1. KALNITKI

SFTRŞITUL ORAŞULUI SUBTERAN Traducere din limba rusă de Margareta Roman

şi D. Manu * *

REZUMATUL FASCICOLEI PRECEDENTE :

Matroz11 apărgătorulut de gheaţă .Dnlepr• zăresc in calea lor spre U.R.S.S., va9Ul de transport .Maltlsail", sub pavilionul Noniel, o ţară capitalistă care avea pretutindeni baze militare. In apropierea Insulei Pescarilor. secundul Uslin Petrovicl Ribnikcv, Eingurul supravieţuitor al submarin.ului sovietic .Dellinul•, !şi amin­teşte de clipele in care submersibilu\ fusese scufundat prin acele locuri, in anii războiului.. .

• Dnlepr• salvează de pe un sloi de ghaată pe l!nărul negru montan Harry Gould. Acesta povesteşte cum, rănit in luptele din Africa, căzuse prizonier in mîinile hitletiştilcr, care apoi 1-c:u adus intr-un lagăr din G9rmcmia Acolo a cuno:�cut el un inginer de marină, pe care Eindc.:i era rus, il num ea R'lş, Impreună cu mii de alti de tinuti, Gould ţii Raş au Jost tr'lnspori'Jţt in Oraşul Sub­teran, sit,Jat intr-un loc necunoscut, unde era11 puşi să muncească la exploatarea unor zăcăminte da uraniu. Raş organizează o re·

�ol\ă. Gould este dus pe ,.Mafusail " , vasul piraţilor, de unde lzbuteşt� să evadeze.

Rlbnikov e Invitat de inginerul lev Solnţev (liul unui tova­r.it cara pierise cu .,Delfinul ") să participe la o expediţie (n Arctica, unde 1Iebuia eci lie experim(;-ntată o maşină de transport l:ieală, denumită ,,Svietoliot•. Acest aparat putea, cu o viteză lncă .ueatinsă, să se deplaseze pină In stratos!eră, putea coborî pină In fund u! oceanului, după cum putea să lunece pe gheaţă sau să alerge prin păşire pe nisip. In plus, prin folosirea .,elec­tronitului" , un combustibil special, .,Svletoliot• putea funcţiona practic nelimitat. La expedilis mal ia11 parte profesorul N. G. rrlnln, Nadejda, IIO!ia lui Lev Solnţev, şi Harry Gould, devenit cetăţean sovietic.

După inlr!ngerea hitleriştilor, conducerea Or:�şului Subterc:n a preluat-o lohann Blaufisch, omul monianului Chc:rly Hustings, poreclit bălrfnttl maral>u ş! care era finan{at de Meng�enior, unul din cel mai mari a!aceriştl din Moni.a.

Roşcovanul lohann, cnn.oscut acum sub numele de )ohnay Norocosul, lansează un S.O.S. in nădejdli!a că va a!rage In cursă Yasul .Dniepr• •i-l va pulea dislruge.

�-

LUCRĂRILE CARE VOR APĂREA ÎN COLECTIA

.PO�ŞTIINŢIFICO- FANTASTICE· Nr. - 30 '1:: ��- 32 - 33 .SFiRSITUL

QRAŞULUI SUBTERAN- - roman

de 1. Kalnifki.

��O.tonescu

(continuare d/11 numtlru/ trecut)

A treia zi, fu camera hotelului de mina a bela, und�t se Instalase Johann. apăru un ofiter amertcan şl-l ceru să-şl strîngă cît mai repede catra!us�le. Jumătate de oră mal tirziu, hitleristul dG pină mai adine:::�ri şedea !n barul uuu!a din cele mal elegante hoteluri, tar bătrînul marabu ll spunea:

- Ali right 1 Mister Mengs esls de a;:;ord ... Putem actiona. Aluturi de apcrtamentala in care locuiau oamenii statu.

lul major se afla o cameră liberă, relinută pentru domnul Jonathan Blackpig, cetăţean al republici! Monta, agentul adml· nistraţiel militara. Tocmal p9 acest nume căpătase Johann Blaufisch un paşaport al Moniel cu fotografia lui. Astfel avu loc transformarea care constituia inceputul unel ere not 1n viata secăturii hflleriste.

Un lucru nu 1-a plăcut la fncep1.1t lut Joha� alias Johnny : de ce oare Charly i-a . schimbat numele Blaufisch, adică Peştele albastru, in Blackpig, ceea ce rnseamn� Porcul negru? Nu era el mulţumit nici de primul nume, dcrr dectt Blackpig, e mal bine Blaufisch de.o mie de ori. Johnny nu ae sfii (desigur, lntr-o lormă destul de pollllcoasii) să-1 Intrebe pe Charly:

- De ce, boss, atl binevoit aă-ml alegeţi Ull nume atît de ridicol ?

Bătdnul marabu risa copios, apol Il explic� lul Johnny că In felul ac�sta monienii îşi păslreaza 1cma lor •upedoarli nealterată prin amestec cu rasele Interioare, ai căror reprezeu. tanti sint citeodată primiţi temporar p:intre el.-- fntelegi 17 Vremurile de azl atnt atit de nealqure... Tra­c�rea Indivizilor dintr-o cetăjenie fn alta eate colosal de frecvantă. PDste cifiva anl, dumneata Johnny al putea să te dai drept un monian neao�. Tocmai acest lucru căutăm noi să-1 evităm... Sintem gala să vă venim in ajutor, să vă ajutăm Bă treceji hopul, mai cu seamă dacă interesele noastre coino::id, dar ca să amestecăm singele nostru cu al Tostru - asta. cu pcrrere de rău_ nu_! dorim 'l!i nu-l «dmitem ...

Johnny oltă. Acum citiva anl era 1eprezentantuJ. unei raae supsrioare... Dar de 1 Ce să-l facil Se achimbli vremurile, sa schimbă . o!dine.a !u.c!_urilor, valorile, ae· schimbă �( rase le supe­rioare. Şi la uţma

. Ulii)� to! e mai bine să fii un porc viu decît

un paşte s�!n�ur.crl. Ch,arly k_a numtl AA fostul Johann, astă:zl Johnny, direc.

tor adm1nisl.ta.liv al .s-octe\'â\ii da explozătl indepărtale", special fnfiinţat.ă pentru rea-- rn stăpînire a Oraşului Subteran. Cum

3

ar putea administratia decapitată a acestei lrlnluri din .,cal da-al treile:: Reich" să se opună presiunii lui llusllngs el Co., societate susjinută de lnsuşl Mengs-senlor ? Administratia Ora. �ului Subteran ar It părăsit de mult această Insulă dacă nu s-ar fi temut aă apară In faţa o::Imenilor. Nozlşlil consumau ullimele rezerva şi menfineau cu greu W1 simulacru de disci­plină lllhe soldaţii pazei. Pe zi ce trecea, resturile armatei lui Hitler se descompuneau tot mai mult. Comandantului Oscar Kreilz 1 se părea citeodată că nu există nici o deosebire Intre paznici 'i fntemnijaţi, şi că toţi laolaltă alllt gata aă-i nimi­cească pe comandanţi. Prizonierilor 11 se mat putea ascunde că fascişti! au fost nimiciji, paznicilor lnsă nu. Tot mat des se auzeau voci revoltate, mulţi cereau să fie Inlocuiti şi trimişi inapoi lll patrie._

In aceate conditii. sosiiea lD Oraşul Subteran a lul Johnny - cu lmputernlcirt depline, cu provlzif şi pază perso­nală - putea Il socotită de administratia de acolo drePt o adevărată minune. Totul revenea .,la normal", acecxstă cren­guţă din copacul doborit al .celui de-al treilea Reich" prindea viaţă, altoită pe tulpina WlUI .,imperiu" şi mal puternic decit cel hilleriat ...

Comandanrui Oraşului Subteran. qaulei!arul Oscar Kreîlz, nu-l tecunoscu la Inceput fn domnul }o.DathaD Blackplg pe Jostul lui coleg cara tnainte c:ducea transporturile de sclavi. Bărbatul tolănit l.n fotoliu se arăta a fi un monicm pur alllge, amator de havane qroase şi de băuturi tari, un om de aiaceii care ştia să trăiască lăsîndu-! şi pe alţil să trăiască._

Căzură repede de acord asupra măsurilor ce vor trebui luate pentru Inlocuirea ueptată a garnizoana! nemteştl priD paznici angajati. Pe Hen Kreilz nu-l tulbură deloc această hotă. rire a noUor stăpîni, deşi In consec:intă foştii paznici nemti urmau să treacă in rindul muncitorilor prizonieri ori să piară. El inţeleae că numai cxslfel va putea fi păstrată taina Oraşului Subteran, mai cu se:Imă după ce primi asigurarea că adminis­tratia nemţească va rămlne la poslurL Desigur insă că, pentru orice eventualitate. vor trebui să-şi schimbe şi el numele. Jl.sUel, de pildă, Hen Oscar Kreilz devo;nea mister Connolly, monian de origine ccllă..

Problemele aproviz1onării fi legălurUor, a compensajiei pentru muncă şi altele nu provocară nici .un fel de discujii: stăpînii cei nol se aralară chiar mai darnici decit cei dinainte. Intr-o aingură zi, afacerea se perteclă printr-un contract secret şi Johnny pkcă cu avionul spre M onia ca să-i raporteze bossului Euccesul obţinut. Bătrînul m:uabu era mai mult decit muljumil de noul său direcior. El ti transmise lui Johnny salu­tări din parle-g L:.�ultor personalităţi ale bursei moniene, şi mai cu se.__amă din pât.t� lui Mengs-senior. )ohnny era Iar� mindru. � adevărat- că-- �wnci cind johnny a făcut o aluzie ca ar ti bu:întat •ă-� �ret�e personal Olllagiile sale l!li mister Mei!gs, bătrmw .m-arabu a-a prefăcut că n-aude. Acest lucru lnsă nu-rstrioit 1�1)o1lnn.y buna dispoziţie ... Pe Charly il amuză Indeosebi- păţanliJ lui johnny cu prizonierii revoltaţi. )ohnny Norocos111 şl�u a� zuqrc;!Tească atit de viu scena cind, In toiul re�li�apărlr -c;Q, din infem pe masa de metal, cu braţele

J.;

lncrucl\late pe piept, Incit Charly rtse cu pofta. ŞI cum La dezailllat pe rebel! cu făgăduiell mincinoase, lansind tn mo­mentul hotărltor prin arnbrazuri cheslionarele 1 Da� a-ar li avut grijă să pregătească dinainte artUerla de hh11 .. , • 1e ,ue dacă ar mal fi putut sa.t stăplnea1ci! pe deţlnJlil.

Me!lgs.senior Il porunci, blnelnţelea tot prlB bătrtnul ma­rabu, &ă păsbeze taina ,1 de-acum lnablte ca oohll dba !JCIP· Se întocmi un statut spacial: ,.Statutul penhu paza Oraşului Stl.b­teran• şi fiecare iniţiat trebui să aemneze o �rtle prla acrre declara că răspunde de păstrarea secretului. Băspunderea era desigur dealul de grea, deşi In afcna de nenorociiU lnmorm!ll· taU c!e vii ln insula necunoscută din AlcUca !ndepărtată, numai cinci oameni In toata lumea cunoşteau t�a Oraşului Suhte. ran. Şi tol! cinci erau oameni siguri, demn! de toată Increderea.

Aste'tzi Johnny ducea spre Oraşul Subteran un nou schimb de paznici. Nu l-a fost uşor să-l alaagă "l ec!-1 convinga pe aceşti "boys• care n.aveau al:e - calltăll decit o lolalii l!ps.:i da prejudecăţi. Teoretic, recrutarea lor costa scump ; dar numai teorotlc. Prin contract, .,Societatea de e:��:plorări îndepărtate• SG obUga să le plătească la expirarea contractului, lor sau moştenitorilor, o sumă fabuloasă. Dar e puţin probabil ca vre. unul d!n el să fi dat culva de ştire că pleacă. ŞI dacii e a,a. alune! recompensa făgăduită prin contract n-o sli albii cine s-o Incaseze, clici nici unul dintre el nu va pleca vreodată din Oraşul Subteran. Soarta lor era pecetluita DuJXi scurge­rea termenului stabilit prin conuact, paznicii vor trece, ca ��� soldatii nemţi, la muncii sau va trebui să moară. ..

Telefonul Il deranjă din nou pe Jobnny, cufundat in gin­durile !!ale :

� Also... Pliu 1 Alo, da 1 Dumneata eşli Mtck? Ce-l? Din Oraşul Subteran ? Bine, dă-mi legatura... Vă ascult, Oraşul Subteran. Da, eu. Ah, mister Connolly 1 Vă salut, dragul meu companion 1 Ce ?1 Revoltă? Ce revoltă?... Cum se poate ra­voltă fn OTaşul Subteran ? Cred că al Incurcat ceva, dragul meu, Connolly. Da, e păcat. .. Sint forţe de muncă.. D::zr ca să-i faci, dacă nu se poate altfel, trage · citeva gloante. Nu e:za­gera l!lsă. Nu uita el} acum nu e uşor să găseşti lucrători noL.. Pe acurt, caute}. scl pul capăt panica!. Aei:I In primul rfnd. In al doilea rînd, ; miine sfnf acolo. Am de terminat r:.umai o afacere urgentă şl vin imediat_. Da, viu cu avionul. Eţli multumit? Nu.I nimic, tin-te bine ... Good bye 1

Zum Teufell Aşa e Intotdeauna. Cincl e omul mai bina d!spog, · trebuie ali se intimple ceva să-1 indispună 1 Deşteptul de Herr Kreilz, lua-1- ar dracu să-1 ia de papă-lapte 1 M:Ir� bucurie !... Auzi! Revolta in Oraşul Subteran... Cine mal in. drlizneşte să -1�lte după lncercazea de atunci ? f.am strins pe robii ă!a ln �. să se 1ature de revoltă 1 Dar o să vadă �i CEt·am eă le �c acum r Nfr.-1 să r9splre n" să II!ci lncbăzn�ecă h \\

Telefoaut lniDă din uou. Johnny ridică fără chef recc-ploru! : - Ce elite? �amer-a de deteCţie?... Ce s-a mai tnUmpla!?

�deranJaţi p�IU .fleacuri... Un co.orp ? Ce fel de corp ? Ce fac� �La c!gtt!zed •• trei de mii de metri fnăltime? Alu.

5

rczl 1 Ce viteză ? Ce ?1 Al !nnebunil or� li� baii joc de �ne 1 Nu vorbi prostii. Nu există o asElmenea v1teza ..• Da, da, nu ex11;tă. B:ne, bine, teunină cu prostiile astea 1

Hotărît, prost mal e a:anjată lumea asta 1 Nu poll să răsufli UD pic ... Şl ce obosit se simte Johuny 1 Ce-ar fi să dea totul dracului, să-şl vlndă partea lui, cu sclavi, cu paznlcl, cu tainele subterane şi subli!arlne, cu toate perspectivele ,1 cu domnul Connolly cu tot... Vorba Inteleptului marabu: ada de a pleca la timp este mal de prel decit arta de a sosi la timp. ,.Bursa monlană se interesează lu mod aetios de această Intre­prindere ; ar trebui să-mi vind actiunile cu prollt 'i să mă retrag undova, să trăiesc !u linişte ... •

... Pe dracu, lllllşle l Ce spui? Vine ..,.Dniepr · ? Chiar vine? Trebuie sd-1 lntimpinăm. Aslea.s milioane care străbat ghe­turire. Numai să nu ne scape : cu primul proiectil dăm Jos cabina de radio, apoi minele... Completarea fortelor de muncă ln Oraşul Subteran !nseamnă completarea ccn!ului lui Jobnny la bancii.

Il chemă la telefon pe radioteleg:al ist. Unde-i melcul ăla ? lnalntează ? Tare Incet lnainlează 1 Doar ei Il socotesc cel mal puternic spărgă tor de gheafă... ,t gheara a slabă. Zoreşte-1 şi tu putin 1 Zl·l că ne înecăm, că s:nt copii mici pe bord care pier. Spune că B-a sinucis căpllanul. Ruşilor le place să sară In ajutor. In special pentru copil, alnt gata să treacă prin foc şi prin apă. Zoroşle-i 1 S!nf !n Intirziere... Da, Mick, nu uita să teduci tensiunea. Vezi, cel mult cincizeci de kilometri. N-avem nevoie de martori al radiof!eu!tulut nostru cu ,.Dniepr• ...

- Am lnleles, mister Jonathao. Acum să vezi ce potop o sa Izbucnească pe "Dniepr• ... Vor inunda vap orul cu lc.crimile i:n .•• Val, ce ne!lorocire ... In receptor gilgii un ris demo;;:,t.

Mick 1e grăbi să transmită radlograma cu descrierea nenorocirii care se abătuse, chipurile, asupra lui ,.Mafus::Ill". Din radfogiaml7 reieşea că ,.Malusail• e aproape scuJundat, .:ă echipajul şi pasc:geri l - printre care vreo douăzec\ de copii gol. uzt şi bolnavi - au coborit pe un sloi de gheată subUre fl nesigur, că trei femel au Innebunit �! c:ă secundul 1-a alnuci1 '' el, ca şi căpitanul. Dacă nu primesc ajutor, pină desearli nu !llai rămine nici un orn in 'liiajă 1

La acest apel deznă:dăjduit, Mick prirnl numaidecit Jăspunsul :

.,Nu vă p:crdeti curajul. Ţineji-vă bine 1 CăutaU să treceti pe un bloc de gheală mal gros, De rest, n-avejl grijă. Plnă intr-o oră sperăm aă vă salvăm. Căpilac.ul vasului «Dniepr», Lunatov•.

Cln.d Mlck li comunică la telelon răspunsul primit, Johnny puful In rl1 :.---- ,. - M� -da\ proşt� mot alnt 1 ŞLau semnat cu mina lor ousvafsu' c:e Intrare ln �aşul Subteran.

Dur Mkk mai era �că la telefon : - Alo, J<�lumy, atai pujln. Am mai prins o radiogramă ...

Da, tot In -ruseşl�." E ceva curios... Ti-o trimit acum. Cuz.!nd ciup6: asta, musul U aduse lui Johnny in cabinli

radto_grCI,Illa ltlt,r�eptatci de Mick, care IU!la astfel : "Salut eroilor 1·.:�1 «DnleP!" din r· tţea: echJpajului primului "Svietoliob>· ...

�

Johnny !nvăţase limba rusă Intr-o şcoală specială. Dar ra1iograma asta n.o in!elegea. Ce lei de ,.Svietollot• ? ŞI de ca tocmai acum 1-a venit a;;� tam-nesam, să.l 1alute pe ,.Dniepr• 1 N.o U oare acel ,.corp" care a trecut cu o viteză fantos:i�â la o ioălţime da douăzeci şl bel de kiloUletrl? Dar

cum au patut de la !n::Ilţimea aceea, cu o asemenea viteză. să-I r!lcunoască po .,D.aiepr• 1

Citeva Dlinuts �o:l iirziu, dup6 ce-şi reveni puţin !D tire, Johnny il sună p� c.::�pitan :

- Alo 1 Rob 1 Dă te rog ordin să se presătea!:că ,.Cielo. nul"... Imediat după efectuarea uperaţiel am să pleo lnaints spre insulă. It lou cu mine pe bCileiL. Da, pe loii douăzeci.

Apoi Johnny urcă pe puntea de comandă. In acel moment sulla o briză caldă, plăcută... In lumina puternică CI z.ilel, gheat.:t st:iilucea de-ti lua ochll. Numai la est se zărea o pată necrgră da fum. Era .. Dniapr", care v�nea în ajutor.

- 1\.scultă Rob, 11 spuse Joh!llly c.ipilanului. Cind ruşii sa vor apropia, să ne învăluim cu fum, ca să creadă că avem un fncc::r:.diu pe bord, ş{ n-o să obcerve n.im!c. Alt!et te pome­neşti că ghiceJc despre ce-l vorb;x. .. Al tnţolu, nu-l qa f

Rob clipi se:nr:.ilicativ din ochi, şi o;nlndol p1L':Ir� • ris

DIN NOU ,.MAFUSAiL"

La o iDCiilime de patru mii cinci su:e de meii1, S,:,�î>H intoarse maşina in poziţia orizontală, strinsa elia.. fi pua• tu funcţiune motorul cu reacţie. Luind lnălliD:le, .Svieto!!otul" &bUJ6 spre nord.vesl Pasagerii nu simJlseră nici schl:nbcr•Cl pozlf!11l maşinii şi nici creşterea rapidlt CI vitezei.

Dupct ee cuplă aparatele de conducere automaiA. Soln)GlV se fnloarse In cabină.

- Sintem la o tn.ăljime da douăzeci '' tret de mU de metrl, anunjă al aşezindu-sa In fotoliu.

- Douăzeci şl trei... ? ee :nlrCl Ribn!koT. Parca... parcc! nu-mi vine a crede ..

Uitîndu-se pe geam !nsă, el văzu un cer de culoare liolet Inchis. Ici-colo sclipea cîte o stea va!zule. Jos, depcute, norii păreau un ocean arg!ntiu lngheiat lnstantcmeu In timpul Ullel furtuni.

- Izolarea 9 bună, constată Ribnikov. Şt ce tăcere ... - Tăcerea-! explicabilă, răspUillle IrlDln. Doar 1n�lntăm

mai repede decit sun�tu!. Zgomotul .,Svietollotulul" rClmlne in urmă. Şi in. general, de unda să existe zgomot la o asemenea tnăl:ime? Aici aorul este fo::rrta r.:xre!iat.

- r�ăi Levu�-�ăi. Mie parcă tot nu-mi viile a cred'l.

,.Svietoliotul" -tău . . :�_

::._�ă Rlbnikov in jur, parcă-1 Wl 'ri11 1... - Dc:t, răspun5e Solnţev. Graţie electrolltului Dot am

economislt pes� zec& �� din greutatea de zbor. K11 ellistă In lume o ma:in6 cu_ o- ţrieUt"C.\te c!e zbor mal mică decit a .Svleto­!iotulu� n�tn.ţ,

- Nici un cusu! 1111 poţi să-i gă&eştf, dădu d!a Dap Rib­ntlro'l şi se tn�replă spte aparaiul da radio. \"; H

.ttr� .r:n.�- indiferent fată: de peisaJ. Tol&nil i;

lotoUu, el adorm! duL Intr-o boxa mJc4, Nadea preg41ea dai unul.

- O adevărată excursie ln atratoslera, glami profesorul ul.a.i.D... Chiar dacă socotim după ora Mosoovel, e cam devreme pentru dejun. In z:orra prlll care trecem, IAB4. e ora opt dlm1-UCl1a... a zUei de ieri.

- Deodată, Ribnikcv Uulerd pselung, ,1 aplectndu-fl eorpul masiv Inainte, 11 Intinsa lui Solntev nota lnregislrată.

- Un caz obişnuit : cineva trimite un "S.O.S. •. Ai notat ooordonatele, Ustln Petrovlci?

Ribnikov Insemna pe hartă punctul de unde pomlse HIIUlalul de primejdie ti adăugă :

- Vasul ee numeşte .. Matusail·.� - Cum 1 ,.Mafusall" ?1 Ha.rll aăti ln sua - pwcă.-i luaae cineva somnul

cu mina. Toţi se uitau In tăcere unul la altuL - Harry, parcli de pe vasul 6.t1a ai fugit, nu-l ata '

lalnba Irinin. - Da, sigur, confirmă Harry. Nu cred să elliate do! .Ma­

tu.aW• pe ac&eaşl JJnle. - O să vedem Indată, apuse Solnjev. El stinse becul. Pe ecranul din. perete se centură un drept­

\Ul9h1 luminos, p• care se vedea un mare cfmp de gheafă, tl!tiat pe alocuri de ochiuri Inguste de apă.

- Ce-1 asta? 1ntrebă Rlbnikov. - Porţiunea oceanului deasupra căruia zburăm, răspunse

Bolntev. - Dar filtre noi fi ocean există cUeva straturi de nori.. - Pentru llllciele ullrascurle cu care funcţionează instala-

tia noastră, acumullirlle de nori nu constituie o pteciJcă. H1bnikov ciuli mechile '' mJtcă d1ll mu.tafă : - Plriltoarea mea recepţioneaz6 d1n aou ceva ... El ascultă atent piuitul unui apma\ morse tl incepu &ă

descifreze semnalellt : ,.Nu .-ă plerdefl ouzajul. Ţinefi-vă bine l Cclutaţl să trecelf pe un bloc de gheaţă mal qtos. De rest n-avetl gzJJa. Pfnă !n!r-o orti •perăm aă vil salvam. Căpitanul vasului «Dniepu Lunatov• ... .A.ta-1 bunii 1 fl .Dniepr• al meu e pe-aiol.

- .Dniepr • ?1 se bucură Harry. Oh, fn acest caz, Lei" Leonldovici, să le trimUem tovarăşilor un salut ...

Solnlev dădu din cap tn semn de aprobare, Iar Ribnikov lranamlte in grabă telegrama de salut 1ntercep\a\ă de Mick.

Deodată pe ecran, printre gheturi afă:rtmate, cel din cabin4 l!lirlrlt un vas minuscul, parcă desenat.

- Iată-1 fl pe .Matusail". zis& Solnfev. Il recunoştl, Hcury?

Solnt�v lntoarse o 21lllÎivelă 111 imaginea se mări. Acum •• diaUngeau. biue c:ovellg,- �onstrucţtile de pe coveztă şi chiar marlnaril eate ae plilnbo:tll bine dispuşi de-a lungUl vasului, G1l mtlnlle.__t�b-u�na:t�.

- Nu fnfeleg nimic, mormăi Irin.J.n. Ce-l cu avaria ? �

- CT sq ��&in fhdată. � �Ql�v d1 răi.\' b1 cabina de comandă. Călătorii se aim-

8(,; --- -

tlrc! deoda11! •trtnşl parcc!i tn nişte cercuri de otel f1 proleclaţi �re dreapta ...

SoJn)ev JJblgă diJJ cabina de comandă : - Stnteţt cu totii teferi, tovarăşi? V6 rog 1ă nu vă •P•·

rtaţt: .,Svtetoliotul" a tăcut un virCJI prea biUsc. Vreau Bă văd a. •• petrece pe .Malusall•.

Plen:bad treptat din Ylteză, .Svietoliot• luă pozitie verticală fl IDaepa •c!t ooboare vertlglnos, prăbuşt.ada.se prlDtre norii deti tl lttptotf. InaiDte de a ie,i din nod, se opri şi rămase suspendat bl. aer, menţinu\ de elice. 'Toţi •• lnarmată: cu biDocluri şl tnce­pur<i llă: privească, prin lumini,urile dmtre nori, pustiul de gheată .

• Mafusau• era tocrnai 1ub ei. Văzură nişte oameni care 1e deplasau diELSpre vas cu llăni! in ditert\e direcţii. La o oare­�«re de�ărtare de vas, oamenii de pe .. MafusaU• spărgeau Cfheafa fi lăsau Jn apă nişte lăzi.

- Dar nu-l vorba de nici o avarle alei, e:r;clarnă aupă.rat Rlbnikov. Nu Inteleg... ce fac acolo ? Nu cumva dmamitează gheaţa? ... Atunci de ce urlă .s.O.S. • ? ...

Solntev bc!itu ou purnnul 1n ma1ă. - Totul e clar 1 slr!'n&e el din dinfl.. Ticălofl1 mlllează fm­

prejurlmlle vaawul... A!;a tăceau ,1 hiUertştil pe f ront._ Se pre­făceau oă •IDt g1av JăDtfJ, pt olnd le venea crlneva In ajutor trăgeau... Nemernicii 1 Ati 1nf�les, prieteuJ, ce-l pregătesc et lui .Dniepr• ? ...

E. P.

Raş era foarte necăjit de dispariţia lui Harry Gould. Din cet sece deţinuţi luaţi In r.tua ac:eea, numai nouCi •-au Intors. Şi D.!ot unul dintre el nu ,ua unde a dispărut negrul. Numai francezul Morot 11 şopti : - Cred e<i 1-a inecat... Dar nu t1iu s\gur. Patcă poţi să ve%! ceva 1

Ra, •lmtf mul!Ci, vreme lipsa prfetenuluJ displirut. Să fi izbutit oare 1ă fugă ? Dar cum să aUi dacă acest lucru e ade­v6ra1 ? ŞI unde ar fi putut 8ă fugă dfntr-o insulă pierdută tu Oceanul lbgh•1at ? Pretutindeni U ptndea moart9a.

DefinutH munceau ca 9i in trecut, D.!mic nu se schimbase, 't apariţia ro,covanului !n dormitorul lor fusese cu timpul uitată. Ca ,1 inainte, prizonierii nu vedeau pe nirneni. Otice pas de-al lor era urmării de ochi ne1•ăzut1 şi de tevile pistoalel or auto. mate. ·•

.Armele• pregătite cu ajuiorul lui Hany - pietre asCU\ite sau cu tăişuri ca de topor, g!lioage şt bucăţi de fier - le păs­trau ca 'i tn hecut in mină, sub o gtămadă: de steril. lntr-o zi, control!nd dac-ă" �există comoara lor, Raş găsi între ele o bucăflc6 �· hirti-e. PrOtuind de un moment prielnic. citi hirtia scrisă p" ehglezeşte :

.,Am fo� vtncfllti- un._� organuaW internaţionale de bandiţi. Nici un guvem cUn 1um�t, cel putin tn mod oficial, nu c:uaoaşle e:lietenţa '01aşului -subteran. Slnt desperat... Vreau să iau legă­tura cu v.oi. Distr.ugeli 1rnediat scrisoarea. E. P. •.

Scriaoate� ij l\Ubut,ă pe Raş. Ci.ne o fi acest misterios E.P. ? lşi băl� �H _ 1imjl �a�l

_să ghicească: cine ar fi putut să scrie

� 9

biletul. In nlel un caz nu putea sl:i lle neunul dintre deţinuţi. Atunci lşi aminti da un norvegian, profesorul Paulaen. eate d\1-pcl:rusa rnal de mult dintre ei. Da, aşa U chema : Eric ... InsGaiDAil că profesorul e ln viaţă, că lucrează undeva ta apropiere '' 1e bucură chiar de o oarecare libertate. Cu ce ar putea să ne ajute?

Pregătirile pentru revoltă deveneau tot mai dilicile. Oamenii slăbeau vă<:ind cu ochii. Pe R� Il neliniştea indiferenta lor faţă de soarta ce_i aştepta. Rusul n-avea însă de ales : toc­mal cu aceşti oameni trebuia să organizeze revolta şi să inving&.

In aceeaşi zi, in timpul prinzului, cind prizonierii respirind din greu se aşazarQ: in jurul mesei lungi de fier să mănince, rusul fncercă să-f scoală din starea de apatie. Ca din nebă­gare de seamă, făcu să-I cadă: castronul pe podea. MlncareCI fierbinte ae vărsă pa picioarele vecinului, care trase o lnjură­tură făret răutate. Ceilalţi nici nu dădură atenlie celor petrecute. Aplecindu-se sub m::1să ca să-şi ridice CCistronul, rusul îl lm­ptnse uşor pe vecin şl-1 şopti :

- In curind vom fi libarl... Vecinul continua să-şi soarbă supn in tăc.;,re. - Oare nu mai vrei să fii liber? tntrebă incet RCll. Nici de data csta vecinul nu răspunse nimic. Nici măcar

scr-Ii dal seama dacă a auzit Intrebarea nu puteai. . Dar nu loii erau deroor::Ilizaţi ca acest nenorocit. In dimi­

neata zilei următoare, cind prizonierii mergeau in şir prin cori­dorul ingust spre mină, rusul, prefăcindu-ae că a alunecat, ,opU peste umăr : -

- LuptQ: şi vic torie ! la urma luf abia se auzi fn şoapl4 r<tapunsul lui Morol : - Victorie şl libertate ! Polonezul Iankovski rosU destul de kue : .A aosil tlmpult•,

iar Blaind răspunse cu privirea : .S!ntom gata•. Cttm să incepi lnsă dacă niel Wlul din prizonieri nu �;�tie

cum sint aşezate posturile de pază ln uenumliralele galerU şi tre­ceri !ntortochGale ale OraşuluJ Subleran? Nu ,ua nJmenJ unde 11& află administratia, nici unde 1lnt magaslUe cu provizlt •• armo. !nainte de a Intreprinde răsculatU ee-ra, elia toate colturile ar pomi focuri de arme ...

b. primul rînei ar trebui eă procure planul Oraşului Sub­teran, ca al:i ştla incotro ai!-şl indrepte lovitura principală. N .ar putea oare Paulaeu sl:i:-1 ajute? Dar cum lll tel legătura cu el 1 N-ai nlcl un petic de hirtie, nici măcar un capăt 'de creion ..• Doar să zglril citeva cuvinte pe o bucat6 de rocă ... Da, şl s-o pună !n ascunzişul unde a găaU scrisoarea... Dar va mat trece oare profesorul pe acolo ? In orice cas, să lucerco 1

Spre sflr�ei, profitind de ua moment prielnic, Rat zgirie pe o bucată de �Ci mare cit ua 011 de găină următoarele cuvinte :

.Am vrea planul ��9ulu1 Subtercm•. Ruptnc1 o fişle din căptuşeala hatn•l lui zdrenJuile, ruaul

fnfăşută ,acrlsQ"atea ăe .piatrli• ,1 o asCUDae aub grămada de steril. 1

A dou� zl �imineţlţa Raf găsl bucata de rocă in acelafl loc, ddr făJd dtf!ti �i, cu textul şters. Ntmtc nu-l putea da vreo

1�

!Ju!JcafJe Jn .ce mfbd clbuse .scrisoarea•. Totuşi era linişte : D.lmdnui nu l sa porunci ali rdmtn& In abata). Tnseamnli că tre­buJa sli atleple.

Ziua de muncii era spre allrtlte. O zl obişnuită, plină de bubuJiuri 'i UD zgomot IDDebunilot, In care tot ţi se năzlirea cei crul un glas de om ltrlgtnd slobod. Dar toiul arCI o părere. ln rc!pliltul aaurzltor al pertoraloarelor, rusuJ desprinse lnsă ceva CllJloacut. lată-1 pe Morot, care crpaaă cu pieptul pe lbu1ghiu tl-i �oate imediat dia rocă. Punat. lnc� 0 dată ceva mai lung - o ltn!uţă, ti ata mal depa1te. ,.Ce mai aştepţi·? E momentul aă tncepem• - spun perforatoarele ... In acest zgomot cloaotitor, nlcl unul dintre paznici n-ar fl putut distinge bazele 1ostlte de piizonieil pa această cale.

Raş se apropie de unul c:iJ.Jl plizonlari, U luă perloratorul din mtnă şi, In timp ce gău1ea 10ca, Izbuti să lr'lnsmită :

- Aşteptat!. Fiti pregătiţi 1 Nimeni nu se opTi din lucru, nici o mină nu tremură.

Oamenii lnvăţaseră s6-ti ascundă sentimentele . .. Deodată cineva strigă : ,.Apă !' Prizonl&rll ridicarei capul şi văzura că din tava­nul minei picură ap&. Curind apa !c.cepu să se prelin.gă pe pereti, apoi să gUgile ameninţător. Se auzhă ţipde : .Ne !nun­dăm 1 Ne înecăm t•. Prlzonierl! lncepură să se urt'e Pe grămezile de minereu, să se catere pe ieşlturlla pereţilo1 ...

Deodată mega!onul Incepu să urle : - Toată lumea la locuri 1 Dac6 nu execuiati ordinul, lolo­

alm gazele ... Numărul patru mii trei sute şaizeci şi nouă, la-tl 1cule!e.

Fără să 1e grăbească, Raş pom! spre panoul de scule şi Iti luă cutia.

- Patru mi! trei sute şaizeci tl nouă porneşte spre galeria aelltrală, U ordonă glasul de la mega!cn. Prima cotitură la sttng�. bdreaptă-te apre ascensor 1

Rusul mergea printr-o galerie joasă, slab lumlna:ă de becuri rare. Şl cu totle eă in jurul lui lotul c;ra absc.!ut pustiu, Ra, 1lmţea că dln toate părţile erei. Incontinuu supraveghc�It ... Col( spre stinga, mcd merse vreo douli aute de metri şi zări Jn fata lui puiul tntuneaotl al minei. Rat păşi pe platlorma ascen­sorului. Unde-1 vor duce oare 1 ln sus ori [n jos 1 Plalforma se clătina şi Incepu să utc:e. Eumărase ptnă la patru sute cind ascensorul ss opri. .,Insaamnă că am urcat vreo sută, o sută douăzeci de metri" - făcu socoteaUi rusul.

Porni fnainte ascu!Und indicajiile megalonului. Şi acest otlzont era luminat de becuri ra1e. Ra, ajunse la staţia de pom­pare. Unsprezece pompe pompau neobosit apa din orizonturll9 Inferioare, Iar cea de-a douăsprezecea ara scoasă din fun-:­tiune: pe e�:� .e�D!I un slequlet galben - sem-:ul ava�ic!·

In p�ete, la ină:lţl,_mea unul alai de om, Raş vazu o nişa. Puse culi, a jos, -scOlXse �eia ,1 Incepu să clemonteze pompu. Totul er-a in .o._rdiD.�-; l{U��i Îil cilindrul c.in dreapta slăbisară seJmenjii pis'{fmulul ,t -de aceea pompa nu mai funcfiona. · ln "fi!Dp ce 'Il mutw.: la loc, Raş se uită cu atenţie In jur. Deodată .se O·Uzi un sdtliit, şi !n nişă se deschise o lelestruică.

ln Cll.drul ef a�ătJu-- o faţă palidă. O mină albă, subţire, H fă:ca aemn.

111

Aproplilldu..ae, Il rac:unoacu H Paulaen 9l-l alU! f0ptlnc1 : - Putem vorbi ... Aici nu există radio-urechi ... Jitusul n llpl de ferestruică : - Ne puteli ajuta ? Faţa lui Paul11en ae strimba Intr-un suda chinuit. - Lucrez In laborator. Nu-mi hac multe sub minit D ar

planul minei l-am desenal Cu degetele tremurînd&, profesorul li intin.se lul Ra9 o foaie de hirtie împăturltlt Bag- o repede !.n ain 1

- Ascultă, D-ai putea să aranjezl să •• atliă lumina miine dimineaţă măcar pentru citeva minute ?". n timpul lucrului... .

Paulsen tă:cu, g!.ndindu-se, apoi spuse : - Bine. Nu ştiam cum să incep. Am sb:lcat pompa ca să

te pot vedea... � să aranjez un scurt circuit ... , Rusul voia să-1 intrebe cam pe la ce oră se va lnlimpla

acest lucru, dar deodată deasupra lor zbîrnit o sonerie. Faţa lui Paulsen se schimonosi, speriată.. El dispăru, şi ferestruica se închise.

URSULETUL TllECE PE .SVIETOLIOT"

Din· --timpul Războiului de ApăJare a Palliei, Pavel Ign�­tievici Proţenko a rămas . cu un obicei : inainte de a face ceva, aruncă tnfîi privirea spre zări. Şi iată că astăzi, pe cind [f duce:I ofiţerului de cart să guste mincarea, Pavel lgnatievici se uită in sus şi vCizu deodată că din nort. direct spre .DnJepr"', vine in picaj un avion ciudat, tără ar!pl. I3u�ătaru! strigă tulburat :

- Atentie, avion 1 • . • Toţi cel care se aflau pe covertâ urmărită ulul\i neobiş­

nuitul aparat care cobora vertiginos spre ei, şi, după ce de p9 pasarelă mari!lazul de veghe dă"du d& veste că maşina de zbor e sovietio::ă, priviră mai departe cu mult interee. Nimeni ln!!ă nu s-ar ft aşlapta.t la cele ce urmară. Deodată maşina se opri şi rămase suspendată in aer la vreo trai metri de vasul lor, exact deasupra aerniteugei, apoi scoase din plnte::ele el trei plcioQie lungi, cu care se instală solid pe covarlă. Se deschise o uşă, scara se desfăşură, şi pe ca coborhă, unul dupc!l altul, cinci inşi. Toţi erau !.mbrăcaţl tu co.nbinezocmo de blcmă, cu căciull iiil cizmo.

Pe Rîbn.ikov şi pe Gould îi recunoscură imediat. Ma:rinaril sa strinseră In furul celor cinci. D.in toate părţile, Ii ae lntindeau zeci do mii.n1, se auzeau urări de bun venit. ..

- Ce-aţi rămas aici, pdeteni ? ex::lamii căpilallul Lunalov, care sosise alias de gălăgie, şl-1 imbrăţişă pe S olnţev. Să trc!l­leştl, dragul tneu 1 lat6 UDde ne-a fost dat să ne revedem ... D ar ce-mi vcrd ocb1f T 1ratz:tnse mina hr.i Harry, apoi Il zări � pe Rîb­nlkov. El v'q:zl, Uatin Pettovtct 1 Zbori prin lumea lntreagă şl cind colo tol pa vasUl tlia.._ ���reştl. El se tmbrăţişarli cu dragoste.

S-slnţev 1l făc•J. -euno.Şllnţă lui Lunatov cu Nadea şi cu pro­fesorul... h-i.ni:n, apOf" -cobwirti cu toţii in salonul ofiţerilor.

După ce se ltnchlse uşa, Solntev se a:lresă căpitanului : - Jtlt ' �of� m ajUtorul lut .Ma1wsaU', nu-l aşa ? &i. aflaU

că n-dtl tl.!l'fole d& ajutor ! Acest vas, cu nume biblic, este un

t0

pirat. AI trebui aCi-1 prindem asupra faptului, dar nu ne tngădule timpul ... Avem o alt6 aarcină ...

- Cea mat lnfectă piraterie, adăugă furios Rlbnikov, uilin· du-ae cu ochii lUi rotunzi, tnneguraţi de supărare, lcx cel de fată· Acum imi · uplic eu dl&pariţia .Ann�-Mariei" din Marsilia ifl chiar a .Amiraluluf Nelaon• dln Portsmoulb. In ultimul timr, au dispărut fără urmă cel puţin zece vase. Credeam că au căzut victimă unor mine rătăcite, fi cind colo ...

--:- Folosindu-se de un post de radio de m1că putere, con­tinuă Solnţev, ...• Mcxfusail" lansează s.o.s., deşi n-me nevoie. Şl pentru ce face asta ? Ca aă prade şi aă &cufuncl.e vasul care li vine tn ajutor 1 Vă lnchipulţi cc!i in :r1emenea momente nimeni nu se aşteapt<t la o agresiune ...

- Imi lngădulţi să-mi eiprim şi eu o părere, In numele ti· neretuJuf ? rosU, scuHndu-se In picioare, radiofonfstul Sima Mas­lennikov. lmi daţi voie ? Atunci o spun. Cu bandiţU nu trebuie să ne purtăm cu mănuşi 1 Sintem datori să-l demascăm· in faţa Intregii omeniri�. Nol U lăsdm acum ln pace, l!It et mal ineacă neun alt 'ras 1

- Dli-mi voie, U replică Irtnin cu delicate)e. Nimeni nu neagă ace1t lucru. Fapt este inaă că el trebuie 8ă fie prinşi asupra faptului, laţ� de martori ...

- Aşa e. Are dreptate tovarăşul lrinill, Il suatiJlu Solnţev. Privirea lui făcu Jnconjurul celor prezenţi : Şi cred oă 41Uu unde putem găsi martorii. Vor fi martori chiar marinarii de pe vapoa­rele menţionate de Ustin Petrovicl Poate avem uoroc fl atunci vom putea uşor sa demascăm crimele lui .Mafuaail", care işi face de cap sub pavilionul Moniel. lntr-o săptămină, ii venim noi de hac piratului 1

- Adevărat 1 Aşa e 1 dădu Harry din cap. Jefuiesc vapoa­rele şi apoi le scufundă, iar pe oamenii sănCitoşi li trimit la ocnă in Oraşul Subteran. Acolo am cunoscut şi eu c!ţiva din aceştia.

- Cu atit mal mult, ae inikrbintă Sima. Să punem mina pe piraji şi să-i silim să mărturisească 1

- Nu, se opuse Soln)ev . • Malusail" este numat un detaliu, o părticică a fortelor oculle villovate de situatia din Oraşul Sub­teran. .Dniepr• trebuie să-şl vadă de drum... Viteza .Svietolio. tului" este foarte mare şi radio-ochiul lui vede perfect. Vom cer­ceta această parte a Arcticei. Şi dacii dăm peste insula cu Oraşul Subteran, vom şti s-o examinăm cum trebUie ...

. - Dacă această insulă nu există pe hartă, preciză lrinin. - Binein)eles. Solntev se adresă apoi lut Btbnikov. El, ce

zici, Ustin Petrovici ? - Cred că aveţf dreptate, răspunse el după ce se glndl

putfn.. O să-1 jl� .Maiusail" sub supraveghere şi-o să dăm Doi peste !�sulă . • Dniep� .e -mal bine să-şi urmeze cursa.

- Ce să-i faci, tJe�uie să dăm ascultare unul sfat bun, conaimtl, Lilbato_v. \

Soln)ev se aClritf fll })icloare. Timpul era preţios. It;i luară rămas .btHl �1, !� 1)&-- covertă, 11e fndreptară spre .Svietoliot•.

Ha;ty !ntoar�e deodată capul. Privirea U fusese atrasă de un cqip care-! 1�u Tnîrna să bată mai repede. DupCi o secundli se afle%\ l�ă V'c!llea.

� 1 3

- Bună ziua, tovarăşă, rosti el cu •moţle, alrlnglndu.,l cu amîndouă miinile cilciula la piept. Imi pare bine că te văd.

- Şi mie îmi peire bin&. Valea U llltlnse mine. - Mda . . . la revedere, tovarăşă Valea, !şi 11i luă el răm::-a

bun. Tr�bu: � să plecăm ... zburăm mal departe. O;:xre cind ne-om mat fnt ! 7n i ? MI se por� că .Dniepr• nu se Intoarce aşa curind In U.:-:.::; ;;. Eu, insă, oriunde oi fi, n-am. să te uit : dumneata dcca m-ai s;:::..o din mare ... N · !li vr-:::t să-mi c!crt cava ca amintire ? Ceva l a care ţii mult.

Valea se tulbură. - Ce să-Il dau ? Deodată !�1 aminti ceva. Numaidecît,

aşieapll!i-mă 1 ,1 cobori in fugă spre cabina eL Echipajul . Svietoliotului• ajunsese l!ngă aparat. Slrinseroi

pentru ultima oară mîna căpitanului şi a celorlalU marlnart '' urcară unul cite unul în cabină.

Harry 18 codea :::0:-şi urmeze tovarăşii. Ţlntndu-se de scară, el se uita trist inapoi.

- Urcli.te Harry, co mai stai ?1 Il chemli SolnţeY. Deodalei Valea apăru din ta:nbuchiu tinind In brate un

ghamotoc alb şi pufos. Alergă spre Htrrry. - Ţine ... Mergi sănătos ... Cu ursuleJul tn braţe, Harry urcl!i In grabă scara. - Ce-i asta ? Il lntrebă Solntev preiăclndu-se că n -�

văzut scena care se petrecuse j cs. Un animal pe bordUl ,.Svieto­liotului" ?

Harry arătă cu bărbia peste umăr ,1 bUgui ruşinat : - Ea... Dtnsa mi 1-a dăruit... - Aha, ţi 1-a dăruit ? zimbl Solntev. Atunci e altceva. Scara fu ridicată, uşa se închise, elicea incepu să ,. ln­

�rtească, iar .Svietollotul" săltă şi dlapăru -Indată In nori. .Dniepr• !şi reluă cursa spre nord-est, spre Insulele unde

•ra aşteptat de exploratoril sovletlcl

REVOLTA tN ORAŞUL SUBTERAN

R:�ş ave a impresia că hirtia cu plCIDul Oraşului S ubteran li frige pieptul. Cind toti adormiră, el se Intoarse pe pat cu fata In jos fi, punîndu-şi capul pe braţe, se pre!Crcu el! doarma. De fapt Insa, el studia liniuţele şi rotoooclG!e de pe fcirlma ae hirtie pe eate o avea in faţa oqhilor.

Iată vertioala pu ţwluJ principal. Aceste :rei llnJI pezpen ­diculare sint otiz'onturilw Dreptunghiurile - se uită la legenda de jos - sint abatcjcle in h:ir::.c\iune. Pe Raş Il Interesa in primul rlnd orizontul inferior, und" l u crau oamenii din acelaşi deta­şamen t cu el. De puţul prioncipal e Indoielnic că se vor pu!e:J servi ; după cum re�e din dG::cn, conducerea tuturor mecanis­melor, intr� care şi a ciscen!!oareler, este conc�:llrată In sala ae maşini � o rizonful\11 adt�:�.��istrativ situat cel mai sus. Dar cum ajungi pina c.1::olo ?· Re-zo»;'orea problemei trebuia căutat� pr:)­babil in reteaua.- .subţîre a puţurilor oarbe, foarte ramificata, lntretăiate de gcil'edi pCită!!ite. Lungimea acestui drum in li.n:-3 dreaptă eate de tel PUîin patru ptnă la cinci sute de metri in lnălliDI.e. N�a\ 4acă trecerile n-au fost cumva astupate 1 Şi da D.!� B-al' tă!cic:t ifr � 1 Doar c:şa ar putea fi atinsă tinta lnainiG

J�

de a •• aprblde lumina dJa IIOU. Dacă apucă răsculatil •c!t ajungă In orizontul auperior, paznicii nu le mai pot face nimic 1

Adinc recunoscător, Raş privea meticulozitatea cu care bătrinul norvegian lntocm!M planul. Rotocoalele Insemnau pos­turile de pază, pă:ltatele - cazlirmi, triunghiurile - camerele deţinuţilor. Sala de maşini era reprezentată printr-un pătrat mal mare cu citeva rotocoale lD el, care Indicau, probabil, agrega. tele corespunzătoare ...

Ar fi bine, desigur, ali poatli face moJi intii o recunoaştere - acest lucru Il cer cele mai elementare reguli ale tacticii. Dar e cu neputinţă 16 trimiţi o pahulli de recunoaştere Inainte de a incepe revolta, iar dacă revolta a început, e prea tirziu să-li pierzi vremea cu o recunoaştere : atunci tlecare clipă contea:oă.

Intregul plan al operajioi, pfnă Ia cele mai mici amănunte, trebuia di::!ainta chibzuit, la-t c:mănuntele bine me:nori�ate. Să

· scrii, n-al cu ce, nici unde şi nici pe ce. De altfel es!e 1;i peri­culos.

Raş Ee intoarse pa sp�o.te şi. lâră să închidă ochii, fră­mîntă toată noaptea in minte fel ci.e fel de variante. Ora sculării !1 găsi treaz. Cînlcirll:e insă cu d e - amănuntul toate măsurile pe care va trebui să le ia in orice ev:?ntualitate posibilă. Spre ziuă avu imaginea clară a desfăşurării e\•enamentelor.

In momentul ciud prizonierii intrară la lucru, Raş luă cio­canul pneumatic al lut Mo r':lt, chipurile, su-l repare. Subterana se umplu cu un ciocănit intermitent. Paznicii ascunşi dupli panourile de oţel habar n-aveau ce se petrece. In schimb prizo­nierii lşi dădură imediat sec:ma că acest ciocănit c:re un sens deosebit. Rusul le transmitea un ordin :

- Cind se va stinge lu:nina, v om nimici mai intii toate posturile de pază din mină . Luaţi ce Ia paznici armele, felincrrele, brichetele şi chibriturile. Faceţi făclii din ci'rpe, uleiul este In bidon. Le veţi aprinde la com andă.

Totul arăta ca c!e obicei. Pr!:::cnlerii se apuca:ră astuzi să perforeze o porţiune mai apro;:>ială cu cijiva me:tri de pc:ncur: Je posturilor de pază, dar aceasta nu trezi bănuiala nimănui .

... Cfnd lumina se stinse brusc, prizonierii năvăliră cu toţiJ !C!ră frică asupra panourilor, le trlntlră: jos, puseră mina pe paz­nicii aflaţi in dosul lor, ii dezarmară şi U legară burduf cu pro­priile lor cutele.

Megafonul răsună : - Toată: lumea rămîne pe loc 1 ... La cea mai mică mişcare,

mitralierele vor acţiona J Lum ina se va aprinde tndală 1 Sub comanda lui Raş, deţinuţii porniră mai departe. Faciale aprinse se indepărtau epre trecătoarea din extre·

r:-,i�.:rtea s tîngă a minE'i. Grupul lu! Ianko 11ski, inarmat cu o !I'itra-lier�, o cupă �o��.,fata pu

.tului cen tral . folosind pentru aco­

p :: r;re ur.. u) diD p:;.rr o u�e IXIZOI, U� s'!ert do cecra �tti tirziu se aprinse lumina, Şi as cen­

scrul �use .p_rimut gro� \de paznici. Ei ols rga u pr;n gc:lerie, c:rn eninf.r..d c;� a rme!ec .

.Sni:rterclt.a -s;e- -ueplu de zgomc , ul unei rai;.�le C:e mitroiieră. D::>i dlulre pazn: ci ee prăbu;:iră, iar ceilalli lnle!eseră că au căz-ut Intr-o cu1s:Q. - să: se re:ira:gci n - c.vc:xu unde, că ascensorul por!lis� tn._ lt'.a. !cir cg -să inainte::e sub un c:e'.:'men'E!a fo c era cu

1 5

nepullnţă. Ca la comandă, el cuuncară armele automate 'i rldl• cară mllitile .lll sus. Atunci Jankovsld JeşJ de dupli panou fi porunci :

- Doi din faţă să adune atmele 1 Puneti ·le aici 1 Şi-acum rămineţi nemişcaţi 1

PaznJcU dădură ascultare. La picioarele lul Iallkovakl .. 1DălJa o grămadă de arme automate, pistoale J1 pUDlllale.

- Ce să facem cu vol ? !nbebCi .ever lcmkovsltl. PaznJci! lncepwă să susţină spetiaţl cei şi ei slDt aclavll

fascişWor. UnU! dintre ei - mJc, pipernicit şi cu nişte urec:h1 blegite - se Cliuncă lD genunchi in faţ;:J lui Iallkovslti, căutlnd să-i sărute picioarele.

- Fie-vă milă de mine 1 urla el. De şaple ani nu mi·am văzut fa!ll.il!a 1 Am copii mici. Ei se vor ruga la Dumnezeu pentru dumneavoastră, numai nu mă omoriti 1 •••

Răsculctil, eate priveau de după panou, stringeau nerăb· dătoti automatele i:1 mină. Iankovski se intoarse spre paznici şl le spuse :

·

- Bine, pînă la noi ordine .. Victor, du-1 iil mină ljli ai grijă. La cel mai mic g�st, ştii tu ...

Paznicil haă nici nu sa gindeau să &e opUl1ă. Intre timp, deta�amentele lui Blaind ,1 Morot, sub

comanda lui Raş, I.Iltrară tn partea părăsită a OzaşuJUl Subteran. Faclele nu le erau de p rea mare ajutor - ardeau slab, probabil din lipsa oxiganului. rn drumui lor intflneau băltoace, alte o galeria era tăiată de o crăpătură 'adino::ă. Raş le porUJ1Cl oame. nilor să ia cu ei stilpii inlilntţi In cala, stUpi reimaşl pe lei pe colo da la vechile intărlturl, iar cind dru.mul le era bara! de vreo crăpătură sau des!undătură, Il foloseau drept punte.

Cu cit inainta mai mult detaşamentul, lot mai slab ardeau făcliile, tot mai greu respirau oamenii. Raş dădu ordin să sti.ngCi tol ce era flacără : in aceste trecători părăsite sa put�a produca uşor o explozie de metan.

DrumuJ le era acum luminat num::tl de o singură lanternă. Din clnd in cind, Raş fşt mai consulta planul. Astfel ajWlSeră în galeria puturUcr oarbe. Pe timpuri, aici, intre cel de-al doile::z şi al treilea orizont, se exploata creolilă. Stratul de creolilfz !ntretăia Oraşul Subler�n in diagonală ; roca era tăiată de-a lungul stratului, şi minereul se rostogolea In pcmtă abruptă prin budane!e puturi!or oarbe rn vagon<;!lele aflate fn orizontul in!a­rior.

.l\eum nu ID(\i eldstau pe aJci nici şi.De pentru vagonete, nici lumină, nici tuburi de ve!ltilatie ... O parte ciin burlcmele de lemn ala puturilor oarbe erau putrazile, i>Ir pămlDiuJ se surpase astupind trectitor!Ie. Răacuiaţii loveau cu atilpii, inlăturfnd res­turile de scindQ:l�mintul surpat. lmpi.ngindu-se tl trăgindu-se unii pe al!�· ei l!eclUă"PJ:in pu)uiile oarbe şi lllcepură să urc9 pe roca qbr�):ltă 11pre g::ll�a celui de.al doilea orizont.

l'!EIREA . CICLONULU!"

Di!l- Oraşul- .Sub1eJan 3oseau Plin radio ve;>tl destul da proaate : revpl�a luase proportii serioase. johnn.y bănuia că fo�tul i(�z. 1lci:Ua}� Connolly, n·a VIUl dinadina sa ia măsuti

1�

severe. Rău a tacut ca l·au liisat pe coraghl -,sul ăla ID postul de comandant. Trebuie să aJungă cit mul repede in Oraşul Sub­teran 1 Acolo, Ia lafa loculu.i, va şU el să pună ordine In tom. Şi fiecare va căpăta ce merită. Dar cum să părăseşti vaporul cind din moment In moment trebuie să se apropie spărgătorul de g�eaţă sovietic ? Doar nu-l glumă : cite brate de muncă gratuite se află pe el !... Mă!. ce vremuri ! Pe nimeni nu poti să te bizui, totul trebuie să-l faci singur l Asociafil tăi caulli doar să te lnşele, funcţionarii sint gata 1Ki: te trădeza in orice moment, ieu In a�teptarea unei ocazii favorabile te lurc!i: şi te sabotează. Cit despre sclavi, ce să mal vorbim : numai 1� r6zbunare le este gindul. Ce li-ar mal suci gitul dacă ar putea 1

Johnny trecu In cabina radiotelegrafulnl - Mick 1 Dumneata înţelegi ceva din toată porcăria asia ?

Ce-i cu .Dniepr• . de DU mat vine o dată ? Telografiază-le ca vasul s-a şi Inecat, gata, că îngheaţă copiU pe banchb:ă, lUi leoarcă, şi ca numai speranţa în g <mero2:i:atea ruşilor ne mai ţine in v iaţă. Hai, dă·l drumul o dată, lua-le-ar dracu 1

Mick ciocăni in grabă lmplorar&';I sttşieloare şi termină cu fraza stereotipă : • Trec pe recepţie". Johnny aştepta in spatele luJ. Degeaba Jnsă !şi potrivea Mick aparatul de recep�e - nu venea nici un răspuns. lllr cind Johnny se uită prin geamul C"abinei văzu că fumul de la orizont a dispărut.

- Donnerwetter l injură Johnny. Pentru orice eventualitate luă, li d6du ordin căpitanului

să mai aştepte două ore 11i, dacă pînă atunci .Dniepr• nu soseşte, să pomească vasul cu viteză maximă spre Oraşul Sub­lercrn.

Pe .,C1c!on • - un avion adaptat pentru zboruri in Arctic a - se imbarcară douăzeci de b"cmdiţt, unul şi unul, tnarmaţi cu puşti automate şl pis!oale cu gaze. J-ohnny ocupe!�: locul de I!ngă pilot. Motoarele .Ciclonului" lncepură Bă duduie, iar avionul proiectat de o catapultc!i: tşi luă zborul spre cer.

!nainte de a pornJ spre insulă, c:vionLll descrise un cerc deasupra lui .Dniepr•. Văzînd că vaporul sovietic taie ghaaţa indreptindu-se spre nord-est, Johnny mai că-şi Inghiţi mucul de ţigară ce-i atirna pe buza : .Vernucht 1 N-or li mirosit ceva 1• Dacă ar fi avut la indemină vteo bombă serioasă, n-ar mai fi stat pe ginduri l

Virind bn�sc spre nord, . Ciclon• porni spre destinaţie. Oceanul era peste tot acoperit cu sloiuri de gheaţă. Numai vase putemice, cu tntăritur! speciale, cum era .Malusail", de pildă, puteau străb::rte acesta gheţurl. Johnny nu se lndola că cel mult intr-o săptămînă .Mafusail• va acosta pe Insulă.

Din anii copilăriei, Johnny Norocosul rămăsese cu obiceiul de a nu·şi lua 1� bagaje sau provizii. 1-a plc'lcut Intotdea­una să-şi 1\rocura pe � tot ce po!tea. ·Nu-i lipsea însă nicio­dată .a�a produciitCIQle-" cu ajutorul clireia putea să procure orice. In- copillUI!l io1c>-3e� \u lscusin)ă un Dă} cu un eul Indoit la capăt, cu- care putea să prindă peştele sau vinat�l direct de pe tejţyb.ea-. Cîud' •-a tă�;:ut mal mme, acestei arme primitive 1-a luat !ocal o armă mal compllcată : trusa de şperacle şi gura- de lUp. 1<Tall iilziu, Herr )ohann Blautisch a ajuns proprie­tarul .QlWJ_ a-te:W!r 11}�11 de spargere a sefurilor•. Avea un

1 7

aparat electric de tăiat oţelul '1 un perforator electric manual .. Intr-un cuvînt tot ce-l trebuia ca aă tâle noaptea fără zgomot peretii laterali ai celor mal solide case de bani. Iar cind această ocupaţie i-a 1ngăduit să-•! adune un capital mai serios, Hcrr Johann a Inceput să se ocupe da comerţul . cinstit".

Tolănit In scaun alături de pilot - fostul as al aerului, hltleristul Otto Taachke, pe care-I cheamă astăzi Dick Eshen -, 1ohDlly slmbea multumit de slne �� Jăcea comparaţie între posi­bilităţile lui de azi �� cela dln trecut : azi el voiajează cu propriUl lui avion, lnsojl.t de douăzeci de derbedei, gala să treacă Şi prin toc dacă le le,ea ,1 lor ceva. Pentru un profit, oricare dintre ei 1-ar curăţa ,1 pe taică-său. Nişte adevărate fiare cu ghearele lăcuile şi cu coroane de aur pe coljl. Sint b ine lnarmaji şi ştiu perfect să mînuiască aceste arme. In Oraşul Subteran, el vor pr�lua �elia pazei, U vor pune Imediat pe răs::ulajl cu botul pa labe şi vor şti să le taie pentru totdeauna pofta să se mai răs­ce>ale.

In ziua acaea insă. Johnny Norocosul avu ghinion. ScăJdat in lumina soarelui, care nu mai apunea, . Ciclonul" s a apropia c!� un grup de Insule mici acoperite de gheajă. De aici pînă lcr insula în adîncimile căreia se afla Oraşul SubtE>ran, I!!::Ii erau vreo două suie de kilometri. Deodată Incepu să vremuiască. SpaJiul dintre cer şi ocean se umplu de nori grei şi apoşi ca v::�la umedă. Cel mai prudent ar li fost sâ aterizeze imediat. JohDlly lnsă, ca de obicei, nu luase cu el provizii. De ce să oucă grija alimentelor cind In primul rind trebuie să ai munitii ? . Ciclon• era şi a�a supraîncărcat. Să atertzeze fără provizii şi fără să ştie cit va dura aş!eplcrrea n-avea nici un E�ns. Trebuia să străbată cu orice preţ această ceaţiJ ...

Zborul implica ln.să primejdH mari, Iar pilotul se holărl s ă aterlzeze. Nu-l răminea l u i Jobnny decit să consimtă. Avi�nul !şi Incetini viteza. Descriind spirala deasupra oceanului, pilotul găsi pe gheaţă un teren bun pentru aterizare In apropierea uneia din insule şi incepu brusc �cr coboare . • Ciclon • alunecă pe supra­fala zgrunţuroasă a ghetei. Deodată se auzi o trosnitură. Avio_ nul ae culcă pa aripa dreaptă şi, descriind prin inertie un cerc, J;e opri.

Din cauza izbiiurii, luzelajul se turti, uşa nu se de5chidea. Ferestrele erau prea mici ca să treacă cineva prin ele. Au tre­buit •!t deşurubeze cupola camerei hărţilor.

Unul după altul, procrspejii explorator! polar! leşiră pe gheaJc'i. Johnny la vorbi !e>arte solemn.

- Aterizare forjală. Să fim demni de memoria marilor cer­cetători ai Arcticei 1 Aceste locuri, bă.leti, nu sint c?eloc atît de periculoase c1.u:n par. De alei nn-1 departe plnc'i la posesiunile noastre. Deci, piis:ttitu:l ordinea, . . dăm drumu' pe jos. Nu uiiaJi armele 1 �

Ap� li porunc.i pil-c��lui să demonle�e postul de radio cu acumulatoarele...,respat:lin. \\

- O să ne :p_Pndei bine drăclile astea, D i::k 1 După' -ce tnd�ptin1 CUdinul lui lchnny, pilo!ul intinsa o hartă

pe genunchl.i lui. 1 � - f:i, c� 11:�1 ? fn!ţebc'i Johnny. � AviÎI.tQ�':f la:� !3!� �ină un gest deznădăj duit

��

- itaput ! ... johnny li :Pătu pe umăr incurajator : - Nu te pierde cu tirea, bălrine 1 Furios, pilotul ariită cu degetul pe hartă şi strigă : - Sint cel pulin o sută cincizeci de kilometri 1 ••• - Nimica toată 1 incepu să rîdă Johnny. Dacă facem cite

patruzeci de kilometri pe l!f. to t ajungem 111 p atru &Jle. In cel mal rău c�z ne culege .Matusau•. Anuntă·l pe căpitan de păţania noastra.

Cu voce răguşită, pilotul 11 şopli la ureche : - Şi ce crăpăm 1 Ce le dai oamenilor ăşUa să mănînce ?

Dragă ·Johnny, eu te slcituiesc să fii cu ochii ln patru. Nu uita că eşli cel moi gras dintre noi ...

- Ce vrei sci z!ci cu asto ? se uită Johnny chiorîş la piloL - Că dumneoto reprezin)i optzeci 111 cinci de k:lograme

de carne grasă. Johnny Norocosul îşi pierdu _panlru moment tirea, aa făcu

clb ca varul, Iar buzele incepură să·i trenture. După citeva sa· cunde, faţa 1 se inroşi din nou :

- Glumele dumilale sint deplasate 1 şi •• intoarse către bandiţii lui, care se uitau cu prccaujie in toata părţile. El. băieţi, veniţi lncoa' 1 După: ce banc!iiii il inconj urară, le declară : N-au:. sa vă aSC:lnd faptul că sintem într-o situaţia dificilă. Plnă la Oraşul Subieran sini vreo... şaptezeci dtl kilometrt şi nu avam provizii deloc. Dacă ne pierdem cumpătul, nu tacem nlcl crlt o ceapă degerată. O să tau Imediat legătura cu Oraşul- Subteran. să ne trimită tot ce ne trebuie : provizU, saci da dormit şi mij­loace ele transport. Dar pină atunci o l-uăm încetişor pa jos. Nu e bine să sttlm pe loc. Pe-aici trebuie să •• găsească bol mosca;i, urşi şi reni... Facem rost de came şi ... - Voghen a împuşcat pe-aici boi, iepuri, vulpi polare, foci, potîrnic!li, confirmă trist pilotul.

- Adevărat 1 continuă Johnny, cu toal9 că auza:I pentru prima oară în viaţă numele lul Voghen. Intr-un cuvînt, oamenii de ispravă nu se pi <!rd pe-aici ... Care dintre voi aţi mai fost prin A:c:ica ?

S<! dovedi cu acest prilej că cel mai priceput explorator polar era chiar el, Johnny.

- Cu atit mai bine, trase Johnny concluzia, înseamnă ci:t sint coma:ildantul vostru nu numai de drept, ci şi graţie experi­entei. Vă previn : marşul nostru pe jos poata fi dus la bun sfirşit aumai cu concl.iîia respectării cele1 mal a&vere discipline. Fiecare ordin al meu trebu1e să fie lega. Orice lncălcare a legii va fi p!�depsită cu moart�a. Ca socund in timpUl marşului îl nUI!lesc p� pilotul nostru. Şi-acum, am să incerc Imediat să iau legătura cu �� Subteran 9!. pentru orice eventualitate, şi cu .Mai)lsoil'. Johony _sEt intoarse către pilot : ascultă, Dlck. pregiiteş\9 deoccrmdată"it�erarul e:r:pediţi�i n:l;;:Jlre 1

Ia timp C'3 Diclc p-r-eî}ătea itiner.:nul - op:natie care con• sta Îll,___IIClSElr� .c cr:.eb,nul a unei Hn!l d!9ple, pe hartă, de la o insu!d: la alta -· Jolinny incepu să cheme Ja radiotelelon COI!KlndamSlliut -Jurşuluî Subteran. Curind îşi dădu seama că a_paratl,\l @ţi te Jl' _edlc;r�tl stricat. Acest lucru insă nu trebu!a să-1

(; - 19

afle ceilalti. nici chlar pilotul. .Atunci Incepu aa: atdge voios ln microfon :

- Alo ! Dumneata eşti, Connolly ? Noroc ! Ce se mai aude pe la voi ? ... .Aho; !... 1-a!l izolat pe unii de al\U ? Foarte bine! Ştiam eu că m-ati deranjat degeaba... Bine, bine, vom tace ordine. ŞI-acum, Connolly, utle despre ce e vorba. Am o mică neplăcere : .Ciclon• •-a atărlmat 1 Noi ne indreptăm spre Ora. ful Subteran după următorul Itinerar ... Pilotul U Intinsa lui Johnny harta cu ltinerarul marcat, IJI acesta continuă convorbirea cu o \'oce bine dispuaă : Vasăzică noi atrăbatem acum insula care pe harta noastră este ln&emnată cu numărul patru, apoi pornim pe ghec!ă !Il linie dreaptă spre nord - spre voi. Al notat ? Foarte bine 1 Trimiteţi Imediat in rntimpinarea noastră vreo două aerosănii ljli alimente pentru doucl:zecl �JI doi de lnşL Da, şi nu u!tafl că niflle rom va U bine venit.

Johnny le făcu cu ochiul celor din jur. Nlment insă nu zimbt in semn de răspuns • • Băiefii" avu&eaeră timp să anali­zeze ailuatia ,1 c!nd Johnny ,.Işl luă rămas bWl de la Connolly", .Taurul Roşu• din Cllluoky veni Inaintea lui. Acesta era Ull bandit .cu vază" şi, după cum părea, 1,1 Cl8Um� rolul de repre. tentant al Intereselor . obşteşti".

- Uite ce-l, ljlefule. Să vorbim deschis. Noi ne-am inteles prin contract aă mergem cu vaporul, Iar la nevoie să zbutclm cu avionul, şi cind colo ne cert s-o lucl:m apoatoleşle, pe j os. Apoi era vorba aCi: avem penslune completă, Jar dumneata ne tndrugi verzi ljli uscate despre nişte boi masca\L Noi nu sintem copi!, ali ne duci cu zăhcl:relul. Unde s-au mai pomenit boi mascaţi ? Aşa ceva nici nu e:n.tă. Inainte de a pomi, deci, să ne Intelegem ce căpătăm pentru cuiele care le tragem şi pentru foamea de pe drum ?

Johnny putea, desigur, să.şi arate de la Inceput năravul, ,1 o clipă se simţi Ispitit să pute şaua pe el Prudenta tnsă fu mai tare : Dacă o la de la inceput aşa, alune! cu ce mijloace va actiona in viitor ?

- Uite, băieli, spuse el, după cum văd, voi aveţi de gtnd astăzi să mă faceţi de rts. Ei bine, sînt gata să stau de vorbă cu voi. Să presupunem !nsă că nu ne tnţelegem. A!unci ce laceji ? O luaţi pe jos Inapoi spre Monla ? Poftim, eu nu vă opresc 1... Nu ! Voi o să veniţi ca nişle căţel, alergind pe urmele mele, pentru că numai eu vcl: pot scăpa de o:lcl. Poate chiar că ar trebui să vă cer plată pentru asta, vedeţi doar care-i �ituaţia 1 Ei bine, nu n•·.rno:i cu nu pretind nimic, dar sint de acord ca de astă dată să vei satisfac pretenţiile : pentru tot timpul cit va du� drumul nostru, fiecare din voi va căpăta din po:rtea .Societăţii de explorări lndepărta:e• cile cincizeci de dolari pe zi. Vă pre· vin ins<'i că primii�are nu se va supune capătă un premiu suplimenta'\ in cap sub forma unei măsline de patru cenţi. .. Clar ? Şi-acum -pornim la dr11m !_ {1-pc:ratul da radio SI va purta fiecare pa rind,__ cu sc.ltiabui la tt-e.care oră. leu penhu ordine, tu, Taurul Roşu, eşti numi-t � AI grijă ca oamenii să fie disciplinafi, iar cel care vor putra aparatul de radio să ee schimbe la timp. Nici unul să D-U arunce armele ca sC!:-şi uşureze drumul ! Am să jin soco-te<ile� de f\�ate _g�nte. Şi lnccl: ceva : băieţi, fiii atenti. ullati-vă: tz(l_prejtitill vDstru să nu seăpatf vreun urs, vrev!l ren

2�

NU neWl bou mo.cat. Moscat" nu mcuc:at. c:um IJ'UII&ai adi­neaurl ... l

Johnny aruncă o privire de tnvingător asupra bandiţilor tL fdc:lnd un aeDUl Cll mina, porni. Inainte plin de si :"JUranţă. In uJJDa hli ae lJl.vituira ş1 ceilaljl.

CONNOLL Y AMENINTA

Paznicii aletgau cl.iA toate păiţi.le spre odzontul acimini.s· I.Jativ al Oratullli Subteran. Ce.lelalle Uei orizonturi se aflau bl miilille răsculaţilor. El n11 putuserll incd să pund milia pe cea­trele vitale : oiizontul administrativ era legat de celelalte orizon.. turi numai prin ascensorul pujului central, iar acest ascensor ae afla acum sua.

Cu toate acaslGa, Connolly nu era chiar a.şa de liniştit. Di.D moment ce pzizo!lieril au şliut să &e uuească, să pună mina pe armele paznicilor şi ser ocupe toate orizonturile de produclie, !lU era &llclua aă găseascer 9i vreun mijloc oarecara de a p:itrunde in orizontul administrativ.

Connolly i!ii dădea seama de gr avitatea silu�liei şi de :::ceea li ceruse urgent ajutor lul Johnny.

Deruta paznicilor î�i avaa explicajia şi in oboseala lor. lncă de pe timpul ,celui de-al t1eilea Heleb", el tncepuseră .a murmure pe ascWlll. La inceput &e!daţil erau bucuroşi că au a:lc! un serviciu liniştit, tără primejdie, cu timpul 1Jlsă dorul de familie fi de lumina zilei incepu să-i roadă. Nici grozăviile iron­tulUi ntt-i mai speriau pe soldaţii închişi sub pămint. Ce să mai zicem de moralul paznicilor după diatrugerea imperiului hitlerist 1 Nu mai puteai să ai încredere in aceşti oameni Fostul Kreil& socotea, pe bună dreptate, că acum gi.ud.urile lor nu diieră mult de gîndurile prizonierilor. Afară de ace:rstcr, deţinutii erau toţl prizonieri.. to,ti ostaşi ai armatelor c01e a11 nimicit Germania hitleristă. PCUD.icilor putea prea bine să le treacă prin minte că trecind de pMtea răsculajilor mai pot spera să:-� salveze pielea ; pe cîlld dacă apărau intercsaie administraţiei, treceau de drept ;u .dDdurile crimi.Dalilor de ră.:�boi.

Numai sosirea .companionilor•, cum li se spunea ocupan ­ţilor monieni, il mai liniştea puţin pe comandantul Oraşului Subteran 1

Connolly impărji paznicii in detaşamente, stabili ordi!lea schimbului posturilor de pază lîngă pul, organlză patrule şl dădu ordin ca fiecare paznic: să capete cite un pahar de rom. Ca să Jnceapă vreo acţiune, nu lndrăznea. Socotea că pii!a ,a soailea lui jolnmy eate de ajuns să organizeze apărarea orizon­lului administrativ, Wide sa găs� cilinclzul de ofel al su-!it de maşini.

Comqnctantul tac� piîntr-o galerie viu luminată de lămpi eleci.Jice. S.aMillela de -� iD.trMe U aalulă In lilă.. U,a se des­cb.ise automat ; iar Connolly I..Dtră hl afinta slintelor din Otaşul Subte� - � � de, m4fiB!. .Aici aveai fmpreskl să te afH intr-o incăpete blsorită. Swsa luminii nu se vedea, l.!t.su peste tot---atcuwq o lJlil!tină albă. eqakl, dulce ,1 putemică. Pentru comple_t�a �hw@t,- � petefii rotunjiţi la colfud se ailau nişte

� 2 1

ferestre trucate, luminate şi ele. Tabloul de comand6 ocupa Intregul perete din la)ă.

La masă şedea şeful mecanic - inginerul colonel Jacob Schmenkopf. In fa)a lut, pe citeva tablouri de distribu)ie, aldeau mJcJ lumini ta colorate. Orice tulburare cU de mică a reglmulul de funcţionare, chiar a celei mal nelnsemnate maşini din Oraful Subteran, ae anunta automat fi neintirziat prhi aprinderea becu­luJ de semnall.tare respectiv. Dar asemeuea cazuri, dupct cum lfl amintea Connolly, ae Iveau foarte rar - de dou(i Iau de trei ori - şi au fost de fiecare datei imediat llchldate. Dar ,1 In aceaatli priviu)ă, faptul că ele au avut loc la ultima vreme, dupc!l aoh1mbarea conducerii, dovetiea o rapidă scădere a disciplinei personalului de pază ...

Inginerul-colonel Schmerzkopf nu numai că nu-l diidu raportul, cum era obligat să Iacă dupii regulament, dar nici nu binevoi să se ridice de pe s caun fi aCi.) salute pe -!'elul lui direct, fostul gauletter Kreilz.

- Ce se mal aude, Schmerzkopf ? lntrebd Connolly apro• pfflldu-se de masa şefului -mecanic.

- La mine totu) e In ordine. Nu ştiu cum e la dumneata. bgineru!-coloneJ r:lmbl cu răutate.

Connolly ae prefăcu că nu observă surisul lui Schmetz-li: o pl.

- Şi la noi e totul In ordine. Pentru mal multă slgutan)c!l, Insii, trebuie 1d fac o mlcă operaţie.

El măsură cu privirea maşinile Instalate pe suporturi de beton. Da, tehnica nu te lasă In pană ; mal multă nădejde po!l să ai In ea dectt In oameni. Fiecăruia dintre aceşti monştri de o)el 1 se supun orbeşte agregatele respective care sint lmprăştiate pe fu!req terltorlul Oraşului Subteran.

Schmerzkopf ghici gindurile şefului adu. - Da, da, zlmbi el strîmb. Maşinii Il lipseşte ceea ce n

face pe om să nu fie ascullător şi 1upue ; maşina nu are nici creier, nici sistem nervos... Ştii, Herr Kreltz, eu visez să ajung z!ua cind lotul va fi făcut de maşini ,l nu de oameni ...

- Fleacuri 1 mfrH printre diDii Collllolly. Oare se poate com­para satislac;ia pe care o simte omul conştien t de superioritatea luJ fată d e al)l oameni cu senzaţiile pe care fi le procură supu­ner"'a acestui m onstru de otel ? Eu sint ua organizalor, u:n con­ducător 1 Oamenii imi sint subordonati tn primul rind, iar maşi­nile In al doilea . . .

- Phiu, prea primitiv, răspunse inginerul. Spunind aeta_. lşl aprinse o ţigară şl Connolly n-avu curajul să-i Iacă observaţie .. . SCi fi lndrăzn!t cineva să: aprindă o ţigară ln eala de ma�:inl atunci cind lot ce era aici aparţinea celui de-al treilea Reich 1

- De ca pr�? - F<>-arte simplu. 'c:u ajutorul maşinilor poif să creezi valo-

rile de Care Oal!lenit a� �bsolu\ă nevoie. El n u pot trdl f�ră aceste valori. Dacă, aşa:dnr. eşti 1t1ip!n pe maşini . poţi uşor •ă slăpfne:şlboŞ"i Cl�iiU. A-tnncl poti avea satisfactie In orice doze, pînă: la qondueerea directă a soartei popoarelor ... Trebuie numai srt. "ti} gzlfă aa aFI!ite maşini sa aparţin� cel.,r aleşi. In cazul âsta c.el\U:)dlt.i ll-1:1}- dcn:lt să le acprzl libertatea deplină:, fnsă

�

fără dreptul de proprietate asupra acestor maşini, chiar daca aint con!!lruite de el... După cum vedeţi, In asta constă lotul.

- Dumneata susjil nişte absurditălt, dragul mou Schman:. kopf. In secolul al douăzecilea ta apuci aă Inventez:! diD. D.ou ma;dna de cusut. .. De allfel, să lăsăm dlscu)la pentru altă dat6, Iar acum să llecam la a c\iune. Răscoala incă nu-l lichidată.

Connolly trase spre al microfonul, care se aOa Pe maaa lui Scbmerzkopl, astlel că acesta tu nevoit să se sco.:zle şf •ll·i ce :ieza scaunul. Comandantul se gînd! un minut, apoi Cll o voc'l liniştită, măsurotă, incepu :

- Atenţiune ! Atentiune 1 Atentiune 1 Vorbeşte como;ndaD.h.LI Oraşului Subteran. Anunţ următoarele : cel care pînă hur-o fumăla!e de oră nu va Ji In camera lui va fJ lmpuşccrt Aceea,l soartă c va avea şi acela asupra căruia se vor qăsi arme. Vcz muri d".? o moarte grooznică cai c:::zre vor loVi sau omor! vreun soldot de pazcx, precum şi capii revoHc! sau cel '. oare nu·t 'I'Ol denun\a. Ca să vă convingeţi da realitatea celor spuse, YOI dictrugo prin exploz!e ieşirea submarină. Ve)! fl astfel complet lnchişi b Oraşul S \lbteran, r;l viaţa voaatră va rămîne dellaltiT sub stăpînirea: mea. Vot ordona s!stcrrea functionărli pompelor şi veţi pieri cu tofii roecafi ca oişte ,obolani ciumat!. Vot ord.a să se oprească func!ionarea venlilat�relor �i intr-o jum4tale de oră ve11 fi aslixiaţl. N-Cn:n aă vă mal dau de mincare şi .,.ţt

muri de foame. Val nu puteţi alt ajungoţl pînă la cine. Condu­cerea tuturor centrelor vitale ale Oraşului Subteran rămîne la miinile mele. Trei făclii aprinse in putul central va 1i semnalul supune:U oarbe. Atunci vom coborî o plalformit pe cwe veli depuna toate armele. Incercarea de a pune mtna pe asce�or va duca numai la pieirea acelora care vor avea curajul ac! Incerce acest lucru. Ascensorul va Il oprit Intra galerii ,1 ocu­panlif vcr fi cura)afi de au., cu focuri de mitralieră. A'i'adar va acord o jumătate de ortl: pentru e:a:.ecutarea ordinului meu - apoi moarta acelora care nu ae vor aupune 1

Connolly abia inchisa microfonul, ,1 inginerul Schmerzkopl Incepu să-i sîsiie la ureche, ca un gîscan tnluriat :

- Ce·ai făcut 7 De ce le-aJ amintit de iotrar&a submarine! 1 Acum se vor indrepta acolo ! li

- Dar dumneata ce crezi, că eu glumeao ? Intrarea cs aubmario cu tot vor sări imediat in aer. Acest lucru l-am holărfL Mal tirziu n-avem decit eli construim alt aacenaor. Deocamdata tot n.avem ce face cu el. cu atit mai mult că ra'soulaţil ar putea aă-1 folosească.

Connolly ridică mîna spre tabloul de distribuţie. Acolo, ta mijlocul a zeci de butoaue, comutatoare '' ş::dtere, ieşeau tn evi­dentă două r;c:dtere aşezate unul lîngă altul : unul ou minerul negru, celălalt �erul JO'u. Dedesubtul acestor ,altera erau desenata c;_al'f)te de �.rt. O aăgeată frîntă, cara reprezenta fulgerul, trav8laa Iri dl�nalll tabloul da distribuţie. """'- Oprefte-te 1 .. �\ Schmerz:kopf, apuclndu-1 pe coman• dant da ..Qllnă. � tng�p&n linguri da vU 1

- t-napof 1 $Uu il::l ge fac 1 Dacă va fi nevoie, vom gcial al� ieşire; � �c!le_enlc6pf ae @lidu îndărăt.

� 23

Cele două ,cllere din Jaja lui Collllolly erau doua excita­toare de pute:ri gigantice : cal negr u tăcea să sară in aer baza submarina, ieşirea, cel roşu decla�a explozia unei galerii dina­milate, care nimicea complet fl cu desăvir9ire intregUl Ora, Subteran. Această galeria Jusese săpat6' pentru &ventuaJHatea unui atac inamic. Connolly păstraae intentionat această instala­ţie şi după zdrobhea .celui de-al treilea Relch". Sltua<t!_a era at.it de ccrnplicată că de, mai şlil 7 ... lntrerupătorul roşu va mai putea - pcc:e - servi ca ultim mijloc._

Mina l ui Connolly se plimba d.e la UD întrerupător la celălalt, iar Schmerzkopl, cu ochii lnjectaji de singe, Il urmărea orice mişcare. Buzele inginerului tremurau, părul lui roşu incă­runjit i se zblrlise ca fspil unui alicJ .In Jwul chelleJ lui bombate, trandcdiril.

Comand.l:llltului U v&lli pofta aă-1 eperie şi mai mult pe acest bctt.rln gras fi neqllfent, c:ara ae jJI"edea filozof. El piUa mina pe tntrerupătorul roşu.

- Sper, Schmerzkopl, atrecurei Collllolly printre dinţi, o6 Jl-al nimic impotriva unui asemenea final ră.&unător ?

.- NebWlule 1 Sch.merzkopJ LDtinse apre el miinUe tremu­rtnde. Opre�te-te 1 N·ai nlcl un d.rept 1

- FiJ mai ccxl.m. dragul meu, fU mai calm 1 Altfel, de &:.notie, aş putea 1ă cuplez lntrerupătorul cru o au!lme de secundă mai devreme şi-ţi va rămîne cu alU mal puiUl de !răii.

Schmeukopi ae lovi cu pUDlilii 1n c:ap şi 1e repe:!i asupra lul Connolly :

- Nu aclmi.t 1 Nu permit o asemenea nebunle l - Cina e nebun, eu aau dumneata ? Il lntrebă in bătaie

de joc comandantul, lmpingindu-1 uşor la o parte cu cotul Uite; acum apăs ...

Doi toll, un toL. jumătate de ţoL.. Schmerzkopl căzu joi pe plăcile pardoselil tl lfl acoperi chelia cu poala halatului Collllolly dă:du inapoi manivela roşie. Pe 1runte li apărură bro• boane mari d.e sudoare. El apăsă hotărlt pe Lntrerupătorul negru.

Cutia de oţel a •ălil ae cutremură ti Incepu să răsune cu IJUte da glasurt prelungi, tremurătoare. Connolly '' Schmerzkopf aveau impresia aă ae afiă lnăuntrul unul clopot uriaş, ll:l care cineva loveşte de-afară au un c1ocan greu de tot. O grimase!!: 1chimonosi fata comandantului- El U lovi cu piciorul pe Sehmerzkopl :

- Scoală-te, caracatijă 1 N-a aosit tncă timpul Intrerupă­tc.rul ro�u este ultima noastră salvare 1

JOHNNY CAUTA SA-ŞI SALVEZE PIELEA

Nu-l · uşo.r •ă..!L._croleşti tirum prin blocurile de gheaţă, să aari peste ���Citurt, 1�ll pa alocuri In apă .pină la genunchi, riscind 1� once ·paa. să le 1culunzt Intr-un och1 ascuns de apă.

Jo�ny fi_ Dick mer"'-� alăt•rt. Clnd d.romul era prea ane­voios, d-&.f8J1ll! de gheofă · ·�a de tnjwăturile loL

Sandtlîi in - -urma 1w tc!ceau poaomoriţl. In ciuda amenin­tmli şefului, lepădaseră pc drum mitrallercle, făcîndu-la scăpate fn apă, "l cfaccr lbswa ar fi fost mai dep�ate, aceeaşi soartei ar fi avut�o � apaUltul, de radio.

�

Dar, In slhşlt, latli '' tănnul l.naulel - daca tl 4tlta .. poate chema fărm l O lfşie de pămfnt lată de vreo eufd CÎllCL­zeci de metri, deasupra căreia se lnălta un povîmir, abrupt de gheaţă, ce ee pierdea tn nori. Nu •• yedea nici urmă de drum. Un atrat netecl de z.J:padă acoperea pămlntul, cu;cunzind partid gropile şi deslundătu;ile. La fiecare p119, picioarele tt ae Wun· dau ln apa fnghefa1a. Deodată John.ny AU mai auzi fn apate zgomotul paşilor. Intorcindu-se, văzu că oamenu a-au aşezat pe ni11te piehe. El schimbă o privire cu Dick ;

- Hm 1 Au 9i obosit ... Dick U lra58 de umăr : - Ascultă, Johnny, trebuie aă 11e aalvăm. Dacă avem

11oroc aă impuşcăm vreun urs, ne-ar aJWlge la amindoi pentru tot drumul, altfel mănîncă ăş tia totul. Pînă la u1mă ne mănlnc6: fi pe noi 1 Intelegi, Johnny ?

Dar Johnny nu voia să-1 l.D.ţeleagă. El avea nevoie de aceşti oameni care reprezentau o parte elin capitalul lui l Chel­tul9e bani cu el. Cu el trebuia a6 .lDlocuiaacă paza din Ora;;ul Subteran. CI:UD să·i laee tocmai acum, cind e aşa aproape de ţlJltci !... Dar pe de altă parte... călatore,te mal repede acela c:we călătorette aillgur, aşa ee pare oa IPUD englezii. Intr-adevlb, eu derbedeU ăştia nu ajungi departe.

- Ascultă-mă, insistă Dlck. Hal ICl plecăm, plllă lUI • prea tf.a:lu ...

Johnny tă cu ti de data cula. lfl dddea seama 1uă cu! dacă nu acum, atunci foarte curind "f'a trebui llă fie de acord GU arqumente.le pilotului.

Banditii miroslseră: pesemne ceva : ae aculard repede " pomiră fn fugă după cei do(. care o luaseră Inainte.

- Ce e, b6lell ? 1l lnlrebci Johnny cu un aer nevinovat. Odihnill-vă 1 O Iau au pilotul Inainte 3� caut un drum mal bun.­

Bandllil ,uşollră intre el, iar Taurul Roşu mormăi : - Bine, cliutatL Dar ca să fim mal siguri, o aă mearg� fl

Tony Coogly cu "f'oi. Johnny '' Dick n-avură incotro şi poruiră lllaoţiţi de Rriatul

cel şchlop. După prlmi.l paşi lşl dădwă seama că nu-l de glumit cru Tony. Datorită unor răni căpătate undeva sub tropice, Coogly nu putea ţine pasul cu ei. Dar nu ee afii aă: strige :

- Ascultă, şefule ! Sil nu crezi cumva că bătrînul Coogly o să alerge după voi ca un căţeL Şi lşt intoarse .semnificativ pistolul autornat cu teava rnainle.

Trebuiră llă lnceti.D.ească mersuL După ce ae depărlară indeajuns Inel! nu ae mai vedeau

bcmdiţii rămaşi in uiDJă, Johnny Incepu aă-1 laude pe bătrtnul pezevenghi 'l'oay. Il cuprinse chiar, prieteneşte, cu mina lui etingă, �i, cind �epta mai puţin, U lntipse fulgerător cutitul In piept. Coog_ly

. m.�i � timp aă 1pună., horcăind : .Bine al mal

ticluit-o � pe asta r• şt cazu mort. J�ny rt Dick li �ă pistolul automat cu lncărcătoarele

de rez�rvă ti-i deafăeur'a' ' rucsacul ; to el găsiră un colţ de

piine şi' eo bucalei �ună <le şuncă. )ohn.ny bolăd : - D ick, dumneata li duci armele, iar eu provizille. Ştii

că �ăt de QS�. � ��iţ aă. lp.un(l nimic, Dick iti atimă 1n sil� de Wll6r cea

� - �5

de·a doua . arma. )ohnny puse pUnea şl şUDc:a tn rucsacul lu!, apoi pornita gtăbiţi mal depa1 :a spHl nord.

Curind, )ohnny şi Dick ajuuseru la lişia de pămînt. 1:1 faţa lor se lnalţa aproape verhcol limba �nul g!l.a)or, Iar l:t dteapta ţărmul era scăldat de apa cura t<'i a un:�i ochi de mara . Aveai de ale• : ori să :ncetcl s(i 1& c oiort pe ghetar, orl aă le fnlorel inapoi. Dar cum să le fnlorcJ Inapoi Jntze (,:.e1ur1... cco:.J unde se r<iceşte trupul lut Coogly ?

.Llnşajul • bun cind spi:azuri tu pe cineva - bomi:lăne<ll Johnny. Cînd lusă îli vine ţie rîndul, nu mal eate aşa de plăcut• ...

Dacă nu vor izbuti să sa cOJ.ţere pe aceat aid ele gheat.:t. vor trebui sfr.şi ia rămas bllll de la vială, '' asta cU de curind

DElodată, Johnny zări în pere:'?le gheţarwul o crănătur3 fngus!ă :

- Dick ! Sintem salV(lli 1 stni :i eL - Nu vcd cum, lJ zăspu:1se DJck. - O crăpătură 1 Uite o crăpătură 1 - Să încercăm, răspunse flegm atic Dlok. Ei pornlră să se caţere pe povirnS.tal ghfii t�miui, dQI

utcu�ul nu era deloc uşor. De citeva ori lunecara '' s• rost6-goliră înapoi jos. )ohnny tşi blesiel!la lipsa de prevedere : • bine i·ar fi prins acum cuţitul rămo.a i:llipt ta uupul lu& Coogly. Spre norocul lor, şi Diek avea un aurit. Tltilad trepte IA gheald ;,i sptijinindu·se unul pe altul, jupuindu-şi degetele şl ruptndu· vl unghiile de la mîinJ, ei ajunseză, 1ll sfîrşit, la �răpălura po care o văzuseră de jos.

- Inainte, bătrîne, ca acum ajungem pe lnsulll:, rosti vesel Johnny, însufleţit de o noua �eranţc!.

- El, şl ce dacă ajungem ? tl răspunse Dick acru. Nu uita că avem de făcut aproape doua aute kllomelrt de dru:::1 po gheaţă, iar ca provizii - un colţ de piine •• o bucată de slănină 1

- Nu-ţi pierde Urea, Dio]r. U incuraja )chnny. Madam Banurahia, prezicătoazea indiana, mi-a prHII că o aa mo.r in patul meu. CII eşti cu mine deci, nu te ameninţă nimio. Dum• neata faci cum vrei, eu Jnsă mă Jnc:ed In această prelieătoare.

- tn cazul ăsta, răspual!e calm Dtck. alnt s!qur eli P• eupola de gheaţă a acestei insule vom găal neapărat un pat dublu cu plăpuml de pul.

- Nu pot să sutar oamenll neserioşl l Dumneata le lei pe toale in glumă ...

- ln schimb eu nu pot suJert oamenii care vorbeao prostii, cind nu mi-e capul Ia ele. Dick f�Ji muşcă buza. N-ar fi tzebuJt să-i răspundă asttel şefului. Işl lndreptă och11 tn alta par:.te ti rosti pe un ton ce voia sll tle !.mpc!iciuilor : lcuc!i, Johnny, sci nu ne certăm 1 Uite � vede şi cerul...

Prefăţ indu- se că�u .observă nesincerltatea vorbelor lut d• impăc! ui �, Jol;lnny lncepu să fllozofeze :

---. E un proverb c� spune că cerul nu-l mal mare decit o pielicîcă -de- oaj� Cred şl eu. Uite, noi nu-l ndem nlet cit o palmă.

Umblată mliU timp prin trecatoarea l.u. care răspu!l::l::a cr�tura gbet!lr-1/ll-uf. P!irea că-I tă•ă stirşlt. Dar iata ca p� versanttd .Qe �di<d '� _ ��� ceva ce semăna cu o poteca tăcr..:ta

2�

de oamellL. fncepură din nou 1ă se catere pe povlrnişul de gheata, dar nimeriră intr-o allă trecătoare, mal adincă "'' mal lnguslă, cu pereti de gheCI1c! absolut verllcali.

Dick se lăsCi greoi jo1 pe zCipadă. - Punct, spuse el cu glas răguşit. Să ne tmpuşcăm ...•

alita ne-a mal rc!imas. Johnny era cit p-aei să-1 lnjure. Se gindi tnaă că rezerva

de provizii abia putea s«l ajungă p3ntru un singur om şi răspunse pe acelaşi ton :

- Al dreptate. Blestemată fie viata noastră 1 Incet, scoase elin buzunar revolverul '' inainte ca Dick

să poată face vreo mişcare, johnny NorocosUl 11 descărcă un glonte lntre ochi ; nici nu se uită la trupul care se rostogoli de pe povimiş.

Johnny băgd calm revolverul la loc in buzunar, scoase din sac bucata de şuncă şi pi.lDea, Je Jmporfi Jn patru : o parte o mincă, Iar restul le puse bine. Acum eru asigurat pentru trei zile. La urma urme! Dick !şi hotlrfse sillgur soarta, !ar el, Johnny, n-a făcut altceva decit să-I tndeplineaacă dorinta.

Joh.nny por.n.l de-a lu:J.glll tnu:ăloarel. Al dracului de greu • să umbli pe z�adă cu onutd 1 PoJghita de deasupra nu suportă greutatea corpului, şi p.lc.loarcle ti ae tnfW1dă tn zăpada moale; ba uneori intri pină la brfu. AJuns cu multă trudă pe o creastă de gheafă, pomi de-a lUD.gul el, dar aluneca mereu, aşa cd incepu din nou 16 lri:im!n!e l�ada şi 10: 1e tiraacd pe brînci ..• Astlel inal.ntă Johnny pînă s;mţt că-1 părăsesc de lot puterila. lnf..Gla U bătea surd 'l Inegal. FrUD.tea 1 se acoperise cu sudoare, icrr cind implnso cascheta pe c:eală, incepu să-I ingheţe faţa, şi indeosebi fruntea pi naaul. 1 ae tăia răsuflarea, pieptul incepuse su-i hirtie. Sleit de puteri, Johnny s.e pr«lbuşl in zăpadă.

PE UBMELE LOR

Trecu.eză cJieva ceasuri fl cel tre1, ]ob.llll.y, pilotul şi Coogly, D.U 1e mai Intorceau.- Deodatd, vintul aduse un zgomot ca un pocnet de fmpuşcălură, dar atit de fndepărtat Incit abia-1 putu�eră distinge tn zgomotul ghejurilor ce se ciocneau. Ben G':impele 1puse :

- Ptiu, drace 1 Să ştii c-au tntilnit... asta... cum 1i zice 7� .. Vreun bou dintr-ăla... O eă •• sature de carne şi-o să plece mai departe făr·� D.ol.

Din toate pltrţlle se auziră exclamatii furioase : - Ce tol 1ndrugl 1 Dar Coogly ? Crezi că Coogly ti lasă ?1

Coogly e un baiat cumsecade 1 - Eu �i.iu-� exprimă Indoi ala BG�n Ghiopele. La el,

la Bambln� o li Josl �al �secadc. Dar o:i<.a nu-l Bamblna, • Arclic� Acole llămÎllZii vErnE'au la dugheana lUi Tony Coogly, tar el }-_ d<:ide_cţ 11ă mtn�!��IS! fi aă be�. Desigur, nu in pagubă. Alei fnsă chiar el, Coog-l-y, llste flămînd ş!, după cum se ş::e, in tol Oceanul kqh�lâto �u eAistă nici un bar. Cu foamea nu-i de glumi!... _

::- s--at Pll�a. ea .al dreptate, bombăni Taurul Roş1,1, eu tD.să � �reEieu 1D T�ny.

27

- E trlg al dracului, miii bc!.le-J.I I căuUt MathJa• DJJck .. schimbe vorba. Am citit odatcl cel In aceste regiun.l poţi luttiD.l lemne plutitoare. Le luu curenţii de pe ţărmurile Asiei IJl le aruncă naiba ştie unde pe maL

- Da, CJfa e, m!-adua CXD)!D.te 1 mteJVeni Samuel Butoiul Am citit şl eu in .Oglinda Bcimblnel". .Millocme aub cerul liber 1", aşa-I. zicea cu!icolulul. .

- Unde-s ? Ce milioane ?1 ll luuerupae Ta\UUl Boşu. Nol tnghetăm pe mizerabila asta de insulă, Iar dia toate mJllocmele oiea nu văd nici o surcică. Şi zău că n-ar 11 t6u sii ne mal lnccllzim IP noi putiJl ciolanele. •

Mathias Dirck se &căip1nd dupci ureche ; - Cine ştie unde se afle} aceste lemne pluUtoaie... 1osU

el dus pe git!.duri. Poate chlar aici, sub r..ol, ·numat că lQ.tUl e acoperit de gheata asta blestemată, şi n.ai cum să: vezi De-am li. aYUt llil topor măcar.. am Jt putut incerca ...

- Ce să lncercl l .. Sncrunră Ben Ghimpele. E bl.ae sii lneercl un vin bun sau nişte poHmichl, dar atol e atit de frl9, că nici cel mai tare gin nu te poate lncălzl. la, băieţi, cat t-a wai rămas ceva in .bldon 1

Tauml Roşu U 1ntlnae bldonul şi spuse : - la o lnghiţitură, dea cu milă. N-o sCt-1 putem umple

a�a curind ... - Ştiţi, băieţi, incepu Emerson Knood, un om uscăjiv,

ccne semăna cu un giscaA bătrtn, eu Of trage la sorjl care din noi să se întoarcă inapoi la avion dapii benzină, care s6 caute lemne plutitoare, care aă aprindă un foc. Şi De-cm mg! lncăl:zl })UţiD plnă sa intoarce s-tăpînul nostru cu nişte carne ..• De altl!il, mal ştii, poate avem noroc să se apropie vrewa urs de foi'orul nostru. Totul, bălsţi, e să tragi la sortf l

- Iar căciula cu chibriturile s o ţii tu, nu-i aşa ? 11 întrebe! batjocoritor Rob Hutchinson. Nu, irăjioare 1 De cind m-am cură­tai de bani în spelunca ta, nu mai joc cărţi cu tine şl nici na trag la sorţ!.

So iscă ceartă, car Taurul Roşu intrerupse orice discutie. - Lăsaţi gura 1 Şi, plnă nu inghejaţi de tot, mişcaţi-vă 1

Ce să mat umblăm după cal morţi i Mal btn-e s-o l�ăm pe urmele Norocosului l Dcrc:ă au lmpuşcat ceva, apoi trebuie să-I ajungem plnă nu mănîncă toată camea 1 Iar de foc, să aibCt el grijă._ După contract e dator să ne dea de toate t

Bandijii se rldi<:ară in silă şi, poticnindu-ae intr-una, por­lliră spre nord. Pe Taurul Roşu ll chlnuiau ginduri negre. Naiba 1-a adus aici ? Ce-i stzica lui să stea acum la căldură cu pipa tu gură şi să cilec:scă 1n ziar despte nişte idiojl car& se plimbă prin Arctica ? ..• Oricum, Taurul Roşu era bina cunos­C".It şi stb:ir.at m � regiunea... ŞI .ce viaţă ducea el i Pînă şi guvema\oml î.n per�ă s-a lefterit lntr-o zl iucind cărti la • Valetul �e c�pa•. Şi lot �e pierdeau clientii intra In buzunarele l!!i. Incepuse chiar sd·�\\punc! cîte ceva deoparte pentru bătrîneţa ; sttinsesa._- UU" capital frumuşel, că doar bau la bem trage. �i astălti, uiDbtă flăm!nd şi inghejat cu toţt răpciugoşii ăştia pri.n pusliul l de gheaţă. Dar, de fapt, de ce răpciuqoşi ? P!nîi- de c.wftu:r E!nm ş_l el cetăţeni foarte stimaţi la et acasă. .Alegăto_n. _ c_onttlliu�Ut.. Nici unul dlD el n-a fost vreodata

2�

blmult de aUtud.ine neloiali§ taţii da gu"Nrnul Moniei. Fiecare avea o cdacara onorabilă care-i aducea 11 enilurl grCL&e... Da: U s-a urit cu binele şl l-a impins dtacul să plece in Arctica 1 Tot NorocosUl e d8 vină, cu blestemaţU lui munţi de aur ... Cum o &ă-1 incasezl pe Johnny dacă o miazleşte fi n-al nici un docu· meni scria h1. ce priveşte plala suplimentară ? Să mai al de-a Iaca cu ciugheana asta de .societate pentru ezpJorărf tndepăr­late• 1...

Tot metglnd pe utmele de pafl, de.a lungUl promontorlu­luf, dădură peste cadavtul lui Coogly. Tăcutf. bcmdjfii fnccn­lurară corpUl celui ucis. Taurul Roşu se aplecă Bă-i asculte Inima, dar sa Tedea că totul e de prisos. Dln pieptul cadavrului lnfepe.nit. culcat pe partea dreaptă. ieşea mfnerul unui cufll.

- Iatii-ţt boul moaca! 1 •puse Samuel Butoiul - Mda, nu prea e aceeaşi carne ... mormăi şi Ben Gbimpele. Deodată Taurul Roşu rldicCi mlinile •pre cer şi incepu să

strige, amenin.ţlnd c11 puşca : - Ei, atai că-ţi arătăm noi 1 Drept ce ne· ai luat : ocunenl

de culoare orl niscai amăriţi de muncitori de care stăpiniJ pol să-şi bată loc cum vor ?! Noi alntem cetăţenll unul &tai demo­crat 1 Apoi, băieţi, să punem Imediat mina pe scimăvia ala de ]oh.D.Dy fi să-I judeclim l Cu m!na .mea U curăf 1 Şi mai rosu o aerie de tnjurăturl mwdare cu neputinţă de reprodus.

- Nici pe pramatia aia de aviator nu-l iert, c<'i numai el ne-a băgat fn b11cluc 1 suigă Samuel B.utoiu.L

- Ascultaţi biiieţi. Şlif! ce cred eu ? staU fi &lă:bănogul Emeraon Knood lungiDdu-şi gitul lui de giacan. Eu cred că din­adins au făcut toiul ! Poate că nici nu uată Oraşul Subteran, el p\U şi simplu toată afacerea e piratetie 1 ŞL dacă nu le-a ieşit Dimlc cu vaporul ăla sovietic, ce ti-au făcut socoteala : ca aă nu ne maJ plăleCL&că nimic, ne-au adus aici şi ne-au lăsat [n voia soartei, lar ei şi-au luat tălpăşiţa.

- Moarte lui John:ny roşcovanul l Incepu să urle Taurul Roşu. După mine, băieţi 1 ,

ŞI, furioşi, se repeziră lo\1 mai departe, pe urmele proaspete de paşi

UN ROBINSON POLAR

Lăsîndu-1 fu urmă: pe .Dniepr•, Solnfev ridică maşina fn slratosferă 'l o l<isă pe Nadea aă conducă.

Pînă tn prezent am mers aproape tot timpUl in Unle dreaptă, U apuse el lui Irlnin. Acum ajutotul meu va face ctteva evolutii mai complicate, pentru ca dumneata, comisarul guver­nului nostru, să poţi vedea tol ce p oate .Svietoliotul• nostru in cele mai comglica�tuaţ!l. Solnfev- •• uită la toat<'i lumea fl dmbi : vă �og; tovar��- vă ţineţi mai bine de fotolii... Citva Hmp .SvîetQliot• _Ta evo-ru_� tntr-un cerc tncbls, fără să 1e tnde­părtez:e .de .Ma1uaan•. Am\\lmpresla că ar trebui aă-1 dăm ceva mal m�ltă__ .afenlla. fiCe&!Ui. vas-plrell Trebuie să aflăm ce au el de gind &ă 1acă. Aci să le rog, Ustln Peltovicl, 1ă nu părăae9ti . radi,�ocll�l" tt- �ă:: -ul1lltireşti cu atentie orice mişcare, iar eu am sa m.ct__ C!.�P _ 4_e acest aparat.

19

Solnţav apăsă pa un buton. Din perete ieşi o cutie care au se deosebea cu nimic da cuha unui aparat obişnuit da radio.

- Asta-t pelengatorut •, nu-l aşa ? lntrebă lrtnla. Ca vrei s.:i reperazl ?

Solnţev lşl pusa casca. - Sint sigur că .MafuaaU• mantina a legăturii radiofonice!

permanentă, Jie cu stăplnlf lul dln Monta. fJa cu OraşUl Sub­taran, spre care probabil se '' lndreaptă. Vul 1nce1ca să sta­bilesc direcfia din care sosesc sem:1alela destinata pira tilot. Jl.s!a ne va ajuta să găsim Insula misterioasă.

Citeva minute tăcerea domni in cabină . • Svletoliotul" ba se ridica brusc in sus, ba cădea ca o

piatră pînă atingea ap roape gheata şi diA nou, cu il.:ţeala unul proiectil de artil9rie, se înălţa . sp� cer. �'\poi ori făcea un vir<XI brusc - alune! toţi erau impiitşi{cu putere spre peretU cabinet - orl se dădea peste cap în luping, de socot9a Uslbl Pet1ovic� că i-a sunat ceasul din urmă. So!ntev, da pa1ccl JLimJo nu n intimpla, mînuia atent pelengatorul şl asta U făcea tl pe Rîb· nikov să se uite iarăşi p9 ec1anul radioochtulul

El v::lzu că: siluetele negre, oamenll cara la agitau pe gheaţă in jU!ul lui .Maluaail", căpă iind probah!l vreWl ordi.D. s·au intors in grabă pe bordul vaporu!:li. Deasupra luJ .Malusail" u ridică un n�r gros de lum, in cazanele lui Incepe deci să se urc'! presiunea.

- Aha, l-am piins 1 rosli Solnjev s::�Usfăcut, şi lnsemn<i ceva pe hartă.

Putin mai tîrziu, Ustin Petrovict Bfrigct : - Un avicn da pe vas se pregăteşte da plecare 1 El observase că mal mulji oameni sa apropie de avionul

care se găsea la pupa vaporulul şi •• urcă In al. Peste putin. o catopultq atuncă: avionul da pe vas şl acesta lşl luă zborul

Solnţev transmise un ordin prln telafonul legat da cabina pilolului. . Svietoliotul" rămase suspendat IA aer la o lnălţime de aproximativ doisprezece kilometri.

Comandantul se apropie de ecran In momentUl cind avi­onul piratilor se retea deasupra lui . Dniepr". To\1 priveau itlgri­ioia\i : oare piraţii au da gind să atace vasUl sovietic din avion ?

- Lev Leonidovici ! rosU emoţionat hi.nin. Trebuie a& intervenim 1

Dar avionul se şl indepărtase da .Dniepr·. p ornind spre nord. Probabil că i-o lua vaporulul inainte.

- Sii spuna: cineva că n-avem noroc, fncepu Solntev s� rîdă:, după ce-i tracu ingrijorarea. N-am greşit in presupunerile mele . • Mafusail" a menţinut aproapa tot timpul comunicaţia cu un post d�a nord de noi. Am izbutit să-1 reperaz. Şi avionUl::� Vă�' că -�� aceeaşi direcţia._ A!jladar, inainte spre nord .• Sq ��e petrece pe-acolo.

�:�Sf'��i,.Ui\ •• .. ,..,., .m.,;

/�4\\Per���;!� .;:.. ��E,t rad�r cu ajutorul carul• se �Jate d�termina un ::::::.:_(,'�l���u� l -(l�[ � .•. •.·.·

. . .

3o.J j�\._)

I R I T M O B R I F A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1.8 1 '! t& .$ tl, 4 1':615181 7 1 ! 3 f6 2 -

l.ŞJrjf B 1' 4 2 �·· 12' ,, ['$1 , 'l 1 1 3 112 4 �� 1 IMlsl

J It� 2 3 9 ' 1( 2 !J 8 ',,� '18· 2 r-., 1·8

1 8 161 2 :11, 11 16[ 1 1? 2 1 3 B • 1 t16;Ji2J ISJ 2 �B � JQ n, • •• 1111

,,�- 20 ,,� 2 .11 '1 u·,f'1111Ji 1 1f 12 13 14 1 5 16 1 ? 1 8 1 9 20

('&Ji' 111'1 2

1'=1 · .s

Il n :t.

14' 16 .,,. 1t

- -2 9 s 6

[fi fii IZ. 'LiiJ

.11$1 -

a , �. ·3 17: 10 8 9 !� B 15

t(S; :�a J, '.t

n;: .16 ig l n • f,K

B

4 ·-

-

�8 18 6 lai li �.l. �

3 Jl. j.J e: _ ,ii_ 3 il fQ, 1. 11 -�1 11. 8. �-� 6

;1_

1 - \"e!ikulul Astrldet ; 12 - lh;r\!tJOea superloar3 a rache-t - pfanet.l la mod.l anul acesta td • · 3 - o planetl mal mică ; ,j - planeta 1 . 1 1 0 ; 4 - titularul catedrei de astro-llzl· Jet - tatăl Astrldci ;

r� din torrr.1nul :ut ,\tlrcea Draleş ; 15 - parUcuJil element;:ră ; 5 - cu ajutorul et ce produce IU· 18 - deschlzătura rcac.�orulul prin

cru mecnnlc ; cuc jişne�le ktul de c-aze ; r. - sistem llt propulsle In atmo- 17 - pers�nJjul prir.ripal al roma·

alera rarcliatl ; nulul ,.Astrl da" ; 7 - p�mlntul «R' dcot.aflldaU doar 1� - spedallsl In prevederea tim·

•nul : "-.. pu!ul : 8 - fQ!mli I!Paratulul Cll cll(e • 19 - r-Amin(eanul care afun�r prl·

coborit Mtrlda : \ mut· p� Crlierlon : p - rondus Prln ra.dlo � :Iti - doctorul s�rban, prietenul lUI J O - cel h·•� J14i&oa Utellt ar• Sergiu

Ulk!al � De la A la 11 ' gen de roman mult 11 - tet�cnp elecţr11nlq �predat dr tineret.

� lţEZOI.YAREA JOCULUI SAHABA ��-.

1. A - ;,h� ...-.. It &dar : 11. Climat - P!rall : 8. Tugm - Karakum :

E R�!'l- - Ali .;. t; fi y - CAmilA - Urs : t Avat - Naser - Op : � H_ 5-�J.ana..il . l.Jn -. S' f! "'" - Pan : 9. St.,lc - Riscant : 10. Curm all -'-M';;[_W, 'H.- �ula _._ �cr ; 12. Ta un - Triste - A.

Vreti si 1tltf cum vid scriitorii ti

oamenii de şfJJnfi profilul sociefăfll 1 ' '/lltoa re ?

Vreti si ounoatfetl tainele grandio­sulul proces de creafl• tfflnfifică li tehnici ?

Vrali si aflati intimplAri extraordin are,

trăite de • x p 1 o r a t o r l temerari, de p i o n i a r i al 1tiinfel, de luptători pentru o lume mal buni ?

Vreti si fiii m�rtorll unor pasionant. avenfurl Jl eilitorH ?

C IT I T I C O L E C T I A .,P O V I S T I R I Ş T 1 1 N T 1 f 1 C O • f  N TA S T 1 C E" editată da r e ., 1 s t a "Ştiinfi 11 tehnică".

' 1 A P AR E lN LIMBILE ROMlNĂ Şl

IARĂ, LA 1 J1 1 e A L i � Ăl ' W L

din timp, putatf primf regularitate fascicolele