Criptografia Si Istoria Romaneasca

EM. C. GRIGOR AS

CRIPTOGRAFIA $1ISTORIA ROMANEASCA

CVLTVRA NATIONALA

n

onwww.dacoromanica.ro

EM. C. GRIGORA$

CRIPTOGRAFIA $1ISTORIA ROMANEASCA

CVLTVRA NATIONALA

7

www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAFIA SI ISTORIA ROMANEASCADocumente din Preistoria noastra. Biserica egipteana si secta

Influenta sectei la Barbari, in Balcani si in Mediterana. Aria-nismul, Nestorianismul, Bogomilismul si Valahii. Rolul Valahilor inIstoria decaderii Imperiului roman. Lupta sectei for contra cresti-narii romanitatii.

Epoca primelor scrieri romanesti. Renasterile Valahilor inainteaDescalicatorii. Existenta for in Dacia inaintea aceleiasi descalicatori.Oltenia independents in sec: XII. Romani in Moldova de Nord insec. IX. Legatura intre cele cloud maluri ale Dunarii Basarabii delaVidin si Assanii dela Craiova. Romanii in Serbia din sec. X. Cir-cuitul Romani lor in Balcani. Negru-Voda dela 1128. Templieriisi Romanii. Ionita Assan templier. Lupta templierilor cu secta pa-m anteana si Descalicatoarea. Biserica Curtii Domnesti dela Argesdela 126o. Lupta celor doua secie dupa Descalicatoare. Danestii siDraculestii. Mircea si Mihaiu din secta pamanteana. Radu Negruantecesorul lor.

Valaha.

www.dacoromanica.ro

PREFATAAm scos aceasta carte pentru a pune in adevarata ei lumina o

lucrare, care a durat aproape trei ani. Stranse la un loc, diferitelearticole, din cari ea se compune, vor da o alts autoritate si o alts greu-tate concluziunilor trase. Cum aceste concluziuni, nu numai ca ra-stoarna o lume de idei, dar si statornicesc fapte noui, as fi lipsit delao datorie elementary sa nu dau intregului toata perspectiva lui.

Am spart un zid, cum spunca un filolog din generatia trecuta,si trebuie sa pun lumea in masura de a vedea dincolo de el. Ca aceastalume va vedeA mai bine on mai mult, treaba ei. Eu ma multumesc,cu cceace am facut in incursiunea aceasta, petrecuta intr'un domeniustrain mie,

Cum criptografia este aproape necunoscuta la noi; trebuie de-asemenea s informez pe cetitor, ca este o stiinta, si Inca atat de vecheincat numai in sec. XVI si XVII sunt vreo zece tratate mari pentruinitiare.

Cele mai importante sunt : Trithame Libri paleographiae Oppen-heim 1518J. B. Porta De furtivis literarum 156o Neapoli. Selenus(Ducele A. de Brunschwig) Cryptomeniticis et cryptographiae libriLunebourg 1624. Fr. Bacon insus in De Dignitate et augmentisscientiarun 1623, cartea VI. Blaise de Vigenere si cel mai complect,Traite de chiffreE 1586, etc., etc.

Tratatele din sec. moderni sunt nenumarate. Cat despre anticie suficient sa amintesc ca Spartanii criptau, Egiptenii deasemeni,Cesar urn-a exemplul (Suetone), Cabala ovreiasca nu e decat o crip-tograma. In timpurile mai noui Bacon isi cripteaza toate publicatiile,iar in vechime Pitagora criptat incurcata-i Fizica, dupa ce ainventat cifrele, denumite arabe, pentru acelas scop, etc.

Cum cheia cu care s'au dcslegat toate criptogramele din aceastapublicatie, da nastere la neincredere, prin arbitrariul la care poateda loc, tiu s arat iaras, ca aceasta este aproape unica cheie a Evului-Mediu, citata de toate tratatele si perfect cunoscuta de exemplu lui

1

si-a

www.dacoromanica.ro

Hdjdeu, care intrebuinteaza criptografia, nu insa intotdeauna in mod.fericit.

El urmeaza pe Montfaucon Paleographia graeca Paris 1708.Criptografia sarbeasca Glasnik t. XI, p. 171 i t. XXXV, p. 26.Criptografia ruseasca* Zapiski Acad. Nauka t. XIX, p. 235.

Ca am decriptat eu, cele ce vor urm , 0 nu invatatii de papa acum,aceasta este datorita numai unei chestiuni de intuitie 0iintifica.

Cum criptogramarea ins4 intampina neincredere si mirare in obuns parte din publicul nostru, trebuie sa lamuresc si necnitateaintrebuintarii ei.

Criptografia este pentru timpurile mai noui ale omenirii, ceeaceinsus scrisul era pentru epocile primitive. Scopul ei se reduce laascunderea unor adevaruri, fie din interes pur ramanand un apanajal celor putini fie de teama reactiunii intereselor contrare. La noi,de exemplu, ne gasim in cazul al doilea, gratie multimii de inimici,ce ne inconjoara. Si Biserica Valand si traducdtorii in idiomul nostru,se asaund de teama represaliilor.

E. G.

www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAFIA ISTORIA ROMANEASCA 7

CRIPTOGRAFIA SI ISTORIA ROMANEASCATitlul acesta ar puteh fi inlocuit cu : ce a cdctigat Istoria noastrd

de pe urma Criptografiei. Voi arath aceasta, trecand la operatiuneainsas.

0 voi, indeplini-o, decriptand pe rand cele mai principale do-cumente ale trecutului nostru nebulos, pentru a trage apoi conclu-ziile cuvenite. Putem zice dela inceput, ca ele sunt extrem de im-portante, mai ales pentru Preistoria noastrd.

Fig.

Vom luh intaiu pe cel mai vechi: Inscriptia tezaurului dela Pie-troasa, ash zisa Cowl cu pui. (Vezi uAdeverul literary No. 171) (fig. I).

Aceasta inscriptie se afla pe o bratara rupta la mijloc si a dat loc,acum vreo cincizeci de ani, la o mare agitatie, mai ales in lumeagermanica. Avantul, ce-1 luase aceasta lume, o impinged catre culturaintensive si cea mai fierbinte dorinta a ei erh pe atunci descoperireaunui mare trecut cultural. Nemultumita cu biblia lui Ulfila, ea cautasa aduca si tezaurul dela Pietroasa la patrimoniul ei. Un nou alfabetrunic, cu multiple variante, permise variate cetiri ale inscriptiei.Incercarea avea insa la baza ei un adevar, caci, din punct de vedereartistic, tezaurul erd gotic, In fond toate cetirile incercate se invartiauimprejurul faimosului Gutan owi hailag, care nu ar fi insemnat decat :Wottan pe deasupra sfinfilor. Ce aveh de a face pe un tezaur, corn-plect lipsit de caracterul celor sfinte, aceasta sfidare la adresa cresti-nismului ? *i mai ales, ce cauta ea la Goti, cari, imbratisand Aria-nismul, aratau mai multa patima pentru nouile forme religioasedecat insus locuitorii batranului imperiu roman ? La aceasta obiec-tiune logics nu s'a raspuns nimic. Totus s'a afirmat, dupe intuitie,ca tezaurul ar fi apartinut lui Atanaric, deci, ca ar fi fost din sec. IV.Chiar D. Odobescu s'a alaturat la aceste cetiri si pareri, ba a publicatsi o monumentala carte, pentru care un avut material runic a fostadunat cu multa sarguinta.

,

_

BSI

II-017)%Drgx

www.dacoromanica.ro

8 EM. C. GRIGORA$

Daca Criptografia ar fi fost insa ceva mai mult cercetata si pussla contributie, de sigur s'ar fi evitat aceasta munca inutila. Caci aceastastiinta ar fi deslegat repede enigma. La cea dintaiu examinare cuochiu de criptograf, s'ar fi vazut foarte limpede, ca inscriptia nu edecat o criptograma de cea mai usoara speta si de cea mai vecheesenta. Cheia ei este: amestecul de caractere si ornamentarea. E chiarsurprinzator, cum atatia invatati au putut sa nu-si dea seama de unfapt, ce sare in ochi. Si nu se poate gasi decat o explicatie, fiind lamijloc Germanii: ultra-specializarea.

A2r7+6,1T sileqctuum4dire%I-VH*011w txsmiert

7A,CitLVieto daft-sex; ti) r

Fig. 2Tata decriptarea. Hi; A, fara taietura; T, cu bratele inclinate;

A, arhaic; N, cu legatura intre ambele picioare incomplecta; A,vechi latin fara coada; Rho, din linii; I; H, latin; acelas A de maiinainte; I. Dupa aceasta urmeaza cu minuscule latine ornamentatein r, cu semi-bucla de sus indreptata in linie horizontals;un e cu bucla rupta si un x. Continutul total este: Atanarihai rex...Prin urmare, ceeace se afirmase din simply intuitie, ei a perfect ade-varat. Tezaurul a apartinut lui Atanaric si ar fi fost ingropat in fugaacestuia dinaintea invaziei Hunilor. De data aceasta tezaurul estesi datat si arta lui controlata. Ne gasim in fata unui monument goticcert, din secolul lui Ulfila. La o singura obiectiune trebuie sa se mairaspunda. S'ar pared cam curioasa intrebuintarea literilor arhaice,fie salase, fie euganiane, in aceasta inscriptie. Pentru litera a insa nueste extraordinary supravietuirea acestor tipuri, caci si cea glago-lotica se descopere in cripte 'Dana' in secolul XII. Suprimarea unoranume bare sau neterminarea literilor este iaras ceva uzitat in scrie-rile ascunse, deoarece astfel se ingreueaza mai mult deslegarea.

4,Pd.* :

www.dacoromanica.ro


Dar daca acest cript nu are valoare istorica pentru noi, decat doarca Gotii erau atunci pe meleagurile acestea, si criptau ca Valahiide mai tarziu, al doilea document este insa de o importanta desavar-sita. El consta in criptograma dela pag. 483 din textul PsaltireiScheiane. Cunoscuta de mult, aceasta criptograma a dat loc la multatruda cercetatorilor. Banuiala documentului de pret, impinged pemulti catre deslegare. Dar imprejurarile au impiedecat pe toti acestia

ajunga scopul. Pleat, caci ar fi fost de un mare folos in mijloculluptelor acerbe pornite contra continuitatii elementului romanicin Dacia. (Vezi #Adeverul literar No. 175, 1924) (fig. 2).

Cheia acestui cript este de acelas ordin ca si precedenta. Se com-pune tot din amestec de litere, insa cu intervenirea de inversari,fie de caractere, fie de silabe, fie in ordinea literilor din cuvinte.

Dupa cum se vede criptografia se complica pe masura ce inaintamcatre epoca moderns, ceeace dealtfel era un lucru stiut. Aici suntemla a doua etapa a ei, la noi in tars.

Iata decriptarea. I slavon; un semn mic sus (n) . Avem In. Apoialfa, s latin, phi, unpunct (i) taf, de forma curioasa si ornamentals,sus aruncat a slavon si peste el semnul prescurtdrii. Avem cu inver-sarile necesare. Sfiatd.... De remarcat este punctul, unic in acestcript, in timp ce mai tarziu criptarea cu puncte formeaza o a treiafaza a criptografiei la noi. Continuu. M, compus din trei picioare;E; T fenician (acest t a incurcat pe toti cercetatorii, caci nu se as-teptau la el: Pe noi nu trebuie sa ne mire, dupa a de diferite tipurivechi, gasit mai sus. Cel ce a tradus Psaltirea era de sigur un buncunoscator al limbilor vechi, ceeace se intampla pans mai daunazicu calugarii nostri). Apoi vine, o bard sub t (i); omega, cu un hi dea-supra. Avem iaras Metohi. Apoi M latin; E; alfa; rho mic; omega;E; in randul al doilea zita, ornamentat si a slavon. Impreuna :Meroeta sau Meareutd (omega este foarte des liiat in text drept u).Dupa aceasta; omega; delta; 1 slavon; hi; o bail sub el; (i) o; i; rho;omega. Cu inversarile: Dorohoi plus doi i. Mai departe.: hi, omega,M, E, rho mic, E, sau : homere. Deoarece u este foarte des scris cuomega in text putem ceti Humere. Apoi j slavon; Kappa cu o coadasus la stanga (taf); alfa: supramontat ; t; alfa; hi cu bars la mijloc (i) ;e cu bucla rupta; rho mic, omega. Cu inversari: au etahorikit. Apoiiaras psi; alfa; j slavon; kappa cu coama sus (taf); lambda, cu coadaneterminata; si in randul al patrulea is ornamentat; Cetirea da :psaltikia. Ultimul cuvant este: E, omega, lambda, o, g latin intorsin jos (mai tarziu se intalneste mai curent aceste rasturnari de litere),t fenician; i intre ramurile lui. Avem : Teologio. ySi infine, cu liniutele

BSI

sa-si

'

www.dacoromanica.ro

I0 EM. C. GRIGORA,5'

caracteristice fara semnul miilor, data, compusa din trei literecapitale; Omega, asezat vertical; Kappa qi gamma, ceeace ni-ar da 823.Nu putem, adauga 6000 in fats, caci criptul nu procede cu suprimaride litere. Data de 1314 ar conveni de minune filologilor, dar nu sicriptografiei. Ca criptul este posterior anului moo este cert, caciastfel putem explica si alfabetul slay in tot textul. Dar prima tra-,ducere a fost cu siguranta facuta la aced data.

Cetirea intregei criptograme este deci : In sfiatd ( ) mitohi Mea-reuld, i Dorohoi, i Humere, a metahorikit psaltikia Teologio: 823,sau in sfintele mdndstiri Meardota, i Dorohoi, i Humoru, au etaforisitpsaltikia Teologu, la 823; cu etaforisi; a traduce.

Din acest cript reiese limpede ca. in Nordul Moldovei exists insecolul X un puternic centru romanesc, ceeace dealtfel era cunoscutdin cronicarii rusi de mai tarziu. Mai existau si trei puternice manastiri,cari au dat apoi loc al crearea a trei orase. (Mirautii si Dorohoi se stiu afi foarte vechi). Acest centru romanesc renaste cam in acelas timp cuSlavii lui Metodiu in Moravia, unde Romanii erau iaras foarte nume-rosi. Probabil aceleasi cauze au produs acelas efect la ambele popoare.Cu ce caractere va fi fost scrisa prima traducere e greu de afirmat,dupa cum e greu de stiut din ce limba s'a facut. Din punct de vedereistoric, impingem cu acest script limitele cunostintelor noastre inMoldova cu cinci secole indarat. Din punct de vedere etnic, avemun punct luminos in noianul de intuneric al Evului nostru Mediu.Nu probam numai existenta noastra in acel secol si in cel mai ame-nintat colt al tarilor romfinesti, acolo unde nimeni nu s'ar fi ganditsa o afle, ci, ()data cu existenta manastirilor si pe aced a trebuintelorculturalo-nationale insotite de o 9rganizatie destul de inaintata sica atare destul de veche. 0 croniza dela Muntele Athos (Smyrnakis)arata ca in acest secol Vlahii au fugit in parte si s'au stabilit la acelmunte. Acesti Vlahi veneau de peste Dunare si fugeau din fata tri-burilor mongolice. Ei erau pagani si cu toata crestinarea lor, mergeaucu iconoclastii. In putin timp au intors Muntele Athos pe dos. TipaGrecii ca din gura de carpe, ca li-au stricat republica. Pentru a averaceasta putere, trebuia ca Vlahii s fi avut o civilizatie.

De alts parte si limba intrebuintata in cripte pare un soi de limbafranca creata adhoc pentru criptografie. Aceasta este unic in stiintascrierii ascunse, si este un argument foarte puternic in favoareacivilizatiei inaintasilor nostri deatunci. Ea este intrebuintata apoiin acest gen de scriere papa in sec. XIII.

Cetirea acestui cript mai trebuie push' de acord si cu studiile iconcluziile istoricilor si filologilor, cari s'au ocupat de Psaltirea

si

www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAFIA BSI ISTORIA ROMANEASCA IT

Fig. 3 i 4

Scheiana. Operatiunea nu este grea Nu sunt doi insi, cari sa se fiinteles intre ei, nici asupra secolului in care a fost scrisa, nici asupralocului. Sbiera o pune in sec. XII in Macedonia; Cretu in sec. XIV

- . .

A cr

111111/111.1.

www.dacoromanica.ro

12 EM. C. GRIGORA$

in Nordul Transilvaniei; Candrea afirma, ca este o copie dupa unmanuscris mai vechi si ca ar fi fost scrisa de trei copisti, dar nu spunecand ar fi fost tradusa, etc. Cum primele noastre documente inlimba romaneasca sunt de pe la 1500, de sigur ca-i vine greu oricuisa duck' rotacismele mai jos de sec. XII. Dar, oricari ar fi formelelinguistice (dupa cum s'a constatat in diferitele cOpii ulterioarecontinue modificari aduse de copisti) este sigur, dupa cum am spus,ca si. copia Scheiana sa fi fost la randul ei, unul din inelele lantuluiacestuia si astfel aceasta copie sa poata fi datata la 1430. Din copiilede dupa anul moo singur criptul ar fi subsistat aproape intact. Totuslimba in multe locuri este atat de departe de cea a sec. XIV, incatnumai mergand foarte aproape de Ciril si Metodiu si la Inceputulinfluentei slavone savante se poate pricepe existenta ei.

Din acelas secol mai avem inca un document, de o importantatot atat de mare. El este primul din o serie de piese, ce vor urn a,si din call reiese ca Valahii. apartineau unei secte religioase, in le-gatura cu Egipetul. Incercam la celelalte cripte sa explicam lega-tura aceasta bizara. In criptul prezent constatam numai, ca si Ephesula fost de aproape amestecat in secta Valahilor. Nu cred ca vechiultemplu, una din cele sapte minuni ale antichitatii, sa fie cel cu pri-cina. Nu stiu, ca in acest lacas sa se fi petrecut mistere ca la Eleusis.Cred mai curand ca Nestorianismul, cu dubla personalitate a luiHristos, sa fie, o reeditare a Arianismidui, cu doua secole mai tarziu.Se stie inteadevar ca consiliul dela Ephes a condamnat in sec. IVpe patriarhul Bizantei, al carui nume a trecut apoi sectei. Cele douasecte in chestiune, ca si mai tarziu Templierii, sunt concurente cresti-nismului oficial, si ataca fara inconjor persoana diving a Mantui-torului. Din punct de vedere romanesc amestecul Valahilor si inaceasta miscare, probeaza pe langa existenta for necontenita in Bal-cani, dar puterea si importanta for in aceste regiuni. Lucruri extremde noui si de neasteptate pentru trecutul nostru. (Vezi #A.d. lit.* No.180) (fig.

Desenul pe care it dau, este dupa o fotografie obtinuta gratiedeosebitei amabilitati a d-1 Millet, reputatul bizantolog francez. Eareprezinta pe profetul Zaharia, din icoana #Intrarii in Biserica*,si pe primul din marii profeti. Ambele icoane se afla de o parte sialta a usei de intrare din biserica cea mare dela Studenita (Serbia).Aceasta biserica, se stie, a fost zidita de tarul Miliutin, cam pe la1312 (cea de a doua, datand din sec. XI).

Este cea mai reputata manastire a vecinilor nostri si se afla dreptin mijlocul tarii pe un afluent al Moravei. Dupa cum vom vedea

si

3 si 4).

www.dacoromanica.ro


aceeas biserica egipteana, pe aceeas icoana, o vom gaSi atat la Curteadin Argef cat si la Boiana Assanilor din Balcani. Deci Valahii eraustapani in acele epoci pe ambele maluri ale Dunarii. S'ar puteideasemeni scoate drumul de legatura al Daciei cu Adriatica si exi-stenta Romani lor in Serbia, inaintea celei din Balcani. Ei ar fi venitdela Adriatica in spre Nord. Tiu sa remarc, ca, daca cheia criptuluieste aceias, la cele trei biserici mentionate, totus nu ne aflam infata unui calapod, pe care 1-ar fi putut reproduce zugravii dupacaichieri. Criptele difera si ca forma a cuvintelor si ca inversari delitere. Deci zugravii, sau arhitectii lor, criptau constient. Ei eraudin secta, pe care o inscriau pe ziduri si deci secta exists mereu.

Dar, iata descriptarea.Pe profetul Zaharia. Dela dreapta la stanga, primul rand V

(din bulele papale); A de ornament; H; cloud puncte (a); lambdastricat sus; la dreapta lui, un i o; k; peste haina la stanga E; 1gotic occidental. In tot : ValahioEkl, pentru Valahika Ekli (Eklesia).Vom regasi la Arges de doua on aceeas prescurtare a cuvantului.

Randul al doilea scris cu ros, nu se poate deslusi pe fotografie.Randul al treilea, iar dela dreapta la stanga ne I; E; 0; psi;

bara lui psi cu o bail sus dreapta (gamma); un punct (i) Egipsiio.Apoi, E; Z; din ele format un H (i) ; phi; In tot Ephiz. Deci.Egtpsiio-Ephiz

Randul al patrulea, scris cu rosu, nu se poate iaras ceti.Randul al cincilea ne da, iar dela dreapta la stanga. Probabil

ita de ornament; E; un compact: V (i), cu picior la dreapta (lambda),si cu o toarta la stanga (sigma); alt compact K cu gamma legati;un punct (i). In tot: Ieglisia. Remarc forma cu gamma, care se vareproduce peste tot si care in filologie este extrem de curioasa laRomani.

Ultimul rand, scris cu rosu, dar cetibil, ne Un la slavonpeste haina la stanga; un cdrlig (u latin); un compact N; A; un Rhocu bucla deschisa Ia dreapta; si E ornamentat; apoi jos 'Inca un Fculcat. In tot: lanuaree forma romaneasca purl. Apoi vine datacompusa din trei litere supramontate de trasaturile reglementare.Un 0 legat de un omega vertical si acesta de un. G latin, adica: 873.Alta cetire nu poate fi, caci cu omega luat drept Z ar da 7073, ceeaceeste imposibil.

De ce a fost insemnata data aceasta in raport cu biserica egipteana a Valahilor, nu pot sti. Cine stie ce eveniment necunoscutnoua ascunde acest cript. Pe not ne intereseaza insa, dupa cum amspus, din punctul de vedere al existentei Romanilor la aced data,

451

da:

da:

de-

ai

www.dacoromanica.ro

14 EM. C. GRIGORA$

in Serbia. Remarcam mai ales coincidenta raului Morava cu Mo-ravia locuita de Romani.

S trecem la partea din stanga usei, adica la Mani Profeti. Nupot distinge decat ce e scris pe primul profet. Fotografia e preaslabs pentru a ceti si restul, decalchiez deci, numai ce e cetibil.

Pe partea dreapta a figurii avem V cu S legat de el (Is); B slavon ;N; Y; I; Y; S adica Ibisinis pentru Abisinia.

Pe partea stanga de jos in sus. Alfa; E; grecesc; Ni grecesc,legat de E; H grecesc legat un alfa. Sau Aheieia pentru Grecia.

Fig. 5

Aceste tari sunt probabil mentionate ca avand puternice organizatiiale bisericii mai sus mentionate. Dealtfel vom vedea mai pe urmaca de mai multe on se citeaza asemenea tari, probabil tot in acelasscop. Nu va scapa surprinderea si importanta faptului, ca secta etare in o serie de tari cu reputatie pe atunci.

Al treilea cript in posesiunea noastra este cel de pe un val de ma-tase dela manastirea Catholicon din Muntele Athos. Figura noastraeste data dupa un desen al lui Sevastianov, fotografiat de G. Millet(fig. 5 si 51). (Vezi Ad. lit. No. 18o) si reprodus apoi de Recueil desInscriptions publicat de Foala francezcl din Athena. Cele patru arcuride cerc se gasesc la cele patru colturi ale valului, dimpreuna cu cei

X

www.dacoromanica.ro


patru lei, iar la mijloc trei medalioane, din cari unul cu monogramalui Hrist. Celelalte doua medalioane au fost cetite #Andronikos Pa-lailogos, iar criptele din arcuri au ramas nedescifrate. Ar fi fostpreferabil pentru acesti invatati sa nu fi descifrat nici cele douamedalioane, caci nu stiu unde au putut ceti asemenea nume.

Pe medalionul din dreapta cetim imprejurul crucii si in sens re-trograd: AC la capatul din dreapta; A sus; n la capatul dinstanga; o ceva mai jos si C la capatul de jos. In tot avem: Asanos.

Fig. 51Pe medalionul din stanga urmand la fel: KOC; N; H (slavon)

lambda; si A. In tot: Cosnila.Deci Cosnila Asan.De remarcat sunt oasele de mort puse pe cruce si cele patru cercu-

lete imprejurul aceleeas cruci. (Secta pitagoriciana).Sa trecem la cripte insas.Dupa cat se constata, ele seamana, doul cate doua; Cu mici gre-

seli de desemn cele doua ne dau.Cel de dedesupt, sarind trei litere, probabil prost copiate. I;

Gamma intors in jos; U; (p din bule intors la dreapta), un opttdiat (teta); I; Ia slavon. In tot: Iguptia sau luand pe u drept i sla-von: Igiptia. Scrim dupa aceasta sase litere si retrogradam. I; Ehorizontal; G; L intors in sus si la stanga; I; horizontal si acelasIa slavon intrebuintat mai sus. In tot: Ieglisia.

57

r

.

www.dacoromanica.ro

16 EM. C. GRIGORA,

Apoi vine L cu un i sus si patru de unu, cu un u mic la urma. Celepatru bete reprezinta cu siguranta data xxxx, caci se reproduce petoate criptele; literile dela inceput si sfarsit difera pe aceste cripte,ceeace inseamna ca au fost desenate gresit. Cat despre cele treilitere dela inceputul criptului ele ar putea sa fie dinadins pusepentru a incurca pe decriptor, ceeace si azi se face foarte des incriptografie. Ceeace dealtfel poate sa fie si cu L, i si u data nu stintlitere conventionale.

Tree la criptul de deasupra. Am cu aceleasi litere: Iguptia. Apoiun 4 (u) sau i slavon. Apoi retrogradand peste 5 litere. Un 4 (u);

I; L; un opt taiat (teta); A. Cu inversari cetim: i Ultia.Apoi yin iaras cele 4 bete cu L si i sus.Cetirea acestui cript ne da Igiptia i Ultia...Ce poate fi acest Ultia si ce poate fi aceasta bisericd egipteand?

A doua nu poate fi decat secta lui Pitagora originara din Egipet.Ne intemeiem mai ales pe criptele ce vor urma. Gasim inteadevarsi la Boiana si la Curtea de Argef (Boiana este zidita de ConstantinAsan) aceeas biserica egipteana. Nu trebuie sa se confunde cu vreosecta moderns cu nume de orase egiptene. Cat despre cuvantulUltia, el nu poate fi decat Oltenia (metateza lui Alutia). Cei patru lei.(cu cele 4 ghiare visibile), astfel cum ni-i dau figura, sunt leii Olteniei.Deci aceasta ar fi forma veche a cuvantului derivand din Aluta,prin metateza. Si acum sa legam totul.

Daca tinem seams de traditie si anume ca orasul Craiova a fostcreiat de Asani si ca biserica Sf. Dumitru din acel oras a fost de-asemeni zidita de Asani, putem pune la punct criptul nostru. Avemla Luz o Oltenie independents (leii sunt cu coada in sus). Adolodomnia un anume Cosnild Assan, probabil strabunicul lui Petrusi Ion. El se considers imparat roman, caci pe val exists si vulturulBicefal. Ori mai degraba, acesti Asani erau scoboritori ai cine stiece imparati romani, originari din Wile noastre.

Remarcam cifra patru, intrebuintata mereu. Ea este numarul sim-bolic al sectei din Memefis, sects adusa de Thales in Grecia si tre-cuta de Pitagora lui Zamolxis al Dacilor. Secta aceasta a fost unadin propagandele religioase plecate din cetatea Faraonilor cu multinaintea crestinismului. Reinviata de arianismul egiptean, in vremeaGotilor, ea a dat ocazie Valahilor sa rastoame secole dearandul,sub conducerea acestor triburi germanice, intreg imperiul roman.Sapaturile arheologice din ultimul timp, facute de D. Parvan o con-firma ca extrem de puternica in timpul Dacilor, ceeace explica usorputerea acestui din urma popor.

www.dacoromanica.ro


Daca anilizam criptarea insas, vedein ca ea s'a complicat. In-trebuinteaza puncte intre litere amestecate si ornamentale, pentrua induce in eroare pe decriptor. De asemeni introduce litere inu-tile la inceput si sfarsit cu acelas scop vadit.

Din punct de vedere istoric ne gasim in fats unei surprinderi totatat de mari ca si in cazul precedent, caci, daca existenta Romaniloracolo este mai veche, aici cel putin avem deaface cu un Stat inde-pendent cu cel putin un secol jumdtate inainte de Radu Basarabdela biserica domneasca din Arges. Existenta Asanilor dincoace deDunare rastoarna teoria lipsei de legaturi a celor doua maluri inaintede pretinsa descalicatoare dela 1300. Ea explica pans la un punctsi existenta portretului lui Ionita la biserica mai sus pomenita,portret, ce are criptat pe cingatoare numele Imparatului roman.

Fig. 6

Criptul dansului are tovaras la Athos, deci era in traditia familiei.Existenta dansului explica mai ales, iesirea acestor Asani inainte de1200 incercarea for de a se face imparati ai Romanilor si Bulga-rilor. Origina si secta concurenta crestinismului, ii impingeau laacest pas.

Al patrulea cript se afla pe flancurile leului din fata ArsenaluluiDogilor din Venetia. Se stie, ca acest leu stravechi a fost ridicat laanul 1687 de amiralul Moronzini din Pireu si dus in patria sa natala.Criptul de pe el se compune din doua parti: pe fiecare flanc citeo inscriptie. (Vezi Ad. lit.* No. 18o) (fig. 6).

Cea de pe partea stdngd este mai bine conservata. Pe aceasta amputut o descifra.

www.dacoromanica.ro

18 EM. C. GRIGORAS

Partea centrals a lui S, dela stanga la dreapta. Incepe cu o crucemare. Apoi semnul miilor; o cruce (alfa); Kappa (cursiv), I si R. Ceeaceda: 1128, cu I drept H slavon. 0 stea apoi. Pe urma: taf; A fleabail; adica ta. Pe urma I; G (cursive); I; Psi; alfa ornamentat.Urmeaza grind sease litere si revenind: I; lambda; I; sigma arhaic;A; gamma intors; In tot: (ta) igipsia iglisia. Apoi I; alfa; legat deel un ita (H), o cruce (alfa), lambda; A; V arhaic grec; o cruce (a)si k cursiv. In tot i Valakia.

Deci cetind linia intreaga: 1128, egipsia iglisia i Valakia. Adicabiserica egipteand valand. Vedem deci, ca si in cazul precedent,in aceeas epoca, aparand la Pireu, criptat pe leul cel mare, aceeasbiserica egipteana si Valaha. Ca Valahii vor fi fost, in aces epoca,prin acele regiuni, faptul este cert, caci dupa cum am scris din cro-nica lui Smyrnakis reiese ca in sec. VII si VIII, Valahii, alungati,de peste Dunare, fug pans in fundurile Greciei. Ce se va fi in-tamplat insa la inceputul sec. XII sa apara in localitati atat de de-partate, criptata, aceasta biserica egipteano-valaha ? Intrebarea atragedupa sine destul de greu un raspuns. Afars data tocmai invaziaVlahilor pagani n'ar fi atras dupa ea reinvierea vechilor credinteteosofice egiptene. Este, probabil ca adevarul s fie acesta. In cazulde fats, asadar, Vlahii fugariti din Dacia, arunca in tot imperiulbizantin un ferment nou de disensiuni religioase, ca si cand icono-clastii n'ar fi treat destule incurcaturi. Ei Jona un rol insemnat inconsecinta, rol care ar trebui tinut in seams, si care ar putea ex-plica multe intamplari din imbrogliul bizantin din aced epoca.Epoca, dupa cum vom vedea imediat, coincide si cu inceputurilede Stat valah la Dunare si in aceste conditiuni s'ar mai putea induce,ca o Renaftere Valand se pronunta puternic in acest timp, renasterecare va da apoi loc, imperiului Asanestilor si Tarilor trans-dunarene.Nu cumva triburile mongolice, venind din tarile centrale asiatice,gasind in Carpati secte teosofice asemenea celor tibetane sa fi ajutatpe Valahi in mrscarea for ? Poate astfel s'ar explica .0 miraculoasasalvare a poporului latin de pe malurile Dunarii. Mai tarziu Slaviinu se plang oare, ca Valahii ar fi ajutat pe Tatari, trecandu-i Car-patii in spatele regelui Ungariei ? Dece n'ar fi facut-o si mai inainte ?(Nestor).

Dar sa continuam decriptarea. Pe partea superioara a lui S delastanga la dreapta, avem aceeas cruce mare de despartire. Apoi ede forma ornamentals; I; sigma; t mic ornamentat: eti. Apoi alfa,I, R, G. de forma arhaica. Data: 1113. Notarn data de la Hristossi in cazul acesta. Apoi o cruce. Apoi: N; ita; o deschis jos; lambda;

si

,

www.dacoromanica.ro


a arhaic; k cursiv; peste ita la dreapta o bucla adica e mic. In tot :Nicolae. Continuu : o cruce (a); R; (cruce) (a); I; B intors fenician;cruce (a); o liters stricata; sigma arhaic. In tot: Basarabi (...). Apoio cruce. Urmeaza B slavon (V); delta (taiat jos; I; cruce; o partestricata; Apoi B; R; cruce; o literd (?); Rho; lambda. Probabil Vdi...Bdlgdri (....). Adica toata linia: irr3; Nikolai Basarab... ot Vdi otBdlgdria. Vdi pentru Vidin.

Fig. 7

Controlam deci cetirea de pe inscriptia dela Curtea de Arges.Mai avem un domn dela Vidin. De data aceasta domnul este din1113. Legatura Basarabilor cu Vidinul si cu partea cealalta a Du-narii este probata. Ei au fost din secta pitagoriciana. Se va mai probe.aceasta de multe on ulterior. Au jucat deci un rol foarte insemnatin Balcani. Infine, unul din Nicolai Basarab, din incalcita genea-logic a familiei in sec. XII si XIII, este acesta. 0 neasteptata con-cluzie : Basarabii sunt de peste Dundre, iar Asanii de dincoace de Du-ndre, adicd exact contrariul celor admise pdnd acum.

Continuum decriptarea. Rasturnam criptul pentru a ceti parteade jos a lui S. Avem un taf ornamentat ; R; cateva litere acoperitein parte; alfa arhaic; I; R. slavon; ita slavon; de el legat lambda;cruce. Partea dela urma de. cu siguranta Iliria, iar cea dela inceputTra( ) Probabil Traco-Iliria. Apoi R; a; gamma intors; cruce(a); M format din cloud litere. Deci Agram. Apoi cloud cruci. Apoirho, ipsilon; ita; sigma arhaic; adica Siria. 0 serie de litere stricate.

BSIm

ti www.dacoromanica.ro

20 EM. C. GRIGOA.AS

Apoi o cruce. Apoi a; lambda; V; rho ornamentat; I; b ornamentatarhaic; compact de A cu K. Deci Calavria. ySi infine I; V; cruce;R; compact I sau A. In tot: Iviria.

Cetirea totals ar fi deci: Traco-Iliria; Agram; Siria; Calavria;Iviria; cari n'ar fi decat tarile unde secta isi avea cele mai puter-nice centre ale sale.

Pe criptul de pe flancul drept, la mijloc, se poate distinge iar cu-vantul: Valaka. M multumesc cu atat.

Trebuie sa adaug ca acest cript a fost interpretat in runice scan-dinave, flea insa a obtine aprobarea lumii stiintifice. pare, cacontrolul da dreptate acestei lumi.

Criptul este cum am vazut un amestec de alfabete, intre cari ar-haicele grece domina, ceeace este in nota locals, adica la Pireu.

Al cincilea cript este cel de pe un inel-pecete, in posesiunea d-1 A.Maniu. El pare dupa facturk ornamentatie si mai ales dupa cript,perfect autentic. Ar fi trebuit un prea versat criptograf sa poataplasmui un asemenea fals. (Vezi Ad. lit. No. 175 (fig. 7).

Cele ce vor urma, o vor proba-o. Figura arata fata scaunului.0 cameie veche si de jur imprejur: criptograma. Pe dosul scau-nului foi de palmier si o cruce din patru stele. Apoi 31 de unghiuripe muche. Seamans ca facturk perfect cu cel din degetul lui RaduBasarab dela Arges. acela are foi ornamentate pe dosul scau-nului. Numarul 31 este al secteipitagoriciene; it vom gag pe me-dalia lui Mihaiu-Viteazul din Muzeul dela Viena.

Acum sa decriptam.Plec dela cruce, care poate fi un simplu carlig. Io compus din

o neterminat sus si legat de i. Apoi Rho; alfa; delta, cu coada uzata;u. Sarind patru litere si retrogradand. N; I slavon; gamma intorsla stanga, u. In tot: Io Radu Nigu, cu r grit on suprimat ca crip-tare pentru a incurca pe decriptor. Deci Radu Nigru, cu forma in i.Apoi un W; un cerculet; un pi; un alt cerculet; un N, un Rho; unsigma horizontal fara linie de unire a celor trei brate; un I slavonCu inversari avem: W. Prsind, pentru Prstind. Vin apoi doua liniuteinsemnand milesimul datei, aici data. Plecam dela cruce on carlig(alfa); apoi avem I; Kappa; 0 Rho; cu inversari APKI, cu I pentruH slavon, adica 1128. Totalul ne da: Io Radu Nigru W. prstind 1128

Ne aflam prin urmare precis in fata inelului-pecete al descdlicdtoruluiMunteniei. El este criptat, deci Negru face parte din secta vazuta. Criptul da anul dela Hrist, nu este schimbat si este asemenea celui dela Asan.Chiar si inversarile pentru cuvinte sunt la fel. Cheia for ar fi : alternarede cetiri directe si inverse dela un cuvant la altul, plus inversari de litere.

OM

*i

ySi

www.dacoromanica.ro


Din punct de vedere istoric docurrentul acesta pune la punctchestiunea de scalicatorii. Radu Negru nu este nici cel dela 1350,nici cel dela biserica derrnersca, dela 126o, ci a fondat Munteniatocmai la 1128. Dealtfel cronica anonima it aseaza la 1208, ceeacearata ca data inelului nostru nu este asa de in- posibila. Vedem decica Muntenia este posterioara Olteniei, ceeace iar se admitch de isto-rici. Ea se fundeaza in timp ce in Oltenia domniau 'Asanii, tocmaila inceputul sec. XII, adica cu Ioo de ani inaintea imperiului Asa-nestilor. Si aici ducem istoria acestei provincii cu cel putin 150 aniinddralul lui Radu Basarab-dela Argef. Unde se afla acum autenticulRadu Negru, ramane de stabilit. Problema descoperirii lui se punetot atat de pasionata, ca si mai inainte.

Fig. 8

Al saselea grup de cripte, este dela inceputul sec. XIII, din Bal-canii Asanilor.

Primul din acest grup este semndtura lui Ionitd Asan II, ImpafatulRomanilor. Ea se afla in biserica

22 EM. C. GRIGORAS

aceast a un U, in forma de 4 (forma grafitelor) cu coada invartitain S, dar de sens contrar. Apoi un H slavon (i), cu o cruce micala stanga (a glagolitic), cu un punt la mijloc si cu semnul dupli-carii sus, pe ramura stanga. Acest H slavon este luat aici si caI si ca N,N. Apoi avem un Z ornamentat de forma cu coada. Aceastacoada este ornamentata in forma de 3, iar toata litera asemenea esteornamentata in forma de 3. Cum ramura de jos este lipita de baralui H din fata, aceasta bard cu Z intreg da si un K. Infine ultimalitera: un A de forma unui dreptunghiu fara latura de jos; cu douapuncte jos si cu taietura dela mijloc sinuoasa.

Toate aceste litere sunt capitale, de forma gotica medievala, afarade a glagolitic si de H slavon.

Cetirea este Io Iuanniza, sau Io Ion (plus) Nika. Criptul este decidublu. Daca socotim cele trei puncte, vedem ca Ionitd Assan, a facutparte dintr'o sects. Ultima litera A are deasupra si in profil un nivelde apid. Taietura sinuoasa nu este decat in profil, un ciocan si o mistrie,iar litera totals reprezinta un ether de forma veche (gaura de suseste pentru firul cu plumb). Cei doi de 3, dau rangul sectei, 33;cel mai inalt rang. A doua cetire, Io Ion (plus) Nika, reprezinta rangulprinciar in toate sectele religioase. Iar cele trei cozi ornamentate(Y, U si Z), dau anume semne din dictionarele acestor secte. Douasunt de acelas sens, iar a treia este de sens contrar (cea delamijloc),

Toate aceste semne sunt si azi in curs la secta mistica a Zidarilorliberi, sects creata de marele maestru al Templierilor, Jacques deMolay, in timpul procesului, care s'a terminat cu arderea lui si distru-gerea ordinului. Cuvantul Io, din fats, nu este altceva decat I plusomega, inlocuind alfa plus omega cu initiala lui Hrist. Cuvantul sim-bolizeaza la toate sectele, inceputul si sfarsitul tuturor lucrurilor.Ordinul Templierilor, care a existat dela jumatatea sec. XII panala jumatatea sec. XIV, a fost un ordin de colonizatori si de finan-ciari. Pe timpul acela de nesiguranta el avea comptuare in formade turnuri patrate, cu turnulete sus (castelul de la Iasi); on cu treiranduri (biserica lui Negru-Voda din Campulung); on cu trei ran-duri, trei feresti de fiecare rand, trei usi, trei deschizaturi, etc. (SanNicoara Arges); on cu ziduri inconjuratoare in trei sau i cincicolturi (cetatea Poenari si Cetatea lui Tepes); on cu curti penta-gonale si sali cu cinci pilastri (Castelul Huniedoara). Acolo ei pastrauaverile lor, ale printilor si avutilor si faceau operatiuni de banca.In occident pusesera astfel mana pana si pe tezaurul Coroanei Re-gilor Frantei. Puterea lot devenise atat de mare, incat Papa cu Filip

www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAFIA BSI ISTORIA ROMANEASCA 23

cel Frumos le-au intentat cunoscutul proces si i-au desfiintat, con-fiscandu-le imensele averi.

Or, secta aceasta exists tocmai pe timpul lui Ionitd Assan si pe acedvreme merges mans in mans cu Papalitatea. Ei se datoreste si ocolonizare a Banatului.

*tim prin urmare ca lonitd Assan a fost dintre acefti Templieri.Aceasta noua informatie istoricd este pentru noi o adevarata reve-

latie. Ea arata ca tdrile noastre erau organizate si cu o viatd economicsfoarte desvoltata, altfel n'aveau ce cauta Templierii-bancheri in ele.Dupa documentele precedente lucrul nu mai este atat de surprinzator.

Ea arata ca Ionitd Assan n'a fost catolic ci Templier, iar certurilelui cu Papa si omorarea lui Baldovin de Flandra au astfel explicatie.Latinii erau destinati sa cucereasca Ierusalimul, nu Bizanta. Pro-babil ca si banii Templierilor fusesera pusi in joc, in faimoasa cru -ciada, care s'a terminat cu pradarea bisericilor din batrana capitalsa lui Constantin.

Ea arata, ca, cu ajutorul Templierilor, s'a incercat crearea unuiimperiu romdnesc in mijlocul anarhiii evomediale. Ar fi fost decio concurenta Papilor, cari incercau acelas lucru in Ungaria. Ca sitarile de dincoace de Dunare au facut parte din aceasta Incercare,nu mai incape indoiala. Asanii din Oltenia si ajutorul adus de Assandin Moldova pentru a-si cucerl tronul (cronicele bulgare), suntindicatii precise. Portretul acestuia cu criptul dela Biserica Dom-neascd din Argef complecteazd totul. Prin urmare teoria cu Dundreablestematd, ramane o nenorocita inventie, ca si Descdlicdtoareadin sec. XIII si XIV.

Informatia mai arata, ca teoria lui lo, (prescurtarea cuvantuluiIonitd?) este de acelas calibru si cu acelas rezultat. Imitatiele instiinta duc totdeauna la asemenea sfarsituri. Nu inseamna, ca dacaSarbii si Bulgarii imitau pe imparatii Romani, ca si noi sa fi facutla fel.

Ea arata infine si precis existenta altei secte in timpurile cele mainebuloase ale istoriei noastre oficiale si explica dinteodata nebulozi-tatea aceasta. Aceste secte nu lasau documente. Ele lasau cel multcriptograme pentru initiati. nenorocirea a fost ca initiatii delanoi nu au avut intuitia nici macar a existentei lor. Abia dupa ba-nuiala emisa de mine, cativa au deschis ochii. Constat Inca data,ca criptul proceda dela aceleasi reguli ca si precedentii : amestecde litere cu ornamentari. El este dublu, ceeace denota o rafinare destulde mare, si care nu se intalneste in occident in aced epoca si nicichiar mai tarziu.

www.dacoromanica.ro

24 EM. C. GRIGORAS

Alte cloud cripte din acest grup sunt, cel dela Mdndstirea Berinde dinBalcani, si cel dela Boiana, langa Sofia. Primul lacas sant nu sestie carui Assan este datorit, dar dupa stil apartine grupului assanesc.

Fig. 9

Al doilea, este o frumoasa bisericd, in genul celei domnesti dela Argessi ar fi datorita pietatii Sevastocratorului Assan, unchiul taruluiConstantin Assan si Depot Sf. Stefan al Serbiei. Inscriptia ne daprecis data: 1259. Ambele cripte din ele ascund aceeas bisericd egip-teand pe care am gasit-o in criptele precedente. Acesti Assani erau

r.

el

r

www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAFIA ISTORIA ROMANEASCA

le

Fig. to

$1 25

. ' -

41/

15)(22A

www.dacoromanica.ro

EM. C. GR1GORA$

deci din secta pitagoriciand, care, repet, nu trebuie sa se confundecu unele ramuri ale Zidarilor liberi cu nume memfitice, caci acqtizidari au fost reinfintati mult mai tarziu de epoca criptelor noastre.Am vazut ca Jacques de Molay a reinfiintat ordinul abia in mij-locul sec. XIV. 1p

Iata decriptarea. (Vezi lit. No. 166) (fig. 9).

I (4,Ca7CPVI VI 774311( Cral

1J kAfPf 14 e VW VItnP/ & (pr

/(0 yrrYi- I's' 4 h rt4H 14-

r f (IL nkri

CRIPTOGRAFIA I ISTORIA ROMANEASCA 27

intors la dreapta; sigma orizontal de ornament; legat de el un alfafara bucla. In tot Igipsa. Adica criptul ne da: Iklisia Igipsa.

La Boiana (fig. to) pe haina proorocului Zaharia (ca la Arges);din icoana intrdrii in bisericd, dela usa de intrare (ca si la Studenita),avem : Epsilon, in stanga ornamentului si in primul rand; dincolode ornament un G latin; X mare; trei puncte (i si e) Zed orna-mentat patru intors (p din bulele papale) A mare latin, cu un punctjos (i). Deci cu inversarile necesare: Eghipziea. (Vezi

z8 EM. C. GRIGORA,F

(sus); S; I; N, o, rho horizontal, adica Monestir. Greselile de limbasunt on fortuite, on voite de criptor.

Avem deci in aceste patru randuri in loc de: Aceastd carte a fostscrisd pe rumdnie nu-i bund de nimic. Aice am scris eu Constantinot Dorna mefita Maiu interpretarea adevarata: Aceastd epist ( )au fost'o (cu inversari omega; U; phi; o; t; alfa; s lipseste voit)scris pe rumdniecti Iuanizi (de remarcat de trei on scris acest numecu z, dupa cum se va mai vedea) Asienii, ot Ternava. Scrii eu Con-

Fig. 12

stantin ot Afon monestir. Cred ca comparatie nu poate avea loc. Unpops, care scrie o carte bisericeasca si spune ca


scrisa de un diac al lui si pentru noi este extrem de important criptul,caci controleaza pe cel din Psaltirea Scheiand. Nu mi se mai parestraniu traducerea acestui din urma in sec. IX, cand celalalt e scrisla inceputul sec. XIII, adica cu cateva secole mai tarziu. Si maiavem pe Tanga aceasta Inca un document, care arunca cu mult inapoinegura din trecutul nostru.

Aveam prin urmare carti scrise pe romaneste in secoli, in carinici nu. indcaznearn sa banuim ca existam macar noi

Restul inscriptiii este bine cetit, afara de Rusu amdndoi pisald,care da cu inversari: R; U; S; U; M; d; A; L; I; P; A; S;A; L; d; adica Maid rusu pisald. Iar la urma ot Dorna este: ot;A; 0; F (mic latin); sigma Intors; t slavon; adica ot Aftos, formamai corecta a lui Athos.

Cel ce iscaleste nota a doua oars, adica Constantin ot Aftos in1733, cunoaste deci criptografia Evului-Mediu, si trebuie crezutca informator, caci probabil reproduce alt cript vechi cetit de el.Criptarea sectei valahe se vede deaici, ca a fost cunoscuta la Athospans atunci, ceeace, e Inca o proba in favoarea decriptarilor noastre.Constantin o intrebuinteaza ca o veche traditie.

Dar avem si controlul acestui cript. Epoca se desemneaza acumperfect. Psaltirea Hurmuzaki este si ea tradusa in timpul lui IonitdAssan. Mai mult vedem pe Bogomili amestecandu-se in viata noastra,caci ei sunt traducatorii. (Vezi lit)) No. 188) (fig. 12). In jurulmiscarii politice din sec. XIII se lamureste deci o renastere roma-neasca perfecta, si in nota politica a realitatilor. Amestecul Bogo-mililor este pentru intaia oars prob\at cu documente. Acest amestecsi vecinatatea for ne permite sa credem, ca dela inceput Bogomiliiau, fost printre Romani. Din sec. X, ei au fost impreuna. Inca unfapt de rasvratire a Valahilor din Imperiu, dupa Nestorianism,Arianism si Templierism. Traducerea Scheianei la 823 nu se maipare acum atat de neverosimila. Criptul in chestiune nu este dinepoca, el nu este nici contimporan cu copia psaltirii dar cel ce crip-teaza pe la inceputul sec. XVIII stie, ca si Constantin din Athos,secretul, caci cripteaza cu cheia criptelor Valahe vechi. El se of la scrispe verso filei 125, este foarte deteriorat, dar in partile esentialeperfect limpede. El suns. Metahori in rumdnieftie Bugomilii (acesttermeneste necriptat).... Ibnita... Doamne.... csi.... (....din)Terniva mdnastir.... Dimitrie. Controlul it avem din Bogomiliicontimporani cu Ionita si din Sf. Dumitru, care dupa Romanifugise atunci la ei, la Tarnova, probabil in manastirea cu acelasnume.

insine.

Ad.

la....

11

d.

www.dacoromanica.ro

EM. C. GRIGORA$

Deasemeni criptul din textele Mdhdcene. (Vezi Ad. lit.>> No. 210)ne arata la finele legendelor de origins bogomild o anume KirenaSimina, ca traducatoare. Cum data criptului este 1524 si cum inIstoria noastra acest nume este necunoscut, ramane neindoios ca eleste din aceeas epoca a Asanilor. Cine va fi aceasta Doamnd Simina?

V

K

S 1.17 0 a 13 04A.1111111

t

Fig. i 3

In acelas caz intra si criptul din manuscrisul lui Radu Grdmdticuldela Londra. (Vezi Ad. lit.>> No. 216) (fig. 13). Facut pentru PetreCercel in Archipelag, dupa vechi izvoade, cum se pronunta insuscopiatorul, manuscrisul celor patru evanghelii se terming cu alfa-betul cirilic sub care se afla patru puncte (secta pamanteana) si rangul33 al aceleeas secte. Rangul este dat de trei grupe, compus fiecaredin doua liniute paralele si horizontale (5+5= io) si separate decate o liniuta verticals (t). In unghiul drept, plecand de sus in jossi apoi la stanga, sta scris: Kos. d. d Vat.t.zs. adica Constantin Va-tatzas. Primul cuvant e prescurtat si usor de cetit, al doilea nu scrievocala a cleat data pentru cele doua repetiri. Controlul este datde cei doi d dela Constantin (Radu Gramaticul este de pe malulOltului) iar Vatatzes, imparatul dela Nicea, era cuscrul lui Ionitd

30

r.

f

www.dacoromanica.ro

CRIPFOGRAFIA SI ISTORIA ROMANEASCA 31

Assan. Cine era acest Constantin ? 0 ruda probabil a lor. Noutateextrem de interesanta si de neasteptata. Cum alfabetul confine literat, inventata de Valahi (Hajdeu), probabil sa fie el inventatorul siintroducatorul alfabetului insas la not (traditia lui Paisie crede caslavonismul e din epoca).

Al doilea grup de cripte sunt cele dela Biserica Domneascd dinArgef si sunt din prima jumatate a sec. XIII. El se compune:

Fig. 14

g. 141

din criptele de pe hainele arhidiaconilor din altar, in numar de,case, la care se adauga portretul lui Ionitd Assan cu criptul de peburtd;

din criptele de pe hainele profetilor dela intrare;si din criptele de pe morminte inele.Acest grup singur reprezinta un capitol din Istoria noastra me-

dievala. Vom gasi in el, pe langa datele corepunzatoare, o serie dedomnitori necunoscuti, cat si probele irefutabile ale existentei secteipitagoriciene, in fruntea Statului muntean. (Vezi Ad. lit.# No. 13z(fig. 14 si 141). SA luam cele doud din urmd de pe poalele arhidiaconilor.Ambele sunt deteriorate, din nenorocire pentru importanta lor.Totus se vede pe cea de sus. Iota; ni; iota mai mare; Kappa,cu un A format din ramurile inferioare si cu aripa superioara or-namentata in forma de delta (cifra patru). Apoi N, cu o bard pestepiciorul din stanga (cifra zece); sus un omicron; sub el un ita; apoi

*

_J1

ci

d

ivo Pgrio

MUT 1/41i

www.dacoromanica.ro

32 EM. C. GRIGOliA

un mi in forma de carlig sus; un beta mare; un rho mare; un ipsilonin forma de y; un iota; cloud litere fterse; In sfarsit un psi peste unomicron evident. Alaturi un iot cu un omicron hi mijlocul barei lastanga; un u, ale carui ramuri dau un delta mare pe stanga si pedreapta acelas mi cu un carlig sus; langa aceasta sus un rho mic;jos la dreapta un taf ca un carlig; iar pe stanga jos, un iota. In toavem: Inika 14 Novembrii (e). Iar daca consideram cea de a doualiters stearsa drept sigma, avem cu omicron si psi: 6770=1261. Iarla urma Io Dumitru (acest nume scris in monogram curios dupamoda bizantina).

Fig. is

Acum sa trecem la cea de jos (fig. 141). Avem la urma un deltasub un u. Lipseste un mi, care probabil era intre cele doua, poatesi s'a sters.

Avem in tot data: Duminika z4 Novembrii (e) 6770. lo Dumitru.Ziva de 14 Noemvrie 1261 corespunde exact unei Duminici, deciproba calendaristica demonstreaza pans la un punt cetirea crip-tului. Dumitru este zugravul, care dupa tipic semneaza intotdeauna,in acelas loc cu datarea bisericii, adica in altar, jos.

SA cetim si restul criptului al doilea. Un compact, compus dinpi de forma cu doua bucle si cu bara deasupra; o bard (i) peste ella stanga; iar buclele reprezentand un Sigma majuscul horizontalsi intors in jos. Apoi un rho; un A fara taietura; un B intorsla stanga si taiat ca sa ramaie un E din buclele lui; un csi; untaf, o liters stearsa. Continua un omega; un iot; un Sigma horizo-ntal si intors in sus; o bard drept lambda si iaras stersatura. Intot am avea: Ispravecste Voislav, cu csi drept ft, si cu omega dreptdublu V.

)2A11-1ki

www.dacoromanica.ro


Ne aflam deci in fata unui domnitor Voislav, care este ingropatin biserica si care a isprdvit biserica la anul 1261, Duminicd 1 Noem-vrie, fiind zugrav Dumitru, adica un roman (dupa maniera de a pietasi dupa inscriptii au fost doi zugravi. Unul scrie greceste, probabiladus dela Bizanta, celalalt scrie slavoneste, probabil. Dumitru, roman).Pentru ca sa fie ispravita biserica, trebuie ca cineva s'o fi inceput.Cine este acesta ?

Il vom decripta de pe inscriptia ce se afla pe gdtul primului arhi-diacon (Vezi Ad. lit.* No. 91, 1922) (fig. 15). Incepe cu un Zita,

Fig. 16

41,44-al-sitN

aproape latin, compact cu o bard la stanga, care-1 transforms inipsilon. Apoi un delta neisparvit jos formand compact cu un U mareornamental ce este luat drept ipsilon; langa el jos un taf; apoi unalfa arhaic cu o bara lipsa sus. Dupa asta o bard (iota) cu un semi-cerc jos (omicron). Pans acum zidit'a lo. Urmeaza Rho mare, alfa,flea bucla, care se leaga cu o bard la mijlocul careia e un cdrlig. Corn-pactul da alfa; delta; u latin; deci Radu, cu bara urmatoare: Radul.Infine, un pi (compus din doua bucle verticale pe o ball); un Mcu o bucld peste piciorul din dreapta (sigma i rho tot ()data inver-sate) trei carlige on semicercuri (alfa); iar peste dunga aceleasibucle peste ea (pi). Cei doi MP ne dau doi de B, trei de a, un S,un R; deci Basarab.

In tot: Zidit'a Io Radul Basarab, din care cuvantul Radu esteevident. Criptele acestea sunt scrise cu litere grecesti in majoritateamestecate cu litere latinesti, cu compacte si inversari de caractere;mai sunt ornamentate si formeaza cele mai incurcate cripte, ce amavut de descifrat. Cel mai usor dintre ele este cel continand data.Pe masura ce ne apropiem de timpurile moderne vedem deci, casistemele se complica, pentru a fi mai greu de deslusit,

Asadar, pans acum stim, ca biserica a fost zidita de Radu Ba-sarab, care nu este Radu Negru, cum s'a crezut. El este anteriordatei de 1261 Nu cred sa fie cel de la 1128, caci s'ar fi scris numele

II(Vail:INA

.,- ,

1-,,:k .

$1.

www.dacoromanica.ro

34 GRIGORAA

Negru, ca pe inel si nu Basarab. Ace la este altu1.1Mai Thtim-ca. la1261 domnia Voislay.

Fig. 161

Celelalte trei cripe, de pe poalele si gaturile arhidiaconilor, spun:Io Nikolai V V zugravit (cuvantul Nicolai aproape nu e criptat);Io Ugoditos V V. tirnosit; .lo Voislav V. V. OW viserika; (Vezia.A.d. lit.* No. 91 din 1922).

Avem deci, doi domni noi, din aced epoca: Nikolai si Voislay.Iar biserica, cu certitudine, a fost construita in mai multe periode,poate chiar sa fi fost inceputa de Radu Negru cel dela 1128. Tin

EM. C.

Al,. I. .

r. ;US;

..11

I Aoifrff;

',ILI

www.dacoromanica.ro


sa remarc, ca pe nici o inscriptie nu am puncte; deci acesti domninu au fost in secta Templierilor

Daca luam insa (fig. 16) pretinsa icoand a Sf. Mina dupa. Bu-letinul Monumentelor istorice (numar special) gasim pe ea uncript. El contine semnatura: Io Ioniza Assan, cu cele trei puncteale sectei si cu primele litere ale celor doua cuvinte ornamentatein 3, ceeace ne da rangul 33. Iar daca observam icoana, vedem usor,ca numai Sf. Mina nu e zugravit in ea. (Vezi Ad. lit. No. x7x)(fig. 161). Avem un barbat cu parul si barba mare, crete si negre,cu figura energic-balcanica. El trage sabia din teaca, ceeace nu facenici un sfant. Are ilk; brasierd cu ochiuri in fata; camesoi, gen fu-stanell; manicure de stofd, peste manecile camesoiului; si peste ele,betitele albe; are si getre albe, adica este exact imbracat cu costumul,ce-1 poarta si azi indigenii dimprejurul Pindului. Sf. Mina era soldatroman din Frigia si era de origins Egiptean, deci departe dease-menea imbracaminte. Daca mai socotim, ca are si mantia pe umerisi aureold, ca toti imparatii bizantini si bulgari, nu mai putem aveaindoiala, ca ne alfarn in fata portretului lui Ionitd Assan.

Acest cript complecteaza pe cel de la Tarnova, ne da portretulin imbracamintea epocei a primului fondator de Stat romanesc, sidistruge complect legenda cu separatiunea totals a celor doua ma-luri dunarene. Dar ce cauta el in aceasta biserica ? Raspunsul esteusor de dat, avand in vedere cenotaful din fatal, cu mantia impa-rateasca. De sigur este un prinos de recunostinta a celor ce au reusitla mijlocul sec. XIII sa inchege un Stat romanesc, pentru autorultentativei, in mai mare, dela Tarnova.

Dealtfel, mai sunt o serie de sfinti, cari scot sabia din teaca inaces biserica si pe cari Buletinul Monumentelor istorice*, ii gra-tifica cu titulatura de sfinti martini militari. Cum au toti aureola,probabil ca sunt, on Asani dela Craiova, on dela Tdrnova. de-oarece am pomenit numele orasului Banilor, de data aceasta crai,care inseamna impdrat, este la locul lui in derivatia cuvantului.

Dar cine vor fi fost acesti Asani ? Problema este tot atat de pa-sionanta, dupa cum va fi si cea a Basarabilor, dupa cele ce vor urma.

Mai este de adaugat un cuvant. Am gasit mai sus, ca unul dinzugravii bisericii 1-ar fi chemat Dumitru si ca ar fi fost roman. Proba,ni-o da tot criptografia. Se stie inteadevar mania pictorilor maivechi de a-si pune chipul lor, on al printilor in compozitiele ce fa-ceau. Ei bine, la Arges exists. in icoana alungdrii negustorilor dintemplu (vezi acelas numar special al Bulet. Mon. Ist.) doi insi, unul

V v \

ySi

www.dacoromanica.ro

36 EM. C. GRIGORA$

batran, altul tanar si cu barbd neagra, cari dealtfel revin in toatemassele din celelalte icoane. Dar aici cel tanar poarta cdciuld dintr'ooaie. Cum ceilalti figuranti sunt perfect in costumele epocei, ra-mane ca el sa fie zugravul roman Dumitru, cel batran cu capul golpoate fi unul din domnii din cripte.

Deci o concluzie extrem de importanta: la 1260 aveam zugraviroman, capabili de a face capodopera dela Curtea de Argef.

Al doilea rand de cripte, din aceeas biserica, se compune din douapiese. Aceste piese se afla la intrare. Una este pe haina profetuluiZaharia, alta pe hainele a trei din grupul marilor profeti. Nu voidescripta nici aceste cripte, cati importanta for nu este deosebita,le reproduc numai. (Vezi oAd. lit. No. 142). Criptarea este ceamai complicate, deoarece, peste cele aratate pans acum, se in-trebuinteaza din abundenta punctele. Cum, pe unul din cripte,avem data 1273, acesta este cel mai aproape de noi, si deci, dupacele afirmate, este si cel mai complicit. Data, mai ales, este redataprin somarea: 400+800+70+3, ceeace este iaras unic in aceletimpuri si in aceasta arta.

Pe Profetul Zaharia avem in cap : Ugorska Ekli, adica BisericaValand. Iar pe doua randuri dedesupt gasim. Klro Asan (Asan Ca-loian) ot Grokovo, cu eXclamatia: Okale mie o vimi a om, probabil:ochii mei vdzurd un om. Limba aceasta curioasa, on este cea franca,de care pomenim mereu, create special pentru criptare, on esteuna rornaneasca disparuta din Balkani. In once caz, ca curiozitateeste mai mult deck extrema. Apoi avem Kiril ot Gelpem (Gelpifiind in limba gotilor raul Viii). Urmeaza Roles ot Roman (probabilRomanul din Moldova). Dupa aceasta: Burild ot Ilirio si Luka otSibi okn (ocna). In fine: Kiril ot Brno,- ie ot Kazerskvi (Cazarii dela Caspica) Sotir Ekli Ke Ongario Bane (salvator al Bisericii si Banal Ungariei). Acestea sunt probabil calificativele lui Kiril (fig. 17).

Toate numele descifrate par a fi a unor personalitati din bisericaromaneasca. Importanta criptului consta in aceea ca ne arata la 1273existenta elementului romanesc in Iliria. Moravia, Kazaria, Mol-dova, Transilvania si Balkani. Numele lui Sf. Ciril (sec. IX) carea predicat la Brno si la Kazari, poate sa arate origina lui valahain afara de aducerea la ortodoxie probabila a Valahilor din Mo-ravia. In orice caz, citarea acestui Ciril este de o extrema curiozitate. Nu cumva traducerea psaltirei scheiane se datoreste impul-siunii lui ? Aceasta ar fi si logic. Un strateg bizantin, dand pesteValahi in Moravia de ce nu le-ar fi facut acelas serviciu ca si

4!www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAHA .57 ISTORIA ROMANEASCA 37

N

Cr4

\\IFig. 17

11(11M/b1:40,010:014arii 416)1Colilv1

,,,

,e()

'\,"6/1/96 je,

A /420 A-IAl PO WI

`:Q1

www.dacoromanica.ro

38 EM. C. GRIGORA$

Slavilor el on urmasii lui ? Si atunci, data de 823 ar mai aveh siaceasta probabilitate in favoarea posibilitatii ei. (Vezi Ad. lit.*No. 159).

Criptul de pe marii profeti, foarte alterat, nu permite cleat des-coperirea bisericii egiptene ca si la Tarnova, etc., si acei a unui regeindian, Kuyula, din epoca lui Hrist. Mormantul lui Radu V. V.ne va da o oarecare explicatie si in privinta acestui rege. Curiozi-atea cr iptului de pe marii profeti consta in aceea, ca reproduce ti-tulatura regelui si numele arab al Cairului. Ash, zice: Kirano (rege)

Fig. i8

Kuyula ot Saka (dinastia scitica) ot Lahor (capitala ei in Bactriana).Iar al doilea: Igipta iglisia, Misr-el- Kahira (Cairo). La mijloc parea se gasi si numele lui Nabuco donosor. De remarcat este, dupa cumam spus, ca, pe acelas profet Zaharia, se afla un cript la Arges,ca si la Boiana si Studenita. Coincidenta mai mult deck curioasa(fig. 18).

Al treilea rdnd de cripte dela Arges, se compune din criptele depe morminte. Se stie inteadevar, sa sub cele doua pardoseli ale acesteibiserici, s'au descoperit o sama de morminte, din cari unul sau doua

1www.dacoromanica.ro


au resturi de inscriptii. S'au ghicit mai mult, cele ale lui Voislavsi Vladislav (Vezi Bulet. Mon. Ist. numar special).

In schimb insa, au pe ele cripte, dintre cari unele foarte grelepentru necunoscatorii in chestiunile ftiintelor oculte.

Fig. 19Astfel pe mormantul lui Radu V. V., acel cavaler care a starnit

senzatie prin bogatia vesmintelor sale, se afla sculptate: o coloandimpartind piatra funerara in doua, iar in capul acestei coloane,

un eptagon, in care se afla inscris un cerc. Doud ramuri apoi sub acesteptagon, iar deasupra, o stea in 12 colturi. Coloana si cercul sunt:coloana lunii, eptagonul este numarul teosofilor (numdrul 7 a fostmereu al lor), iar steaua are de 3 >

40 EM. C. GRIGORA$

un dreptunghiu deschis jos (v este ipsilon grecesc). Peste acest drept-unghiu deschis vine ramura unui U grecesc, de forma unei aco-lade foarte reschirata, si a carei a doua ramura lungeste coltul steleidin dreapta. Dreptunghiul cu coada la mijloc da un M cu trei craci.Avem in tot Akimu, care in limba egipteana inseamna stea, si decare vorbeam mai sus. El este controlat de steaua de deasupra lui,prin urmare, fara rezerva, bine cetit.

Fig. 20El demonstreaza, cum am scris mai sus, existenta sectei pitagori-

ciene din Egipt, la care toti multiplii lui 4 erau simboli, cum suntcei ai lui 3 la Zidarii liberi. Cum pe giulgiul cavalerului s'au gasitmulte Svastika si cum secta teosoficd a Egiptului are legaturi cucea a Indiei, nu mai sunt de mirare si numele lui Kuyula, gasit incriptul citat si semnele de pe morminte.

Pentru importanta si gloria ziditorului Capodoperei dela C. deArges, voi decripta si criptul de pe Statul de piatrd, ce se afla dea-supra mormantului lui, iar azi, este la Muzeul National. Reproducdupa fotografia Academiei, din lucrarea D. A. Marienescu asupralui Negru V. (Vezi oAd. lit. No. 164) (fig. 20).

Criptul se compune din: Rho mare intors la dreapta; alfa farabucla; delta cu o lature prelungita care cu un E intors sa dea un Ugrecesc. Apoi un L latin intors la stanga. Urmeaza un v latin si unV in forma de U. In tot avem Radul V. V. Nu poate fi cel Negru,caci i-ar fi pus numele, dupa cum a facut pe pecetea lui. Totusn'ar fi exclus ca mormantul sa fie dintr'o bisericd mai veche, a careiurme au fost dealtfel descoperite odata cu sapaturile ultime.

Asupra existentei bisericii egiptene mai avem o dovada. (VeziGAd. lit.* No. 208). Pe haina lui Carol V sicilianul avem criptatIgipsia Iglisia anno 1239, cript reprodus si in cifre arabe orientalededesupt. Deci cele citate pe leul de la Pireu se probeaza pentruCalabria, adica partea de jos a Italiei care pe atunci era ortodoxa.

1,\4111.11

%W,.(41 orv

1 '

.

.

www.dacoromanica.ro

CRIPTOGRAFIA ISTORIA ROMANEASCA 4'

Ultimul cript din Curtea Domneascci dela Argot ne da si el Inca-data, in aceeas biserica, aceeas Igipsia Iglisia. El se afla pe ten-cueala stalpului din fata altarului, este reprodus de Buletinul spe-cial al Monumentelor Istorice si cetit de anonimii de acolo: IkreinaGzda, adica Doamna Ikreina (?). Cetirea da, cu criptarea deja in-trebuintata (Vezi didev. No. 2'6): lambda, Kappa, s, i, ia, islavon apoi alfa, i, gamma, j slavon, phi si s, slavon deasupra. In totIklisia Igifsa (fig. 21).

Mrt ki-C CT's a frr r, A0/4h

Fig. 22

Din aceeas epoca mai ramane de adaugat criptul din psaltirasau codexul Voronelean. Pe ultima pagina inteadevar si pe marginein lung el sta scris pe slavoneste. (Vezi lit.* No. 182) (fig. 22).dspisa sii psaltir rab bjii Nicodim este cetit de D. Bianu. In reali-tate cuvintele 3 0 4 dau psaltiira, iar 5 este un compact criptogra-fiat cu literele grecesti, ita cu phi, iar din capul lui phi o coada lastanga taf. Pe dreapta un i slavon, cu urmele unui a deasupra, iarsus pe stanga un s latin. In tot sfiati. Cetirea este exacta, caci pentrurab bjii, nu numai ca nu exists cei doi b si cei doi r dar nici j, nicii slavon. Secretul acestei criptari se explica prin aceea ca avem deaface cu Sfantul Nicodim de la Tismana, care ar fi scris cartea. Dacaadmitem chiar ca el ar fi tradus-o si avem o data extrem de impor-tanta pentru limba noastra cults. Cartea ar fi fost tradusd la finelesec. XIV. ySi mai important este, stirea ca Nicodim pia perfect roma-n* si ca traduced agile sfinte in aceastd limbd. Deaici la inducereaca era Roman din Serbia nu mai e decat un pas, care pare a fi cel

),

lit.*

fsgr.tif. pTf

,

Ad.

'57

a Z.

www.dacoromanica.ro

42 EM. C. GRIGORA.5'

drept. Acest pas este din punctul de vedere istoric mai mutt deckinsemnat, tinand seams ca Popa Nicodim trecea drept unul dinintroducatoriiislavonismului la noi.

Fig. 23

Din acest al patrulea cript, de pe vechile manuscrise romanqti,putem conchide, ca trei Renacteri valahe au fost incercate, cea dinurma fiind in sec. XIV celelalte in sec. XIII si IX adica acelea coincidand cu formatiunile politice romanesti de pe ambele maluri aleDunarii, iar ultima fara suport politic cunoscut. Descoperirea acestuisuport politic ar rasturna multe pesimisme. (Vezi lit. No. 18z).

Inainte de a trece la ultima serie, sa examinam un grup mare decripte provenite dela Gofi, Huni si Avari. Examinarea aceasta ne

(rorNivi1TaP

PIKPf ft\PIP I Wild 444

OPt1,001(u.liLVY-ce

It. 04 ,sanoLt

t.,

1

Gatu fad

ttAd.

www.dacoromanica.ro


va permite sa controlam cele gasite cat si afirmarea noastra, in ceeacepriveste rolul Valahilor prin biserica for egipteand in desfasurareaevenimentelor din Imperiu roman. Precizand, sa aratam, ca atat Gotiicat si Hunii impreuna cu Avarii facand parte din secta valand, auimbratisat cauza primei propaganda memphitice, anterioara crestinis-mului sl al carui profet a fost Zamolxis, zeul Dacilor. Acesta a pro-pagat in Carpati monoteismul sectei Faraonice, a carei adept erauThales si Pitagora, dascalii sai. Invierea lui, ca si a lui Hristos, suntsimbolurile zeitatilor egiptene. Se poate chiar ca secta sa fi trecutla Northmani inamtea lui Hristos, caci anume cripte cu aceias cheiesunt probabil anterioare invaziei in Dacia. Astfel poate se va si ex-plica regatul for la Dunare si nu aiurea. Deasemenea existenta ace-loras fel de cripte pans in fundul Siberiei tot aceleias cauze s'arputea atribui. Rolul deci al Valahilor n'ar fi fost decat lupta contrasectei concurente a lui Hrist si distrugerea Imperiului roman cuajutorul Barbarilor convertiti la credinta lor. Documentele acesteareprezinta, cu cel al lui Atanaric epoca Barbarilor in Istoria noastrdsi fac legatura dintre cucerirea lui Trajan si Evul-Mediu.

Primul este cel al lui Teodoric. (Vezi Ad. lit. No. 219) (fig. 23).Se afla pe o fibula descoperita la Nordendorf (Bavaria). Are in reliefo mica inscriptie, iar pe dos scrijelita o inscriptie mai mare. Aceastadin urma ar insemna, dupa Stephens Odin recompenseaza scumpamicitia si ar fi scrisa in runice. Caracterele seamana cu cele de pebratara lui Atanaric dela Pietroasa. Fara a explica rostul acesteifraze pe un asemenea obiect, ea serveste totus dimpreuna cu altelela stabilirea coborarii Gotilor spre sud. Pe toate documentele dealtfelcitesc gotistii asemenea fraze, in cari Odin, Wottan, Guttan revinca leit motiv. In realitate toate sunt cripte.

Inscriptia cea mica dela. Nordendorf suns: E horizontal, g, p,y, c, e = Egypse, pe cari le poate ceti oricine' (linia inferioara). Pelinia superioara avem cu aceleasi litere latine Oreendobi, probabilvechiul nume a lui Nordendorf.

Inscriptia cea mare scrijelita suns (plecand din mijloc-dreapta):1; e cu bucla rupta; dublu d, pusi fata in fata; o sau u intors; e corn-plet; iar in randul de jos, dela stanga: rho; i; x latin. Toate lite-rile sunt ornamentate, ca si la Pietroasa. In total avem Teodorix,adica Teodoric, regele Ostrogotilor. Cimitirul roman o controleaza.Deasemenea cele opt litere ce urmeaza rasturnate si cari dau Goternlath inversare. Iar pe linia de sus Goterorn, iaras fara inversare. Pe liniade jos mai sunt Inca opt litere, dar intoarse toate si cari ne dau acelasOrendobi, adica numele orasului Control mai stiintific nu poate fi.

BSI

www.dacoromanica.ro

44 EM. C. GRIGORA,F

Mai este insa Inca unul, anume inscriptia dela Kerlich, pe caresta scris cu aceleasi caractere: Teodorikei rex; cel putin rex esteidentic ca si pe bratara dela Pietroasa (fig. 24.2). nwpg

Concluzia este ca Teodoric, got, plea sub impulsul Valahilorla atacul imperiului de occident.

(4;ilittAl /t/_edizi,Fig. 24.2

Fig. 24.3

Aceeas bisericd egipteand (fig. o gasim pe inscriptia delaThorsbjerg (Danemarka). Se afla pe o buterold, adica cap de spada.Cetim pe cea din dreapta plecand dela dreapta: psi; e; e intreg;i; gamma; e; lambda; e; gamma; e; o sau u intors, adica EgipsiEgle(o)ee cu o drept s. Partea din stanga inscriptiei Tiregderipsisau Torrpsierg, probabil forma veche a orasului unde a fost d esco-perita. Acest cript n'a fost cetit de nimeni.

-4-ter, -iAzitiii


Alt document cu biserica egipteand it regasim pe bracteatele delaDanneberg. Bracteatele sunt niste medalii de our cu monstri pe elesi cu inscriptii, pretinse runice. Sunt multime in tarile nordice.Au fost cetite variat si dupa autor. Cetirile n'au nici un raport cuele. Sunt aceleasi fraze cu Odin, Oethel, etc. Pe medalia din dreapta,avem pe partea dreapta: g; psi; hi; i; p; a = higipsia; iar pe stangaei : 1; i; psi; i; hi; g; i; e; z; g; hi = higipsi. higlizi. Monstrul are

(1/14.4 f e,tkI

Fig. 24.4

F( H 1) It B m 264-ify

CAtili-j. CI( Lt.(110- do LeivvtFig. 25.5

opt cerculete imprejurul lui (cu ochiul lui cu tot), adica unul din celetrei numere sacre ale pitagoricienilor. Pe bracteata din stanga avemsus: i; t; k apoi psi; a; e; z; e; g; iar jos (dela stanga) g; a; psi;o; hi; apoi t; m; g; i. In total: egepsiza, higapsio, dimigitt, adica iarasde cloud on Egiptul plus forma veche a orasului descoperirii. Me-dalia aceasta are xz cerculete, adica unul din cele trei numere sim-bolice ale pitagoricienilor (fig. 24.4).

Pe cupa de argint dela Toemmerup avem: Elae(s)gi, gipsia; (t(b)dr-menap, adica Eglesia, igipsia tormbernap, al treilea cuvant Bandiaras forma veche a orasului (fig. 25.5).

BSI

d .c6

ri) Y1

.

it..! ,tom"eo.-

www.dacoromanica.ro

46 EM. C. GRIGORA,5'

Criptul de la Lubeck, cetit de Lauth numai in partea finals ( ?)Cuttani (Gutan) ne va da cea mai convingatoare proba a existenteicriptelor in locul runelor. Ea suns The Balcuttani adica The Ttubal-cani, zeul faurarilor din Biblie si marele venerat al tuturor sectelor.Criptul se afla pe un inel de aur (fig. 25.6).

Bine inteles nu voi decripta cele o sutd si mai bine de pretinseinscriptii runice. Cel ce o va face, va descoperi mereu aceeas bi-sericd egipteand a Valahilor. Cum multe dintre ele sunt scoase dinturbierile Germaniei de Nord, cari geologiceste par a fi formate insecolii anteriori lui Hristos, not putem conchide chiar, ca Gotiierau in secta egipteana cu mult inainte de a vent in Dacia, ca ei erauadeptii lui Zamolxis si ca Regatul for din Dacia se datoreste totacestui fapt: Existenta pretinselor rune p Ana in fundul Siberiei con-duce la aceeas concluzie.

t+Th E BAL C V T TA A/ I

(A*L.1 cede.cxFig. 25.6

0 complectare se impune insa. Din punct de vedere istoric eane intereseaza in deaproape. Ea leaga mai ales epoca Gotilor cu ceaPsaltirei scheiane (sec. VII cu al IX).

Vom mai decripta doua documente : Unul dela Huni si altul delaAvari on Bulgari.

Primul este pe un corn de aur descoperit la Tondern (Danemarka).Este scris cu litere de ornament, coMpuse din oameni, animale, etc.in diferite pozitii aducand cu forma literilor. Aceasta inseamnao imitatie de hieroglife. Avem S; psi; a; 1; k; i; o; e; g; a; e; g=Egipsia Eglesia. Iar dedesupt : r; i; a; t; 1; hi; k; i; n; o; i=AtiliKhirino, pentru Atila Kirano adica Regele Atila. Alfabetul este ame-stecat din imitatii de litere latine, grecesti, feniciene (scara=hi),hieratice egiptene (r si a). Este totodata si cel mai complicat cript,ce am cetit. Criptul inseamna ca Atila (sec. V), a facut parte dinsecta valahilor, ceeace s'ar explica cu instalarea lui in MoldovaPanonia si cu atacul imperiului de occident. Dealtfel controlul

1..

le'ft ,14_fiLi 4_

7

I j

www.dacoromanica.ro


dat de documentele timpului, afirma marea massa de Valahi cese aflau la curtea biciului lui D-zeu (fig. 25.7).

Criptul dela Avari, cum crede Hampel se afla pe un vas din tezauruldela Sdn ll/lichiu$ din Banat, Criptul n'a fost Inca cetit. El ne dala stanga D. N. intre doua cruci, adica Domini pentru Anno Do-mini. Apoi 790 in cifre arabe occidentale (cari sunt inventate dePitagora si luate de Arabi dela el). Apoi dela dreapta ornamentat:

rc.

&?'j cf19,1cvtLe ti cfrfrIAt

Fig. 25.7

j-Div-r.1)>+)1>4+>0 tcniAl2

Fig. 25.8

i archaic; g Ink; o; e (hieratic egiptean intors), f (intors); c (s vechigrecesc) ci e (hieratic) totul separat de 5 cruci si 3 unghiuri=8 numere simbolice ale sectelor, cel din urma fiind al pitagoricie-nilor. Avem deci: Egifseo 790 N. D. Secolul este perfect al Avarilor,arta insac fiind barbar-asiatica. Avarii cari au invadat 13 not (788),ar fi trecut si ei la secta Valahilor (fig. 25.8).

Infine ne mai ramane de examinat ultimul grup de cripte: uneledin biserica Radutilor (Bucovina) etc.; celelalte dela diferiti dom-nitori. Cele dintaiu sunt oficiale dela inceputul sec. XIV; celelalte,pans tarziu in sec. XVII (vezi

48 EM. C. GRIGORAS

ale caror morminte probabil fusesera devastate, ca si cele dela ArgesAdunarea s'a facut in Bisetica lcdclautilor, iar peste ele s'au asezat pietrefunerare, fdcute de unul acelaf me,ter. Mai mult, mesterul a lucratdupa acelas model si pietrele destinate mormintelor lui insus $tefan,cat si lui Bogdan, fiul acestuia. (Gr. Tocilescu le reproduce pe toatein Istoria Romanilor).

Lu an du -le pe rand, gasim :Pe piatra lui Stetko, de trei on cate trei puncte.Pe cea a lui Latko, trei la inceput si sfarsit, iar la mijloc trei in

linie dreapta.Pe cea a lui Bogdan, cinci punctePe cea a mitropolitului Teoctist, de doua on cate trei puncte (acesta

era din familia domnitoare).Iar pe mormantul lui Roman, facut de acelas mester nu se afla

nimic.Cu toate ca la mijlocul sec., XIV Templierii disparusera in toata

Europa, semnele sunt prey batatoare la ochi pentru a nu admite casecta se conservase la noi. Situatia dealtfel curioasa a tarilor ro-mane permitea aceasta si distragea atentiunea inimicilor dela aceastasecta, on poate ca acesti inimici, sa nu fi avut nici mijloacele dea o unnari pana in aceste regiuni departate. SA' fi facut acesti domni-tori parte din ordinele Zidarilor liberi, infiintate de Templieri nueste de admis, caci aceste ordine n'aveau ce cauta, decat acolo undeputerea papala avea trecere. Deci la fundarea Moldovei, gdsim peTemplieri. Probabil, cd alungati de peste tot, si din Muntenia, undesecta pitagoriciand se afeazd definitiv la putere (aceasta ar fi descdli-cdtoarea ultimd) ei sd-i fi incercat norocul instaldndu-se in regiuneaMoldovei. Insa si aici, ca si in taro vecina, nu le-a fost de lungs durata sederea, caci vedem ca le is locul data cu venirea lui $tefancel Mare pe tron, o altd sects, cu semne distincte de cele alelor.

Asa, pe mormantul marelui Domnitor gasim (Manastirea Putna):o floare; o inimd; iar la urma o alts floare cu 7 petale; Vedem nu-marul 7, pe care it gasim si la Arges, deci am puts conchide in iden-titatea sectei. Istoria dealtfel inregistreaza lupte iraticide pentruDomnie, inaintea acestui Domnitor, lupte invaluite de mister (casi la Arges) si neexplicabile

Dar nu numai mormantul lui Stefan contine asemenea semne,ci si cel al lui Bogdan Incrucifatul, fiul sau (manastirea Putna). Pepiatra acestuia gasim: o stea, o ramurd i la urma trei puncte (probabil unul s'a sters). Ne-am girl deci cu siguranta in fata aceleasi

si

,

Adel.

www.dacoromanica.ro


secte pdmdntene, ca si in Muntenia, secta derivata din cea pitagoricianda lui Zamolxis.

Ultimul rand de cripte din acest grup, si cel din urma al acestuistudiu, este compus din o serie de documente contindnd semnele sec-telor pdnd tdrziu, in sec. XVII. Ele sunt importante, caci ne vorexplica anumite eVenimente., ramase enigmatice pentru Istorie.

Din copiile Casei goalelor reiese, ca Mircea-eel-Bdtrcin ci fiul sdusemnau cu trei puncte la urma. Aceasta arata ca Mircea facea partedin ordinul Templierilor. Se zicea dealtfel, ca ar fi fost caviler deMalta, stiind ca ordinul Templierilor disparuse de mult dinoccident.

Cum bisericile trilobate sunt construite de tatal sau Radii si de el(Tismana, Cozia, Cotmeana), conchidem ca si acesta din urma afost Templier.

Se stie, deasemeni ca in acele timpuri o lupta apriga s'a dat intreDdnefti >ci Drdculefti. Documentele r.e arata, ca la spatele for nu eraudecat secta Templierilor si cea Pdmdnteand (egipteano-pitagoriciana).

Asa pe mormantul lui Jupdn Stanciu, marele vistiernic a lui LaiotdBasarab (Verbila), gasim hexagonul teosofilor. Acest mare vistiernic,zice piatra funerara, a fost taiat de Radu Cdlugdrul. Laiota era da-nesc, Radu draculesc, deci Ddnefii erau pitagoricieni, DrdculeftiiTemplieri. (Dracul este fiul lui Mircea).

Semnele sectei pitagoriciene se gasesc pe .mormantul lui Nic.Alex. Basarab dela Campulung (opt puncte intenn compact la in-ceputul inscriptiei). Acesta este marele Basarab.

Vladislav, Radu V. V. dela Curtea de Arges, cat si o parte dinAssani sunt asemenea pitagoricieni. (Au zidit biserici in forma decruce patrate si un trilobate).

Petre Cercel are 3 puncte pe tunul sau.Alte doua evenimente importante mai sunt explicate prin cripte.Din examinarea semnaturilor Moviktilor si Vasile Lupu, se pare

ca in Moldova sectele disparusera in aces epoca. Cum Movilestiiau dat un mitropolit pravoslavnic, iar Vasile Lupu a reunit primulcongres ortodox la Iasi, pare iaras ca curentul pravoslavnic do-mina pe atunci. (Vezi lit.>> No. 166, 1924).

Daca examinam insa medalia lui Mihank-Viteazul din Muzeul dela Viena, gisim in ea atat pe avers cat si pe revers elite 14 puncte(2 x 7) in inscriptia circulars; iar in centru pe revers avem in in -scriptie 17 puncte (numar terminat cu 7). In total pe acest reversavem 31 puncte. Pe avers, socotind si cei trei nasturi de pe tunicalui Mihaiu- Viteazul, avem iaras 17 puncte.

_

:4 4'

.

Ad.

www.dacoromanica.ro

50 EM. C. GRIGORA.

Pare deci ca secta pamanteana a Incercat cu acest erou: Unireatuturor Romdnilor. Numai cu asemenea secte se poate explica tre-cerea cell* 6o.000 de soldati Moldoveni de partea lui Mihaiu, si grabacu care si Moldova si Transilvania yin in ajutorul sau cu ocaziainvaziei turcesti. A fost o forma de manifestare a acestei secte pa-mantene. Iar pornirea jezuitilor dela Viena contra aceluias domnitor,se explica tot cu aceasta sects.

Dana examinam acuin semnatura lui Matei Basarab dela Arnota,constatam la sfarsit palm puncte. Lupta lui cu Vasile Lupu se explica,si mai ales faimoasa for pace, cu biserici construite de fiecare in Caraceluilalt, si cu cele doua zile de Mosi din Iasi si Bucuresti, caridainuesc pans azi. Secta impusese pravoslaVnicului Vasile Lupuconditiunile impacarii.

* *

0 examinare a tuturor pieselor, ramase dela ceilalti din domnitori,ar explica rriulte alte evenimente din Istoria noastra atat de framan-tata. Eu ma opresc aici, in credinta ca am aratat destule lucruri ex-trem de interesante si deslegate numai cu ajutorul Criptografiei.Pot s afirm, ca singurele documente, dinainte de pretinsa descd-liccitoare, sunt continute in acest sumar si rezumativ studiu. Pot iarassa afirm, ca, cu ajutorul lor, s'a demonstrat existenta sectelor la noi,si influenta for asupra Barbarilor si a Imperiului roman cat si ex-plicarea multor fiebulozitati ale Istoriei romanesti. Descdlicdtoareanu mai rdmdne deceit un mit, dupa aceasta.

Pot sa mai afirm, ca chestiunea continuitdtii elementului latin de-astdnga Dundrii este quasi-rezolvata cu ajutorul aceloras cripte. Dupaaceasta si teoria cu izolarea celor cloud maluri ale Dundrii este ca-zuta virtual. ,

Deasemenea demonstrarea a trei incercdri de organizare a Romdnilordin sec. IX pans in al XIV-lea este ,datorita tot acestor cripte.

Un rezultat Inca este datarea perfecta a primelor traduceri reli-gioase iii limba romcind si fixarea Renasterii poporului romdnesc dinsec. TXXIV.

Si pentru ca trebuie sa inchei; voi spune ca intuitia mea, izvoritadin cele ce expun, imi indica ca materialul examinat nu e deceit oinfima particica din cel existent si ca surprinderi mai mari ne re-zerva desgroparea partii necunoscute

Cine o va face insa, aici sta toata chestiunea in legatura cu cu-nOasterea unui ass de bizar trecut.

Bucuresti, 20 Decemvrie r EM. C. GRIGORAS

.7

.

inca. ;

www.dacoromanica.ro

SUMARi. Criptul de pe inelul dela Pietroasa 72. s din psaltira Scheiang 93- * dela Studenita (Serbia) 124. dela Muntele Athos 145. de pe leul din Pireu 176. de pe inelul lui Radu Negru 207.8.

,Semnatura a lui Io Ionita Assan 21* din mangstirea Berinde (Balcani) 24

9. din biserica Boiana (Balcani) 27lc. din Codicile Voronetean 27i 1. din Psaltira Hurmuzaki 2912. * din Textele Mahacene 3o13. din Evangheliarul lui Radu Gramaticul , 3014. ,> de pe poalele arhidiaconului dela Arge 3115. * de pe gatul # s Arge 3316. Portretul cu semnatura lui Ionita Assan dela Arge 3517. Criptul de pe profetul Zaharia dela Arge 36i8. Criptul de pe Inelul lui Radu V. V. dela Arge 3919. Criptul de pe Statul lui Radu V. V. dela Arge 4020. Criptul lui Carol V din Sicilia . 4021. Criptul de pe Stalpul dela Arge 4122. Criptele GotilorHunilorAvarilor 4223. Criptele din Bucovina. 47.24. Existenta Sectelor pang in sec. XVII 49

.$:

a

..

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Documents

Criptografia Si Istoria Romaneasca