviciu ladirector, vor fi încadraþi cu salariul minim, res-tul de bani fiind plãtiþi la negru“.

Hossu a mai spus cã guvernul ar putea sãsusþinã, în 2008, un singur salariu minim, res-pectiv pe cel negociat între sindicate ºi patro-nate, dacã ar desprinde plata prestaþiilor so-ciale de aceastã valoare. „Avem 43 de prestaþiilegate de salariul minim garantat, iar dintreacestea cele mai importante sunt ajutoarele deºomaj ºi unele indemnizaþii din sectorul reli-gios. Problema bugetului de stat nu stã în va-loarea salariului minim, ci în ruperea acestorindemnizaþii. Dacã se face aceastã separare,statul ar putea susþine chiar ºi un salariu de650 de lei“, a arãtat preºedintele Cartel Alfa.

Menþionãm cã ministrul Muncii, Paul Pã-curaru, declara, în urma unei întâlniri cu sindi-catele ºi patronatele, cã statul român nu ar pu-tea susþine o valoare prea ridicatã a salariuluiminim, dar cã are în vedere separarea calculu-lui indemnizaþiilor de acest indicator.

Potrivit contractului colectiv de muncã lanivel naþional, sindicatele ºi patronatele tre-buie sã semneze un act adiþional, prin care sta-bilesc, în fiecare an, valoarea salariului minimpe economie. În 2007, salariul negociat este de440 de lei, respectiv 880 de lei, pentru per-soanele cu studii superioare. Guvernul a sta-bilit un salariu minim de 390 de lei, pentru2007, ºi a fãcut fundamentarea bugetului pe2008 cu un salariu minim de 450 de lei.

Pentru prima datã confederaþiile ar putea organiza un protest în acelaºi timp

Stabilirea salariului minimpoate duce la grevã generalã

ALEGE FEN

Un nouFENomen sindical!

Un sindicat alproFEsioNiºtilor!eeee----mmmmaaaaiiii llll :::: ooooffffffffiiiicccceeee@@@@ffffeeeennnn.... rrrrooootttteeeellll .... :::: 000022221111 //// 333333337777.... 11111111 ....44440000ffffaaaaxxxx:::: 000022221111 //// 333333337777....00001111 .... 11117777

ALEGE FEN

Un nouFENomen sindical!

Un sindicat alproFEsioNiºtilor!

Documents

Cristian Adomniþei PAG. 5 Cristian Adomniþei – o marionetã ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/27.pdf · Toate partidele vin odatã la 4 ani cu câte un discurs populist cu care