Criminalistica 2 2015 Internet

8/18/2019 Criminalistica 2 2015 Internet

1/19


2/19

În atenţia membrilorAsociaţiei Criminaliştilor din România

şi a celor interesaţi În ziua de 23.04.2015 între orele 8.30-19.00, vor avea

loc simpozioanele cu următoarele teme:1. Simpozionul „Juridica” cu tema „Mijloacele de

probă criminalistice”, la Sala Universită ii de Ştiin e şi Arte Gheorghe Cristea din Strada Matei Basarab, nr.18bis, între orele 08.30-13.00.

Manifestarea v-a avea loc cu ocazia absolvirii serii aX-a a masteranzilor în criminalistică.2. Simpozionul cu tema „O sută de ani de la apari ia

dactiloscopiei în România „între orele 13.30-19.00.Manifestarea v-a fi organizată de Institutul Na ional

de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. şi Asocia ia

Criminaliştilor din România.Cei care vor să participe la aceste două manifestări

să anun e la numărul de telefon 021.210.33.44 şi mobil0740.060.696 şi Institutul Na ional de Criminalistică.

Comunicările prezentate în cadrul Simpozionului vorfi publicate în Revista Română de Criminalistică şi în

Revista Universită ii Române de Ştiin e şi Arte GheorgheCristea.

Secretar general A.C.R.Col.(r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI

La începutul anului 2015, în domeniulCriminalisticii au apărut următoarele lucrări:

1) Tratat de MetodicăCriminalistică, autor prof. univ. dr.habilitat în drept Mihai Gheorghi ă, dincadrul Universită ii de Stat din RepublicaMoldova, Facultatea de Drept, membru în cadrul Consiliului Ştiin ific al revisteiRomâne de Criminalistică.

După o îndelungată activitate decercetare ştiin ifică, autorul a reuşit sărealizeze o lucrare de mare valoareteoretică şi practică pe linie de Criminalistică,prezentând tezele generale ale metodiciide cercetare a unor categorii sau grupuri deinfrac iuni şi metodicile particulare de cercetarea acestora. Pentru prima dată, într-o asemenea lucrare,sunt abordate problemele cu caracter teoretico-aplicativ,care au ca scop perfec ionarea nivelului de cunoştin eale lucrătorilor organelor în drept.

Lucrarea cuprinde următoarele capitole:• Aspect conceptual privind metodica cercetării unor

categorii de infrac iuni;• Modelul şi caracteristica criminalistică a

infrac iunilor;• Organizarea cercetării infrac iunilor;• Învingerea împotrivirii urmăririi penale;• Cercetarea infrac iunilor “pe urme proaspete”;

• Metodica cercetării infrac iunilor de omor;• Metodica cercetării omorurilor la comandă;• Particularită ile cercetării unor tipuri de omoruri;• Metodica cercetării infrac iunilor sexuale;• Metodica cercetării infrac iunilor contra

patrimoniului;• Metodica cercetării infrac iunilor ecologice;• Metodica cercetării infrac iunilor economice;• Metodica cercetării infrac iunilor săvârşite de

personae cu func ii de răspundere;

• Metodica cercetării infrac iunilor în domeniultransporturilor;

• Metodica cercetării infrac iunilor contra securită iipublice;

• Particularită ile cercetării infrac iunilor săvârşite degrupările criminale organizate.

În concluzie trebuie să arătăm că „Tratatul deMetodică Criminalistică” este prima lucrare deacest gen din Republica Moldova şi este utilizatăcu succes în institu iile statului de drept şi îninstitu iile de învă ământ;

2) Urmele armelor de foc, autori: conf.univ. dr. Gheorghe Păşescu, expert criminalistPaul Chende; lucrare editată şi tipărită de“METROPOLIS” (tipografie şi editură) dinmunicipiul Oradea. Lucrarea prezintă o seriede probleme care complectează aspectelereferitoare la balistica judiciară. Pentru a stabili

împrejurările în care s-au săvârşit infrac iunicu arme şi muni ii, un rol esen ial îl joacă examinareaşi interpretarea criminalistică a urmelor lăsate de arme,inclusive cele rezultate din împuşcare.

Autorii, prin cele tratate în con inutul lucrării, au datcriminalisticii româneşti o manografie ştiin ifică binedocumentată, fiind utilă practicienilor din domeniu.

Lucrarea cuprinde următoarelecapitole:

Capitolul 1 – No iuni generaledespre urmele armelor de foc;

Capitolul 2 – Urmele lăsate dearma de foc pe tuburile de cartuş şipe gloan e;

Capitolul 3 – Urmele produseprin trageri de la distan ă nulă,distan ă foarte apropiată şidistan ă mică;

Capitolul 4 – Urmele produseprin tragerile de la distan ămare;

Capitolul 5 – Interpretareaurmelor armelor de foc la locul faptei;

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalisticăa fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSISRevista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute

de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (ConsiliulNaţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

APARIȚII EDITORIALE

A N U N Ț


3/19

Editor: Asocia ia Criminaliştilor din România,B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asocia ia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică,prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autoriza ie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscalnr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro;[email protected]

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”Redactori–şefi adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GROFU şi Vladimir ALEXANDRESCURedactori:Răzvan DOB RCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa GREJDINOIU,Elena-Daniela DUMITRU, Renata Minodora WATSON, Mihaela Irina CONSTANTINESCU,Marin RUIU, Horaţiu MĂNDĂŞESCU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea:Răzvan DOB RCEANU şi RAMONA DOBREANU.Trezorier:Mihai IVANICI. Corectură:Vladimir ALEXANDRESCU.Purtător de cuvânt:Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redac ie:Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economistCostică TĂNASE

Publicitate şi difuzare:Liviu OPREA. Contabilitate:Georgiana Alexandra BRAȘOVEANUTel.: 021.210.33.44; E-mail:[email protected] Foto:Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai M RZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluatăşi clasată de Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ificedin Învă ământul Superior (CNCSIS)la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru con inutularticolelor publicatesunt răspunzătoriautorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIFICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:

Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr.Lazăr C RJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA, prim-vicepreşedinte al Asocia iei Criminaliştilor din România;Lector univ. dr.Iancu ŞTEFAN,Universitatea Românăde Ştiin e şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poli ie dr.Gabriel ŢÎRU,directorul Institutul Na ional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr.Petre BUNECI,decanul Facultă ii de Drept - Universitatea Ecologică;Chestor dr. Jănică ARION-ŢIGĂNAŞU,Director în M.A.I.;Chestor principal de poli ie dr.Vasile VIOREL,I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr.Tudorel BUTOI,Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr.Nicolae GROFU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU,membru al Asocia iei Criminaliştilor dinRomânia;Prof. univ. dr. habilitatMihail GHEORGHIŢĂ,Universitatea LiberăInterna ională din R. Moldova;Prof.univ.dr. ing.Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiin e și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GOLUBENCO,Universitatea Liberă Interna ională din R. Moldova;Lina LAZARENKO,Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing.Cătălin GRIGORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr.Mihai BĂDESCU,Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr.Saverio FORTUNATO,Preşedinte al CSI - PERITIE CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav YANEV, Institutul de Criminalisticăşi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poli ie dr.Aurel VLĂDULESCU,director general în M.A.I.;Prof.univ.dr.Cristian STAN,I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr.Octavian BUDA,U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB,decanul Facultă ii de Poli iedin cadrul Academiei de Poli ie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr.Tudor AMZA,decanul Facultății de Științe Juridice- Universitatea „Hyperion”;Prof.dr.Florin ȘANDRU,cercetător Academia Română;Ing.Mircea FIERBINŢEANU,expert judiciar;Ing.Anca BĂLAN,director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU,Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd.Romică POTORAC,director adjunct al Institutul Na ional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr.Crişan-Mucenic LĂZUREANU,I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr.Viorel COROIU, Academia de Poli ie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE,director executival Agen iei Interna ionale pentru Prevenirea Criminalită ii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing.Georgeta STOIAN,

Institutul Na ional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRĂGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr.Mariana ROŞU,I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr.Octavian CONICESCU,Institutul Na ional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr.Cristian CĂRPINEAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr.Marin RUIU, Academia de Poli ie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd.Ionel NECULA, Institutul Na ional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr.Cristian DUMITRESCU, B.C.R.;Comisar-şefGrigore PĂTRUŢ,şefulServiciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr.Constantin DRĂGHICI, Universitatea Românăde Ştiin e şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr.Florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr.Cristian-Eduard ŞTEFAN, Academia de Poli ie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU,Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd.Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poli ie „Al. I. Cuza”;Comisar de polițieRomeo SIMION,expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

1891. DE ZIUA POLIţIEI ROM NE VASILE LĂPĂDUŞI

1893. UNELE ASPECTE DESPRE ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAţIEI CRIMINALIŞTILOR D IN ROM NIA CONSTANTIN DUVAC DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

1899. IDENTIFICAREA URMELOR DE PRODUSE PETROLIEREDE PE HAINELE PERSOANELOR IMPLICATE ÎN ACCIDENTE RUTIERE MIHAI STOICA LUCIAN AUGUSTIN STIMERIU

1902. CRIMINALISTICA ROM NEASCĂ ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ- ISTORIA INSTITUTULUI NAţIONAL DE CRIMINALISTICĂDIN INSPECTORATUL GENERAL AL POLIţIEI ROM NE VASILE LĂPĂDUŞI GABRIEL ȚÎRU

1916. APARIţIA ŞI EVOLUţIA DACTILOSCOPIEI (I) DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI RAMONA DOBREANU ROXELANA VERDEȘ

1921. O SUTĂ DE ANI DE LA APARIţIA DACTILOSCOPIEI ÎN ROM NIA VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI IONEL NECULA

1925. EUROPOL ȘI ENFSI INTENSIFICĂ COOPER AREA ÎN DOMENIUL CRIMINALISTICII

IOAN HURDUBAIE

1926. CONSIDERAţII PRIVIND C INELE DE URMĂRIRE VASILE VIOREL

VASILE LĂPĂDUŞI CRIȘAN-MUCENIC LĂZUREANU

1930. UNELE CONSIDERAţII PRIVIND CORUPţIA NICOLAE LUPULESCU

1936. CONSIDERAţII GENERALE DESPRE ROLUL PROBATOR AL URMELOR DE NATURĂ TEXTILĂ ÎN ELUCIDAREA ACCIDENTELOR RUTIERE ENE CARMEN LUMINIŢA SAVU LORENA-MAGDALENA


4/19

1888 CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI

TABLE OF CONTENTS

Pag.

1891. ROMANIAN POLICE DAY VASILE LĂPĂDUŞI

1893. SOME ASPECTS ABOUT THE GENERAL MEETING OF THE ASSOCIATION OF ROMANIA FORENS ICS CONSTANTIN DUVAC DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

1899. IDENTIFICATION TRACES OF PETROLEUM PRODUCTS FROM THE CLOTHESOF PERSONS INVOLVED IN ROAD TRAFFIC ACCIDENTS MIHAI STOICA LUCIAN AUGUSTIN STIMERIU

1902. ROMANIAN FORENSIC IN PRESENT PERIOD FORENSIC NATIONAL INSTITUTE HISTORY VASILE LĂPĂDUŞI GABRIEL ȚÎRU

1916. EMERGENCE AND EVOLUTION DACTILOSCOPIEI (I) DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI RAMONA DOBREANU ROXELANA VERDEȘ

1921. ONE HUNDRED YEARS OF THE RISE IN ROMANIA DACTILOSCOPIEI VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI IONEL NECULA

1925. EUROPOL AND ENFSI INTENSIFY COOPERATION IN FORENSIC SCIENCEIOAN HURDUBAIE

1926. CONSIDERATIONS ON DOG TRACKING VASILE VIOREL VASILE LĂPĂDUŞI CRIȘAN-MUCENIC LĂZUREANU

1930. SOME CONSIDERATIONS O N CORRUPTION NICOLAE LUPULESCU

1936. GENERAL CONSIDERATIONS OF TEXTILE MICROTRACES’ EVIDENTIAL VALUEIN THE INVESTIGATION OF TRAFFIC ACCIDENTS ENE CARMEN LUMINIŢA SAVU LORENA-MAGDALENA

BUNUL DE TIPAR A FOST ACORDATDE REDACTORUL-ŞEF

Varianta în limba engleză a revisteise află pe site-ul asocia iei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolelepublicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILORŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în lunaIunie 2015. Cei care doresc să-şi asigure

procurarea publica iei noastre se pot adresaserviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poli ie jude ene şi de la Poli ia Capitalei.De asemenea, materialele date spre publicare, înso ite de ilustra iile necesare, se vor trimite

redac iei, tot prin serviciile de criminalistică,la Institutul Na ional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILORRevista Română de Criminalistică este

disponibilă pe site-ul journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL


5/19

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI 188

Mesajul Președintelui roM niei, doMnul Klaus

Werner iohannis,cu Prilejul Zilei Poliției

roM ne MESSAGE ROMANIAN PRESIDENT KLAUS

WERNER IOHANNIS,ON THE OCCASION ROMANIAN POLICE

“Cu prilejul zilei Poliției Române, vă transmit tuturor, comandanți, polițiști și angajați ai Poliției,aprecierea mea față de eforturile dumneavoastră în îndeplinirea numeroaselor misiuni de protec ie acomunită ilor, a cetă enilor şi a bunurilor acestora. Seriozitatea și profesionalismul de care dați dovadă în aplicarea legii arată că Poliția Română este o instituție responsabilă, sigură și de incredere.

Prin natura activității pe care o desfășurati vă aflați deopotrivă în slujba cetățenilor și a statului. Am încredere în capacitatea dumneavoastră de a răspunde prompt și eficient la toate provocările carepot afecta ordinea publică și sunt convins că veți contribui în continuare, cu devotament și dăruire, lacreșterea gradului de siguranță publică și la întărirea sentimentului de securitate în rândul cetățenilor.

Vă urez multă putere de muncă în îndeplinirea sarcinilor zilnice și să fiți un model de curaj,responsabilitate și bună conduită în societate.

La mulți ani!”

MESAJULvicePriM-Ministrului

Pentru securitate națională, Ministrul afacerilor interne,

doMnul Gabriel oPrea

Nimic din ceea ce se întâmplă pozitiv în societate, în mediul social, al relațiilor dintre oameni, înmediul economic și mai ales în domeniul securității naționale nu se poate realiza fără dumneavoastră,fără o Poliție profesionistă și puternică. Profesia de polițist nu este una ușoară, are multe privațiuni șimulte riscuri.

Nu este pentru oricine, trebuie să fii născut pentru asta! Trebuie să ai un respect puternic față de

lege, un simț dezvoltat al dreptății, devotament față de țară și de români.v m m , z l m g

P r mâ . a p , !”

MESSAGE DEPUTY PRIME MINISTER FOR NATIONAL SECURITY,INTERIOR MINISTER GABRIEL OPREA


6/19


MESAJUL

insPectoruluiGeneral al Poliției

roM ne, chestorGeneral de Poliție Petre tobă, cu Prilejul Zilei

Poliţiei roM ne

MESSAGE OF ROMANIAN POLICE INSPECTOR GENERAL,PETRE TOBĂ GENERAL POLICY MATTER ON THE

OCCASION ROMANIAN POLICE

Cu prilejul aniversării a 193 de ani de atestare documentară a Poli iei Române, doresc să mulțumesc, în mod special, fiecărui polițist, care-și face datoria, pentru modul în care își îndeplinește misiunile, cuprofesionalism şi devotament, demonstrând permanent determinare, corectitudine, cinste şi încredere în puterea Legii, precum și familiilor, care sunt permanent, alături.

Istoria acestei instituții, cea mai importantă structură din domeniul ordinii și siguranței publice, estemult mai îndelungată și începe de la primele forme de organizare statală, dezvoltându-se odată cuevoluția societății românești.

Astăzi, Poliția Română este o instituție puternică, modernă, un partener de încredere şi un furnizorde securitate şi stabilitate atât în plan național, cât şi mondial.

Din această perspectivă, putem afirma că, în prezent, Poli ia Română răspunde nevoilor şi cerin eloractuale şi dezvoltă o colaborare foarte bună cu institu iile partenere din sistemul de ordine și siguranță.

Aportul Poli iei Române la creşterea cooperării poli ieneşti în plan european şi interna ional plaseazăRomânia în topul statelor care luptă împotriva criminalită ii.

De asemenea, Poli ia Română are o contribu ie semnificativă la faptul că, în prezent, în România,siguran a cetă eanului a ajuns la cel mai ridicat nivel, din ultimii ani.

Acest lucru se regăsește și în percepția cetățeanului, cel mai important barometru de evaluare, astfelgradul de încredere al acestuia în Poliția Română a crescut constant ajungând la valori de peste 55%.

Rezultatele obținute se datorează îndeosebi muncii depuse de polițiști, cu sprijinul principalilor noștriparteneri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, din agențiile de aplicare a legii,precum și colaborării cu cetățenii.

De asemenea, doresc să adresez mul umiri cetă enilor români, care ne sunt alături, pentrusolidaritatea şi încrederea acordată, onorându-ne şi obligându-ne să demostrăm că suntem o institu ieputernică şi respectată.

l m , P r mâ !


7/19


de Ziua Poliţiei roM ne

În prezenţa domnului Gabriel Oprea,vicepriministru pentru securitatea naţională,ministrul Afacerilor Interne şi a domnuluichestor general de poliţie Petre Tobă.

În ziua de 25 martie 2015, la Centrul Culturalal Ministerului Afacerilor Interne s-au sărbătorit193 de ani de atestare documentară a Poli ieiRomâne. La această activitate au participatminiştrii, reprezentan ii unor institu ii centrale şi alestatului de drept, precum şi cele care coopereazăcu Poli ia Română, poli işti din teritoriu şi aparatulcentral al M.A.I., ofi eri şi generali în rezervă şiretragere, veterani de război.

La începutul manifestării a fost prezentatMesajul Preşedintelui României, domnul KlausWenner Iohanis, cu prilejul Zilei Poli iei Române.

În continuare, au fost adresate mesaje dedomnul viceprim-ministru şi ministrul Afacerilorde Interne și domnul chestor general de poli iePetre Tobă

Cu acest prilej, pentru merite deosebite s-auoferit distinc ii unor cadre de poli ie şi din Ministerul Administra iei şi Internelor, institu iile statului dedrept, generali şi ofi eri în rezervă, veterani derăzboi.

Activită ile organizate în capitală şi în teritoriucu prilejul Zilei Poli iei Române s-a bucurat deaprecieri deosebite din partea participan ilor şia persoanelor care contribuie la prevenirea şicombaterea fenomenului infrac ional, la apărareaordinii de drept în ara noastră.

Cu acest prilej, Asocia ia Criminaliştilor dinRomânia se alătură acestor urări şi se angajeazăsă fie şi în continuare un sprijin de nădejde alPoli iei Române.

Urăm tuturor poli iştilor şi familiilor lor cele maisincere urări de sănătate, via ă lungă şi La mul iani!

Col.(r.) prof. Vasile Lăpăduşi,secretar general al A.C.R.

ROMANIAN POLICE DAY


8/19


GALERIE FOTO


9/19


unele asPecte desPre adunareaGenerală a asociaţiei criMinaliştilor

din roM niaSOME ASPECTS ABOUT THE GENERAL MEETINGOF THE ASSOCIATION OF ROMANIA FORENSICS

Conf. univ. dr. Constantin Duvac, preşedinte A.C.R.Conf. univ. dr. Dan Voinea, primvicepreşedinte A.C.R.

Col.(r.) prof. Vasile Lăpăduşi, secretar general al A.C.R.

EDITORIAL

În ziua de 25 februarie 2015, între orele 14.00-17.00,la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, dinŞos. Ştefan cel Mare, prin teleconferinţă s-a desfăşuratAdunarea Generală a Asociaţiei Criminaliştilor dinRomânia cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul de activitate al administratorului pe anul 2014;2. Raportul trezorierului privind situa ia logistică şi financiară

a Asocia iei Criminaliştilor din România pentru anul 2014;3. Raportul Comisiei de Cenzori pentru anul 2014;4. Programul de activită i pentru anul 2015;5. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul

2015;6. Cooptarea ca membru în Consiliul Director al A.C.R. a

domnului profesor univ. dr. Mihai Bădescu;7. Aprobarea Componen ei sec iilor Asocia iei Criminaliştilor

din România şi a preşedin ilor acestora;8. Aprobarea indemniza iilor pentru salaria ii Asocia iei

Criminaliştilor din România în anul 2015;9. Aprobarea bilan ului la 31.12.2014.

I. Aspecte din conţinutul Raportului privind activitateaA.C.R. în anul 2014.

1. În conformitate cu prevederile actelor normativereferitoare la asociaţii şi fundaţii, a Statutului şiProgramului de activităţi, aprobat de adunarea generalădin 27 februarie 2014, Consiliul Director al Asociaţiei a întreprins următoarele:

Primirea de noi membri în cadrul AsociaţieiCriminaliştilor.

În anul 2014 au fost primi i 105 membrii din rândul unorpoli işti, procurori, jurişti, medici legişti, masteranzi, elevi aişcolilor de agen i de poli ie şi specialişti din alte domenii deactivitate care au legătură cu criminalistica, precum şi mai mul istuden i din cadrul facultă ilor de drept. La sfârşitul anului trecutse aflau în eviden a A.C.R 1890 membrii, din care 196 şi-auachitat cotiza ia de 50 de lei, în anul 2014.

Din statistica existentă la A.C.R., rezultă că din totalul careşi-a achitat cotiza ia pe anul 2014, 14 sunt din rândul membrilorfondatori, iar 182 din rândul celor existen i sau primi i în Asocia ie în anul de referin ă.

Activităţile care s-au realizat în anul 2014 au fosturmătoarele:

Asocia ia Criminaliştilor din România, în parteneriat cu

Universitatea Română de Ştiin e şi Arte „Gheorghe Cristea” şiInstitutul Na ional de Criminalistică din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli iei Române, au organizat cu prilejul absolviriiseriei a noua a Masteratului în Criminalistică, simpozionulinterna ional „Juridica” cu tema „Particularită ile investigăriicriminalistice a infrac iunilor cu violen ă”.

La această manifestare au participat: specialişti încriminalistică, procurori, poli işti, magistra i, avoca i, masteranzişi studen i. Din Republica Moldova a participat prof. univ. dr.habilitat Mihail Gheorghi ă, conf. univ. dr. Gheorghe Golubencoşi specialişti în domeniul psihologiei judiciare.

Au fost prezentate 24 de comunicări, din care au ieşit îneviden ă următoarele: ● Contribu ia criminalisticii la aflareaadevărului în cazul infrac iunilor cu violen ă.(conf. univ. dr. DanVoinea şi prof. Vasile Lăpăduşi); ● Unele considerente privindaplicarea prevederilor noului Cod de procedură penală.(prof.univ. dr. Petre Buneci); ● Considera ii privind evolu iainfrac iunilor cu violen a în ultimii ani.(chestor de poli ie dr. VasileViorel); ● Noi mijloace de probă în cercetarea infrac iunilorcu viloen ă în ultimii ani.(conf. univ. dr. Constantin Duvac); ●Tehnica medierii aplicată în vătămarea corporală.(prof. univ.dr. ing. Lidia Cristea); ● Thenica poligraf-detector.(prof. univ.dr. Tudorel Butoi); ● Asisten a criminalistică a investigării peurme proaspete a infrac iunilor comise cu violen ă în scopde cupiditate.(conf. univ. dr. Gheorghe Golubenco-RepublicaMoldova); ● Cooperarea interna ională în combatereainfrac iunilor cu violen ă.(general col.(r.), lector univ. dr. IoanHurdubaie); ● Aspecte neurobiochimice ale comportamentuluiviolent.(lt.col. Radu Hertzog, cpt. dr. Adrian Popa şi lt. Col.Bogdan Pătrânichi-Centrul de Cercetări Ştiin e Medico-militareal M.A.P.N.); ● Investigarea violen ei domestice în cuplurilehomosexuale.(comisar şef dr. Crişan Mucenic Lăzureanu-I.P.J. Sibiu); ● Modelul criminalistic al actelor teroriste.(prof.univ. dr. docent Mihail Gheorghi ă-Republica Moldova); ●Particularită i ale cercetărilor medico-legale la locul faptei încazul infrac iunilor comise cu violen ă.(prof. univ. dr. CristianStan-I.N.M.L. Bucureşti); ● Stabilirea nivelullui de inteligen ă alinfractorilor.(masterand Lauren iu Pancratov).

Din comunicările prezentate şi din interven iile participan ilora ieşit în eviden ă faptul că problematica abordată în cadrulsimpozionului s-au înscris în viziunea Consiliului UniuniiEuropene, întrucât infrac iunile contra vie ii au marcat o creşterealarmantă a actelor de violen ă, inclusiv în ara noastră, careamenin ă continuu rela iile dintre oamnei şi na iuni. Din statisticirezultă implicarea tineretului în tot mai multe infrac iuni cuviolen a, într-o serie de cazuri actele de violen ă au fost asociatecu consumul de băuturi alcoolice şi de droguri.

De asemenea, în cadrul manifestării a ieşit în eviden ăcontribu ia ştiin ei criminalistice la îndeplinirea sarcinilor majore

în combaterea criminalită ii. Din comunicări şi dezbateri arezultat că de la o perioadă la alta s-a perfec ionat în modcontinuu metodolgia de investigare a faptelor de corup ie,folosindu-se mijloace şi metode ştiin ifice necesare descoperirii,fixării, interpretării şi examinării urmelor şi mijloacelor materialede probă pentru identificarea persoanelor care le-au creat.


10/19


identificarea urMelor de Produse Petroliere de Pe hainele Persoanelor

iMPlicate în accidente rutiere

IDENTIFICATION TRACES OF PETROLEUM PRODUCTSFROM THE CLOTHES OF PERSONS INVOLVED

IN ROAD TRAFFIC ACCIDENTSComisar şef de poliţie chimist Mihai STOICA

Subcomisar de poliţie chimist Lucian Augustin STIMERIUI.G.P.R. - Institutul Naţiomal de Criminalistică

Abstract: A crime scene is a location where a criminal or illegal act has taken place.In case of road traffic accident where are injured or death persons you have to choosethe best tactical and quickest route. We also approach undercover or with blue light andsiren. The crime scene investigation in case of road traffic accident will make after savingof the victims. You are going out to the crime scene with assigned equipment (protectivematerial, police cordon tape, photographic equipment etc).

For the chemical analysis of petroleum products from the clothes of persons involvedin road traffic accidents are used different types:

1. GC-FID (gas chromatography-flame ionization detector);2. GC-MS (gas chromatography - mass spectrometry);3. TLC (thin layer chromatography).Key words: Crime scene, road traffic accidents, victims, clothes, petroleum products,

GC-FID, GC-MS, TLC.

Rezumat: Scena crimei (locul faptei) este locul unde a avut loc un act criminal sau ilegal.În cazul accidentelor de circulaţie unde sunt persoane rănite sau decedate trebuie să alegicea mai bună tactică şi cea mai rapidă rută. Ne vom deplasa cu maşina inscripţionată,cu semnalizare sonoră şi luminoasă. Investigarea locului accidentului se va face dupăsalvarea victimelor. Pentru investigarea locului accidentului vom folosi echipament adecvat(materiale de protecţie, bandă de delimitare, echipament fotografic etc).

Pentru analiza chimică a produselor petroliere de pe hainele persoanelor implicate înaccidente rutiere se folosesc diverse metode:

1. GC-FID (cromatografie de gaze cu detector cu ionizare în flacără);2. GC-MS (cromatografie de gaze cu detector de masă);3. CSS (cromatografie în strat subţire).Cuvinte cheie: Scena crimei (locul faptei), accidente rutiere, victime, haine, produse

petroliere, GC-FID, GC-MS, TLC.

Conform Dicţionarului Explicativ al LimbiiRomâne (DEX) accidentul este un evenimentfortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal allucrurilor, provocând avarii, răniri, mutilări sau chiarmoartea.

Accidentul rutier este un eveniment produs ca urmarea încălcării regulilor de circula ie, în care au fost implicateuna sau mai multe autovehicule aflate în circula ie peun drum public, în urma căruia a rezultat vătămareasănătă ii, integrită ii corporale, decesul uneia sau a maimultor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material[1].

Conform buletinului “Statistics of Road Traffic Accidents in Europe and North America”, editată deComisia Economică pentru Europa a ONU, accidentul decircula ie este evenimentul care îndeplineşte cumulativurmătoarele condi ii:

a. s-a produs pe un drum deschis circula iei publiceori şi-a avut originea în acest loc;

b. a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a maimultor persoane ori cel pu in un vehicul a fost avariat sauau rezultat pagube materiale;

c. în eveniment a fost implicat cel pu in un vehicul înmişcare.


11/19


criMinalistica roM nească în Perioada conteMPorană

istoria institutului naţional de criMinalistică din insPectoratul General al Poliţiei roM ne

ROMANIAN FORENSIC IN PRESENT PERIODFORENSIC NATIONAL INSTITUTE HISTORY

Col. (r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞISecretar general - administrator

al Asociaţiei Criminaliştilor din RomâniaChestor de poliție dr. Gabriel ȚÎRU,Directorul Institutului Național de Criminalistică din I.G.P.R.

Abstract: This work presents the history of scientific research development ofRomanian

Police Structres after the establishment of Forensic Institute (1968) until today.Organizational issues, growth and modernization facilities and working methodologies,

external cooperation activities, reference pblication etc are also evoked.Key words: Forensic Institute, Romanian Forensic School, legal psyhology, ballistic

identification, Forensic laboratories, judicial chemistry.

Rezumat: Lucrarea prezintă istoricul dezvoltării cercetării ştiinţifice în structurile Poliţiei

Române de la înfiinţarea Institutului de Criminalistică (1968) şi până azi. Sunt evocateaspecte organizatorice, creşterea şi modernizarea dotărilor şi a metodologiilor de lucru,activităţi de cooperare externă, publicaţii de referinţă etc.

Cuvinte cheie: Institutul de Criminalistică, Şcoala românească de criminalistică,Identificarea dactiloscopică, psihologie judiciară, identificare balistică, laboratoareCriminalistice, chimie judiciară.

După anul 1965, în cadrul Ministerului de Internes-a militat cu consecvenţă pentru organizareaactivităţii de cercetare ştiinţifică, în special a celei cucaracter aplicativ. Această activitate a avut ca obiectrealizarea unor noi mijloace şi metode care să poată fifolosite cu maximum de eficenţă pentru prevenirea şidescoperirea infracţiunilor, identificarea făptuitorilor,corpurilor delicte şi victimelor.

Întrucât mijloacele tehnice necesare în activită ilestructurilor Ministerului de Interne erau greu de achizi ionatdin străinătate, presupunând costuri mari, s-a luat măsuraconstruirii unei uzine care să realizeze mijloacele tehnicenecesare, împreună cu alte întreprinderi din ară.

Criminalistica şi-a desăvârşit rolul important încontribu ia la înfăptuirea justi iei în România şi prinreorganizarea fostului Serviciu tehnico-ştiin ific, înanul 1968, când a luat fiin ă Institutul de Criminalisticădin Inspectoratul General al Poli iei (Mili iei la vremearespectivă), al cărui prim director a fost colonelul VasileMăcelaru (1970-1973), şi care a fost condus timp de 10 ani(1976-1985), de un titan al criminalisticii româneşti, generalulpost-mortem dr. Ion Anghelescu, sub coordonarea căruia

a fost publicată monumentala lucrare „Tratat practic decriminalistică”, în 5 volume, care a contribuit la pregătireacriminaliştilor şi a altor cadre din Ministerul de Interne şidin alte institu ii ale statului de drept. Această lucrare a fostapreciată în ară şi străinătate pentru calitatea şi utilitateasa practică.

Începând cu anul 1968, odată cu înfiin area Institutuluide Criminalistică, s-a elaborat, verificat şi perfec ionatmetodologia de cercetare ştiin ifică, care a permiscriminaliştilor col. (r) Ion Constantin, maior dr. Lupu Coman,maior Ioan Vicol, dr. Constantin ţurai, dr. Lucian Ionescu,dr. Dan Şchiopu, maior (r) Iosif Goldhaar, chimist OctavianSorin, fizician Alexandru Radu, dr. Dorin Banciu, dr. IoanDroc, căpitan medic Gheorghe Asanache, prof. univ. dr.Tiberiu Bogdan, col. Nicolae Coca, col. Dumitru Ciacanica,lt. col. Ion Sântea, maior Ion Sima, lt. col. Gheorghe Bratu,conf. univ. dr. Ioan Quai, farmacist Marcela Boia, prof.Vasile Lăpăduşi să elaboreze o serie de lucrări.

Pentru organizarea şi desfăşurarea activită ilor decercetare ştiin ifică, în cadrul Institutului de Criminalistică s-a înfiin at un compartiment care avea ca obiect cercetareaştiin ifică în structurile de criminalistică. La conducereacompartimentului a fost numit maiorul dr. Lupu Coman,


12/19


aPariţia şi evoluţia dactiloscoPiei (i)

EMERGENCE AND EVOLUTION DACTILOSCOPIEI (I)

General maior magistrat (r) conf. univ. dr. Dan VOINEACol. prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor şef

Jurist Ramona DOBREANUProf. Roxelana VERDEȘ

Abstract: The contribution of WILLIAM J. Herschel, brought to the identification of the

fingerprint; This letter from the General Inspectorate of Prisons Bengal - India, followers ofHERSIHEL dactiloscopiei development.Key words: The contents WILLIAM J. Herschel’s letter to the General Inspectorate of

Prisons Bengal - India; papillary design study; for 19 years made study on fingerprints;Herschel’s followers on line dactiloscopy.

Rezumat: Contribuţia lui WILLIAM J. HERSCHEL, adusă la identificarea persoanei pe baza amprentelor digitale; scrisoarea adresată de acesta Inspectoratului general alînchisorilor din Bengalia – India, continuatorii lui HERSIHEL în dezvoltarea dactiloscopiei.

Cuvinte cheie: Din conţinutul scrisorii lui WILLIAM J. HERSCHEL adresatăInspectoratului general al închisorilor din Bengalia – India; studierea desenelor papilare;timp de 19 ani a făcut studiu pe amprentele digitale; Continuatorii lui HERSCHEL pe liniede dactiloscopie.

VRAJA AMPRENTEI DIGITALE În anul 1877, la Hooghly, capitala regiunii administrative cu

acelaşi nume din India, un func ionar britanic, cu numele deWILLIAM J. HERSCHEL, stătea întins pe patul său de odihnăşi dicta o scrisoare. La cei 44 de ani, HERSCHEL era unbărbat relativ încă tânăr, dar dizenteria şi crizele de febră i-auzdruncinat for ele. Fa a sa bărboasă, cu ochii lipsi i de strălucire,era palidă şi cu obrajii sup i, vocea obosită şi slabă. Redactareascrisorii era pentru el un lucru foarte important şi el îşi cheltuiatoată energia ca să-i dea un con inut cât mai convingător, să

transmită destinatarilor întreaga pasiune de care era însufle it.Scrisoarea era adresată Inspectoratului general al închisorilor din Bengalia. Data scrisorii: Hooghly, la 5 august1877. Textul: „Prin prezenta vă trimit o lucrare privind o nouămetodă de identificare a persoanelor. Ea constă dintr-oamprentă sub formă de ştampilă a degetului drept şi a celuimijlociu (pentru simplificare actualmente se iau numai acestedouă amprente). La luarea amprentelor poate fi folosită osubstan ă colorată, ce se utilizează şi la ştampile. Procedurade luare a unei asemenea amprente este mai grea decâtapăsarea unui sigiliu obişnuit de birou. Eu am încercat acestprocedeu cu de inu ii din închisoare, la oficiul stării civile şi laplata pensiilor; am făcut experien a luni de zile şi nu m-am lovitde nici un fel de greută i. Orice persoană din oraşul nostru,

care cere oficial eliberarea unui document, trebuie să consimtăsă i se ia impresiunile digitale. Până în prezent însă nimeninu a refuzat să se supună acestei proceduri. Eu cred că dacăaceastă metodă ar fi introdusă pe plan universal, s-ar punecapăt o dată pentru totdeauna înşelăciunilor ce se practică în

domeniul identită ii. Eu am întocmit, în decurs de 20 de ani, miide fişe cu amprente digitale şi astfel sunt în măsură să identificpersoanele pe baza acestor amprente”.

Într-adevăr, trecuseră 20 de ani din ziua în care HERSCHEL, în calitatea sa de tânăr secretar în Junipur, o regiune situatămai la nord de Hooghly, observase pentru prima dată acesteurme ciudate pe care le lăsau mâinile murdare pe lemn, sticlăsau hârtie. Erau impresiuni formate din linii, arcuri, lan uri şivertebre. Mai târziu, nici HERSCHEL nu era în măsură săprecizeze cu exactitate când şi-a dat seama de acest lucru.

Poate observase pe negustorii chinezi care veneau în bengaliaşi ştampilau contractele comerciale, cu amprenta lăsată dedegetul mare, înnegrit, sau poate aflase de obiceiul chinezescde a pune amprenta palmară pe actele de divor şi de obliga iade a lua copiilor abandona i amprentele digitale la internarealor în orfelinate.

În anul 1858, HERSCHEL a cerut indianului RAJYADARKONSI, un furnizor de materiale de construc ie pentru drumuri, săpună amprenta mâinii sale drepte, înnegrită cu tuş de ştampilă,pe contractul încheiat. Pe vremea aceea HERSCHEL nu erafamiliarizat cu desenele liniilor papilare. El a vrut să-l speriepe indian care, ca al i concetă eni, uita de obicei stipula iunileşi termenele de livrare din contract, scontând pe faptul că prinacea manipula ie misterioasă (aplicarea amprentelor digitale

pe hârtie) îl va face să-şi aducă aminte de obliga iile pe care şile-a asumat prin contract. Pe urmă însă, HERSCHEL a începutsă se intereseze şi să studieze aceste desene.

În timp ce-şi dicta scrisoarea, se uita la un fel de bloc-notes îngălbenit pe a cărei copertă se puteau citi: „Semnele


13/19


o sută de ani de la aPariţia dactiloscoPiei în roM nia

ONE HUNDRED YEARS OF THE RISE IN ROMANIA

DACTYLOSCOPY

Chestor de poliție Vasile VIOREL,vicepreședintele A.C.R.

Col.(r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor şef Comisar şef drd. Ionel Necula, vicepreşedinte A.C.R.

Abstract: The article presents the main points in the introduction fingerprint identification,known as dactyloscopy in our country.

Key words: Fingerprint identification, known as dactyloscopy, fingerprint, expertise.

Rezumat: Articolul prezintă principalele momente ale introducerii dactiloscopiei în țaranoastră.

Cuvinte cheie: Dactiloscopie, amprente, expertiză.

Datorită circulaţiei rapide a valorilor ştiinţificeşi culturale mondiale, progresele rapide pe planmondial în ştiinţă şi tehnică au pătruns şi în România, îndeosebi în cea de-a doua jumătate a secolului alXIX-lea. Încă din 1879, în România fotografia se utiliza în scopuri judiciare.

Primele date ce au legătură cu dactiloscopia înRomânia la sfârşitul secolului XIX sunt menționate deConstantin ţurai în lucrarea, „Enigmele unor amprente” în care consemna că „Toate declara iile ce se luauancheta ilor şi martorilor neştiutori de carte, cu ocaziaanchetelor, erau semnate de aceştia conform obiceiului,prin punere de deget, după ce li se citea con inutul. La 1septembrie 1886, Legea pentru autentificarea actelor, înart. 16 şi 18 reglementa modul cum se autentifica actelecelor neştiutori de carte, „care trebuie subscrise prinpunere de deget sau aplicarea unei ştampile sau pece i”,organele poli ieneşti ştiau cum trebuie făcută aceastăpunere de deget. Comisarii şefi ai brigăzilor de cercetărişi secretarii acestora ştiau că trebuie făcută cu aten ie,pentru a reda clar con inutul liniilor ce formau desenulacelui deget.”1

În anul 1914, în cadrul Serviciului de identificare,metoda antropometrică a fost înlocuită cu identificareadactiloscopică, operă comună profesorilor MinaMinovici, dr. Andrei Ionescu şi a medicului legist dr. SavaValentin.

Acest Serviciu de identificare antropometrică înfiin atde prof. dr. Mina Minovici la Palatul Justi iei din Bucureşti în anul 1892, pe baza principiilor sistemului Bertillon almăsurătorilor antropometrice, a fost schimbat radical, întreaga identificare a infractorilor fiind pusă pe noilebaze ştiin ifice ale dactiloscopiei.

În România, primele descoperiri ale autorului fapteipe baza urmelor papilare au fost făcute de către prof.dr. Nicolae Minovici. În anul 1896, acesta a ob inutprimul succes românesc în identificarea infractorilor cuajutorul urmelor, liniilor papilare. În cazul unui furt de lao tipografie, la fa a locului s-a găsit o urmă de digitalăimprimată pe hârtie dintr-o condică, pe baza căreiaautorul a fost identificat. Un alt caz din anul 1906 sereferă la descoperirea unui ho ce furase cauciucul dela o roată de trăsură. Urmele digitale găsite pe roată,care era de curând vopsită, l-au ajutat pe profesor dr. N.Minovici să îl descopere pe autorul faptei prin comparareaacestora cu amprentele luate de la mai multe persoanebănuite, autorul fiind identificat în persoana unui vecin alpăgubaşului.

Prima expertiză dactiloscopică în România a fostefectuată de Nicolae Episcopescu, şeful Serviciuluide identificare şi fotografie din Poli ia Capitalei, cadruspecializat la Paris şi Roma în domeniul identificării şi alfotografiei. În legătură cu con inutul expertizei men ionateprezentăm următoarele: „În perioada cuprinsă între 27-31 august 1914 au avut loc în Bucureşti, în imobilul cunr.39 din Strada Ştirbei Vodă, un furt de bijuterii dintr-o casă de bani”. Pe casa de bani s-au găsit urmeledesenelor papilare ale autorului furtului, printre care maiimportantă o urmă a desenului palmar, reprezentândimprimarea regiunii hipotenare drepte. Expertul NicolaeEpiscopescu a găsit pe casa de bani mai multe urmepapilare fragmentare digitale, inclusiv o urmă papilarăpalmară, pe care a considerat-o cea mai importantă pentruproblema identificării. Această urmă se afla pe col ul dinstânga de sus al casei de bani. Rezultatul examenuluicomparativ a fost acela că urma papilară rămasă în col uldin stânga sus al casei de bani fusese lăsată de regiunea


14/19


Europolul – Agenția europeană de aplicare alegii - a încheiat un Memorandum de Înțelegere cuRețeaua Europeană a Institutelor de Criminalistică(ENFSI), document care va permite schimbul decunoștințe și expertiză, subliniind nevoia întăririicooperării în domeniul criminalisticii în lupta împotriva criminalității.

Cu această ocazie, domnul Wil van Gemert,adjunct al directorului pentru operațiuni al Europol, aspus: “Europol lucrează strâns cu autoritățile naționaleale Uniunii Europene, industria privată și alți parteneri,pentru a fi împreună în lupta împotriva amenințărileemergente ale criminalității organizate. Relațiileintensificate cu ENSFI vor sprijini cooperarea noastră în domeniul criminalisticii ca parte a activității de întărire a legii”.

La rândul său, domnul Üllar Lanno, președinteleENFSI a spus: “Membrii noștri cooperează deja cuEuropol în cercetarea la fața locului și ciberspațiu. Acest memorandum de înțelegere constituie un logicpas înainte către întărirea parteneriatului nostruși realizarea unei zone europene fără frontiere acriminalisticii, în care ambele organizații pot juca un

rol important, prin schimbul de date și cunoștințe.”După cum se cunoaște, ENFSI (Rețeaua europeană

a institutelor de criminalistică) reprezintă o rețea de65 laboratoare criminalistice din 35 țări europene,constituită în anul 1995.

Ioan Hurdubaie

și ISO 17020:2012, achiziția de echipamente de ultimăgenerație în domeniul dactiloscopiei, investigării tehnico-științifice a locului faptei și identificării victimelor încazul dezastrelor naturale sau infracțiunilor de terorism,pregătirea în domeniul portretului robot cu reputațispecialiști internaționali, achiziția la nivel național aechipamentelor IT necesare în domeniu și editarea aManualului “Quality Management in Forensic Science”cu 4 volume (1626 pagini în limba engleză) ce cuprind

comunicări științifice elaborate la nivelul InstitutuluiNațional de Criminalistică printre care și cele din domeniuldactiloscopiei(vol.I).

Note1. C-tin ţurai, “Istoricul descoperirii făptuitorului după urmele

desenelor papilare în România”, vol. “Şcoala românească decriminalistică”, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1975.

Bibliografie:1) Col. ® prof. Vasile Lăpăduşi, general maior magistrat ®

conf. univ. dr. Dan Voinea, Apari ia şi Evolu ia CriminalisticiiRomâneşti, vol. I, pag. 28;

2) Col. ® prof. Vasile Lăpăduşi, general maior magistrat® conf. dr. Dan Voinea, Apari ia şi Evolu ia CriminalisticiiRomâneşti, vol. I, pag. 29;

3) Prin Decretul nr. 2432 s-a promulgat “Legea pentruorganizarea poli iei generale a statului, care prevedea înfiin area “Biroului cazierului judiciar, al controlului recidiviştilorşi al statisticilor” – Monitorul Oficial nr. 159 din 29 iunie 1929;

4) Gheorghe Tăşescu, Ion R. Constantin, Secreteleamprentelor papilare, Editura Na ional, 1996;

5) Dr. Constantin Țurai, Enigmele unor amprente, Editura Albatros, Bucureşti, 1984, pag. 101 şi 208;

6) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală,publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din15 iulie 2010;

7) Ordonan a Guvernului nr. 10 din 25 iulie 2012 privindcăutările automatizate ale datelor în rela ia cu statele membreale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activită ilor de

laborator referitoare la datele dactiloscopice (publicată în M.O.nr. 536 din 1 august 2012), aprobată prin Legea nr. 22 din 4martie 2013;

8) Decizia Consiliului (2013/229/UE) din 14 mai 2013, princare România a fost declarată opera ională pentru schimbulautomat de date dactiloscopice;

9) Decizia Consiliului U.E. (2008/615/JAI) privindintensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniulcombaterii terorismului şi a criminalită ii transfrontaliere;

10) Decizia Consiliului U.E. 2009/315/JAI referitoare laschimbul de amprente papilare la nivelul punctelor na ionale decontact privind cazierul judiciar;

11) Legea nr. 156/2011 pentru modificarea şi completareaart. 1 din OG nr. 75/2000 privind activitatea de expertizăcriminalistică, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 519din 22 iulie 2011;12) Legea nr. 255/2013 privind aprobarea OG 10 din 25iulie 2012, prin care a fost creat cadrul legal necesar căutăriiautomatizate a datelor de referin ă în rela ia cu statelemembre ale U.E.

euroPol și enfsi intensificăcooPerarea în doMeniul

criMinalisticiiEUROPOL AND ENFSI INTENSIFY COOPERATION

IN FORENSIC SCIENCE


15/19


consideraţii Privind c inele de urMărire

CONSIDERATIONS ON DOG TRACKING

Chestor principal dr. Vasile VIOREL, vicepreședinte A.C.R.Col.(r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor şef

comisar șef Crișan-Mucenic LĂZUREANU, IPJ Sibiu

Abstract: In this paper we present some aspects of tracking dog, with which criminalscan discover after traces on the ground.

Maintenance, training and rational use of these dogs are.Key words: About trace; classification of trace; influences on trace; process tracking

exercises.

Rezumat: În acest articol prezentăm câteva aspecte privind câinele de urmărire, cuajutorul căruia se pot descoperi infractori, după urmele lăsate la faţa locului.

Întreţinerea, dresajul şi folosirea acestor câini se fac raţional.Cuvinte cheie: Despre urmă; clasificarea urmelor; influenţele asupra urmelor; procedeul

la exerciţiile de urmărire.

În toate ţările lumii, de mai mult timp, s-a folositcâinele de urmărire. În acest articol vom prezentacâteva aspecte referitoare la câinele de urmărire şifotografii cu asemenea câini.

Urmărirea este cel mai însemnat şi cel mai greuserviciu ce se poate cere câinelui de poli ie. Sosi i lalocul infrac iunii cu ajutorul mirosului său, se vor puteadescoperi infractori, după urmele lăsate la fa a locului.Câinele poate fi deci cel mai însemnat auxiliar alpoli iştilor.

Ceea ce cere poli istul este, ca prin ra ionamenteşi cercetări minu ioase, să determine care sunt urmelelăsate de infractori şi direc iunea în care au plecat.

Cazurile ce se petrec în via a de toate zilele sunt infinitde variate şi numeroase: omoruri, tâlhării, atacuri, furturi,etc. şi între ele deosebite de la caz la caz.

Câinele de urmărire, dat fiind calită ile pe care trebuie

să le îndeplinească, greutatea dresajului şi mai cu seamă între inerea lui, precum şi nevoile de serviciu, care nu-lreclamă zilnic la posturi, aşa cum ştim despre văzut lacâinele înso itor, va fi în număr mai restrâns de regulă lareşedin a unde sunt comandan i de poli ie.

În concluzie câinii de urmărire trebuie să fie grupa ipentru ca între inerea, dresajul şi folosirea lor să se facăra ional. Înainte de toate este absolut necesar a cunoaştece este aceia o urmă, de câte feluri sunt şi care suntfactorii care le influen ează.

DESPRE URMĂ:Prin urmă se în elege mirosul specific al oricărei

persoane, care se imprimă pe teren şi rămâne în aer pedirec ia pe care s-a mers.După timpul de când sunt lăsate, urmele se potclasifica astfel:

Urme proaspete , adică acelea care sunt de curândlăsate până la cel mult 3-4 ore de la trecerea individului.

Urme vechi, acelea care depăşesc acest timp. Nu sepot preciza cât timp durează o urmă deoarece sunt multeinfluen e exterioare şi specifice individului, care fac ca ourmă să dureze mai mult sau mai pu in. Totuşi se citeazăcazuri când s-au făcut urmăriri cu succes, chiar după zile întregi.Cele dintâi sunt foarte uşor de urmărit şi soartaurmăririi este aproape sigură, pe când celelalte sunt cuatât mai greu de urmărit, cu cât sunt mai vechi.

Din punct de vedere al felului cum se imprimă mirosulspecific al persoanei, urma este de 2 feluri:

• Imprimată pe pământ şi• Rămasă în aer.Urmele de pe pământ sunt cu mult mai stabile şi se

conservă mai mult timp.

Fig. 1De aceea, trebuie să se insiste ca câinele să meargă

cu nasul în jos (fig. 1), mirosind mereu pământul, pentrucă mergând cu capul în sus, la urma din aer, care este


16/19


unele consideraţii Privind coruPţia

SOME CONSIDERATIONS ON CORRUPTION

General maior magistrat lector universitar doctor Nicolae LUPULESCU – procuror în cadrul D.N.A.

Abstract: The article presents some aspects related to corruption, legal regulationsin this area in our country and in Europe, generating corruption institutions. Are also

presented corruption in the military, public procurement in health institutions. The authorhighlights the philosophical vision - Ethics of corruption.

Key words: Definition of corruption, the content of Law no. 78/2000; European

legislation on corruption; legal system of corruption; Corruption in Romania; corruption inthe Romanian army; corruption in public procurement, corruption in health; philosophicalvision of corruption.

Rezumat: Articolul prezintă câteva aspecte referitoare la corupţie, reglementările juridice existente în acest domeniu în ţara noastră şi în Europa, instituţiile generatoarede corupţie. De asemenea , sunt prezentate fapte de corupţie din armată,în domeniulachiziţiilor publice, în instituţiile sanitare. Autorul scoate în evidenţă şi viziunea filosofică – etică asupra corupţiei.

Cuvinte cheie: Definiţia corupţiei, conţinutul Legii nr. 78/2000; legislaţia europeană îndomeniul corupţiei; sistemul juridic al corupţiei; corupţia în România; corupţia în armataRomână; corupţia în domeniul achiziţiilor publice, corupţia în sănătate; viziune filosoficăasupra corupţiei.

I. DEFINIȚII ȘI CADRUL JURIDIC

Corupția se definește ca abuz, activ sau pasiv, alfuncționarilor publici (fie numiți, fie aleși), în scopulobținerii de avantaje financiare private sau de altebeneficii.

Corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită în

societate și este deosebit de gravă, deoarece favorizeazăinteresele unor particulari, mai ales în aria economică,afectând interesele colective prin: însușirea, deturnarea șifolosirea resurselor publice în interes personal, ocupareaunor funcții publice prin relații preferențiale, încheiereaunor tranzacții prin eludarea normelor morale și legale.

Corupția vizează un ansamblu de activități imorale,ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcții deconducere sau care exercită un rol public, ci și de diversegrupuri și organizații, publice sau private, în scopul obțineriiunor avantaje materiale sau morale sau a unui statut socialsuperior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.

Printre cauzele care favorizează apariția corupției seregăsesc și: slăbirea autorității statului datorită ineficiențeiinstituțiilor acestuia, degradarea nivelului de trai alindivizilor, lipsa unor valori sociale însoțită de alterarearespectării principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelulinstituțional și legislativ.

Mica corupțiePrin mica corupție se înțelege acel sector din corupție

care nu aduce atingere intereselor majorității indivizilorunui stat. În această categorie poate fi inclusă corupția unuicadru medical, a unui funcționar, etc., care, prin deciziilelor, favorizează un individ sau grup de indivizi în detrimentulaltora, dar acest gen de nedreptate este limitată în timp șispațiu.

Marea corupțiePrin marea corupție se înțelege corupția la nivel înalt a

unui funcționar, demnitar, etc. Acest gen de corupție are cași caracteristică principală efectul nociv asupra întreguluistat și a indivizilor care îl compun. Urmările acestui gen decorupție se pot traduce în costuri suplimentare, directe sauindirecte, care vor fi suportate în final de toți contribuabilii.

Limitarea fenomenuluiFenomenul corupție nu poate fi definit ca fiind propriu

doar anumitor forme de guvernare. Corupția este întâlnităatât în societățile democratice cât și în cele totalitare.Deși există o oarecare tendință de a considera un regimautoritar ca fiind capabil să elimine corupția, realitatea estecă într-un astfel de regim corupția este parțial limitată, earegăsindu-se în anumite cercuri privilegiate, fiind accesibilăanumitor grupuri de indivizi.

Limitarea fenomenului corupției (stoparea totală afenomenului este considerată utopică) poate fi obținută prinmecanismul costurilor. Aceste costuri pot fi pecuniare sausub forma recluziunii și au ca idee centrală indezirabilitateaefectuării unor fapte reprobabile datorită costurilor mari pe


17/19


consideraţii Generale desPre rolul Probator al urMelor

de natură teXtilă în elucidarea

accidentelor rutiere GENERAL CONSIDERATIONS OF TEXTILE MICROTRACES’

EVIDENTIAL VALUE IN THE INVESTIGATIONOF TRAFFIC ACCIDENTS

Comisar de poliţie chimist Ene Carmen LuminiţaSubcomisar de poliţie chimist-fizician Savu Lorena-Magdalena

I.G.P.R. - Institutul Naţional de Criminalistică

Abstract: The necessity to establish the causes and the circumstances of the trafficaccident, the identification of the involved vehicle and of the guilty person - in fit and runcases, involved a lot of morphological and analitical analysis.

In the forensic investigation of such cases, the expert has an important role inexamination and analysis of the textile samples recovered from the crime scene, he canissue certain conclusions that incriminate the vehicle involved in that kind of events.

Key words: Textile fibers, knitwear, traffic accidents, morphologycal and physical-chemical characteristics, type and colour shade of the fibers, chemical composition,infrared spectra, UV-VIS spectra.

Rezumat: Necesitatea stabilirii cauzelor şi circumstanţelor în care s-a produs accidentulrutier, identificarea autovehiculului implicat precum şi a persoanei vinovate - în cazul părăsirii locului accidentului, implică o serie de analize morfologice şi analitice.

În procesul de investigare criminalistică a unor astfel de cazuri, un rol important îl areexpertul, care prin examinarea şi analiza probelor textile puse la dispoziţie de organul deurmărire penală, poate emite concluzii pertinente de incriminare a mijlocului auto implicatîntr-un astfel de eveniment.

Cuvinte cheie: F ibre textile, tricot, accident rutier, caracteristici morfologice şi fizico-chimice, natura şi nuanţa culorii fibrelor, compoziţia chimică, spectre IR, spectre UV-VIS.

Conform statisticilor Poliţiei Rutiere, cea maimare parte a accidentelor rutiere din România (înprocent de circa 29%) se datorează nerespectării întrafic a vitezei regulamentare, precum şi neadaptăriiacesteia la condiţiile de drum. De asemenea, apar şialte incidente în trafic, unele provocate de pietoniicare traversează strada fără să se asigure, prinlocuri nemarcate sau nesemnalizate, în procent decirca 25%, depăşirea neregulamentară, în proporţiede 12%, neacordarea de prioritate vehiculelor şipietonilor, în procent de circa 9%. Toate acesteadefinesc, ca şi cauză principală a accidentelor rutieredin ţara noastră, comportamentul necorespunzătoral unor participanţi la trafic.

În alte ări, accidentele se produc îndeosebi dinvina conducatorilor auto, care fie adoptă o viteză pestelimita legală, fie depaşesc neregulamentar, fie sunt subinfluen a băuturilor alcoolice sau a substan elor interzise,atunci când se află la volan.

Din studiile întreprinse s-a ajuns la concluzia că un

alt factor favorizant al accidentelor rutiere îl reprezintă în cazul ării noastre, spre deosebire de alte state, cu unnivel mai înalt de dezvoltare, starea infrastructurii (drumuri în repara ii, în reconstruc ie, modernizări de drumuri,gropi, şosele foarte înguste, semnalizare neadecvată,intersec ii amenajate necorespunzător, lipsa parcărilorşi implicit ocuparea unei benzi de circula ie care astfel îngreunează traficul etc.).

Analiza statistică a accidentelor rutiere înregistrate lanivelul localită ilor urbane din România a evidențiat faptulcă din punct de vedere al impactului negativ asupramediului înconjurător, acestea nu prezintă relevan ă.

Scurt istoric„Strămoşul automobilului modern este considerat

automobilul Mercedes 1901,model care, abandonând forma veche, a stârnit o

deosebită senza ie, utilizând radiatorul tip fagure, motorulplasat în fa ă, schimbătorul de viteze, arborele cardanic


18/19

Foto nr. 17

Legenda:L - extract cloroformic

fibre textile în litigiuC - extract cloroformic

pantalon (proba decompara ie)

Fiecare caz în partereprezintă un pas maimic sau mai mare făcut înscopul elucidării cauzei.

Parte din investiga ia criminalistică, expertizele fizico-chimice şi implicit expertiza probelor textile demonstreazăimportan a valorificării acestui tip de urme, în scopulaflării adevărului.

Bibliografie1. M. Ghimbu, E. Iacobeanu, Studiul Materiilor Prime Textile,

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973.2. Eugen Falni ă, Merceologie,Timişoara, Editura Mirton,

1998.3. Ştefănescu, E., Tipurile, proprietă iile şi domeniile de

utilizare a firelor poliesterice în industria textilă, Nr. 1/ 1962.4. Marchis ş.a ., Structura şi proiectarea esăturilor,

Bucureşti, Editura tehnică, 1964.5. L. Alexandru, S. Bosică, Fibre sintetice, chimie şi

tehnologie, Bucureşti, Editura tehnică, 1966.6. www.textileweb.com.

Figura nr. 4 - Spectrele IR ale probelor Figura nr. 5 - Spectrele UV-VISale probelor

Figura nr. 6 - Spectrele UV-VISale probelor

Figura nr. 7 - Spectrele UV-VISale probelor

CRIMINALISTICA NR. 2 (98), APRILIE 2015, VOL. XVI


19/19

Documents

Criminalistica 2 2015 Internet