79
R E P U B L I C A M O L D O V A NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de resurse materiale în construcţii EDIŢIE OFICIALĂ (faza IV “Proiect pentru anchetă”) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR CHIŞINĂU 201 4 L.01.10

CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

  • Upload
    lamhanh

  • View
    250

  • Download
    10

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

R E P U B L I C A M O L D O V A

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

CP L.01.10:2014

Instrucţiuni privind normarea consumului de resurse materiale în construcţii

EDIŢIE OFICIALĂ (faza IV “Proiect pentru anchetă”)

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR

CHIŞINĂU 2014

L.01.10

Page 2: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

II

Preambul

1 ELABORAT de către Institutul de Cercetări Știinţifice în Construcţii ”Incercom” Î.S.

2 ACCEPTAT de către Comitetul tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 15 "Economia construcţiilor", procesul-verbal nr.__ din __ __________ 201__. 3 APROBAT prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor nr. ___ din ___ _______ 201__ (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 201__, nr. ___-___, art. _____), cu aplicare din __.__.201__. 4 ÎNLOCUIEŞTE _______________________________________________________________.

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII CP L.01.10:2014 CSM ___01.120

Instrucţiuni privind normarea consumului de resurse materiale în construcţii

Descriptori: normare a consumului de materiale în construcţii

© MDRC, 2014 EDIŢIE OFICIALĂ (faza IV “Proiect pentru anchetă) Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului document normativ în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al MDRC.

Page 3: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

III

Cuprins

1 Domeniu de aplicare .......................................................................................................................... 1 2 Referinţe .............................................................................................................................................. 1 3 Prevederi generale .............................................................................................................................. 1 4 Elaborarea normelor consumului de materiale ................................................................................... 2 5 Regulile şi metodele de determinare a normelor pentru pierderile şi deşeurile dificil eliminabile de materiale în construcţii ................................................................................................................................ 18 6 Conţinutul, elaborarea, formularea şi perfectarea normelor consumului de materiale în construcţii .. 22 Anexa A Termeni şi definiţii ................................................................................................................. 24 Anexa B Normele tip ale pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de materiale şi articole în procesul de construcţie ............................................................................................................................... 25 Anexa C Normele pierderilor naturale de cement la transportare ....................................................... 27 Anexa D Normele pierderilor naturale de minereuri nemetalifere pentru construcţii în timpul transportării ................................................................................................................................................. 27 Anexa E Normele pierderilor naturale de minereuri nemetalifere pentru construcţii în timpul păstrării ....................................................................................................................................................... 27 Anexa F Exemplu de calcul a normei de producţie pentru cazul corespunderii unităţii de producţie a procesului de construcţii şi a operaţiunilor de lucru ................................................................................ 28 Anexa G Exemplu de normare a consumului de scînduri la 1 m2 de cofraj de panouri ..................... 30 Anexa H Durata de exploatare a echipamentului de montaj, inventarului şi ambalajului, care contribuie la reducerea resurselor materile consumabile ........................................................................... 31 Anexa I Exemplu de normare a consumului de materiale pentru construcţiile din cărămizi ............... 32 Anexa J Exemplu de normare a consumului de materiale pentru zidirea peretelui neted din cărămidă ..................................................................................................................................................... 33 Anexa K Numărul de refolosiri al materialelor cofrajului ..................................................................... 34 Anexa L Normele pierderilor dificil eliminabile de oţel la pozarea armaturii în construcţiile din beton armat monolit .................................................................................................................................... 34 Anexa M Norme tip de pierderi dificil eliminabile la pozarea ţevilor .................................................... 35 Anexa N Normele pierderilor dificil eliminabile de ciment la întreprinderile industriei construcţiilor ... 36 Anexa O Normele tip de pierderi dificil eliminabile ale betonului la executarea construcţiilor din beton şi beton armat ................................................................................................................................... 36 Anexa P Normele tip de pierderi dificil eliminabile de electrozi sub formă de resturi ......................... 37 Anexa Q Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă ................................ 38

Page 4: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

1

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezentele instrucţiuni privind elaborarea şi aplicarea normelor consumului de resurse materiale în construcţii, definesc scopurile de bază, principiile, structura generală a sistemului normelor de consum al resurselor materialelor, cerinţele faţă de tipurile de norme şi domeniile de aplicare a acestora.

1.2 Instrucţiunile sînt elaborate pentru dezvoltarea şi completarea sistemului de documente normative în construcţii.

1.3 Regulile expuse în Instrucţiuni se extind asupra elaborării normelor pentru consumul de resurse materiale pentru toate tipurile de construcţii - nouă, reconstrucţie, extindere, reparaţie capitală, restaurare şi altele.

1.4 Prevederile prezentului document sînt destinate întreprinderilor antrenate în execuţia lucrărilor de construcţii-montaj pentru elaborarea normelor de consum de resurse materiale necesare în construcţii.

1.5 Instrucţiunile determină de asemenea, componenţa, regulile şi metodele fundamentale de determinare şi aplicare a normelor pierderilor dificil eliminabile şi deşeurile de materii prime, materiale, articole şi construcţii în procesul de producţie a acestora, execuţie a lucrărilor şi prestare a serviciilor în construcţii.

1.6 Normele tip ale pierderilor dificil eliminabile şi deşeurilor, calculate reieşind din caracteristicile de proiect ale materialelor, calităţile lor standard, tehnologiile de fabricare a producţiei şi execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj sînt prezentate în Anexele L, M, N, O, P.

2 Referinţe

Legea RM № 721 din 02.02.1996

Privind calitatea în construcţii

CP L.01.01-2012 Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse.

NCM A.01.03-96 Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Modul de elaborare a documentelor normative

NCM A.01.04-96 Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Reguli de redactare a actelor normative.

3 Prevederi generale

3.1 Sistemul normelor consumului de resurse materiale în construcţii reprezintă totalitatea regulilor, interdependente printr-o metodologie unică privind elaborarea, actualizarea şi aplicarea normelor de consum de materiale necesare în activitatea de construcţii.

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

Instrucţiuni privind normarea consumului de resurse materiale în construcţii Инструкция по нормированию расхода материалов в строительстве Instructions for standardization consumption of materials in construction

Data punerii în aplicare: 201< > - <luna> - <ziua>

Page 5: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

2

3.2 Sistemul normelor consumului de materiale este menit să soluţioneze sarcinile apărute în procesul de construcţii, cu scopul de a asigura:

— corespunderea materialelor şi elementelor de construcţii, prefabricatelor şi articolelor după destinaţie, inofensivitate în procesul de producere şi exploatare cu diferite condiţii de îndeplinire a

exigenţelor economice şi tehnice generale;

— elaborarea şi implementarea normelor de consum de materiale, care permit printr-o tehnologie optimă de a obţine o producţie de o calite stabilită cu cheltuieli minime;

— controlul în cazul utilizării investiţiilor publice şi de altă natură în construcţii;

— examinarea litigiilor între beneficiari şi antreprenori în judecătoriile de arbitraj şi alte instanţe;

— o metodologie şi metode unice de elaborare şi aplicare a normelor de consum de materiale.

3.3 Obiectele normării consumului de materiale sînt: unitatea de măsură a cantităţilor de lucrări; unităţile de măsură comasate şi medii ale producţiei de construcţii; clădirile, construcţiile speciale şi obiectele de construcţii; tipurile de lucrări de construcţii, speciale şi de construcţii-montaj; unităţile de capacitate, de creştere a capacităţii şi alte unităţi de măsură a producţiei de construcţii.

3.4 Sistemul normelor consumului de materiale în construcţii este bazat pe principiile performanţei, argumentării tehnico - ştiinţifice şi concordanţei cu sistemul naţional de standardizare şi al organizaţiilor internaţionale de standardizare.

3.4.1 Performanţa normelor este asigurată prin reflectarea în ele a tendinţelor de reducere a cantităţii de materiale pe unitate de producţie sau pe unitate de volum al lucrărilor şi de orientare a utilizatorului spre folosirea raţională a resurselor materiale, extinderea utilizării materialelor – înlocuitori şi a resurselor auxiliare.

3.4.2 Argumentarea tehnico-ştiinţifică este determinată prin reflectarea maximă în norme a realizărilor din domeniul tehnicii, tehnologiei, organizării producerii de materiale, construcţii şi articole, a metodelor de dirijare a lucrărilor de construcţii-montaj, precum şi a metodelor moderne de proiectare a acestora.

3.4.3 Concordanţa cu sistemul naţional de standardizare al Republici Moldova şi organizaţiile internaţionale de standardizare este realizată prin compararea cu standardele din construcţii şi industria materialelor de construcţii, cu legislaţia din domeniul construcţiilor şi standardele de dezvoltare tehnică de peste hotare.

3.4.4 Structura sistemului normelor consumului de materiale este determinată reieşind din integritatea scopurilor, sarcinilor şi obiectelor normării. În componenţa acestuia se formează complexe de norme interoperabile privind consumul resurselor materiale de următoarele tipuri: tehnice (generale şi de firmă), medii şi comasate.

3.5 Dimensiunea normelor consumului de materiale – unitatea de măsură a normelor consumului de materie primă, materiale, articole şi construcţii – trebuie să corespundă posibilităţilor de folosire a acesteia în organizarea şi gestionarea procesului tehnologic în construcţii, evidenţa statistică, evidenţa contabilă, alte calcule economice şi să corespundă unităţilor de măsură aplicabile a resurselor. La alegerea unităţii de măsură a normei se recomandă utilizarea unităţii sistemului

internaţional SI: lungimea - în m, masa – în kg, volumul - în m3, suprafaţa - în m

2. La elaborarea

normelor medii sau comasate, împreună cu unităţile indicate, pot fi utilizate unităţile de măsură convenţionale (indicate): metalele feroase – în tone de oţel de clasa St3, ciment – în tone recalculate pentru marca “400”, material lemnos – în metri cubi de lemn rotund, material pentru pereţi – în mii de bucăţi de cărămidă convenţională, plăci din azbociment – în mii de bucăţi de plăci convenţionale, ţevi din azbociment şi ceramică – în metri de ţevi convenţionale, etc.

3.6 Normele consumului de materiale se formează din consumul net de resurse materiale şi pierderile şi deşeurile dificil eliminabile.

Page 6: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

3

3.7 În funcţie de locul formării, pierderile şi deşeurile dificil eliminabile sînt diferenţiate după trei procese tehnologice de bază:

— la producerea articolelor şi materialelor de construcţii (de către întreprinderile din industria construcţiilor la producerea pietrelor pentru construcţii, a amestecului de beton, a construcţiilor din lemn şi a altor articole, a elementelor din beton armat, etc.);

— la transportarea materialelor, articolelor şi construcţiilor de la depozitul producătorului pînă la depozitul consumatorului şi la păstrarea acestora la depozitul consumatorului (normele pierderilor reale la transportarea şi păstrarea – elementelor de zidărie, cimentului, materialelor neferoase, sticlei, etc.);

— la montarea construcţiilor şi execuţia lucrărilor de construcţii-montaj (montarea construcţiilor, zidăriile din piatră, a amestecului de beton, electrozilor, etc.).

3.7.1 Pierderile dificil eliminabile – sînt acea parte din materiale, care nu mai poate fi utilizată în producţie: amestecul de beton sau mortarul întărit în mijloacele de transport; bolovanii din ciment sau cimentul pierdut în rezultatul pulverizării; cioburile de cărămidă sau blocuri mici şi alte materiale pentru zidăria pereţilor, etc.

3.7.2 Deşeurile dificil eliminabile – sînt resturile de materiale, care nu pot fi folosite la fabricarea

producţiei respective, dar sînt bune la producerea altor producţii (bucăţi rămase din plăcile din gips

carton, rumeguş, bucăţi rămase de scînduri şi resturi de lemn, bucăţi de sticlă, etc.)

3.8 Unul dintre tipurile de pierderi dificil eliminabile, îl constituie sînt pierderile naturale.

3.8.1 Pierderile naturale – sînt pierderile din cantitatea (din masă, volum) de producţie în urma proprietăţilor ei fizico-chimice, care apar la transportarea şi păstrarea, inclusiv operaţiile de încărcare-descărcare.

3.8.2 La aceste pierderi se referă:

— uscarea şi pulverizarea (spulberarea, îngheţarea, evaporarea) umidităţii conţinute în producţie sau spulberarea din aceasta a anumitor particule în condiţii de schimbare a temperaturii;

— scurgerea în caz de pompare dintr-un recipient în altul, scurgerea prin recipient sau îmbibarea în acesta;

— scuturarea şi pulverizarea în timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare.

3.9 Evidenţa normelor pierderilor naturale în timpul operaţiunilor de la depozit (descărcarea din vagoane, aranjarea în stive, transbordarea, eliberarea de la depozit şi păstrarea) este efectuată pe parcursul întregului an.

3.10 Pierderile şi deşeurile dificil eliminabile de materie primă, materiale, articole şi elemente de construcţii şi pierderile naturale de materiale la transportare şi păstrare, care intervin nemijlocit în procesul execuţiei lucrărilor cu respectarea regulilor şi folosirea materialelor de calitate, maşinilor şi mecanismelor necesare, se includ în norma de consum a resurselor materialelor.

3.11 Mărimea pierderilor dificil eliminabile şi deşeurilor de materiale, este determinată sub formă de normă (în procente din norma de consum al materialelor).

3.12 Normele pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile sînt utilizate la:

— elaborarea normelor, atunci cînd valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile sînt determinate din consumul total (normativ) şi se adaugă la norma netă;

— determinarea necesităţii de materiale în baza proiectului de execuţie, atunci cînd consumul acestora este majorat cu valoarea pierderilor dificil eliminabile şi deşeurilor;

Page 7: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

4

— casarea materialelor în producţie.

3.13 Normele tip ale pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de materiale şi articole în procesul de construcţii sînt prezentate în Anexa B.

3.14 Normele tip ale pierderilor naturale de ciment la transportare sînt prezentate în Anexa C.

3.15 Normele tip ale pierderilor naturale de materiale de construcţie nemetalice la transportare – sînt prezentate în Anexa D, iar la păstrăre - în Anexa E.

3.16 Pierderile şi deşeurile de materiale, care nu trebuie să aibă loc în procesul executării lucrărilor de construcţii cu respectarea cerinţelor standardelor, normelor şi regulilor în construcţii, toleranţelor, etc., se referă la pierderile eliminabile. Acestea survin în general din următoarele motive:

— utilizarea materialelor, ale căror calitate nu corespunde cerinţelor reglementărilor în vigoare, inclusiv dimensiunile nu sînt cele mai econome la realizarea producţiei respective;

— croirea neraţională a materialelor;

— nerespectarea regulilor de execuţie a lucrărilor, precum şi a regulilor de recepţionare, păstrare şi transportare a materialelor;

— atitudinea neglijentă faţă de materiale, articole şi construcţii;

— rebut în lucru, etc.

3.17 Concomitent cu pierderile eliminabile directe indicate, trebuie de distins şi pierderile indirecte de materiale de construcţii, provocate de utilizarea materialelor de categorii sau clase mai înalte decît cele necesare conform normelor şi cerinţelor în construcţii.

4 Elaborarea normelor consumului de materiale

4.1 Metodele de elaborare a normelor consumului de materiale

4.1.1 În funcţie de tipul normelor (de producţie, medii, comasate) pot fi aplicate diverse metode de normare a acestora.

4.1.2 La elaborarea normelor de producţie sînt utilizate combinat metodele analitică şi experimentală. Prin metoda analitică se determină consumul de materiale per unitate de producţie în baza datelor desenelor de execuţie, specificaţiilor constructive, reţetelor, reglementărilor tehnice, etc. Valorile normate ale deşeurilor tehnologice şi pierderilor dificil eliminabile sînt determinate pe baza fişelor tehnologice ale proceselor, fişelor tehnologice de croire, coordonării prelucrării, actelor de cîntărire a semifabricatelor, etc. Condiţiile de desfăşurare a experienţelor trebuie să fie cît mai tipice pentru tehnologia respectivă a unui anumit proces de producţie şi cît mai apropiat de condiţiile de realizare.

4.1.3 La elaborarea normelor medii şi comasate se utilizează în general metoda analitică în combinare cu cea statistică. În cazul calculării prin metoda indicată, trebuie de ţinut cont de comparabilitatea construcţiilor, tehnologiilor şi organizării producţiei, experienţa întreprinderilor de top, înlocuirea structurii şi sortimentului de material cu utilizarea datelor privind consumurile specifice per unitate de producţie sau tipul de lucrări de construcţii-montaj.

4.1.4 Normele consumului de materiale necesită a fi revizuite pe măsura implementării noilor procese tehnologice, creşterii nivelului de organizare al procesului de construcţii, schimbării proprietăţilor şi tipurilor materialelor care permit reducerea consumului acestora per unitate de producţie şi tipul de lucrare de construcţii-montaj.

4.1.5 Metodele de bază de elaborare a normelor de producţie sînt:

Page 8: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

5

a) de producţie;

b) experimentală (de laborator);

c) analitică.

4.1.5.1 Metoda de producţie – elaborarea normelor pe bază de observări, efectuate nemijlocit pe şantierul de construcţii, prin măsurarea volumului de lucru realizat în cadrul operaţiilor de lucru şi a cantităţii de materiale consumate, inclusiv a pierderilor şi deşeurilor. Această metodă se aplică la normarea consumului de materiale care presupun pierderi şi deşeuri dificil eliminabile.

4.1.5.2 Metoda experimentală (de laborator) – determinarea normelor pe bază de observări, efectuate în condiţii special amenajate. Această metodă este aplicată atunci, cînd pentru determinarea normelor de consum al materialelor este necesar de studiat influenţa anumitor factori asupra consumului de materiale, iar metodele de cercetare sînt greu de aplicat în condiţii obişnuite (de exemplu, pentru determinarea densităţii, volumului golurilor şi a altor parametri al astfel de materiale cum sînt nisipul, pietrişul, etc.).

4.1.5.3 Metoda analitică – determinarea normelor de consum prin intermediul calculelor teoretice, efectuate pe baza studierii construcţiilor normate ţinînd cont de particularităţile tehnologiei aplicate. Această metodă se recomandă să fie utilizată la normarea consumului materialelor, care nu au pierderi şi deşeuri dificil eliminabile, precum şi în cazurile, cînd valorile acestor pierderi pot fi determinate prin calcul teoretic.

4.1.6 În cazul determinării consumului de materiale prin metoda de producţie, este necesar ca procesul respectiv de construcţii să fie organizat corect, iar construcţia să fie una tipică, deoarece în cazul nerespectării acestor condiţii, normele obţinute vor purta un caracter particular şi nu vor fi aplicabile şi altor construcţii analogice.

4.1.6.1 Sortimentul şi calitatea materialelor aplicabile trebuie să corespundă cerinţelor proiectului, standardelor, normelor şi reglementărilor în construcţii, etc.

4.1.6.2 Măsurările cantiăţii de producţie executată, de obicei, se efectuează în timpul întreruperilor procesului de lucru (între ture, în pauza de masă sau după terminarea lucrărilor la locul de muncă respectiv sau la sectorul de lucru).

4.1.6.3 Măsurările cantităţii de materiale consumate se efectuează în procesul observărilor.

4.1.6.4 Prin măsurarea cantităţii de materiale consumate se înţelege determinarea cantităţii de materiale, folosite la o construcţie, precum şi stabilirea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de material survenite prin efectuarea de măsurări directe şi indirecte.

4.1.6.5 Pentru efectuarea măsurărilor este necesară:

— asigurarea posibilităţii de măsurare exactă a cantităţii de material eliberat şi parvenit la locul de muncă prin utilizarea ambalajelor gradate sau a echipamentelor de transport dimensionate, prin instalarea cîntarelor, etc.;

— organizarea execuţiei lucrărilor de către muncitori, a căror calificare corespunde cerinţelor

Clasificatorului ocupaţiilor şi care pot să asigure o calitate înaltă a producţiei la un consum optim de materiale;

— organizarea procesului de normare cu utilizarea tehnologiilor performante;

— realizarea activităţii de acumulare a pierderilor şi deşeurilor de materiale pentru evidenţa cantităţii acestora.

4.1.6.6 Prin măsurarea cantităţii de producţie realizată se subînţelege determinarea cantităţii de producţie al fiecărei operaţii din cadrul procesului dat de construcţie prin efectuarea unui şir de măsurări.

Page 9: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

6

4.1.6.7 La determinarea cantităţii de producţie, elaborată în urma operaţiei de lucru în procesul respectiv de construcţii, trebuie să se ţină cont de faptul, că volumul de producţie realizat, corespunzător unei măsurări a materialelor consumate, trebuie să fie volumul tipic minim pentru construcţia obiectului respectiv.

4.1.6.8 Cantitatea realizată de producţie a operaţiei de lucru pentru o măsurare a materialelor consumate trebuie să fie, de regulă, nu mai mică decît jumătate din norma zilnică (pentru 4 ore de muncă) al echipei sau brigăzii de muncitori implicate la realizarea procesului de construcţie respectiv.

4.1.6.9 Totodată, mărimea normei de producţie al echipei sau brigăzii de muncitori se determină în conformitate cu normele şi preţurile în vigoare pentru lucrările de construcţii-montaj şi reparaţii.

4.1.6.10 Cantitatea totală al producţiei, realizate în cadrul operaţiilor de lucru pentru întreaga perioadă de observare, trebuie să fie suficientă, pentru ca şirul de măsurăti obţinut ale consumului de materiale per unitate de producţie în cadrul operaţiilor de lucru al procesului de construcţie să fie stabil.

4.1.6.11 Pentru obţinerea consumului de materiale trebuie să fie efectuate cîteva măsurări, numărul cărora pentru diferite categorii de materiale depinde de exactitatea necesară a normelor (mărimea

marjei de eroare) şi de coeficientul de dispersare a rîndului, dar nu mai puţine de 5 (Tabelul 1).

Tabelul 1 - Numărul de măsurări pentru categoria de materiale

Coeficientul de dispersare a rîndului, Kp

Numărul de măsurări pentru categoria de materiale

I II III IV

1,01 5 5 5 5

1,02 8 5 5 5

1,03 13 5 5 5

1,04 18 7 5 5

1,05 23 9 6 5

1,06 28 11 7 5

1,07 33 13 8 5

1,08 39 14 9 5

1,09 44 15 9 5

1,10 49 16 10 5

1,11 54 18 11 5

1,12 58 18 11 5

1,13 61 19 11 5

1,14 63 20 12 5

1,15 64 20 12 5

NOTE: 1. Coeficientul de dispersare a rîndului de măsurări Kp este egal cu raportul dintre valoarea maximă a rezultatelor şi cea minimă.

2. Kp, corespunzător numărului de măsurări, valoarea cărora lipseşte în Tabelul 1, este calculat prin extrapolare.

4.1.6.12 Precizia necesară a normelor este stabilită în funcţie de precizia posibilă a măsurărilor la determinarea cantităţii fiecăruia dintre materialele consumate.

4.1.6.13 Cel mai precis se determină cantitatea de materiale, ale căror consum poate fi stabilit după numărul de bucăţi prin numărare directă.

4.1.6.14 Aceste materiale fac parte din I-a categorie. La determinarea consumului acestora, marja de eroare a normelor este admisă în mărime de 0,25%.

Page 10: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

7

4.1.6.15 Materialele, ale căror cantitate trebuie să fie măsurată prin cîntărire, fac parte din II-a categorie. La determinarea consumului acestor materiale, marja de eroare a normelor este admisă în mărime de 0,5%.

4.1.6.16 Din III-a categorie fac parte materialele, a căror cantitate trebuie să fie măsurată prin determinarea dimensiunilor lor lineare şi calcule ulterioare. La determinarea consumului acestora, marja de eroare a normelor este admisă în mărime de 0,75%.

4.1.6.17 Din categoria a IV-a fac parte materialele, a căror cantitate trebuie să fie măsurată prin determinarea dimensiunilor lor lineare şi a caracteristicilor fizice (masei volumetrice, etc.) cu calculele necesare ulterioare, precum şi prin determinarea directă a volumului acestora, cu ajutorul recipientelor gradate. La determinarea consumului acestora, marja de eroare a normelor este admisă în mărime de 1,5%.

EXEMPLU: La normarea consumului de plăci ceramice cu dimensiunile de 100х100 mm pentru pardoselile placate, s-a obţinut următorul şir de rezultate ale măsurărilor (consumul de plăci ceramice pentru 1 m

2 de pardosea): 1,033; 1,033, 1,034; 1,035; 1,036. Numărul necesar de măsurări conform

Tabelului 1 este egală cu 5.

Cantitatea de plăci ceramice consumate este determinată prin calcul. Rezultă că acest material face parte din categoria I:

4.1.6.18 După analiza şirului obţinut de rezultate ale măsurărilor, se trece la întocmirea normelor.

4.1.6.19 Normele consumului de materiale sînt întocmite sub formă de tabel (Tabelul 2) cu indicarea denumirii operaţiunilor de lucru şi a procesului de construcţii, a unităţii de măsură pentru producţie, a materialelor consumate şi a unităţilor de măsură pentru acestea.

4.1.6.20 Tabelul normelor este precedat de caracteristica componenţei lucrărilor executate (operaţiunilor de lucru).

EXEMPLU: Zidăria pereţilor din cărămizi ceramice placaţi cu cărămidă din silicat.

Componenţa lucrărilor:

— pozarea stratului din mortar;

— aranjarea cărămizilor ceramice;

— placarea cu cărămidă clasică din silicat.

Tabelul 2 - Normele consumului pentru 1 m3 de zidărie

Materiale Unitate de

măsură Pereţi cu grosimea de 2 cărămizi, cu aranjament

arhitectural mediu cu goluri de 20%

Pietre ceramice cu dimensiunile 250х120х65 mm

buc. 212

Cărămidă clasică din silicat. buc. 107

Mortar din ciment-var m3 0,24

4.1.6.21 În cazul metodei analitice cantitatea de materiale necesare se determină pe baza desenelor

de execuţie cu utilizarea datelor de referinţă şi normative (greutăţii volumice a materialelor, dimensiunilor lor geometrice, cerinţelor normelor şi regulilor de construcţii faţă de calitatea lucrărilor, componenţei reţetelor, etc.).

Page 11: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

8

4.1.6.22 O însemnătate deosebită o are în acest caz studierea desenelor de execuţie, tehnologiilor de execuţie a lucrărilor, sortimentelor şi caracteristicilor materialelor normate precum şi a normelor şi regulilor din construcţii.

4.1.6.23 Rezultatele calculării normelor consumului de materiale prin metoda analitică se întocmesc sub formă de memoriu explicativ, care conţine descrierea condiţiilor iniţiale, calculul normelor nete al consumului de materiale inclusiv normele pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile.

4.1.6.24 Un exemplu de normare a consumului de materiale prin metoda analitică este prezentat în Anexa F.

4.2 Regulile de elaborare a normelor consumului de materiale în construcţii

4.2.1 Normele de producţie ale consumului de materiale includ totalitatea consumurilor normative interconexe şi interdependente de materiale per unitate de producţie a operaţiei de lucru a procesului şi complexului de construcţii. Acestea sînt elaborate în ordinea următoare:

4.2.2 Consumul normat de materiale se stabileşte per unitate de producţie a operaţiei de lucru (element al procesului de construcţii) în scopul determinării indicatorilor, care caracterizează consumul de materiale atît pentru operaţiile de lucru, cît şi pentru procesele de construcţii-montaj şi complexul acestora în întregime.

4.2.3 La normarea de producţie trebuie să fie respectată unitatea prescripţiei şi normei. Unei anumite prescripţii al operaţiei de lucru trebuie să corespundă doar o singură normă de consum al materialelor de construcţii. Modificarea cel puţin a unuia dintre elementele prescripţiei atrage necesitatea de schimbare a normei.

4.2.4 Norma consumului de materiale pentru o unitate de producţie a procesului de construcţie în dependenţă de norma consumului pentru o unitate a operaţiei de lucru, este determinată în baza formulei:

(1)

unde: N – norma consumului de materiale pentru o unitate de producţie a procesului de construcţii;

nj – norma consumului de materiale pentru o unitate de producţie a operaţiunii de lucru;

Kj – coeficientul de transfer, care ia în calcul raportul cantităţii de producţie a procesului de construcţii în unităţi comasate Vc şi în unităţi de producţie a operaţiunii de lucru Vai

4.2.5 Valoarea Kj este determinată în baza formulei:

(2)

4.2.6 Cantitatea producţiei realizate per unitate de măsură de producţie şi cea comasată, poate fi într-o anumită corelaţie; Anexa J.

4.2.7 Norma de producţie a consumului de materiale conţine consumul net al acestora şi pierderile şi deşeurile dificil eliminabile.

4.2.8 În consumul net se include cantitatea de materiale, necesară pentru producerea unei unităţi de producţie a operaţiunii de lucru (procesului de construcţii-montaj, complexului de procese de construcţii-montaj) fără luarea în consideraţie a deşeurilor şi pierderilor, care survin la toate etapele transportării, prelucrării, păstrării şi montării în construcţii şi articole a materialelor corespunzătoare.

Page 12: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

9

4.2.9 Regulile de elaborare şi aplicare a normelor pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de materiale în construcţii, sînt prezentate în capitolul 5.

4.2.10 Norma de producţie a consumului de materiale este determinată conform formulei:

(3)

unde: N – norma de producţie a consumului de materiale per unitate de producţie a procesului de construcţii;

Nn – consumul net de materiale per unitate de producţie a procesului de construcţii;

Npd – norma pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de materiale de construcţii.

4.2.11 Elaborarea normelor de producţie trebuie să fie realizată luînd în consideraţie următoarele condiţii:

— componenţa operaţiilor de lucru, care fac parte din procesul normat de construcţii-montaj, trebuie să corespundă tehnologiei şi organizării lucrărilor, prevăzute de normele şi reglementările în construcţii;

— unităţile de măsură a producţiei procesului de construcţii-montaj trebuie să fie stabilite în

conformitate cu destinaţia normelor elementare (de producţie);

— valorile numerice ale normelor de consum trebuie să fie determinate prin înmulţirea fiecărei componente cu coeficientul corespunzător, determinat în ordinea stabilită, luînd în consideraţie

condiţiile concrete de execuţie a lucrărilor.

4.2.12 Exactitatea măsurărilor la normarea consumului de materiale de construcţii trebuie să corespundă exactităţii, prevăzute de cerinţele standardelor sau normelor şi reglementărilor în construcţii.

4.2.13 Măsurările producţiei finite şi a materialelor consumate trebuie să fie efectuate cu exactitatea pînă la trei cifre zecimale.

4.2.14 La determinarea dimensiunilor lineare de pînă la 1 m, măsurările trebuie să fie efectuate cu exactitatea de pînă la 1 mm (de exemplu, 0,444 m, 25,3 cm, 232 mm, etc.). La determinarea dimensiunilor lineare de pînă la 10 m – cu exactitatea de pînă la 1 cm (de exemplu, 9,45 m, 184 cm, etc.), la determinarea dimensiunilor lineare de peste 10 m – cu exactitatea de pînă la 10 cm (de exemplu, 11,5 m), etc.

4.2.15 În cazul calculelor, legate de normarea consumului de materiale, trebuie de utilizat următoarele reguli:

— la adunarea numerelor în ele trebuie de lăsat atîtea zecimale, cîte se conţin în termenul sumei cu cel mai mic număr de zecimale.

EXEMPLU: Trebuie de calculat suma a trei dimensiuni: 1,36; 124 şi 2,10

Conform condiţiei, toţi termenii sumei sînt determinaţi cu exactitate de pînă la trei semne. Păstrăm în cel mai mare dintre termenii sumei trei cifre, în restul conform regulii expuse pot fi excluse (după regula completării) toate zecimalele:

124 + 2,(10) 1,(36) 127

4.2.16 În cazul scăderii numerelor, se deosebesc două cazuri:

Page 13: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

10

a) valoarea descăzutului este mult mai mare decît cea a scăzătorului;

b) între valoarea descăzutului şi cea a scăzătorului nu este o diferenţă considerabilă;

4.2.17 În primul caz, o influenţa decisivă asupra exactităţii rezultatelor o are exactitatea descăzutului. În acest caz, în scăzător se păstrează tot atîtea zecimale, cîte sînt în descăzut.

EXEMPLU: Calcularea diferenţei dintre numerele 56,4 şi 2,11

Scăderea are loc în felul următor:

56,4 – 2,1(1) 54,3

4.2.18 În cel de-al doilea caz o mică inexactitate, admisă în datele iniţiale, poate denatura rezultatul, fapt care trebuie de luat în consideraţie la efectuarea calculelor:

— în cazul înmulţirii şi împărţirii, în rezultat trebuie de salvat atîtea cifre semnificative, cîte se conţin în numărul cu cele mai puţine cifre semnificative.

NOTĂ: La omiterea unui anumit număr de cifre la rotunjire, ultima din cifrele lăsate nu se schimbă, dacă prima din cifrele omise este mai mică decît 5; dacă însă aceasta este mai mare sau egală cu 5, atunci ultima dintre cifrele rămase, creşte cu o unitate.

EXEMPLU: Trebuie de determinat suprafaţa încăperii cu mărimea conform desenului tehnic 4,35х11,22 m.

Suprafaţa încăperii va fi egală cu:

4,35 x 11,22 = 48,8(070) m2

4.2.19 Înmulţirea şi împărţirea valorilor în calcule reduce exactitatea rezultatului direct proporţional numărului de acţiuni produse. Pentru a primi rezultatul acţiunilor succesive de înmulţire şi împărţire cu n semne certe, trebuie ca numerele care participă la operaţie, să fie luate cu n+1 semne certe.

4.2.20 La ridicarea la putere în rezultat trebuie de păstrat atîtea cifre semnificative, cîte le are numărul aproximativ ridicat la putere. De exemplu, la ridicarea la puterea a doua a numărului 2,47 în rezultat trebuie de scris numărul 6,10.

4.2.21 La extragerea radicalului de ordinul doi sau trei, în rezultat trebuie de luat atîtea cifre, cîte le are valoarea aproximativă a numărului din care se extrage radicalul.

4.2.22 În toate rezultatele intermediare trebuie de indicat cu un simbol (o cifră) mai mult, decît este prevăzut de regulile prezentate. În rezultatul final, această cifră se exclude.

4.2.23 Dacă unele date au mai mule semne zecimale (la adunare şi scădere) sau mai multe cifre semnificative (la înmulţire, împărţire, ridicarea la putere, extragerea radicalului), decît altele, atunci acestea trebuie să fie rotunjite în prealabil, păstrînd o cifră în plus.

4.2.24 Aplicînd regulile enumerate de determinare a numărului de cifre semnificative, trebuie de ţinut cont, că calculele aritmetice pentru determinarea cantităţii de materiale de construcţii şi de producţie finită (după efectuarea măsurărilor în natură, precum şi în cazul metodei analitice) trebuie să fie efectuate cu exactitatea, corespunzătoare la trei cifre semnificative, iar normele de consum al materialelor trebuie să fie determinate cu exactitatea, corespunzătoare recomandărilor expuse mai sus.

4.2.25 La determinarea consumului de materiale refolosibile, utilizate la edificarea construcţiilor auxiliare temporare (schelelor, eşafodajului, cofrajului, susţinerilor pentru şanţuri şi gropile de fundaţie, etc.), trebuie să fie stabilite normele:

Page 14: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

11

— consumului de materiale pentru confecţionarea iniţială;

— consumului de materiale noi la fiecare refolosire (restituirea deşeurilor şi pierderilor, reparaţia);

— pentru restituirea părţilor la un număr dat de refolosiri;

— numărului de refolosiri a detaliilor şi instalaţiilor de inventar.

4.2.26 Normele consumului de materiale pentru confecţionarea iniţială a construcţiilor ajutătoare şi a detaliilor şi instalaţiilor de inventar, reprezintă norme simple de consum al materialelor (Anexa G).

4.2.27 Norma completă a consumului de materiale noi la fiecare refolosire NN este determinată în baza formulei:

(4)

unde: No – norma de consum al materialelor pentru confecţionarea iniţială;

Na – norma de consum al materialelor noi suplimentare la fiecare refolosire;

n – numărul de refolosiri.

4.2.28 Norma de restituire a materialelor pentru numărul dat de refolosiri NB se determină pe baza formulei:

(5)

4.2.29 Norma refolosirii - reprezintă numărul mediu de refolosiri a unui sau altui detaliu de inventar (instalaţii), care este asigurat în condiţii de utilizare grijulie şi raţională a acestora.

4.2.30 Pentru stabilirea normei de refolosiri este necesară studierea ciclului complet al utilizării acestui tip de detalii, începînd cu prima refolosire şi terminînd cu ultima, cînd reparaţia devine deja imposibilă sau neraţională.

4.2.31 Norma de refolosire a cofrajelor de inventar din lemn şi metal sînt prezentate în Anexa K.

4.2.32 La determinarea normelor de consum al materialelor trebuie de ţinut cont de durata de serviciu ale echipamentului, inventarului şi ambalării, care contribuie la reducerea consumului acestora, în conformitate cu Anexa H.

4.2.33 În procesul normării consumului de materiale de construcţii, trebuie să fie respectate următoarele reguli de calculare a volumelor de lucru:

A. Construcţiile din beton şi din beton armat

Măsurarea lucrărilor de preparare şi turnare a betoanelor se face la 1 m3 de beton gata turnat şi compactat, pe baza volumelor reale ale elementelor turnate, conform proiectului, scăzîndu-se golurile cu secţiune mai mare de 400 cm2. Nu se scade volumul ocupat de armăturile în betonul armat, se scade însă volumul scheletului de rezistenţă din profile metalice înglobate în beton.

Măsurarea lucrărilor de executare a straturilor de egalizare din beton sub utilajele tehnologice se face la 1 m2.

Măsurarea lucrărilor de betonare a buloanelor la fundaţii de utilaje se face la 1 bucată bulon.

Volumul coloanelor din beton armat monolit se determină prin înmulţirea suprafeţei secţiunii cu înălţimea acestora.

Page 15: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

12

Înălţimea coloanelor se consideră:

— La planşee cu nervuri – de la partea superioară a papucului pînă la partea inferioară a plăcii

planşeului;

— La structuri pe cadre - de la partea superioară a papucului pînă la partea superioară a coloanei;

— La planşee fără grinzi – de la partea superioară a papucului pînă la partea inferioară a capitelului.

În cazul existenţei consolelor volumul acestora se cuprinde în volumul coloanelor.

Volumul grinzilor din beton armat monolit se determină ca produsul suprafeţei secţiunii cu lungimea grinzii. În acest caz:

— lungimea lonjeroanelor şi grinzilor, rezemate pe coloane sau lonjeroane se consideră egale cu distanţa dintre marginile interioare ale coloanelor sau lonjeroanelor;

— lungimea grinzilor, rezemate pe pereţi, se determină luînd în consideraţie lungimile porţiunilor de suport al grinzilor cuprinse în pereţi;

— în cazul construcţiilor tip carcase şi al grinzilor separate în calcule se include secţiunea completă al grinzilor; la planşee cu nervure secţiunea grinzilor se determină fără a lua în consideraţie placa planşeului. La existenţa vutelor volumul acestora obligator se include în volumul grinzilor.

Volumul plăcilor din beton armat monolit este egal cu suprafaţa totală al planşeului înmulţit la grosimea acestuia, dar în acelaşi timp se iau în consideraţie porţiunile de sprijinire ale plăcii planşeului, cuprinse în pereţi. La existenţa vutelor volumul acestora se include în volumul planşeului.

Volumul pereţilor şi pereţilor despărţitori se determină excluzind golurile determinate pe conturul exterior al tocului tîmplăriei.

Volumul planşeelor monolite cu nervuri trebuie să se determine inclusiv cu volumele grinzilor şi plăcilor, dar al planşeelor fără grinzi – inclusiv volumul plăcilor şi capitelelor.

B. Construcţiile din piatră

Volumuil zidăriei din piatră se măsoară în m3 real executaţi, excluzîndu-se volumul golurilor şi al

articolelor înglobate în zidărie cu suprafaţa mai mare de 0,04 m2.

Volumul zidăriei din piatră se determină astfel:

— la zidăria din piatră brută prin înmulţirea suprafeţei zidului cu grosimea medie a acestuia;

— la zidărie din cărămizi sau materiale înlocuitoare se măsoară la metru cub real executat, excluzîndu-se volumul golurilor şi al articolelor înglobate în zidărie cu suprafaţa mai mare de 0,04 m2

.

La determinarea volumului construcţiilor din piatră al clădirilor şi construcţiilor industriale din volumul zidăriei se scad golurile uşilor şi ferestrelor, precum şi canalele de ventilare din blocuri prefabricate.

Volumul zidăriei detaliilor arhitecturale (pilaştri, semicoloane, cornişe, parapeţi, bovindouri, loggii, centuri, etc.) se determină separat şi sînt incluse în volumul pereţilor din zidărie.

Volumul nişelor pentru încălzire, utilajului intern, canalelor de ventilare şi coşurilor de fum, locaşurilor şi redanelor pentru înglobarea grinzilor, găuri mici cu suprafaţa mai mare de 0,04 m

2 se scad din

volumul zidăriei.

Page 16: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

13

Suprafaţa pereţilor despărţitori din cărămidă, din blocuri şi plăci ceramice se adoptă după suprafaţa de proiect a pereţilor despărţitori cu excluderea airei golurilor, determinate după dimensiunile exterioare ale tocurilor de uşă.

C Construcţii din lemn

În cazul clădirilor şi obiectivelor din lemn suprafaţa pereţilor despărţitori trebuie calculată cu excluderea golurilor.

Înălţimea pereţilor despărţitori se determină de la partea de jos a centurii de jos pînă la partea de sus a centurii de sus.

Volumul de lucrări de executare a planşeelor (între etaje şi de pod), pentru care se folosesc norme la 100 m

2, trebuie calculate după suprafaţa planşeelor în lumină, adică între pereţii capitali, pe care se

reazemă planşeele, cu excluderea locurilor, ocupate de sobe.

Suprafaţa golurilor de uşă şi fereastră trebuie calculate pe conturul exterior al tocurilor.

Suprafaţa golurilor de uşă cu supralumină în toc comun trebuie calculată pe conturul exterior al tocurilor, considerînd imposta (sau în lipsa acesteia – şipca de jos al supraluminii) ca şipca de sus al tocului.

Volumul materialelor pentru executarea soclului se calculează după suprafaţa soclului. Înălţimea acestuia se măsoară de la cota sistematizată a pămîntului pînă la partea de sus a scîndurii de scurgere la racordarea acesteia la perete.

D Pardoselile

Suprafaţa pardoselii se calculează după dimensiunile între suprafeţele verticale, care limitează încăperea. Dacă aceste suprafeţe au fost finisate, dimensiunile pardoselii se adoptă după distanţele între straturile finisate.

Volumele straturilor de suport se calculează cu excluderea locurilor, ocupate de fundaţii, coloane şi alte elemente de acest tip.

Volumul podinelor, grilajelor, tălpilor şi învelitorilor se calculează (în valoare netă) cu excluderea ariilor, ocupate de fundaţii, coloane, pereţi despărţitori (în afara pereţilor despărţitori din tîmplărie) şi alte elemente.

E Învelitorile acoperişurilor

Suprafaţa învelitorilor se calculează cu excluderea ariei, ocupate de lucarne, coşuri de fum şi de ventilare, ziduri antiincendiare şi parapete, care, însă, se utilizează la calcularea altor volume suplimentare, ale lucrărilor de acoperiş.

Lungimea pantei pentru învelitorile din metal şi nemetale se adoptă de la coamă pînă la marginea cea mai îndepărtată a cornişei cu adăugarea a 7 cm pentru coborîrea învelitorii deasupra cornişei.

Lungimea pantei pentru învelitorile din metal cu cornişe din metal se adoptă de la coamă pînă la marginea cea mai îndepărtată a cornişei cu scăderea a 70 cm. Totodată suprafaţa consolei cornişei se calculează aparte.

În clădirile industriale cu luminătoare învelirea şi căptuşirea muchiilor laterale şi bordurilor de cornişe se calculează aparte.

Învelitoarea parapetelor, pereţilor antiincendiari, etc. trebuie să fie calculate aparte de învelitoarea acoperişului.

F Placaje

Page 17: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

14

Volumele de lucrări de placare a suprafeţelor cu plăci artificiale sau cu marmură se calculează după suprafaţa desfăşurată a finisajului, iar lucrările de placare cu marmură, cu granit şi alte materiale ale treptelor şi instalarea pervazurilor – cu luarea în considerare a capetelor plăcilor, încastrate în zidărie sau tencuială.

G Lucrări de tencuire

Suprafaţa pereţilor tencuiţi se adoptă cu excluderea golurilor pe conturul exterior al tocurilor şi ariile ocupate de pervazurile trase din tencuială.

Înălţimea pereţilor se se măsoară de la pardoseala curată pînă la tavan. Suprafaţa ocupată de piese arhitecturale (cornişe, centuri, pervazuri, alte piese trase din tencuială de acest fel), de coloane şi pilaştri alipite de clădire, nu se includ în suprafaţa pereţilor şi se determină aparte.

Suprafaţa glafurilor şi scurgerilor de fereastră, glafurilor de uşă, suprafeţelor laterale, proeminente din planul pereţilor sau a pieselor arhitecturale şi constructive, imprimate în volumul pereţilor, la tencuirea faţadelor se determină aparte.

Volumul lucrărilor de tencuială:

— a tavanelor trebuie adoptat după suprafaţa acestuia între suprafeţele interioare ale pereţilor sau pereţilor despărţitori; suprafaţa planşeelor cu nervuri - după suprafaţa desfăşurată;

— a glafurilor, părţilor laterale şi superioare ale tocurilor oarbe se determină aparte;

— a suprafeţelor pe plase din sîrmă se adoptă după suprafaţa tencuită.

Volumul lucrărilor ale pervazurilor interioare trase din tencuială se adoptă după suprafaţa, ocupate de acestea pe suprafaţa peretelui (pe proiecţia pe perete).

Suprafaţa temeliei pentru marmură şlefuită se calculează aparte.

H Lucrările de izolare termică

Volumul lucrărilor de izolare termică cu mastic, cu articole în bucăţi, cu materiale în plăci, blocuri, foi, rulouri şi materiale de umplutură trebuie calculate după volumul construcţiei izolării conform proiectului fără luarea în considerare a grosimii stratului de tencuială.

Volumul lucrărilor de finisare pe izolare termică – tencuială, lipire, acoperire, instalarea carcasei, plasei, precum şi de vopsire a izolării termice, trebuie să fie calculat pe suprafaţa exterioară a finisării.

Volumul izolării termice, metri cub, care revine la 1 m de lungime a ţevilor sau utilajului de formă cilindrică, Viz se calculează cu formula:

(6)

unde: d – diametrul exterior al ţevii sau utilajului, m;

h – grosimea stratului de izolare, m.

Lungimea ţevilor izolate, precum şi a utilajului de formă a secţiunii cilindrică, dreptunghiulară, alte asemănătoare se determină după linia de axă pentru fiecare formă a secţiunii, totodată armatura, flanşele, fitingurile se exclud din această lungime.

Perimetrul secţiunii poligonale se determină ca media aritmetică a perimetrelor interior şi exterior al izolării termice. Volumul izolării termice în locuri aparte la aparatele de măsură şi control sau alte aparate, precum şi lîngă guri, ştuţuri, găuri în utilaj, la calcularea volumului nu se calculează aparte.

Page 18: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

15

Calcularea volumelor de izolare termică trebuie să fie efectuat fără luarea în considerare a locurilor menţionate. La calcularea volumelor suprafeţelor reci ai pereţilor, coloanelor cu secţiunea drepunghiulară, planşeelor şi acoperişurilor, cu ajutorul articolelor ondulate şi granulate, izolate deasupra, volumul centurilor antiincendiare în volumul izolării nu se include.

I Consumul de electrozi

Normele de consum al electrozilor pentru un cordon de sudare de o anumită lungime N, sînt calculate conform formulei:

(7)

unde: QH - cantitatea de metal depus prin sudare pe cordonul de sudare (în unităţi de masă);

q1 – pierderile de electrozi în urma arderii şi împrăştierii (secţiunea 5);

q2 - pierderile de electrozi sub formă de resturi (secţiunea 5).

Masa metalului depus prin sudare este determinată prin formula:

= (8)

unde: FТ – suprafaţa teoretică a secţiunii cordonului de sudare, determinată pe baza desenelor de execuţie;

φ - coeficientul, care ia în considerare mărirea suprafeţei reale a secţiunii cordonului de sudare

în raport cu cea teoretică; valoarea coeficientului variază de la 1,07 pînă la 1,3;

Lш- lungimea cordonului de sudare, calculată pe baza desenelor de execuţie;

γш – densitatea metalului depus prin sudare, egală pentru electrozii goi şi cei cu înveliş subţire 7,5, iar

pentru cei cu înveliş gros - 7,8 g/cm3.

4.3 Regulile de elaborare a normelor medii de consum al materialelor în construcţii

4.3.1 Normele medii de consum al materialelor includ totalitatea consumurilor normative interconexe de materiale, necesare pentru îndeplinirea tipului corespunzător de lucrări de construcţii, montaj şi de altă natură, pentru măsurătorul adoptat.

4.3.2 Acestea reflectă nivelul mediu ramural al consumurilor de resurse în cazul utilizării tehnicii şi tehnologiei moderne, şi al organizării fiecărui tip de lucrări de construcţii, al căror îndeplinire este prevăzută în conformitate cu cerinţele standardelor, normelor şi regulilor în vigoare în construcţii.

4.3.3 Normele medii ale consumului de materiale, se elaborează pentru lucrările de construcţii, prevăzute de soluţiile-tip de proiect pentru părţile de clădiri şi obiective.

4.3.4 Măsurătorii pentru executarea elementelor constructive şi a lucrărilor de construcţii, se stabilesc pentru producţia finită, reieşind din condiţiile de normare după normele elementare (de producţie), precum şi ţinînd cont de formarea preţurilor pentru construcţii şi articole.

4.3.5 La elaborarea normelor medii trebuie de atras atenţia la normarea proceselor de construcţii, care intră în complexul de lucrări de edificare a construcţiilor unei sau altei părţi a clădirilor, obiectivelor sau în tipurile de lucrări cu diferite termene calendaristice de executare a acestora. Astfel de lucrări trebuie să fie normate separat.

Page 19: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

16

4.3.6 Normele medii de consum al materialelor (Anexa I) se elaborează pe baza fişei tehnologice, în care se aduce o listă detaliată a tuturor operaţiilor tehnologice de producţie a acestui tip de lucrări, caracteristica materialelor şi calculul volumelor de lucru pentru măsurătorul ales al normei.

4.3.7 Normele medii se elaborează prin găsirea mediei normelor tehnologice şi a calităţii materialelor. Totodată, calculaţiile pot fi întocmite atît pentru un tip de lucrări, cît şi pentru grupele acestora.

4.3.8 În calculaţii nu trebuie să se ia în consideraţie consumurile de materiale, legate de reparaţia, montarea şi demontarea construcţiilor, dispozitivelor şi structurilor provizorii (netitulare), cum sînt platelajele, scările duble, scările, podurile trecătoare, podeţele de trecere din scînduri, marcarea teritoriului la trasarea clădirilor, terasele de inventar, eşafodajul, garduri şi bariere de protecţie, necesare pentru efectuarea lucrărilor (în afară de cele speciale şi arhitecturale), branşamente temporare ale reţelelor temporare şi magistrale (de energie electrică, apă, aburi, aer, gaz, etc.) în limitele zonei de lucru (teritoriul în limitele de pînă la 25 m de la perimetrul clădirilor sau de la instalaţiile de lucru).

4.3.9 La formarea normelor medii, în cazul lipsei normelor de consum de resurse materiale pentru anumite tipuri de lucrări, cantitatea acestora (a materialelor) se recomandă să fie determinate prin metoda de calcul analitic pe baza desenelor de execuţie ale construcţiilor corespunzătoare.

4.3.10 În acest caz, în calculaţii caracteristica materialelor, articolelor şi construcţiilor trebuie să fie indicată în corespundere totală cu proiectul, luat drept bază.

4.3.11 La stabilirea normelor prin metoda de calcul analitic, trebuie să se ţină cont de pierderile şi deşeurile dificil eliminabile, legate de deplasarea materialelor de la depozitul aferent şantierului şi de prelucrarea acestora în timpul punerii în operă. Aceste pierderi şi deşeuri trebuie să fie stabilite în conformitate cu secţiunea 5, iar în cazul lipsei normelor – trebuie să fie elaborate suplimentar.

4.3.12 La executarea construcţiilor din beton şi beton armat monolit, la executarea lucrărilor de terasament cu utilizarea elementelor de fixare şi a altor lucrări, normele de consum pentru materialele lemnoase şi alte materiale refolosibile de altă natură, se determină luînd în calcul întoarcerea acestora după fiecare demontare instalaţiilor şi consumul suplimentar de materiale pentru restabilirea pierderilor, inevitabile la demontare (formula 5).

4.3.13 Circulaţia materialelor refolosibile este prezentată în Anexa K.

4.4 Regulile de elaborare a normelor comasate de consum al materialelor în construcţii

4.4.1 Normele comasate de consum al materialelor în construcţii includ totalitatea consumurilor normative de materiale, necesare pentru îndeplinirea tipurilor comasate de lucrări, etapelor tehnologice şi a complexelor de pornire pentru edificarea clădirilor, obiectivelor şi părţilor acestora, ţinînd cont de specificul apartenenţei ramurale şi intraramurale a obiectivelor de construcţii.

4.4.2 De regulă, normele comasate se elaborează pentru o unitate de cost (de bază) al produselor în construcţii, unitate de capacitate, de creştere a capacitate, pentru 1000 m

2 de suprafaţă totală adusă a

clădirilor locative şi pe baza altor indicatori, exprimaţi în indicatori naturali sau aduşi.

4.4.3 Normele comasate, stabilite pentru măsurătorul de cost, iau în considerare consumul de materiale, determinat pe baza desenelor de execuţie şi a normelor medii, reieşind din volumele de lucru, prevăzute în documentaţia de deviz a proiectelor reprezentative, adoptate pentru elaborarea normelor, precum şi consumul suplimentar de materiale pentru necesităţile de construcţii, care nu sînt prevăzute de proiectele de clădiri şi construcţii, dar incluse în costul construcţiei.

4.4.4 Pentru elaborarea normelor comasate, este necesar ca la alegerea proiectelor reprezentative, să se ţină cont de specificul tipurilor de producţii, soluţiile performante de sistematizare spaţială şi constructive cu argumentările tehnico-economice respective.

4.4.5 În calitate de proiecte reprezentative pot fi aplicate proiectele tip în vigoare (documentaţia de proiect pentru utilizare în masă), adaptate la condiţiile concrete de construcţii, dacă acestea reflectă perspectivele de dezvoltare a ramurii sau a tipului de producţii.

Page 20: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

17

4.4.6 În norma consumurilor se includ de asemenea necesitatea suplimentară de materiale pentru construirea clădirilor şi construcţiilor titulare provizorii şi lucrările, executate din contul consumurilor de regie, inclusiv clădirile şi structurile provizorii netitulare, dispozitivele de montaj şi accesoriile pentru dotarea brigăzilor de lucru, activităţile de protecţie a muncii, testarea materialelor şi construcţiilor pentru verificarea calităţii acestora, precum şi pierderile şi deşeurile dificil eliminabile, în baza secţiunii 5.

4.4.7 În forma generală, normele comasate de consum ale materialelor pentru obiectiv, determinate în baza măsurătorului de cost, pot fi calculate cu formula:

(9)

unde: Пij- indicatorul normativ al consumului materialului i pentru măsurătorul de cost adoptat, calculat în baza desenelor de execuţie (documentaţiei de execuţie) al proiectului reprezentativ;

Kij – indexul de modificare a costului (faţă de cel de bază) a proiectului-reprezentant j;

Yj – ponderea costului obiectivului dat în volumul total al direcţiei intraramurale respective;

Di – indicatorul consumului suplimentar al materialului i;

n – numărul de proiecte reprezentative, adoptate pentru elaborarea normelor comasate pentru obiectiv.

4.4.8 Indicatorul normativ al consumului materialului şi pentru proiectele reprezentative, se calculează pe baza formulei:

(10)

unde: Vij – necesitatea de material i pentru proiectul reprezentativ j;

Cj – costul de deviz СМР (de bază) al proiectului reprezentativ j;

k – coeficientul (indicele) de schimbare a costului de deviz.

4.4.9 Normele comasate de consum al materialelor per unitate de calcul al puterii (de emitere a producţiei, volumului de servicii, capacitate, capacitate de trecere, etc.) pentru toate formele de producţie se elaborează separat pentru fiecare clădire, construcţie, atribuită la capitolul corespunzător din devizul general al costului construcţiei şi care intră în componenţa proiectelor reprezentative, selectate pentru elaborarea normelor.

4.4.10 Pentru elaborarea normelor comasate pentru anumite obiective de construcţii, în caz de necesitate poate fi utilizată suplimentar documentaţia de execuţie special selectată a clădirilor şi obiectivelor cu destinaţie funcţională similară, dar de altă capacitate cu soluţii de proiectare şi tehnologice diferite de obiectivul de bază.

4.4.11 Totodată, atragerea documentaţiei suplimentare de execuţie nu trebuie să ducă la mărirea normelor în general pentru tipul dat de producţie, calculate pe baza proiectului reprezentativ adoptat pentru elaborarea normelor. Dacă există o astfel de mărire, atunci trebuie sau de extins cercul proiectelor reprezentative, sau de completat soluţiile de proiect cu documentaţia de lucru atrasă.

4.4.12 Normele comasate de consum al materialelor pentru o unitate de putere Nj în formă generală se determină cu formula:

Page 21: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

18

(11)

unde: Vij(I) - necesitatea de material i la întreprinderea j sau clădirea (obiectivul) i;

Mij(I) - puterea întreprinderii i sau clădirii, obiectivului i.

4.4.13 La calcularea normelor pentru măsurătorul de calcul al puterii, necesitatea de materiale este determinată similar alineatelor precedente din prezentul compartiment.

5 Regulile şi metodele de determinare a normelor pentru pierderile şi deşeurile dificil eliminabile de materiale în construcţii

5.1 La normarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile, trebuie de utilizat de asemenea metode de normare tehnică a consumului de materiale în procesul de producţie în construcţii: metoda de producţie, metoda de laborator şi metoda de calcul analitic.

5.1.1 Pentru alegerea metodei necesare de normare a pierderilor şi deşeurilor, este raţional ca materialele să fie clasificate, reieşind din caracteristicile fizico-mecanice, natura utilizării, scopul utilizării, etc. Clasificarea tip a resurselor materiale după grupe şi metodele de normare, este prezentată în Tabelul 3.

5.2 La determinarea normelor pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile, care intră în grupe (Tabelul 3), este necesar de reieşit din următoarele condiţii de bază.

5.2.1 Pentru grupul 1-a valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de materiale la producerea detaliilor şi articolelor, se calculează în baza normei iniţiale de material (pînă la consum). În unele cazuri, pierderile şi deşeurile pot fi determinate după masa netă sau brută, volum, suprafaţa detaliilor.

5.2.2 Pierderile şi deşeurile (qn%), apărute la producerea detaliilor şi articolelor din tipul de materiale dat, se calculează după formula:

(12)

unde: Qd- cantitatea de material (în formă netă), care se conţine în producţia finită, în unităţi de masă, unităţi volumetrice şi lineare de calcul;

а – pierderile şi deşeurile în aceleaşi unităţi.

5.2.3 Materialele din grupă i, care parvin în producţie în formă finită, nu trebuie să genereze pierderi şi deşeuri dificil eliminabile.

5.3 La determinarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile pentru materialele din grupa a II-a, trebuie de luat în calcul particularităţile de formare ale acestora. De regulă, pierderile şi deşeurile dificil eliminabile în materiale de mare lungime, se formează sub formă de resturi, rămase în urma curăţării capetelor, în urma necorespunderii lungimii materialelor existente pe şantier cu lungimea detaliilor produse din acestea, precum şi sub formă de rumeguş de lemn, formate în urma tăierii materialelor de mare lungime. Valoarea pierderilor şi deşeurilor se stabileşte prin metoda de calcul analitic cu verificarea ulterioară prin metoda de producţie.

Page 22: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

19

Tabelul 3 - Clasificarea materialelor de construcţii pe grupe

Grupa de materiale

Denumirea grupelor de resurse materiale

Componenţa grupelor de materiale şi articole

Metoda de normare

I Construcţii şi detalii asamblate

Articole şi elemente prefabricate din beton armat, piese de placare din piatră naturală, articole de modelare şi lemnărie, dispozitive

sanitaro-tehnice, etc.

Metoda analitică

II Materiale şi piese de lungime mare

Lemnărie, baghete de lemn, şine, oţel profilat şi profile laminate, ţevi din oţel şi fontă, armătură

pentru articole din beton armat, etc.

Metoda analitică şi de producţie

III Plăci şi foi Pentru acoperiş cu bucata sau din foi, plăci pentru pereţi despărţitri, foi de placare

(tencuială uscată), plăci de placare, pachet, sticlă, etc.

Metoda analitică şi de producţie

IV De rulou Ruberoid, pergamin, carton gudronat, tapete, linoleum, lincrustă, materiale polimerice de acoperire şi hidroizolare (elon, crovlelon,

hidrobutil)

Metoda analitică şi de producţie

V Nisipoase şi pulverulente

Cement, var, ghips, nisip, lut, prundiş, zgură, pietriş, etc.

Metoda de producţie şi de laborator

VI Amestecuri şi mortaruri Amestecuri de beton şi beton asfaltic, mastici de acoperire, izolare şi pentru drumuri, mortare

de zidărie şi de tencuire etc.

Metoda de producţie şi laborator

VII Pietre de formă regulată

Cărămizi, pietre din beton şi ceramică, materiale refractare, etc.

Metoda analitică şi de producţie

VIII Pietre de formă regulată

Piatră brută şi piatră de pavaj. Metoda analitică şi de producţie

IX Vopsele şi compozite lichide de mastică

Firnis, materiale de zugrăvit şi antiseptice, benzină, kerosen, motorină, etc.

Metoda de producţie şi de laborator

Х Articole mici (feronerie) Cuie, şuruburi, armături de uşi şi ferestre, etc. Metoda analitică şi de producţie

XI Detalii de inventar ale construcţiilor

temporare (circulante)

Panouri pentru fixarea tranşeelor, eşafodaj şi schelărie de diferite tipuri, panouri de cofraj,

etc.

Metoda analitică şi de producţie

XII Electrozi Electrozi, sîrmă de sudare, etc. Metoda de producţie, analitică şi de laborator

5.3.1 La prelucrarea materialelor de lungime mare, valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile depinde de metoda de tăiere a lăţimii crestăturii cu ferestrăul.

5.3.2 La producerea detaliilor (articolelor) de lungime mare, atunci cînd detaliul (articolul) trebuie să aibă capăt curat, amplasat sub un unghi stabilit (scînduri pentru podele finite, contrafişe ale fermelor, etc.), valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile, în dependenţă de secţiunea transversală a materialului prelucrat, se stabileşte în baza Tabelului 4.

5.3.3 În cazul în care retezarea capetelor nu este obligatorie (scînduri pentru duşumele oarbe, baare de armătură, etc.), pierderile şi deşeurile, prezentate în Tabelul 4, sînt excluse.

5.3.4 La determinarea cantităţii de pierderi şi deşeuri dificil eliminabile pentru materialul lemnos, trebuie de luat în consideraţie coeficientul de consum al cherestelei. Acest coeficient include următoarele deşeuri de cherestea, care apar în procesul producerii şi prelucrării semifabricatelor:

— nedivizibilitatea dimensiunilor semifabricatului către dimensiunile materialului fără rest;

— viciile lemnului, care nu se admit în baza cerinţelor tehnice prevăzute pentru detaliu (articol), dar admise pentru cherestea;

Page 23: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

20

— viciile ascunse ale lemnului, depistate în procesul prelucrării semifabricatului brut pînă la forma detaliului, care are dimensiuni finale;

— crestătura la tăierea cherestelei.

5.3.5 Valoarea coeficientului de consum depinde de sortul şi tipul materialului, metoda de prelucrare, specia lemnului şi de cerinţele tehnice faţă de articol (detaliu), în ceea ce priveşte normele viciilor admise.

5.3.6 Dimensiunile adaosurilor pentru prelucrare, sînt stabilite pe baza hărţii proceselor tehnologice. Adaosurile pentru pierderi în caz de tăiere longitudinală, sînt stabilite în conformitate cu hărţile stabilite ale proceselor tehnologice în limitele următoare:

— în cazul grosimii cherestelei de pînă la 40 mm inclusiv – nu mai mult de 3 mm;

— în cazul grosimii cherestelei de peste 40 mm – nu mai mult de 4 mm;

— în cazul lucrului cu fereastră-panglică – nu mai mult de 2 mm.

Tabelul 4 - Valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile,

în dependenţă de secţiunea transversală a materialului prelucrat

Tipul materialului Cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale, mm

Mărimea retezării capătului, mm

Materiale lemnoase Pînă la 60 20

70-150 30

160-250 40

Peste 250 50

Pînă la 6 3

7-15 5

Laminat din metal 16-35 7

De lungime mare 36-60 10

61-100 12

Peste 100 15

5.3.7 Pierderile de pe urma defectelor ascunse ale lemnului, depistate în procesul prelucrării semifabricatului, pot fi stabilite pe baza datelor din practica lucrului în condiţii de producţie concretă, prin însumarea pierderilor de semifabricate din cauza viciilor, care nu sînt permise de cerinţele tehnice pentru detalii.

5.3.8 În cazul prelucrării cherestelei de lungime mare, pe lîngă pierderi se mai formează şi resturi de capete.

5.3.9 Normele tip ale pierderilor dificil eliminabile la pozarea armaturii de oţel în construcţiile din beton armat, sînt prezentate în Anexa L.

5.3.10 Normele tip ale pierderilor dificil eliminabile de ţevi la pozarea conductelor, sînt prezentate în Anexa M.

5.4 Pierderile şi deşeurile dificil eliminabile pentru grupa a III-a de materiale, sînt provocate de necorespunderea dimensiunilor construcţiilor corespunzătoare cu dimensiunile plăcilor sau foilor. În cazul cînd dimensiunile elementului de construcţie sînt divizibile la dimensiunile plăcilor sau foilor (dacă materialele aplicate sînt furnizate pe bază de comandă specială sau dacă dimensiunile materialelor existente în dotare permit utilizarea lor în întregime), nu trebuie să existe pierderi şi deşeuri dificil eliminabile. În restul cazurilor, plăcile şi foile de la capete trebuie să fie retezate, cu formarea de pierderi şi deşeuri pe lungime şi lăţime.

Page 24: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

21

5.5 Pierderile şi deşeurile dificil eliminabile de materiale de rulou din grupa a IV-a, se formează din cauza indivizibilităţii lăţimii suprafeţei lipite la lăţimea materialului.

5.5.1 Dimensiunile învelişului foilor pentru lucrările de acoperire şi hidroizolare, se stabilesc în baza Tabelului 5.

5.5.2 Marimea pierderilor şi deşeuri din margini la lipirea tapetelor se determină prin metoda de producţie, deoarece această mărime depinde de tipul încăperilor tapetate (înălţime, amplasare, număr şi mărime a golurilor, etc.), precum şi de desenul tapetelor.

Tabelul 5 - Dimensiunile de suprapunere a foilor de material

Tipul acoperirilor Adaos de prelucrare, mm

Pe lăţimea foilor Pe lungimea foilor

Învelitoare de acoperiş:

În stratul superior 100 100

În straturile inferioare 70 100

Hidroizolante 100 - 120 150 - 200

5.6 Pierderile şi deşeurile pentru materialele grupei a V-a se formează la toate etapele procesului tehnologic (producţie, transportare, păstrare) şi sînt stabilite prin metoda de producţie.

5.7 La pregătirea şi consumul amestecurilor de beton şi mortar (grupa a VI-a), trebuie de luat în consideraţie resturile de amestec de pe fundul şi pereţii mijloacelor de transportare.

5.7.1 Normele tip ale pierderilor dificil eliminabile de cement în procesul de producere a amestecurilor de beton şi mortar, sînt indicate în Anexa N, iar de beton la înălţarea construcţiilor din beton - în Anexa O.

5.8 Pierderile dificil eliminabile de pietre de formă regulată (grupa a VII-a) se creează sub formă de cioburi şi survin în procesul livrării şi producerii lucrărilor de încărcare-descărcare. Pentru stabilirea deşeurilor dificil eliminabile de pietre e formă regulată, este necesar:

— de stabilit dimensiunile medii şi masa pietrelor prin măsurări şi cîntăriri exacte;

— de asigurat corespunderea exactă a grosimii rosturilor în cazul zidirii conform cerinţelor norma-tivelor în vigoare;

— de măsurat pierderile şi deşeurile prin cîntărirea fragmentelor şi cioburilor adunate, recalculînd ulterior după numărul şi volumul pietrelor în conformitate cu masa acestora.

5.9 Valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de vopsele şi materiale din mastic, care fac parte din grupa a IX-a, este determinată prin metoda de producţie.

5.10 Valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de articole mici din metal (feronerie: cuie, şuruburi, articole de fierărie), care fac parte din grupa a Х-a, este determinată prin metoda de producţie.

5.11 Valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de detalii de inventar ale construcţiilor temporare (circulante: panouri pentru fixarea şanţurilor, eşafodaj şi schelărie de diferite tipuri, panouri de cofraj, etc.), care fac parte din grupa a XI-a, se determină prin metoda de producţie.

5.12 La stabilirea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile pentru materialele din grupa a XII-a, se ia în calcul arderea, pulverizarea şi resturile de ardere. Valorile pierderilor de electrozi la ardere şi pulverizare depind de marca electrodului şi de regimul de sudare şi sînt prezentate în Tabelul 6.

Page 25: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

22

Tabelul 6 - Valorile pierderilor electrozilor în urma arderii şi pulverizării

Marca învelişului electrozilor Tipul electrodului Norma pierderilor, %

ОММ- 5 Э-42 11

ЦМ-7 Э-42 4

ЦМ-7с - 5

УОНИИ-13/45 Э-42А 9

УОНИИ-13/55 -50А 7

5.12.1 Normele tip ale pierderilor dificil eliminabile de electrozi sub formă de resturi în funcţie de secţiune, lungime şi calităţile materialului din care este făcută tija electrodului, sînt prezentate în Anexa P.

5.13 Valoarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile în cazul producerii anumitor lucrări de construcţii-montaj la temperaturi negative, de regulă, creşte.

5.13.1 În condiţii de temperaturi scăzute, creşterea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile poate surveni în cazul aplicării unor materiale friabile şi pulverulente (grupa V), amestecuri şi mortaruri (grupa a VI-a), soluţii lichide (grupa a IX-a). La determinarea pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile suplimentare de materiale, care survin la executarea de lucrări în condiţii de temperaturi negative, trebuie de ţinut cont doar de acele cantităţi suplimentare, care au loc indiferent de respectarea cerinţelor, înaintate faţă de tehnologia de producere a lucrărilor în condiţii de iarnă.

5.14 În procesul calculării costului cu aplicarea normelor de deviz, atunci cînd necesitatea de resurse este determinată pe baza desenelor de execuţie, se recomandă ca pierderile şi deşeurile dificil eliminabile de materiale şi articole survenite în timpul transportării acestora de la depozitul aferent şantierului pînă la locul punerii în operă şi în timpul prelucrării în procesul construcţiei, să fie stabilite în procente din necesitatea determinată în baza desenelor de execuţie.

6 Conţinutul, elaborarea, formularea şi perfectarea normelor consumului de materiale în construcţii

6.1 Elaborarea documentelor normative cu norme de consum al resurselor materiale se efectuează în conformitate cu NCM A.01.03-96 şi NCM A.01.04-96.

6.1.1 Normele elaborate de consum al resurselor materiale se adună în cataloage, cărora le este atribuit un număr corespunzător.

6.1.2 Cataloagele de norme ale consumului de materiale trebuie să conţină partea tehnică şi tabelele cu norme.

6.2 Partea tehnică trebuie să fie compusă din secţiunile: „Indicaţii generale”, “Regulile de calcul al volumelor de lucru” (sau articolelor) şi “Coeficienţi pentru norme”.

6.2.1 În secţiunea „Indicaţii generale” trebuie să fie incluse informaţii generale pentru set cu privire la scopul şi ordinea de aplicare a normelor. Este interzisă includerea în această secţiune a informaţiei, care influenţează valoarea normelor.

6.2.2 În secţiunea “Regulile de calcul al volumelor de lucru”, pe lîngă reguli, în caz de necesitate pot fi incluse formule şi exemple de calcule.

6.2.3 În secţiunea “Coeficienţi pentru norme” în caz de necesitate pot fi incluşi coeficienţii elaboraţi pentru reducerea numărului de norme analogice în cazul schimbării condiţiilor de producere a lucrărilor, schimbării tehnologiei, materialelor, dispozitivelor, etc. Totodată, condiţiile de utilizare a coeficienţilor trebuie să fie stabilite exact.

6.2.4 Punctele părţii tehnologice trebuie să aibă numerotare dublă, constînd din numărul secţiunii şi numărul de ordine în cadrul secţiunii.

Page 26: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

23

6.3 Tabelele cu norme trebuie să aibă denumire, descriere a componenţei lucrărilor, măsurători şi indicatori cantitativi ai normelor. Denumirea tabelului trebuie să indice procesul de producere a lucrărilor (articolelor) şi să aibă un sens separat şi finit. Nu se admite de a atribui aceiaşi denumire la cîteva tabele.

Partea de titlu a tabelului poate fi formată din cîteva niveluri pe verticală. Pe nivelul superior se plasează informaţia, generală pentru multe norme; pe nivelul doi – pentru cîteva norme, etc.; pe ultimul nivel – pentru o normă. Conectarea succesivă a denumirii tabelului şi a informaţiei, prezentate în partea de titlu a tabelului, la citirea de sus în jos trebuie să dea o denumire a normei finită şi gramatical corectă.

În descrierea componenţei lucrărilor, trebuie să se producă lista integrală a operaţiilor de bază. Dacă lucrarea se referă nu la toate normele tabelului, atunci trebuie de indicat numerele coloanelor, la care se referă aceasta.

6.4 Măsurătorul trebuie să se refere la toate compartimentele tabelului şi să conţină unitatea de măsurare, multiplicatorul şi un text explicativ.

6.5 Fiecare compartiment al tabelului trebuie să includă normele pentru o variantă concretă de efectuare a unui tip de lucrări (articole), iar tabelul în întregime, trebuie să unifice normele omogene. Nu se recomandă unificarea într-un tabel a normelor pentru diferite tipuri de lucrări (articole) sau normele, care au diferiţi măsurători. Sub tabele nu trebuie să fie incluse note, care conţin informaţie ce influenţează asupra valorii normelor.

6.6 În cataloage tabelele cu norme, se recomandă de unificat în secţiuni şi subsecţiuni. Fiecare secţiune şi subsecţiune trebuie să aibă un număr şi o denumire. Secţiunile trebuie să fie numerotate în limitele catalogului, iar subsecţiunile – în limitele secţiunii. Denumirea subsecţiunii trebuie să concretizeze denumirea secţiunii, fără a o repeta.

6.7 Numerotarea secţiunilor şi tabelelor cu norme se efectuează în secvenţă unciă în general pe catalog, iar numerotarea paginilor – de la prima pagină de titlu, care este şi prima pagină, fără a pune număr pe ea. Fiecare catalog trebuie să aibă un cuprins.

Page 27: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

24

Anexa A

Termeni şi definiţii

Termeni Definiţie

Unitate de producţie Cantitate determinat de producţie în unităţi de măsură a masei, volumului, suprafeţei, lungimii, costului

Nomenclatura resurselor materiale

Listă ordonată de denumiri de materii prime şi materiale

Norma consumului de resurse materiale

Cantitate de resurse materiale, necesare pentru producerea unei unităţi de producţie (lucrări)

Obiect de normare Tipul producţiei sau al lucrărilor, pentru producerea cărora este determinată norma de consum al resurselor

Metodă de normare Metoda de elaborare a normei de consum al resurselor

Resurse materiale Termen generic, reprezentînd diverse elemente materiale de producţie, utilizate preponderent în calitate de obiecte ale muncii în procesele de producţie principale şi auxiliare: diferite tipuri de materii prime, materiale, resurse combustibile şi energetice (toate tipurile de combustibil şi energie).

Indice normativ Valoare variabilă, care exprimă în valoarea cantitativă concretă a obiectului normării. Aplicabil la obiectele de muncă, acest indicator caracterizează utilizarea (consumul, pierderile şi deşeurile, rezervele) materiei prime, materialelor, combustibilului şi energiei în sfera producţiei şi circulaţiei.

Normă netă Cantitate de materiale, necesară pentru realizarea de producţie (lucrări) fără luarea în consideraţie a tuturor tipurilor de deşeuri şi pierderi

Consumurile nete standard

Cantitatea de materiale necesare pentru realizarea unei unităţi de măsură al operaţiei de producţie fără evidenţa deşeurilor şi pierderilor care apar la toate stadiile de transportare, prelucrare, depozitare, stocare şi manipulare al materialelor respective.

Deşeuri tehnologice Resturile de materii prime şi materiale, care se formează în procesul transformării (prelucrării) materialelor iniţiale în producţie finită, dacă acestea nu pot fi utilizate în procesul de producere a aceste producţii

Deşeuri tehnologice dificil eliminabile

Deşeurile, formarea cărora este condiţionată de nivelul tehnic al utilajului tehnologic şi de caracteristicile calitative ale materiei prime şi materialelor

Deşeuri tehnologice eliminabile

Deşeurile, apărute în cazul nerespectării disciplinei tehnologice, cerinţelor standardelor, etc.

Pierderi tehnologice O parte din materia primă, materiale, care se pierde în procesul producţiei (lucrărilor)

Pierderi tehnologice dificil eliminabile

Pierderi inevitabile, care depind de nivelul şi starea tehnică a utilajului, precum şi de caracteristicile calitative ale materialelor

Pierderi tehnologice eliminabile

Pierderile, provocate de abaterile de la reţetele, tehnologiile, cerinţele standardelor şi condiţiilor tehnice, stabilite cu privire la calitatea materiei prime şi materialelor

Page 28: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

25

Anexa B

Normele tip ale pierderilor şi deşeurilor dificil eliminabile de materiale şi articole în procesul de construcţie

Nr. d/o

Denumirile tipurilor de lucrări şi materiale Normele pierderilor şi

deşeurilor, %

1 2 3

1. Cărămizi de construcţii:

la executarea pereţilor şi a pereţilor-despărţitori 1,0

la executarea pereţilor cu finisaj simplu şi mediu 1,5

la executarea pereţilor cu finisaj complex 2,0

2. Mortar de ciment pentru zidărie 2,0

3. Mortar pentru astuparea rosturilor între construcţiile prefabricate din beton armat 4,0

4. Beton:

pregătit cu dispozitivul de pregătire a mortarelor şi betoanelor sau betonul-marfă 2,5

pregătit pe şantier cu malaxorul 2,0

pregătit manual 1,5

5. Armatură:

la procese de pregătire în atelierul de pe şantier 2,5

la fabricarea articolelor în atelier centralizat 1,5

la aşezarea plaselor sudate 1,0

6. Material lemnos la executarea acoperişurilor pe ferme, pereţi, pereţi despărţitori, grinzi, etc. (cu excepţia seturilor de detalii ale caselor fabricate la uzină)

3,0

7. Instalarea cofrajului din panouri pentru:

Grinzi din beton armat cu înălţimea de 0,3 m 4,0

coloane de beton armat cu perimetrul de 1,2 m 6,0

pereţilor şi pereţilor despărţitori 1,5

8. Cuie şi şuruburi de construcţie 1,0

9. Articole din lemn:

scînduri şi şipci pentru pardosele finite 1,5

ancadramente de uşă, plinte 2,0

10. Parchet:

la executarea pardoselii din parchet la bucată 2,0

la executarea pardoselii din set de parchet 1,5

la executarea pardoselii din scînduri de parchet de 2400 х155 mm 2,5

11. Executarea învelişurilor de xilolit ale pardoselelor – masa xilolitică 2,0

12. Executarea pardoselii din linoleum cu utilizarea

linoleumului fără desen 2,0

linoleumului cu desen 4,0

covoarelor de linoleum 5,0

13. Plăci din policlorură de vinil, linoleum cauciucat cu multe straturi 3,0

14. Executarea pardoselilor din plăci:

din beton, cement, mozaică, ceramică, beton asfaltic 3,0

15 Plăci din fibre de lemn extradure sau durе 2,0

16 Plăci moi din fibre de lemn, plăci de fibrolit 3,0

17 Plăci de tencuială uscată

pentru perete 6,0

pentru tavan 3,0

18 Montarea acoperişului cu utilizarea:

Page 29: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

26

materialelor de rulou pentru acoperiş (carton gudronat, ruberoid, pergamin, isol, hidroisol)

15,0

foilor şi plăcilor din asbocement, din ţiglă, foilor de oţel pentru acoperiş 2,0

19 Carton gudronat pentru căptuşirea elementelor de construcţie: 4,0

20 Plăcilor dure hidroizolante din vată minerală pe liant bituminos şi sintetic, plăci şi presuri termoizolante din fibre de sticlă, învelişuri, segmente termoizolante

3,0

21 Mastică izolantă:

la împachetarea în ambalaj mărunt (3- 5 kg) 5,0

la împachetarea în butoaie ( 100 - 200 kg) 3,0

22 Mastică bituminoasă fierbinte de acoperire 3,0

23 Firnis, ceruză, vopsele 3,0

24 Tapete:

în cazul croirii centalizate 2,0

în cazul croirii la locul construcţiei:

fără aranjarea desenului 5,0

cu aranjarea desenului 8,0

în cazul lipirii pe pod a tapetelor obişnuite 12,0

lavabile pe bază de hîrtie 7,0

lavabile pe bază de ţesătură 4,0

lincrustei 8,5

25 Peliculă de finisaj decorativă autoadezivă din policlorură de vinil 4,0

26 Termoizolant pentru turnarea acoperişului 2,5

27 Piatră brută 1,0

28 Materiale izolante de umplutură 3,0

29 Sticlă:

cu grosimea 2-3 mm 5,0

cu grosimea 4-6 mm 2,0

Page 30: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

27

Anexa C

Normele pierderilor naturale de cement la transportare

Tipul transportului Condiţiile de transportare Norma, % din masă

Feroviar În vagoane-hoppere acoperite şi cisterne pentru cement în vrac

0,4

Maritim În ambalare 0,25

În ambalare fără transbordare 0,25

Fluvial În ambalare, cu transbordarea de pe transport fluvial pe transport feroviar şi invers

0,3

În ambalare, cu transbordare de pe vas pe vas 0,3

Auto În ambalare 0,25

Anexa D

Normele pierderilor naturale de minereuri nemetalifere pentru construcţii în timpul transportării

Materialul Tipul de transport Condiţiile de transportare Norma,% din masă

Pietriş şi prundiş maritim în vrac 1,15

feroviar 1,20

auto 1,15

Nisip de construcţii, amestec de prundiş şi nisip

Feroviar în vrac 1,30

Savură de pe urma concasării auto în vrac 1,20

feroviar în vrac 1,08

în vrac fără transbordare 0,90

Var, ghips, cretă fluvial în vrac cu transbordare de pe transport fluvial pe feroviar şi invers

1,20

în vrac cu transbordare de pe navă pe navă

1,20

în vrac fără transbordări 1,20

Zgură granulată, cheramzit fluvial în vrac cu transbordare pe transport feroviar sau invers

1,50

în vrac cu transbordare de pe navă pe navă

1,50

Anexa E

Normele pierderilor naturale de minereuri nemetalifere pentru construcţii în timpul păstrării

Material Norma, % din masă

Pietriş şi prundiş 0,4

Nisip de construcţii 0,7

Amestec de prundiş şi nisip 0.45

Savură de pe urma concasării 0,75

Page 31: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

28

Anexa F

Exemplu de calcul a normei de producţie pentru cazul corespunderii unităţii de producţie a procesului de construcţii şi a operaţiunilor de

lucru

Sînt date normele consumului de materiale pentru 100 m2 de suprafaţă vopsită a blocurilor de

fereastră în cazul vopsirii simple în ulei cu nuanţă de culoare cu utilizarea compoziţiilor de culori pentru blocuri de fereastră cu cercevele duble.

Trebuie de determinat normele de consum al materialelor pentru o unitate comasată de măsură – 100 m

2 de suprafaţă a golului respectiv după linia perimetrului extern al tocului de fereastră.

Normele consumului de materiale n la 100 m2:

De chit cu ulei -1,98 kg

De nuanţă de ulei înălbită - 24,4 kg

De firnis oxol - 1,46 kg

De vopsele făcăluite - 0,14 kg

De cîrpă - 0,21 kg

Hîrtie de şlefuit - 0,08 kg

Coeficientul К este stabilit egal cu 3,0 conform Tabelului 7.

Introducînd în formulă (1) valorile corespunzătoare, determinăm consumul N al fiecărui material per unitate comasată de măsură a producţiei executate - 100 m

2 de suprafaţă a golului după linia

perimetrului extern al tocului de fereastră:

chit cu ulei Nш:

nuanţă de ulei înălbită Nk.p.:

firnis oxol No:

vopsele făcăluite Nk

cîrpă Nв:

hîrtie de şlefuit Nб:

Page 32: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

29

Tabelul 7 - Coeficienţii declaraţi pentru determinarea suprafeţei vopsite

de umplere a blocurilor de uşi şi ferestre

Caracteristica Coeficienţii în dependenţă de numărul

de cercevele

Umpluturii Pereţilor 1 2

Goluri de fereastră a clădirilor civile şi sociale

Cercevele separate (duble) şi cuplate de piaţă 1,5 3,0

Pereţi despărţitori sticluiţi 1,25 -

Goluri de uşă

Foi oarbe de uşă fără ancadramente de piaţă 2,5 -

Foi oarbe de uşă cu ancadramente cu lăţimea acestora de pînă la 19 mm

Pereţi despărţitori 2,9 -

Notă: Vopsirea pervazurilor de fereastră se măsoară aparte şi se adaugă la ariile vopsite corespunzătoare ale ferestrelor.

Page 33: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

30

Anexa G

Exemplu de normare a consumului de scînduri la 1 m2 de cofraj de panouri

Trebuie de determinat norma de producţie Nn a consumului de scînduri pentru 1 m2 de cofraj de

panouri a saboţilor pentru coloane monolite din beton armat, la circulaţia de opt ori a panourilor.

Norma de producţie a consumului de scînduri pentru producerea iniţială a 1 m2 de cofraj este egală cu

0,0275 m3, iar norma de producţie a consumului de materiale noi la fiecare circulaţie este egală cu

10% din norma de producţie a consumului de scînduri pentru producerea iniţială a cofrajului.

În acest caz:

Norma de producţie a restituirii materialelor NB la numărul dat de cicluri n este determinată cu formula:

unde No - norma consumului de materiale pentru producerea iniţială;

Na – norma consumului de materiale suplimentare noi la fiecare ciclu.

Pentru stabilirea normei circulaţiei detaliilor şi instalaţiilor de inventar, trebuie de efectuat cercetări speciale, pentru care metoda de bază este cea de producţie. Cercetările pentru fiecare tip de detalii şi instalaţii circulante, trebuie să fie realizate pe şantierele de construcţii, totodată este necesar de acordat o atenţie deosebită condiţiilor şi metodelor de transportare, montaj, demontaj al detaliilor şi instalaţiilor, precum şi utilizării acestora.

Drept normă de circulaţie întemeiată tehnic, trebuie de înţeles numărul mediu de cicluri ale unei sau altei detalii (instalaţii) de inventar, care se asigură în condiţii de utilizare raţională a acesteia.

Pentru determinarea normei de circulaţie a detaliului de inventar, trebuie de studiat minuţios ciclul complet de utilizare a cîtorva detalii, începînd cu primul ciclu şi terminînd cu ultimul, cînd reparaţia detaliului devine imposibilă sau neraţională. În acest caz, trebuie să fie fixat fiecare caz de utilizare (ciclu) al detaliului şi toate circumstanţele, care au influenţat numărul atins de cicluri. În particular, pe lîngă condiţiile de transportare, montare şi demontare, face de fixat toate cazurile de deteriorare a detaliului cu indicarea cauzelor acestor deteriorări, precum şi a naturii reparaţiei efectuate.

Page 34: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

31

Anexa H

Durata de exploatare a echipamentului de montaj, inventarului şi ambalajului, care contribuie la reducerea resurselor materile

consumabile

Echipamentul, inventarul şi ambalajul

Durata de exploatare, luni

Pînă la reparaţie

După reparaţie Total

1. Dispozitive de strîngere, proptele, extensoare, montante, opritoare, fixatoare şi antretoaze

27 22 49

2. Conductoare pentru montajul coloanelor, individuale 40 20 60

3. Aceleaşi, în grup 40 20 60

4. Îngrădiri temporare diverse 20 16 36

5. Scări mobile 22 16 40

6. Terase suspendate şi în consolă ale montatorului, sudorului

22 18 40

7. Casete şi piramide pentru păstrarea panourilor 40 20 60

8. Containere diverse 22 18 40

9. Lăzi pentru detalii 27 21 48

10. Buncăre pentru beton, mortar cu volumul de 2 m. cubi, lăzi pentru mortar

18 14 32

11. Cutii şi platouri pentru ridicarea pietrei 14 10 24

12. Eşafodaj diferit 26 21 47

13. Cofraje metalice pentru monolitizarea rosturilor 14 10 24

14. Turnuri iluminatoare 38 22 60

15. Copertine de protecţie 26 21 47

16. Vagonete, ricşe manuale 30 24 54

NOTĂ: – În cazul exploatării centralizate a echipamentului, inventarului şi ambalajului, durata de exploatare creşte cu 20 - 25%

Page 35: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

32

Anexa I

Exemplu de normare a consumului de materiale pentru construcţiile din cărămizi

La baza elaborării normelor medii sînt puse normele de producţie al consumului de materiale, care stabilesc consumul maxim admisibil pentru producerea unei unităţi de producţie în cadrul procesului de construcţii (operaţiunii de lucru) de o anumită calitate la nivelul actual a tehnicii, tehnologiei, organizării construcţiilor şi utilizării resurselor materiale, care îndeplinesc cerinţele standardelor, normelor şi regulilor în construcţii.

Normele medii iau în considerare consumul net şi pierderile (deşeurile) dificil eliminabile de materiale, care se formează la efectuarea operaţiunilor de lucru, prevăzute de tehnologia şi organizarea producţiei.

În prezentele norme (Tabelul 8) nu sînt incluse:

pierderile şi deşeurile de materiale, determinate de abaterea de la procesele tehnologice şi regimurile de lucru reglementate, prin încălcarea regulilor stabilite de organizare, producere şi dare în primire a lucrărilor, prin utilizarea de materiale de proastă calitate;

consumul de materiale pentru necesităţi de reparaţie-exploatare şi producere-exploatare referitoare la producerea, reparaţia şi exploatarea echipamentului, dispozitivelor, standurilor, mijloacelor de mecanizare, etc.

Tabelul 8

Procesele de construcţii-montaj

Materiale Unitatea de

măsură Consumul

Zidăria pereţilor despărţitori din cărămizi (la 100 m2 de pereţi despărţitori cu excepţia

golurilor):

armaţi cu grosimea de 1/4 cărămidă

Cărămidă ceramică plină cu dimensiunile 250х120х65 mm, GOST 530-80

1000 buc. 2,94

Mortar de ciment - var pentru zidărie (clasa conform proiectului), GOST 28013-89

m3 0,83

Piese forjate kg 2,3

Armatură cu laminare la cald, netedă de clasa А-I cu diametrul de 10 mm, GOST 5781-82

kg 60,0

armaţi cu grosimea de 1/2 cărămidă

Cărămidă ceramică plină cu dimensiunile 250·120·65 mm, GOST 530-80

1000 buc. 5,04

Mortar de ciment - var (marca conform proiectului), GOST 28013-89

m3 2,30

Armatură cu laminare la cald, netedă de clasa А-I cu diametrul de 10 mm, GOST 5781-82

kg 90,0

Piese forjate kg 2,3

nearmate cu grosimea de 1/2 cărămidă

Cărămidă ceramică plină cu dimensiunile 250х120х65 mm, GOST 530-80

1000 buc. 5,04

Mortar de ciment şi var (marca conform proiectului), GOST 28013-89

m3 2,30

Piese forjate Kg 2,3

Page 36: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

33

Anexa J

Exemplu de normare a consumului de materiale pentru zidirea peretelui neted din cărămidă

Trebuie de determinat norma netă de producţie a consumului de materiale pentru zidirea peretelui neted din cărămidă cu grosimea de două cărămizi, care corespunde peretelui cu lăţimea de 510 mm, reieşind din datele următoare:

mărimea cărămizii (GOST 530-80) 250х120х65 mm (volumul Vk = 0,00195 m3);

grosimea rosturilor conform normelor şi regulilor în construcţie, mm;

verticale - 10;

orizontale - 12.

În conformitate cu aceste date, suprafaţa porţiunii de perete cu lungimea pe faţadă de 10 cărămizi sau (0,25 + 0,01) х 10=2,6 m şi înălţimea de 10 rînduri sau (0,065 + 0,012) х 10=0,77 m va constitui:

2,6 x 0,77 = 2,002 m2,

Iar volumul acestei porţiuni:

2,002 х 0,51 = 1,021 m3

Deoarece pe această porţiune de perete se zidesc 400 de cărămizi, atunci norma netă elementară de producţie a consumului de cărămidă este egală:

Nk =400/1,021 = 391,8 buc/m.cub de zidărie

sau pentru 1 m2 de perete:

nk =400/2,002 = 199,8 buc/m2 de perete.

Norma netă elementară de producţie a consumului de mortar va fi egală:

Nр = 1 – 0,00195 х 391,8 = 0,326m3/m

3 de zidărie

sau pentru 1 m2 de perete:

np = 0,51 – 0,00195 x 199,8 = 0,1204 m. cub/m2 de perete

Pierderile de cărămizi de formă regulată sub formă de cioburi, care apar în timpul transportării, depind de metoda de transportare şi producere a lucrărilor de încărcare-descărcare. În cazul transportării cărămizilor şi pietrelor în pachete şi containere, aceste pierderi se reduc.

Pierderile sub formă de cioburi, care se formează în timpul transportării, precum şi la tăierea şi fasonarea pietrelor, necesară conform condiţiilor de producţie, pot fi în măsură considerabilă utilizate pentru zidărie de umplutură, dar în acest caz este inevitabil consumul suplimentar de mortar în legătură cu majorarea volumului de rosturi în zidărie.

Pierderile şi deşeurile greu eliminabile de pietre de formă regulată se determină în conformitate cu secţiunea 5 şi Anexa B al prezentului normativ.

Page 37: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

34

Anexa K

Numărul de refolosiri al materialelor cofrajului

Tip de cofraj Construcţii Număr de refolosiri

Cofraj din scînduri monolitizare 2

apeducte, canale, elemente speciale şi speciale de greutate mare

4

Panouri de utilizare repetată cu grilaj din scînduri

perne, fundaţii, pereţi, diafragme, plăci, grinzi 9

coloane, carcase 7

monolitizare 6

centuri exterioare 4

Panouri de utilizare repetată cu acoperire „tego” 15 mm

noduri racordare, panouri mari 5

coloane 6

plăci, grinzi 7

elevatoare rectilinii, curblinii, pereţi, diafragme 8

perne din beton, fundaţii, apeducte 9

cofraj din metal 125

Notă: Numărul de refolosiri se determină după normele de producţie ale consumului de materiale cu luarea în considerare a 10 % a pierderilor dificil eliminabile.

Anexa L

Normele pierderilor dificil eliminabile de oţel la pozarea armaturii în construcţiile din beton armat monolit

Nr. d/o Tipul şi clasa materialului Norma deşeurilor,% din masă

1 Armătură în bare:

la executarea în atelierul de pe şantier 2,5

la executarea în atelierul centralizat 1,5

2 Grile sudate 1,0

Page 38: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

35

Anexa M

Norme tip de pierderi dificil eliminabile la pozarea ţevilor

Denumire Norme de deşeuri, %

1. Pozarea ţevilor în interiorul clădirii şi obiectivelor (reţele interioare)

Ţevi de apă şi gaz sudate 1,0

Ţevi brute sudate 1,5

Ţevi din polietilenă şi mase plastice 2,0

Ţevi din polipropilen şi polietilenă de presiune înaltă 3,0-3,5

Ţevi din polivinilclorid 2,0

Ţevin din azbociment de presiune 2,5

Ţevin din fontă pentru canalizare 2,5

Ţevi ceramice pentru canalizare 3,0

2. Pozarea ţevilor pe teritoriul întreprinderii (reţele de şantier) şi în afara teritoriului întreprinderii (reţele exterioare)

Ţevin din azbociment de presiune 2,5

Ţevin din azbociment fără presiune 0,8

Ţevi brute sudate 2,0

Ţevi din fontă 2,0

Ţevi din ceramică 1,0

Ţevi din polivinilclorid L=3 m 5,0

Ţevi din polivinilclorid L=9 m 4,5

Ţevi din polietilenă cu diametrul 20-50 mm 2,0

Ţevi din polietilenă cu diametrul 63-500 mm 1,5

Ţevi din beton armat 1,0

Page 39: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

36

Anexa N

Normele pierderilor dificil eliminabile de ciment la întreprinderile industriei construcţiilor

Nr. d/o Denumirea operaţiunii Norma deşeurilor,% din

masă

1 Descărcarea cimentului 0,15

2 Depozitarea şi păstrarea 0,20

3 Transportarea la centrala de preparare a betonului 0,10

4 Dozarea şi plasarea în betonieră 0,05

5 Pregătirea amestecului de beton 0,10

6 Transportarea amestecului de beton la locul de pus în operă

- cu pompele de beton, cu benele 0,20

- cu transportoarele 0,23

- cu autobasculantele 0,40

7 Aşezarea şi formarea amestecului de beton în hale: - cu ajutorul tehnologiilor liniare, conveierelor şi de producţie pe stend

0,30

- cu ajutorul tehnologiei de casetă 0,25

- pe poligoane 0,35

Anexa O

Normele tip de pierderi dificil eliminabile ale betonului la executarea construcţiilor din beton şi beton armat

Nr. d/o

Metoda de producere a betonului Norma

pierderilor,% din volum

1 Manual pe şantierul de construcţii 1,5

2 Cu ajutorul betonierei pe şantierul de construcţii 2,0

3 Cu ajutorul centralei de betoane sau beton-marfă 2,5

Page 40: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

37

Anexa P

Normele tip de pierderi dificil eliminabile de electrozi sub formă de resturi

Diametrul tijei, mm

Tija din oţel-carbon mediu aliat Tija din oţel înalt aliat

lungimea tijei, mm

pierderi, % lungimea tijei, mm pierderi,%

Pînă la 2 300 10,5 250 14

De la 2 pînă la 3 350 8,0 300 10,5

Peste 3 450 5,0 400 6,5

Page 41: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

38

Anexa Q

Traducerea autentică a documentului în limbra rusă

Начало перевода

1 Область применения

1.1 Настоящая инструкция по разработке и применению норм расхода материальных ресурсов в строительстве определяет основные цели, принципы, общую структуру системы норм расхода материалов, требования к видам норм и области их применения.

1.2 Инструкция разработана в развитие и дополнение системы нормативных документов в строительстве.

1.3 Изложенные в Инструкции правила распространяются на разработку норм расхода материалов для всех видов строительства - нового, реконструкции, расширения, капитального ремонта, реставрации и др.

1.4 Положения настоящего документа предназначены для организаций и предприятий занимающихся производством строительно-монтажных работ, для осуществления разработки норм расхода необходимых материалов для строительства.

1.5 Инструкция определяет также состав, основные правила и методы разработки и применения норм трудноустранимых потерь и отходов сырья, материалов, изделий и конструкций при производстве продукции, работ и услуг в строительстве.

1.6 Типовые нормы трудноустранимых потерь и отходов, рассчитанные исходя из проектных характеристик материалов, их стандартных качеств, типовых технологий изготовления продукции и производства строительно-монтажных работ приведены в Приложениях L, M, N, O, P.

2 Ссылки

Закон РМ № 721 от 02.02.1996 г.

О качестве в строительстве

CP L.01.01-2012 Экономика строительства. Инструкция по составлению смет на строительно-монтажные работы ресурсным методом

NCM A.01.03-96 Принципы и методология нормирования в строительстве Порядок разработки нормативных документов

NCM A.01.04-96 Принципы и методология нормирования в строительстве Правила редактирования нормативных документов

3 Общие положения

3.1 Система норм расхода материальных ресурсов в строительстве представляет собой совокупность взаимоувязанных методической основой правил разработки, обновления и применения норм расхода материалов, необходимых для производства строительной продукции.

3.2 Система норм расхода материалов направлена на решение стоящих перед строительством задач с целью обеспечения:

Page 42: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

39

— соответствия строительных материалов, конструкций и изделий своему назначению, безопасности в процессе их производства и эксплуатации в различных условиях при выполнении экономических и общетехнических требований;

— разработки и применения норм расхода материалов, позволяющих при оптимальной технологии получать строительную продукцию заданного качества с минимальными затратами;

— контроля за использованием государственных и других инвестиций в строительстве;

— рассмотрения в арбитражных судах и других инстанциях спорных вопросов между заказчиками и подрядчиками;

— методического единства разработки и применения норм расхода материалов.

3.3 Объектами нормирования расхода материалов являются: единица объема работ; укрупненные и усредненные единицы строительной продукции; здания, сооружения и объекты строительства; виды строительных, специальных строительных и монтажных работ; единицы мощности, прироста мощности и другие единицы измерения строительной продукции.

3.4 Система норм расхода материалов в строительстве построена на принципах прогрессивности, научно-технической обоснованности и взаимодействия с государственной системой стандартизации и международными организациями по стандартизации.

3.4.1 Прогрессивность норм обеспечивается путем отражения в них тенденций снижения материалоемкости единицы продукции или единицы объема работ и ориентации пользователя на рациональное использование сырьевых ресурсов, расширение применения материалов - заменителей и вторичных ресурсов.

3.4.2 Научно-техническая обоснованность определяется максимальным отражением в нормах достижений в области техники, технологии, организации производства материалов, конструкций и изделий, методах ведения строительно-монтажных работ, а также современных способов их проектирования.

3.4.3 Взаимодействие с государственной системой стандартизации Республики Молдова и международными организациями по стандартизации осуществляется посредством сопоставимости со стандартами по строительству и промышленности строительных материалов, строительным законодательством и стандартами технического развития зарубежных стран.

3.4.4 Структура системы норм расхода материалов определена исходя из единства целей, задач и объектов нормирования. В ее составе формируются комплексы взаимоувязанных норм расхода материалов следующих видов: производственные (общие и фирменные), усредненные и укрупненные.

3.5 Размерность норм расхода материалов - единица измерения норм расхода сырья, материалов, изделий и конструкций - должна отвечать возможностям ее использования в организации и управлении строительным производством, статистической отчетности, бухгалтерском учете, других экономических расчетах и соответствовать применяемым единицам измерения ресурсов. При выборе единицы измерения нормы рекомендуется использовать единицы международной системы СИ: длина - в м, масса - в кг, объем - в м

3,

площадь - в м2. При разработке усредненных или укрупненных норм, наряду с указанными,

можно использовать условные (приведенные) единицы измерения: черные металлы - в тоннах стали марки Ст3, цемент - в тоннах в пересчете на марку «400», лесоматериалы - в кубических метрах круглого леса, стеновые материалы - в тысячах штук условного кирпича, листы асбестоцементные - в тысячах штук условных плиток, трубы асбестоцементные и керамические - в метрах условных труб и т.д.

3.6 Нормы расхода материалов состоят из чистой нормы расхода материалов и норм трудноустранимых потерь и отходов.

Page 43: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

40

3.7 По месту образования трудноустранимые потери и отходы дифференцированы по трем основным технологическим процессам:

— при производстве строительных изделий и материалов (на предприятиях стройиндустрии при производстве кирпича, бетонной смеси, столярных и других изделий, сборных железобетонных изделий и т.д.);

— при транспортировании материалов, изделий и конструкций со склада производителя до склада потребителя и при хранении на складе потребителя (нормы естественной убыли при транспортировании и хранении - кирпича, цемента, нерудных материалов, стекла и т. д.);

— при установке конструкций и производстве строительно-монтажных работ (монтаж конструкций, использование кирпича, бетонной смеси, электродов и т. д.).

3.7.1 Трудноустранимые потери - это та часть материалов, которая не может быть использована в производстве: затвердевшая в транспортных средствах бетонная смесь или раствор; схватившийся или теряемый в результате распыления цемент; осколки кирпича, мелких блоков и других стеновых материалов и т. п.

3.7.2 Трудноустранимые отходы - это остатки материалов, которые не могут быть использованы при изготовлении данной продукции, но пригодны для производства какой-либо другой продукции (обрезки гипсовых обшивных листов, опилки, обрезки пиломатериалов, обрезки стекла и т. п.)

3.8 Одной из разновидностей трудноустранимых потерь является естественная убыль.

3.8.1 Естественная убыль - это потери количества (массы, объема) продукции вследствие ее физико-химических свойств, возникающие при транспортировании и хранении, включая погрузочно-разгрузочные операции.

3.8.2 К этим потерям относятся:

— усушка и выветривание (улетучивание, вымерзание, испарение) содержащейся в продукции влаги или улетучивание из нее отдельных частиц при температурных изменениях;

— утечка при перекачивании из одной тары в другую, просачивание через тару либо впитывание в нее;

— раструска и распыление при погрузочно-разгрузочных операциях.

3.9 Нормы естественной убыли при операциях на складе (разгрузка из вагонов, укладка в штабеля, перевалка, подача со склада и хранение) учитываются до года включительно.

3.10 Трудноустранимые потери и отходы сырья, материалов, изделий и конструкций в строительстве и естественная убыль материалов при транспортировании и хранении, неизбежно возникающие в процессе производства работ при соблюдении правил и использовании качественных материалов, необходимых машин и механизмов, включаются в норму расхода материалов.

3.11 Величина трудноустранимых потерь и отходов материалов определяется в виде нормы (в процентах от нормы расхода материала).

3.12 Нормы трудноустранимых потерь и отходов используются при:

— разработке норм, когда величина трудноустранимых потерь и отходов определяется от общего (нормативного) расхода и добавляется к чистой норме;

— определении потребности в материалах по рабочим чертежам, когда их расход увеличивают на величину трудноустранимых потерь и отходов;

Page 44: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

41

— списании материалов на производство.

3.13 Типовые нормы трудноустранимых потерь и отходов материалов и изделий в процессе строительного производства приведены в Приложении B.

3.14 Типовые нормы естественной убыли цемента при транспортировании приведены в Приложении C.

3.15 Типовые нормы естественной убыли нерудных строительных материалов при транспортировании - приведены в Приложении D, а при их хранении - в Приложении E.

3.16 Потери и отходы материалов, которые не должны иметь места при производстве работ с соблюдением требований стандартов, строительных норм и правил, допусков и т. д., относятся к устранимым. Они возникают в основном по следующим причинам:

— применение материалов, качество которых не соответствует требованиям стандартов и нормативов, а размеры не являются наиболее экономичными при изготовлении соответствующей продукции;

— нерациональный раскрой материалов;

— несоблюдение правил производства работ, а также правил приемки, хранения и транспортирования материалов;

— небрежное отношение к материалам, изделиям и конструкциям;

— брак в работе и т. п.

3.17 Наряду с указанными прямыми устранимыми потерями следует различать косвенные потери строительных материалов, вызванные применением материалов более высоких сортов или марок, чем это требуется по строительным нормам и правилам.

4 Разработка норм расхода материалов

4.1 Методы разработки норм расхода материалов

4.1.1 В зависимости от вида норм (производственные, усредненные, укрупненные) могут применяться различные методы их нормирования.

4.1.2 При разработке производственных норм используется сочетание расчетно-аналитического и опытного методов. Расчетно-аналитическим методом рассчитывается расход материалов на единицу продукции по данным рабочих чертежей, конструкторских спецификаций, рецептур, технологических регламентов и т.п. Нормируемые величины трудноустранимых технологических отходов и потерь определяются на основе карт технологических процессов, технологических карт раскроя, согласования обработки, актов взвешивания заготовок и т.п. Условия проведения опытов должны быть наиболее типичными для данной технологии конкретного производства и максимально приближенными к условиям реализации.

4.1.3 При разработке усредненных и укрупненных норм используется в основном расчетно-аналитический метод в сочетании с отчетно-статистическим. При расчете указанным способом необходимо учитывать сопоставимость конструкций, технологий и организации производства, опыт передовых организаций, изменение структуры и ассортимента материалов с использованием данных об их фактических удельных расходах на единицу продукции или вид строительно-монтажных работ.

4.1.4 Нормы расхода материалов подлежат пересмотру по мере внедрения новых технологических процессов, повышения уровня организации строительного производства,

Page 45: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

42

изменения свойств и видов материалов, позволяющих уменьшить их расход на единицу продукции и вид строительно-монтажных работ.

4.1.5 Основными методами разработки производственных норм являются:

a) производственный;

b) лабораторный;

c) расчетно-аналитический.

4.1.5.1 Производственный метод - разработка норм на основании наблюдений, производимых непосредственно на стройке, путем измерения объема выполненной продукции рабочей операции и количества израсходованных материалов, потерь и отходов. Этот метод применяется при нормировании расхода материалов, имеющих трудноустранимые потери и отходы.

4.1.5.2 Лабораторный метод - определение норм на основе наблюдений, осуществляемых в специально созданных условиях. Этот метод применяется тогда, когда для определения норм расхода материалов необходимо изучить влияние отдельных факторов на расход материалов, а методы исследования трудноприменимы в обычных условиях (например, для определения плотности, пустотности и других параметров таких материалов, как песок, щебень и т.п.).

4.1.5.3 Расчетно-аналитический метод - определение норм расхода путем теоретических расчетов, проводимых на основе изучения нормируемых строительных конструкций с учетом особенностей применяемой технологии. Этот метод рекомендуется применять при нормировании расхода материалов, не имеющих трудноустранимых потерь и отходов, а также в тех случаях, когда величины этих потерь и отходов можно определить теоретическим расчетом.

4.1.6 При определении расхода материалов производственным методом необходимо, чтобы данный строительный процесс был правильно организован, а возводимая конструкция была типичной, так как при несоблюдении этих условий полученные нормы будут носить частный характер и не смогут быть распространены на другие аналогичные конструкции.

4.1.6.1 Сортамент и качество применяемых материалов должны соответствовать требованиям проекта, стандартов, строительных норм и правил и т.д.

4.1.6.2 Замеры объема выполняемой продукции, как правило, производятся во время перерыва в рабочем процессе (между сменами, в обеденный перерыв или по окончании работ на данном рабочем месте или захватке).

4.1.6.3 Замеры количества израсходованных материалов производятся в ходе проведения наблюдений.

4.1.6.4 Под замером количества израсходованных материалов понимается определение объема материалов, уложенных в конструкцию, а также установление возникающих при этом трудноустранимых потерь и отходов этих материалов путем выполнения прямых и косвенных измерений.

4.1.6.5 Для выполнения замеров необходимо:

— обеспечить возможность точного замера количества отпускаемого и поступающего на рабочее место материала, путем устройства мерной тары или мерных транспортных средств, установки весов и т.д.;

— организовать выполнение работы рабочими, квалификация которых соответствует требованиям Единого тарифно-квалификационного справочника и которые могут достигнуть высокого качества продукции при экономном расходовании материалов;

Page 46: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

43

— организовать процесс нормирования с применением передовой технологии;

— осуществить мероприятия по сбору потерь и отходов материалов для учета их количества.

4.1.6.6 Под замером количества выполненной продукции понимается определение объема продукции рабочей операции данного строительного процесса путем выполнения ряда измерений.

4.1.6.7 При определении объема выполненной продукции рабочей операции данного строительного процесса следует иметь в виду, что объем выполненной продукции, соответствующий одному замеру израсходованных материалов, должен быть минимальным типичным объемом для конструкции данного объекта.

4.1.6.8 Объем выполненной продукции рабочей операции при одном замере израсходованных материалов должен быть, как правило, не менее половины дневной (за 4 рабочих часа) выработки звена или бригады рабочих при выполнении данного строительного процесса.

4.1.6.9 При этом размер выработки звена или бригады рабочих определяется в соответствии с действующими нормами и расценками на строительные, монтажные и ремонтно-строительные работы.

4.1.6.10 Общий объем выполненной продукции рабочей операции на весь период наблюдения должен быть достаточным, чтобы полученный в результате ряд замеров расхода материалов на единицу продукции рабочей операции строительного процесса был устойчивым.

4.1.6.11 Для получения расхода материалов должно быть произведено несколько замеров, число которых для различных категорий материалов зависит от требуемой точности норм (величины допустимой погрешности) и коэффициента разбросанности ряда, но должно быть не менее 5 (Таблица 1).

Таблица 1 - Число замеров при категории материалов

Коэффициент разбросанности ряда, Kp

Число замеров при категории материалов

I II III IV

1,01 5 5 5 5

1,02 8 5 5 5

1,03 13 5 5 5

1,04 18 7 5 5

1,05 23 9 6 5

1,06 28 11 7 5

1,07 33 13 8 5

1,08 39 14 9 5

1,09 44 15 9 5

1,10 49 16 10 5

1,11 54 18 11 5

1,12 58 18 11 5

1,13 61 19 11 5

1,14 63 20 12 5

1,15 64 20 12 5

ПРИМЕЧАНИЯ: 1. Коэффициент разбросанности ряда замеров Kp равен отношению максимального значения результатов к минимальному.

Page 47: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

44

2. Kp, соответствующий числу замеров, значения которых отсутствуют в Таблице 1, принимается по экстраполяции.

4.1.6.12 Требуемая точность норм назначается в зависимости от возможной точности замеров при определении количества каждого израсходованного материала.

4.1.6.13 Наиболее точно определяется количество материалов, расход которых может быть установлен в штучном измерении путем прямого подсчета.

4.1.6.14 Эти материалы относятся к I категории. При определении их расхода допустимая погрешность норм принимается равной 0,25%.

4.1.6.15 Материалы, количество которых должно измеряться путем взвешивания, относятся ко II категории. При определении расхода этих материалов допустимая погрешность норм принимается равной 0,5%.

4.1.6.16 К III категории относятся материалы, количество которых должно измеряться путем определения их линейных размеров и последующих вычислений. При определении их расхода допустимая погрешность норм принимается равной 0,75%.

4.1.6.17 К IV категории относятся материалы, количество которых должно измеряться путем определения их линейных размеров и физических характеристик (объемной массы и т.п.) с необходимыми последующими вычислениями, а также путем прямого определения их объема мерными емкостями. При определении их расхода допустимая погрешность норм принимается равной 1,5%.

ПРИМЕР: При нормировании расхода керамических плиток размером 100х100 мм на устройство плиточных полов получен следующий ряд результатов замеров (расход плитки на 1 м

2пола): 1,033; 1,033, 1,034; 1,035; 1,036. Необходимое количество замеров согласно Таблице 1

равно 5.

Количество израсходованной керамической плитки определяется путем подсчета. Следовательно, данный материал относится к I категории:

4.1.6.18 После анализа ряда полученных результатов замеров переходят к составлению норм.

4.1.6.19 Нормы расхода материалов оформляют в виде таблицы (Таблица 2) с указанием наименований рабочих операций и строительного процесса, единицы измерения продукции, расходуемых материалов и единиц их измерения.

4.1.6.20 Таблице норм предшествует характеристика состава выполняемых работ (рабочих операций).

ПРИМЕР: Кладка стен из керамических камней с облицовкой силикатным кирпичом.

Состав работ:

— устройство постели из раствора;

— укладка керамических камней;

— облицовка силикатным одинарным кирпичом

Page 48: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

45

Таблица 2 - Нормы расхода на 1 м3 кладки

Материалы Единица

измерения

Стены со средним архитектурным оформлением толщиной в 2 кирпича, с

проемностью 20%

Камни керамические размером 250х120х65 мм

шт. 212

Кирпич силикатный одинарный шт. 107

Раствор цементно-известковый м3 0,24

4.1.6.21 При расчетно-аналитическом методе количество необходимых материалов определяется по рабочим чертежам с использованием справочных и нормативных данных (объемной массы материалов, их геометрических размеров, требований строительных норм и правил к качеству работ, рецептурных составов и т.д.).

4.1.6.22 Особое значение приобретает в данном случае изучение рабочих чертежей, технологии производства работ, сортамента и свойств нормируемых материалов и строительных норм и правил.

4.1.6.23 Результаты расчета норм расхода материалов расчетно-аналитическим методом оформляют в виде пояснительной записки, содержащей описание исходных условий, расчет чистых норм расхода материалов и норм трудноустранимых потерь и отходов.

4.1.6.24 Пример нормирования расхода материалов расчетно-аналитическим методом приведен в Приложении F.

4.2 Правила разработки норм расхода материалов в строительстве

4.2.1 Производственные нормы расхода материалов включают совокупность взаимосвязанных и взаимообусловленных нормативных расходов материалов на единицу продукции рабочей операции, строительного процесса и комплекса. Они разрабатываются в следующем порядке:

4.2.2 Нормативный расход материалов устанавливается на единицу продукции рабочей операции (элемент строительного процесса) с целью определения показателей, характеризующих расход материалов как на рабочие операции, так и на строительно-монтажные процессы и их комплексы в целом.

4.2.3 При производственном нормировании необходимо соблюдать единство нормали и нормы. Определенной нормали рабочей операции должен соответствовать только одна норма расхода строительных материалов. Изменение хотя бы одного из элементов нормали вызывает необходимость в изменении нормы.

4.2.4 Норма расхода материалов на единицу продукции строительного процесса в зависимости от нормы расхода на единицу рабочей операции определяется по формуле:

(1)

где: N - норма расхода материалов на единицу продукции строительного процесса;

nj - норма расхода материалов на единицу продукции рабочей операции;

Kj - коэффициент перевода, учитывающий соотношение количества продукции строительного процесса в укрупненных единицах Vу и в производственных единицах продукции рабочей операции Vэi

4.2.5 Значение Kj определяется по формуле:

Page 49: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

46

(2)

4.2.6 Количество выполненной продукции на производственную и укрупненную единицы измерения может находиться в определенной зависимости, Приложение J.

4.2.7 Производственная норма расхода материалов содержит их чистый расход и трудноустранимые потери и отходы.

4.2.8 В чистый расход включается количество материалов, необходимое для производства единицы продукции рабочей операции (строительно-монтажного процесса, комплекса строительно-монтажных процессов) без учета отходов и потерь, возникающих на всех стадиях транспортирования, обработки, хранения и укладки в конструкции и изделия соответствующих материалов.

4.2.9 Правила разработки и применения норм трудноустранимых потерь и отходов материалов в строительстве представлены в разделе 5.

4.2.10 Производственная норма расхода материалов определяется по формуле:

(3)

где: N - производственная норма расхода материалов на единицу продукции строительного процесса;

Nn - чистый расход материалов на единицу продукции строительного процесса;

Npd - норма трудноустранимых потерь и отходов строительных материалов.

4.2.11 Разработка производственных норм должна производиться с учетом следующих условий:

— состав рабочих операций, входящих в нормируемый строительно-монтажный процесс, должен соответствовать технологии и организации работ, предусмотренных строительными нормами и правилами;

— единицы измерения продукции строительно-монтажного процесса должны приниматься в соответствии с назначением элементных (производственных) норм;

— числовые значения норм расхода должны определяться путем умножения каждой составляющей на соответствующий коэффициент, определенный в установленном порядке, с учетом конкретных условий производства работ.

4.2.12 Точность измерений при нормировании расхода строительных материалов должна соответствовать точности, обусловленной требованиями стандартов или строительных норм и правил.

4.2.13 Замеры готовой продукции и израсходованных материалов следует производить с точностью до трех значащих цифр.

4.2.14 При определении линейных размеров до 1 м замеры следует производить с точностью до 1 мм (например, 0,444 м, 25,3 см, 232 мм и т.д.). При определении линейных размеров до 10 м - с точностью до 1 см (например, 9,45 м, 184 см и т.д.), при определении линейных размеров более 10 м - с точностью до 10 см (например, 11,5 м) и т.д.

4.2.15 При вычислениях, связанных с нормированием расхода материалов, следует пользоваться следующими правилами:

Page 50: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

47

— при сложении чисел в них следует оставлять столько десятичных знаков, сколько их содержится в слагаемом с наименьшим числом десятичных знаков.

ПРИМЕР: Требуется найти сумму трех величин: 1,36; 124 и 2,10

По условию все слагаемые определены с точностью до трех знаков. Сохраняем в наибольшем из слагаемых три цифры, в остальных согласно изложенному правилу могут быть отброшены (по правилу дополнения) все десятичные знаки:

124 + 2,(10) 1,(36) 127

4.2.16 При вычитании чисел следует различать два случая:

a) уменьшаемое по величине значительно превышает вычитаемое;

b) вычитаемое по величине незначительно отличается от уменьшаемого.

4.2.17 В первом случае решающее влияние на точность результатов оказывает точность уменьшаемого. В этом случае в вычитаемом сохраняется столько же десятичных знаков, сколько их имеется в уменьшаемом.

ПРИМЕР: Найти разность чисел 56,4 и 2,11

Вычитание производим следующим образом:

56,4 – 2,1(1) 54,3

4.2.18 Во втором случае небольшая погрешность, допущенная в исходных данных, может исказить результат, что необходимо учитывать при вычислениях:

— при умножении и делении в результате следует сохранять столько значащих цифр, сколько их содержится в числе с наименьшим количеством значащих цифр.

ПРИМЕЧАНИЕ: При отбрасывании определенного числа цифр с округлением, последняя из оставленных цифр не меняется, если первая из отброшенных меньше 5; если же она больше или равна 5, то последняя из оставшихся цифр увеличивается на единицу.

ПРИМЕР: Требуется определить площадь помещения размером по чертежу 4,35х11,22 м

Площадь помещения будет равна:

4,35 x 11,22 = 48,8(070) м2

4.2.19 Умножение и деление величин в расчетах понижает точность результата прямо пропорционально количеству производимых действий. Чтобы результат последовательных действий умножения и деления получить с n верными знаками, необходимо числа, участвующие в действии, взять с n+1 верными знаками.

4.2.20 При возведении в степень в результате следует сохранять столько значащих цифр, сколько их имеет возводимое в степень приближенное число. Например, при возведении в квадрат числа 2,47 в результате следует написать число 6,10.

4.2.21 При извлечении квадратного или кубического корня в результате надо брать столько значащих цифр, сколько их имеет приближенное значение подкоренного числа.

Page 51: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

48

4.2.22 Во всех промежуточных результатах следует сохранять одним знаком (цифрой) больше, чем предусмотрено приведенными правилами. В окончательном результате эта цифра отбрасывается.

4.2.23 Если некоторые данные имеют больше десятичных знаков (при сложении и вычитании) или больше значащих цифр (при умножении, делении, возведении в степень, извлечении корня), чем другие, то их необходимо предварительно округлить, сохраняя одну лишнюю цифру.

4.2.24 Применяя перечисленные правила определения числа значащих цифр, следует иметь в виду, что арифметические расчеты по определению количества строительных материалов и готовой продукции (после производства натурных замеров, а также при расчетно-аналитическом методе) надлежит производить с точностью, соответствующей трем значащим цифрам, а нормы расхода материалов определять с точностью, отвечающей приведенным выше рекомендациям.

4.2.25 При определении расхода оборачиваемых материалов, используемых при возведении временных вспомогательных сооружений (лесов, подмостей, опалубки, креплений траншей и котлованов и др.), должны быть установлены нормы:

— расхода материалов на первоначальное изготовление;

— расхода новых материалов при каждом обороте (возмещение отходов и потерь, ремонт);

— возврата частей при заданном числе оборотов;

— оборачиваемости инвентарных деталей и приспособлений.

4.2.26 Нормы расхода материалов на первоначальное изготовление вспомогательных сооружений и инвентарных деталей и приспособлений представляют собой обычные нормы расхода материалов (Приложение G).

4.2.27 Полная норма расхода новых материалов при каждом обороте NH определяется по формуле:

(4)

где: No - норма расхода материалов на первоначальное изготовление;

Na- норма расхода новых дополнительных материалов при каждом обороте;

n - число оборотов.

4.2.28 Норма возврата материалов при заданном числе оборотов NB определяется по формуле:

(5)

4.2.29 Норма оборачиваемости - это среднее число оборотов той или иной инвентарной детали (приспособления), которое обеспечивается в условиях бережного и рационального ее использования.

4.2.30 Для установления нормы оборачиваемости необходимо изучить полный цикл использования таких деталей, начиная от первого оборота и кончая последним, когда ремонт становится уже невозможным или нецелесообразным.

4.2.31 Норма оборачиваемости деревянной и металлической опалубки приведены в Приложении К.

Page 52: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

49

4.2.32 При определении норм расхода материалов необходимо учитывать сроки службы оснастки, инвентаря и тары, способствующих сокращению их расхода, в соответствии с Приложением H.

4.2.33 В процессе нормирования расхода строительных материалов необходимо соблюдать следующие правила вычисления объемов работ:

A. Бетонные и железобетонные конструкции

Измерение объемов работ по приготовлению и укладке бетонов производится на 1 м3 бетона в

плотном теле на основании фактических объемов монолитных изделий в соответствии с проектом, за вычетом отверстий площадью более 400 см

2. Не вычитается объем, занимаемый

арматурой в железобетоне, вычитается только объем несущего каркаса из металлического профиля, замоноличенного в бетон.

Измерение объемов работ по подливке бетона под технологическое оборудование производится на 1 м2.

Измерение объемов работ по установке анкерных болтов в фундаменты под оборудование производится на 1 шт. анкерного болта.

Объем монолитных железобетонных колонн определяется по их сечению, умноженному на высоту колонн.

Высота колонн принимается:

— при ребристых перекрытиях - от верха башмака до нижней поверхности плиты;

— при каркасных конструкциях - от верха башмака до верха колонны;

— при безбалочных перекрытиях - от верха башмака до низа капители.

При наличие консолей их объем включается в объем колонн.

Объем монолитных железобетонных балок принимается по их сечению, умноженному на длину балок. При этом:

— длина прогонов и балок, опирающихся на колонны или прогоны, принимается равной расстоянию между внутренними гранями колонн или прогонов;

— длина балок, опирающихся на стены, определяется с учетом длины опорных частей балок, входящих в стены;

— при каркасных конструкциях и отдельных балках в расчет принимается полное сечение балок; при ребристых перекрытиях сечение балок определяется без учета плиты. При наличии вутов их объем должен включаться в объем балок.

Объем монолитных железобетонных плит равен всей площади перекрытия на толщину плиты, при этом должны учитываться также опорные части плиты, входящие в стены. При наличии вутов их объем включается в объем плит.

Объем стен и перегородок принимается за вычетом проемов, измеряемых по наружному обводу коробок.

Объем монолитных ребристых перекрытий должен определяться с учетом объемов балок и плит, а безбалочных перекрытий - с учетом объемов плит и капителей.

B. Каменные конструкции

Page 53: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

50

Объем каменной кладки измеряется в кубических метрах фактически уложенного камня, за вычетом пустот и замоноличиваемых в кладку изделий площадью более 0,04 м

2.

Объем каменной кладки определяется следующим образом:

— бутовой каменной кладки - путем умножения площади стены на ее среднюю толщину;

— кладки из кирпича или заменяющих материалов - измеряется в реально выполненных кубических метрах за минусом пустот и замоноличиваемых в кладку изделий площадью более 0,04 м

2.

При вычислении объема каменных конструкций зданий и промышленных сооружений из объема кладки исключаются оконные и дверные проемы, а также вентиляционные каналы из блоков.

Объем кладки архитектурных деталей (пилястр, полуколонн, карнизов, парапетов, эркеров, лоджий, поясков т.п.) учитывается особо и включается в объем кладки стен.

Объем ниш для отопления, внутреннего оборудования, вентиляционных и дымовых каналов, гнезд и борозд для заделки балок, мелких отверстий площадью более 0,04 м

2 вычитаются из

объема кладки.

Площадь перегородок из кирпича, керамических блоков и плит принимается по проектной площади перегородок за вычетом площади проемов, определяемой по наружному обводу коробок.

C Деревянные конструкции

При деревянных конструкциях зданий и сооружений площадь перегородок следует вычислять за вычетом проемов.

Высота перегородок определяется от низа нижней обвязки до верха верхней обвязки.

Объем работ по устройству перекрытий (междуэтажного и чердачного), нормы для которых даны на 100 м

2, надлежит вычислять по площади перекрытия в свету, т.е. между капитальными

стенами, на которые опираются перекрытия, за исключением мест, занимаемых печами.

Площадь оконных и дверных проемов следует вычислять по наружному обводу коробок.

Площадь дверных проемов с фрамугами в общей коробке необходимо вычислять по наружному обводу коробок, принимая импост или - при его отсутствии - нижний брусок фрамуги за верхний брусок коробки.

Объем материалов на устройство цоколя вычисляется по площади цоколя. Высота его измеряется от отметки спланированного уровня земли до верха сливной доски у примыкания ее к стене.

D Полы

Площадь пола подсчитывается по размерам между вертикальными поверхностями, ограничивающими помещение. Если эти поверхности офактурены, размеры пола принимаются по расстоянию между офактуренными слоями.

Объем подстилающих слоев подсчитывается за вычетом мест, занимаемых фундаментами, колоннами и тому подобными элементами.

Объем настилов, обрешеток, лаг и покрытий подсчитывается (в чистоте) за вычетом площади, занимаемой фундаментами, колоннами, перегородками (кроме столярных) и иными элементами.

E Кровли

Page 54: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

51

Площадь кровель подсчитывается за вычетом площади, занимаемой слуховыми окнами, дымовыми или вентиляционными трубами, брандмауэрами и парапетами, учитываемой при определении объемов работ по кровле дополнительно.

Длина ската для металлических и неметаллических кровель принимается от конька до крайней грани карниза с добавлением 7 см на спуск кровли над карнизом.

Длина ската для неметаллических кровель с металлическими карнизами-свесами принимается от конька до крайней грани карниза с уменьшением на 70 см. Площадь карнизных свесов при этом подсчитывается отдельно.

В промышленных зданиях с фонарями покрытие и обделка боковых ребер и карнизных бортов фонарей подсчитывается отдельно.

Покрытие парапетов, брандмауэрных стен и т.п. следует измерять отдельно от покрытия кровель.

F Облицовочные работы

Объем работ по облицовке поверхностей искусственными плитками и мрамором вычисляется по развернутой поверхности облицовки, а по облицовке мрамором, гранитом и другими материалами ступеней и укладке подоконных досок - с учетом концов плит, заделываемых в кладку или штукатурку.

G Штукатурные работы

Площадь оштукатуренных стен принимается за вычетом площади проемов по наружному обводу коробок и площади, занимаемой тянутыми наличниками.

Высота стен измеряется от чистого пола до потолка. Площадь, занимаемая архитектурными деталями (карнизами, поясками, наличниками и тому подобными тянутыми деталями), примыкающими к зданию колоннами и пилястрами, не включается в площадь стен и определяется отдельно.

Площадь оконных откосов и отливов, дверных откосов, боковых поверхностей, выступающих из плоскости стен или вдающихся в толщу стен архитектурных и конструктивных деталей, при оштукатуривании фасада определяется отдельно.

Объем работ по оштукатуриванию:

— потолков следует принимать по площади между внутренними гранями стен или перегородок; площадь ребристых перекрытий - по развернутой поверхности;

— откосов, боковых и верхних оконных заглушин определяется отдельно;

— поверхностей по проволочной сетке принимается по площади оштукатуренной поверхности.

Объем работ по тяге внутренних наличников принимается по площади, занимаемой ими на поверхности стены (по проекции на стену).

Площадь основания под искусственный оселковый мрамор принимается отдельно.

H Теплоизоляционные работы

Объем работ по теплоизоляции мастикой, штучными изделиями, плитами, блоками, листовыми, рулонными и набивными материалами следует вычислять по объему конструкции изоляции согласно проекту без учета толщины слоя штукатурки.

Page 55: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

52

Объем работ по отделке изоляции - оштукатуриванию, оклейке, покрытию, установке каркаса, сетки, а также по окраске изоляции, должен вычисляться по наружной поверхности отделки.

Объем изоляции, куб.м, приходящейся на 1 м длины трубопроводов или оборудования цилиндрической формы, Vиз вычисляется по формуле:

(6)

где: d - наружный диаметр трубопровода или оборудования, м;

h - толщина изоляционного слоя, м.

Длина изолируемых трубопроводов, а также оборудования цилиндрического, прямоугольного и тому подобного сечения определяется по осевой линии для каждого сечения, причем арматура, фланцы, фитинги из длины исключаются.

Периметр многоугольного сечения определяется как среднеарифметическая величина периметра внутренней и наружной поверхности изоляции. Объем изоляции отдельных мест у контрольно-измерительных приборов или аппаратуры, а также возле люков, штуцеров, отверстий на оборудовании при вычислении объема изоляции отдельно не учитывается.

Подсчет объемов изоляции должен производиться без учета указанных мест. При вычислении объемов, изолируемых сверху изделиями из волнистых и зернистых материалов холодных поверхностей стен, колонн прямоугольного сечения, перекрытий и покрытий объем противопожарных поясов в объем изоляции не включается.

I Расход электродов

Нормы расхода электродов на сварочный шов определенной длины N рассчитываются по формуле:

(7)

где: QH - количество наплавленного металла сварного шва (в единицах массы);

q1 - потери электродов на угар и разбрызгивание (раздел 5);

q2 - потери электродов на огарки (раздел 5).

Масса наплавленного металла определяется по формуле:

= (8)

где: FТ - теоретическая площадь сечения шва, определяемая по рабочим чертежам;

φ - коэффициент, учитывающий увеличение действительной площади сечения шва по

отношению к теоретической; значение коэффициента колеблется от 1,07 до 1,3;

Lш - длина шва, подсчитываемая по рабочим чертежам;

γш - плотность наплавленного металла, равная для голых и тонкопокрытых электродов 7,5, а

для толстопокрытых - 7,8 г/куб.см.

4.3 Правила разработки усредненных норм расхода материалов в строительстве

Page 56: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

53

4.3.1 Усредненные нормы расхода материалов включают совокупность взаимоувязанных нормативных расходов материалов, необходимых для выполнения соответствующего вида работ и установленных на принятый измеритель строительных, монтажных и других работ.

4.3.2 Они отражают среднеотраслевой уровень ресурсных затрат при использовании современной техники, технологии и организации каждого вида строительных работ, выполнение которых предусмотрено в соответствии с требованиями действующих стандартов, строительных норм и правил.

4.3.3 Усредненные нормы расхода материалов разрабатываются на строительные работы, предусмотренные типовыми проектными решениями частей зданий и сооружений.

4.3.4 Измерители на возведение конструктивных элементов и выполнение строительных работ устанавливаются на готовую продукцию, исходя из условий нормирования по элементным (производственным) нормам, а также с учетом построения цен на конструкции и изделия.

4.3.5 При разработке усредненных норм необходимо обращать внимание на нормирование строительных процессов, входящих в комплекс работ по возведению конструкций той или иной части зданий, сооружений или видов работ с различными календарными сроками их выполнения. Такие работы должны нормироваться отдельно.

4.3.6 Усредненные нормы расхода материалов (Приложение I) разрабатываются на основе технологической карты, в которой приводятся подробный перечень всех технологических операций по производству данного вида работ, характеристика материалов и подсчет объемов работ на выбранный измеритель нормы.

4.3.7 Усредненные нормы разрабатываются посредством усреднения технологии работ и качества материалов. При этом калькуляции могут составляться как на один вид работ, так и на их группы.

4.3.8 В калькуляциях не должны учитываться расходы материалов, связанные с ремонтом, монтажом и демонтажем временных (нетитульных) сооружений, приспособлений и устройств, к которым относятся настилы, стремянки, лестницы, переходные мостики, ходовые доски, обноски при разбивке зданий, инвентарные площадки, подмости, заборы и ограждения, необходимые для производства работ (кроме специальных и архитектурно оформленных), временные разводки магистральных и разводящих сетей (электроэнергии, воды, пара, воздуха, газа и т.п.) в пределах рабочей зоны (территории в пределах до 25 м от периметра зданий или от рабочих сооружений).

4.3.9 При формировании усредненных норм в случае отсутствия для отдельных видов работ норм расхода материальных ресурсов их количество рекомендуется определять расчетно-аналитическим методом по рабочим чертежам соответствующих конструкций.

4.3.10 В этом случае в калькуляциях характеристика материалов, изделий и конструкций должна указываться в полном соответствии с проектом, принятым за основу.

4.3.11 При определении норм расчетно-аналитическим методом должны учитываться трудноустранимые потери и отходы, связанные с перемещением материалов от приобъектного склада и их обработкой при укладке. Эти потери и отходы следует принимать в соответствии с разделом 5, а в случае отсутствия норм - разрабатывать дополнительно.

4.3.12 При возведении конструкций из монолитного бетона и железобетона, производстве земляных работ с применением креплений и других работах нормы расхода лесных и других оборачиваемых материалов определяются с учетом возврата их после каждой разборки устройств и дополнительного расхода материалов на восстановление потерь, неизбежных при разборке (формула 5).

4.3.13 Оборачиваемость повторно применяемых материалов приведена в Приложении K.

4.4 Правила разработки укрупненных норм расхода материалов в строительстве

Page 57: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

54

4.4.1 Укрупненные нормы расхода материалов в строительстве включают совокупность нормативных расходов материалов, необходимых для выполнения укрупненных видов работ, технологических этапов и пусковых комплексов для возведения зданий, сооружений или их частей с учетом специфики отраслевой и внутриотраслевой принадлежности объектов строительства.

4.4.2 Как правило, укрупненные нормы разрабатываются на единицу стоимости (базовой) строительной продукции, единицу мощности, прироста мощности, на 1000 м2 приведенной общей площади жилых зданий и другие показатели, выраженные в натуральных или приведенных показателях.

4.4.3 Укрупненные нормы, определяемые на стоимостной измеритель, учитывают расход материалов, определенный по рабочим чертежам и усредненным нормам, исходя из объемов работ, предусмотренных в проектно-сметной документации проектов-представителей, принятых для разработки норм, а также дополнительный расход материалов на нужды строительства, не предусмотренные проектами зданий и сооружений, но включаемые в стоимость строительства.

4.4.4 Для разработки укрупненных норм необходимо при выборе проектов-представителей учитывать специфику видов производств, перспективные объемно-планировочные и конструктивные решения с соответствующими технико-экономическими обоснованиями.

4.4.5 В качестве проектов-представителей могут применяться действующие типовые проекты (проектная документация массового применения), привязанные к конкретным условиям строительства, если они отражают перспективы развития отрасли или вида производств.

4.4.6 В норму расходов включаются также дополнительная потребность в материалах на возведение титульных временных зданий и сооружений и работы, выполняемые за счет накладных расходов, включая нетитульные временные здания и сооружения, монтажную оснастку и приспособления для оснащения рабочих бригад, мероприятия по охране труда, испытание материалов и конструкций для проверки их качества, а также трудноустранимые потери и отходы по разделу 5.

4.4.7 В общем виде укрупненные нормы расхода материалов по объекту, определенные по стоимостному измерителю, могут быть рассчитаны по формуле:

(9)

где: Пij - нормативный показатель расхода i-го материала на принятый стоимостной измеритель, рассчитанный по рабочим чертежам (рабочей документации) j-ого проекта-представителя;

Kij - индекс изменения стоимости (по отношению к базовой) j-го проекта-представителя;

Yj - удельный вес стоимости данного объекта в общем объеме данного внутриотраслевого направления;

Di - показатель дополнительного расхода i-го материала;

n - количество проектов-представителей, принятых для разработки укрупненных норм по объекту.

4.4.8 Нормативный показатель расхода i-го материала по проектам-представителям исчисляется по формуле:

(10)

Page 58: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

55

где: Vij - потребность i-го материала по j-му проекту-представителю;

Cj - сметная стоимость СМР (базовая) j-го проекта-представителя;

k - коэффициент (индекс) изменения сметной стоимости.

4.4.9 Укрупненные нормы расхода материалов на расчетную единицу мощности (выпуска продукции, объема услуг, вместимости, пропускной способности и т.д.) для всех форм воспроизводства разрабатываются по каждому отдельному зданию, сооружению, отнесенному к соответствующей главе сводной сметы стоимости строительства и входящему в состав проектов-представителей, выбранных для разработки норм.

4.4.10 Для разработки укрупненных норм по отдельным объектам строительства при необходимости может дополнительно привлекаться специально отобранная для этой цели рабочая документация зданий и сооружений аналогичного функционального назначения, но иной мощности с отличающимися от базового технологическими и строительными проектными решениями.

4.4.11 При этом привлечение дополнительной рабочей документации не должно приводить к превышению норм в целом по данному виду производства, рассчитанных на основе принятого для разработки норм проекта-представителя. Если такое превышение имеется, то следует либо расширить круг проектов-представителей, либо дополнить проектные решения привлеченной рабочей документацией.

4.4.12 Укрупненные нормы расхода материалов на единицу мощности Nj в общем виде определяются по формуле:

(11)

где: Vij(I)- потребность i-го материала по j-му предприятию или I-му зданию (сооружению);

Mij(I) - мощность i-го предприятия или I -го здания, сооружения.

4.4.13 При расчете норм на расчетный измеритель мощности потребность в материалах определяется аналогично предыдущим абзацам настоящего раздела.

5 Правила и методы определения норм трудноустранимых потерь и отходов материалов в строительстве

5.1 При нормировании трудноустранимых потерь и отходов необходимо использовать также методы технического нормирования расхода материалов в строительном производстве: производственный метод, лабораторный метод и расчетно-аналитический метод.

5.1.1 Для выбора необходимого метода нормирования потерь и отходов целесообразно материалы классифицировать, исходя из физико-механических свойств, характера использования, целевого назначения и т. д. Типовая классификация материальных ресурсов по группам и методам нормирования приведена в Таблице 3.

5.2 При определении норм трудноустранимых потерь и отходов материалов, входящих в группы (Таблица 3), необходимо исходить из следующих основных положений.

5.2.1 Для 1 группы величина трудноустранимых потерь и отходов материалов при изготовлении деталей и изделий рассчитывается по первоначальной (до расхода) норме материала. В некоторых случаях потери и отходы могут определяться по чистой или черновой массе, объему, площади деталей.

5.2.2 Потери и отходы (qn%), возникающие при производстве деталей и изделий из данного вида материалов, рассчитываются по формуле:

Page 59: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

56

(12)

где: Qd- количество материала (в чистом виде), содержащегося в готовой продукции, в единицах массы, объемных и линейных единицах счета;

а - потери и отходы, в тех же единицах.

5.2.3 Материалы I группы, которые поступают на производство в готовом виде, не должны давать трудноустранимых потерь и отходов.

5.3 При определении трудноустранимых потерь и отходов для материалов II группы необходимо учитывать особенности их образования. Как правило, трудноустранимые потери и отходы в длинномерных материалах образуются в виде обрезков, получающихся при зачистке торцов, вследствие несоответствия длины имеющихся на стройке материалов длине изготовляемых из них деталей, а также в виде опилок, образующихся при резке или распиливании длинномерных материалов. Величина потерь и отходов определяется расчетно-аналитическим методом с последующей проверкой производственным.

Таблица 3 - Классификация строительных материалов по группам

Группа материалов

Наименование групп материальных

ресурсов Состав групп материалов и изделий

Метод нормирования

I Сборные конструкции и детали

Сборные железобетонные изделия и конструкции, детали облицовочные из природного камня, изделия лепные и столярные, санитарно-технические приборы и т. п.

Расчетно -аналитический

II Длинномерные материалы и детали

Лесоматериалы, деревянные погонажные детали, рельсы, профильная и сортовая сталь, стальные и чугунные трубы, арматура для железобетонных изделий и т. п.

Расчетно-аналитический и производственный

III Плитные и листовые Кровельные штучные и листовые, перегородочные плиты, облицовочные листы (сухая штукатурка), облицовочные плитки, паркет, стекло и т. п.

Расчетно-аналитический и производственный

IV Рулонные Рубероид, пергамин, толь, обои, линолеум, линкруст, полимерные кровельные и гидроизоляционные материалы (элон, кровлелон, гидробутил)

Расчетно-аналитический и производственный

V Сыпучие и пылевидные

Цемент, известь, гипс, песок, глина, гравий, шлак, щебень и т. п.

Производственный и лабораторный

VI Смеси и растворы Бетонные и асфальтобетонные смеси, кровельные, изоляционные и дорожные мастики, растворы кладочные и отделочные и т. п.

Производственный и лабораторный

VII Камни правильной формы

Кирпич, бетонные и керамические камни, огнеупоры и т. п.

Расчетно-аналитический и производственный

VIII Камни неправильной формы

Бутовый и булыжный камень и т. п. Расчетно-аналитический и производственный

IX Жидкие лакокрасочные и мастичные составы

Олифа, малярные и антисептические составы, бензин, керосин, дизельное топливо и др.

Производственный и лабораторный

Х Штучные мелкие (метизы)

Гвозди, шурупы, скобяные изделия и т. п. Расчетно-аналитический и производственный

Page 60: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

57

XI Инвентарные детали временных сооружений (оборачиваемые)

Щиты для крепления траншей, леса и подмости различных типов, щиты опалубки и т.п.

Расчетно-аналитический и производственный

XII Электроды Электроды, сварочная проволока и т. п. Производственный, лабораторный и расчетно-аналитический

5.3.1 При обработке длинномерных материалов величина трудноустранимых потерь и отходов зависит от метода распиливания и ширины пропила.

5.3.2 При изготовлении длинномерных деталей (изделий), когда изготовляемая деталь (изделие) должна иметь чистый торец, расположенный под заданным углом (доски для чистых полов, подкосы ферм и т.п.), величина трудноустранимых потерь и отходов, в зависимости от поперечного сечения обрабатываемого материала принимается по Таблице 4.

5.3.3 В случае, когда обрезка торцов не обязательна (доски для черных полов, арматурные стержни и т. п.), потери и отходы, приведенные в Таблице 4, исключаются.

5.3.4 При определении величины трудноустранимых потерь и отходов для лесоматериалов необходимо учитывать расходный коэффициент пиломатериала. Этот коэффициент включает следующие отходы пиломатериала, возникающие в процессе производства и обработки заготовки:

— некратность размеров материала размерам заготовки;

— пороки древесины, не допускаемые техническими условиями на деталь (изделие), но допускаемые на пиломатериалы;

— скрытые пороки древесины, обнаруживаемые в процессе обработки черновой заготовки до детали, имеющей окончательные размеры;

— пропилы при раскрое пиломатериала.

5.3.5 Величина расходного коэффициента зависит от сорта и вида материала, способа обработки, породы древесины и технических требований, предъявляемых к изделию (детали) в части норм допускаемых пороков.

5.3.6 Размеры припусков на обработку, определяются на основании карт технологических процессов. Припуски на потери при продольном распиле устанавливаются в соответствии с утвержденными картами технологических процессов в следующих пределах:

— при толщине пиломатериала до 40 мм включительно - не более 3 мм;

— при толщине пиломатериала свыше 40 мм - не более 4 мм;

— при работе ленточными пилами - не более 2 мм.

Таблица 4 - Величина трудноустранимых потерь и отходов,

в зависимости от поперечного сечения обрабатываемого материала

Тип материала Наибольший размер поперечного сечения, мм

Величина подрезки торца, мм

Лесоматериалы До 60 20

70-150 30

160-250 40

Page 61: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

58

Более 250 50

До 6 3

7-15 5

Металлопрокат 16-35 7

длинномерный 36-60 10

61-100 12

Более 100 15

5.3.7 Потери от скрытых дефектов древесины, обнаруживаемых в процессе обработки заготовки, могут быть определены по данным из практики работы в условиях конкретного производства путем суммирования потерь заготовок от пороков, не допускаемых техническими условиями на детали.

5.3.8 При обработке длинномерных пиломатериалов помимо потерь имеют место концевые отходы.

5.3.9 Типовые нормы трудноустранимых потерь стали при укладке арматуры в монолитные железобетонные конструкции приведены в Приложении L.

5.3.10 Типовые нормы трудноустранимых потерь труб при прокладке трубопроводов приведены в Приложении M.

5.4 Трудноустранимые потери и отходы для III группы материалов вызваны некратностью размеров соответствующих конструкций размерам плит или листов. В тех случаях, когда размеры конструктивного элемента кратны размерам плит или листов (если применяемые материалы поставляются по спецзаказу или если размеры имеющихся в наличии материалов позволяют их использовать полностью), трудноустранимых потерь и отходов не должно быть. В остальных случаях крайние листы или плиты подлежат обрезке с получением потерь и отходов по длине и ширине.

5.5 Трудноустранимые потери и отходы рулонных материалов IV группы образуются из-за некратности ширины материала ширине оклеиваемой поверхности.

5.5.1 Размеры перекрытия полотнищ для кровельных и гидроизоляционных работ принимаются по Таблице 5.

5.5.2 Величина краевых потерь и отходов при наклейке обоев определяется производственным методом, поскольку эта величина зависит от вида оклеиваемых помещений (высоты, расположения, числа и величины проемов и т.д.) а также от рисунка обоев.

Таблица 5 - Размеры перекрытия полотнищ

Вид покрытий Напуск, мм

По ширине полотнищ По длине полотнищ

Кровельные:

в верхнем слое 100 100

в нижних слоях 70 100

Гидроизоляционные 100 -120 150 - 200

5.6 Трудноустранимые потери и отходы для материалов V группы образуются на всех технологических переделах (производство, транспортирование, хранение) и определяются производственным методом.

5.7 При приготовлении и расходе бетонных и растворных смесей (VI группа) необходимо учитывать остатки смеси на дне и стенках средств перемещения.

Page 62: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

59

5.7.1 Типовые нормы трудноустранимых потерь цемента при производстве бетонных и растворных смесей приведены в Приложении N, а бетона при сооружении бетонных конструкций - в Приложении O.

5.8 Трудноустранимые потери камней правильной формы (VII группа) образуются в виде боя и возникают в процессе доставки и производства погрузочно-разгрузочных работ. Для установления трудноустранимых отходов камней правильной формы необходимо:

— установить средние размеры и массу камней путем точных замеров и взвешиваний;

— обеспечить точное соответствие толщины швов при кладке требованиям действующих нормативов;

— измерять потери и отходы путем взвешивания собранных обломков и осколков с последующим пересчетом на число или объем камней в соответствии с их массой.

5.9 Величина трудноустранимых потерь и отходов жидких лакокрасочных и мастичных составов, относящихся к IX группе, определяется производственным методом.

5.10 Величина трудноустранимых потерь и отходов штучных мелких металлоизделий (метизы: гвозди, шурупы, скобяные изделия), относящихся к Х группе, определяется производственным методом.

5.11 Величина трудноустранимых потерь и отходов инвентарных деталей временных сооружений (оборачиваемых: щиты для крепления траншей, леса и подмости различных типов, щиты опалубки и т п.), относящихся к XI группе, определяется производственным методом.

5.12 При определении трудноустранимых потерь и отходов для материалов XII группы учитывается их угар, разбрызгивание и огарки. Величины потерь электродов на угар и разбрызгивание зависят от марки электрода и режима сварки, приведены в Таблице 6.

Таблица 6 - Величины потерь электродов на угар и разбрызгивание

Марка покрытия электродов Тип электрода Норма потерь, %

ОММ - 5 Э - 42 11

ЦМ -7 Э - 42 4

ЦМ -7с - 5

УОНИИ -13/45 Э - 42А 9

УОНИИ -13/55 - 50А 7

5.12.1 Типовые нормы трудноустранимых потерь электродов на огарки в зависимости от сечения, длины и качества материала стержня электрода приведены в Приложении P.

5.13 Величина трудноустранимых потерь и отходов при производстве отдельных строительно-монтажных работ при отрицательных температурах, как правило, возрастает.

5.13.1 В условиях пониженных температур увеличение трудноустранимых потерь и отходов может возникнуть при применении некоторых сыпучих и пылевидных материалов (V группа), смесей и растворов (VI группа), жидких составов (IX группа). При определении дополнительных трудноустранимых потерь и отходов материалов, возникающих при производстве работ в условиях отрицательных температур, следует учитывать лишь те дополнительные количества, которые имеют место несмотря на соблюдение требований, предъявляемых к технологии производства работ в зимних условиях.

5.14 В процессе расчета стоимости с применением сметных норм, когда потребность в ресурсах определяется по рабочим чертежам, рекомендуется трудноустранимые потери и отходы материалов и изделий при их перемещении от приобъектного склада до места их

Page 63: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

60

укладки и при обработке в процессе строительного производства принимать в процентах от потребности, определенной по рабочим чертежам.

6 Содержание, разработка, изложение и оформление норм расхода материалов в строительстве

6.1 Разработка нормативных документов, содержащих нормы расхода материальных ресурсов производится в соответствии с NCM A.01.03-96 и NCM A.01.04-96.

6.1.1 Разработанные нормы расхода материальных ресурсов объединяются в сборники, и им присваивается соответствующий номер.

6.1.2 Сборники норм расхода материалов должны содержать техническую часть и таблицы норм.

6.2 Техническая часть должна состоять из разделов: «Общие указания», «Правила исчисления объемов работ» (или изделий) и «Коэффициенты к нормам».

6.2.1 В разделе «Общие указания» должны помещаться общие для сборника сведения о назначении и порядке применения норм. Запрещается помещать в этом разделе информацию, влияющую на размер норм.

6.2.2 В разделе «Правила исчисления объемов работ», кроме правил, могут приводиться при необходимости формулы и примеры расчетов.

6.2.3 В разделе «Коэффициенты к нормам» при необходимости могут помещаться коэффициенты, разработанные для сокращения количества аналогичных норм при изменении условий производства работ, технологии, замене материалов, приспособлений и т.п. При этом, условия использования коэффициентов должны быть четко определены.

6.2.4 Пункты технической части должны иметь двойную нумерацию, состоящую из номера раздела и порядкового номера внутри раздела.

6.3 Таблицы норм должны иметь наименование, описание состава работ, измеритель и количественные показатели норм. Наименование таблицы должно обозначать процесс производства работ (изделий) и иметь самостоятельный законченный смысл. Не допускается присваивать одно наименование нескольким таблицам.

Заголовочная часть таблицы может формироваться из нескольких уровней по вертикали. На верхнем уровне помещается информация, общая для многих норм; на втором - для нескольких норм и т.д.; на последнем - для одной нормы. Последовательное соединение наименования таблицы и информации, помещенной в заголовочной части таблицы, при прочтении сверху вниз должно давать законченное и грамматически правильное наименование нормы.

В описании состава работ должен приводиться полный перечень основных операций. Если работа относится не ко всем нормам таблицы, то необходимо указывать номера граф, к которым она относится.

6.4 Измеритель должен относиться ко всем графам таблицы и содержать единицу измерения, множитель и поясняющий текст.

6.5 Каждая графа таблицы должна включать нормы по конкретному варианту выполнения данного вида работ (изделия), а таблица в целом - объединять однородные нормы. Не рекомендуется объединять в одну таблицу нормы на разные виды работ (изделий) или нормы, имеющие разные измерители. Не следует под таблицами помещать примечания, содержащие информацию, влияющую на размер норм.

Page 64: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

61

6.6 В сборниках таблицы норм рекомендуется объединять в разделы и подразделы. Каждый раздел и подраздел должен иметь номер и наименование. Разделы должны нумероваться в пределах сборника, а подразделы - в пределах раздела. Наименование подраздела должно конкретизировать наименование раздела, не повторяя его.

6.7 Нумерация разделов и таблиц норм ведется в целом по сборнику сквозным методом, а страниц - от титульного листа, являющегося первой страницей, без проставления на ней номера. Каждый сборник должен иметь оглавление.

Page 65: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

62

Приложение A

Термины и определения

Термин Определение

Единица продукции Определенное количество продукции в единицах измерения массы, объема, площади, длины, стоимости

Номенклатура материальных ресурсов

Упорядоченный перечень наименований сырья и материалов

Норма расхода материальных ресурсов

Количество материальных ресурсов, необходимое для производства единицы продукции (работ)

Объект нормирования Вид продукции или работ, на производство которых определяется норма расхода ресурсов

Метод нормирования Способ разработки норм расхода ресурсов

Материальные ресурсы Собирательный термин, обозначающий разнообразные вещественные элементы производства, используемые преимущественно в качестве предметов труда в основных и вспомогательных производственных процессах: различные виды сырья, материалов, топливно-энергетических ресурсов (всех видов топлива и энергии).

Нормативный показатель Переменная величина, выражающая конкретное количественное значение объекта нормирования. Применительно к предметам труда этот показатель характеризует использование (расход, потери и отходы, запасы) сырья, материалов, топлива и энергии в сфере производства и обращения.

Чистая норма Количество материалов, необходимое для производства единицы продукции (работ) без учета всех видов отходов и потерь

Чистые расходы стандартные Количество материалов, необходимое для выполнения одной единицы измерения производственной операции без учета отходов и потерь, возникающих на всех стадиях транспортировки, обработки, складирования, хранения и оперирования соответствующих материалов

Отходы технологические Остатки сырья и материалов, образующиеся в процессе превращения (переработки) исходных материалов в готовую продукцию, если они не могут быть использованы в процессе изготовления этой продукции

Отходы технологические трудноустранимые

Отходы, возникновение которых обусловлено техническим уровнем технологического оборудования и качественными характеристиками сырья и материалов

Отходы технологические устранимые

Отходы, возникающие при нарушении технологической дисциплины, требований стандартов и т.п.

Потери технологические Часть сырья, материалов, которая утрачивается в процессе производства продукции (работ)

Потери технологические трудноустранимые

Неизбежные потери, зависящие от технического уровня и состояния оборудования, а также качественных характеристик материалов

Потери технологические устранимые

Потери, вызванные отступлением от установленных рецептур, технологий, требований стандартов и технических условий по качеству сырья и материалов

Page 66: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

63

Приложение B

Типовые нормы трудноустранимых потерь и отходов материалов и изделий в процессе строительного производства

№ п/п Наименование видов работ и материалов Нормы

потерь и отходов, %

1 2 3

1. Кирпич строительный:

при кладке стен и перегородок 1,0

при кладке стен с простым и средним оформлением 1,5

при кладке стен со сложным оформлением 2,0

2. Раствор цементный кладочный 2,0

3. Раствор для заделки стыков сборных железобетонных конструкций 4,0

4. Бетон:

приготовленный растворобетонным устройством или товарный бетон 2,5

приготовленный на строительной площадке бетономешалкой 2,0

приготовленный вручную 1,5

5. Арматура:

при изготовлении в мастерской на стройплощадке 2,5

при изготовлении в централизованной мастерской 1,5

при установке сварных сеток 1,0

6. Лесоматериалы при устройстве покрытий по фермам, стен, перегородок, балок и т.д. (кроме комплектов деталей домов заводского изготовления)

3,0

7. Установка опалубки из щитов для:

балок железобетонных высотой 0,3 м 4,0

колонн железобетонных периметром 1,2 м 6,0

стен и перегородок 1,5

8. Гвозди и болты строительные 1,0

9. Погонажные изделия:

доски и бруски для чистых полов 1,5

наличники, плинтусы 2,0

10. Паркет:

при устройстве полов из штучного паркета 2,0

при устройстве полов из наборного паркета 1,5

при устройстве полов из досок паркетных 2400 х155 мм 2,5

11. Устройство ксилолитовых покрытий полов – масса ксилолитовая 2,0

12. Устройство полов из линолеума при применении:

линолеума без рисунка 2,0

линолеума с рисунком 4,0

линолеумных ковров 5,0

13. Плитки поливинилхлоридные, релин многослойный 3,0-5,0

14. Устройство полов из плиток:

бетонных, цементных, мозаичных, керамических, асфальтобетонных 3,0

15. Плиты древесноволокнистые сверхтвердые или твердые 2,0

16. Плиты древесноволокнистые мягкие, плиты фибролитовые 3,0

17. Плиты сухой штукатурки

для стен 6,0

для потолков 3,0

Page 67: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

64

18. Устройство кровли при применении:

материалов рулонных кровельных (толь, рубероид, пергамин, изол, гидроизол) 15,0

листов и плиток асбестоцементных, черепицы, стали листовой кровельной 2,0

19. Толь для обшивки элементов конструкции: 4,0

20. Плиты теплоизоляционные жесткие из минеральной ваты на битумном и на синтетическом связующем, плиты и маты теплоизоляционные стекловолокнистые, скорлупы, сегменты теплоизоляционные

3,0

21. Мастика изоляционная:

при фасовке мелкой тарой (3- 5 кг) 5,0

при фасовке в бочках (100 - 200 кг) 3,0

22. Мастика битумная горячая кровельная 3,0

23. Олифа, белила, краски 3,0

24. Обои:

при централизованном раскрое 2,0

при раскрое на строительной площадке:

без подбора рисунка 5,0

с подбором рисунка 8,0

при оклейке потолков простыми обоями 12,0

моющиеся на бумажной основе 7,0

моющиеся на тканевой основе 4,0

линкруст 8,5

25. Пленка поливинилхлоридная декоративная отделочная самоклеящаяся 4,0

26. Утеплитель для засыпки перекрытия 2,5

27. Камень бутовый 1,0

28. Набивные изоляционные материалы 3,0

29. Стекло:

толщиной 2-3 мм 5,0

толщиной 4-6 мм: 2,0

Page 68: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

65

Приложение C

Типовые нормы естественной убыли цемента при транспортировании

Вид транспорта Условия перевозки Норма, % от массы

Железнодорожный в крытых вагонах-хопперах и цистернах-цементовозах насыпью

0,4

Морской в таре 0,25

в таре без перегрузки 0,25

Речной в таре, при перевалке с речного на железнодорожный транспорт и обратно

0,3

а таре, при перегрузке из судна в судно 0,3

Автомобильный в таре 0,25

Приложение D

Типовые нормы естественной убыли нерудных строительных материалов при транспортировании

Материал Вид транспорта Условия перевозки Норма, % от массы

Щебень и гравий

морской

навалом

1,15

железнодорожный 1,20

автомобильный 1,15

Песок строительный, песчано- гравийная смесь

железнодорожный навалом 1,30

Отсевы дробления

автомобильный навалом 1,20

железнодорожный навалом 1,08

навалом без перегрузок 0,90

Известь, гипс, мел речной

навалом с перегрузкой с речного на железнодорожный и

обратно

1,20

навалом при перегрузке из судна в судно

1,20

навалом без перегрузок 1,20

Гранулированный шлак, керамзит речной навалом с перегрузкой из речного на железнодорожный

или обратно

1,50

навалом с перегрузкой из судна в судно

1,50

Приложение E

Типовые нормы естественной убыли нерудных строительных материалов при хранении

Материал Норма, % от массы

Щебень и гравий 0,4

Песок строительный 0,7

Песчано-гравийная смесь 0,45

Отсевы дробления 0,75

Page 69: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

66

Приложение F

Пример расчета производственной нормы для случая соответствия единицы продукции строительного процесса и

рабочих операций

Даны нормы расхода материалов на 100 м2 окрашенной поверхности оконных блоков при

простой масляной окраске колером с применением готовых малярных составов для оконных блоков с двойным переплетом.

Требуется определить нормы расхода материалов на укрупненную единицу измерения - 100 м2

площади данного проема по наружному обводу оконной коробки.

Нормы расхода материалов n на 100 м2:

- шпаклевки масляной - 1,98 кг

- колера масляного разбеленного - 24,4 кг

- олифы оксоль - 1,46 кг

- красок тертых - 0,14 кг

- ветоши - 0,21 кг

- бумаги стеклянной - 0,08 кг

Коэффициент К принимаем равным 3,0 согласно Таблице 7.

Подставив в формулу (1) соответствующие значения, определяем расход N каждого материала на укрупненную единицу измерения выполненной продукции - 100 м

2 площади проема по

наружному обводу оконной коробки:

шпаклевки масляной Nш:

колера масляного разбеленного Nk.p.:

олифы оксоль No:

красок тертых Nk

ветоши Nв:

бумаги стеклянной Nб:

Page 70: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

67

Таблица 7 - Переводные коэффициенты для определения

окрашиваемой поверхности заполнения оконных и дверных блоков

Характеристика Коэффициенты при числе

переплетов

заполнения стен 1 2

Оконные проемы жилых и общественных зданий

Раздельные (двойные) и спаренные переплеты

Каменные 1,5 3,0

Остекленные деревянные перегородки

1,25 -

Дверные проемы

Глухие дверные полотна без наличников

Каменные 2,5 -

Глухие дверные полотна с наличниками шириной до 19 мм

Перегородки 2,9 -

Примечание: Окраска подоконников измеряется отдельно и добавляется к соответствующим площадям окраски окон.

Page 71: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

68

Приложение G

Пример нормирования расхода досок на 1 м2 щитовой опалубки

Требуется установить производственную норму Nn расхода досок на 1 м2 щитовой опалубки

башмаков под монолитные железобетонные колонны при восьмикратном обороте щитов.

Производственная норма расхода досок на первоначальное изготовление 1 м2 опалубки равна

0,0275 м3, а производственная норма расхода новых материалов при каждом обороте равна

10% производственной нормы расхода досок на первоначальное изготовление опалубки.

В этом случае:

Производственная норма возврата материалов NB при заданном числе оборотов n определяется по формуле

где No - норма расхода материалов на первоначальное изготовление;

Na - норма расхода новых дополнительных материалов при каждом обороте.

Для установления нормы оборачиваемости инвентарных деталей и приспособлений следует проводить специальные исследования, основным методом которых является производственный. Исследования по каждому виду оборачиваемых деталей и приспособлений должны быть проведены на стройках, причем особое внимание необходимо обращать на условия и способы транспортирования, монтажа, демонтажа деталей и приспособлений, а также на их использование.

Под технически обоснованной нормой оборачиваемости следует понимать среднее число оборотов той или иной инвентарной детали (приспособления), которое обеспечивается в условиях рационального ее использования.

Для установления нормы оборачиваемости инвентарной детали необходимо тщательно изучить полный цикл использования нескольких деталей, начиная от первого оборота и кончая последним, когда ремонт детали становится уже невозможным или нецелесообразным. При этом должны фиксироваться каждый случай использования (оборот) детали и все обстоятельства, которые влияли на достигнутое число оборотов. В частности, кроме условий и способа транспортирования, монтажа и демонтажа следует отмечать все случаи повреждения детали с указанием причин этих повреждений, а также характер производимого ремонта.

Page 72: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

69

Приложение H

Сроки службы монтажной оснастки, инвентаря и тары, способствующих сокращению расходных материальных

ресурсов

Оснастка, инвентарь и тара Срок службы, мес.

до ремонта после ремонта всего

1. Струбцины, подкосы, растяжки, распорки, упоры, фиксаторы и связи

27 22 49

2. Кондукторы для монтажа колонн одиночные 40 20 60

3. То же, групповые 40 20 60

4. Временные ограждения разные 20 16 36

5. Лестницы переносные 22 16 40

6. Площадки навесные и выносные монтажника, сварщика

22 18 40

7. Кассеты и пирамиды для хранения панелей 40 20 60

8. Контейнеры разные 22 18 40

9. Лари для закладных деталей 27 21 48

10. Бункеры для бетона, раствора вместимостью 2 куб.м, ящики для раствора

18 14 32

11. Футляры и поддоны для подъема кирпича 14 10 24

12. Подмости разные 26 21 47

13. Металлические опалубки для замоноличивания стыков

14 10 24

14. Вышки светильные 38 22 60

15. Козырьки защитные 26 21 47

16. Тележки, рикши ручные 30 24 54

ПРИМЕЧАНИЕ: - При централизованной эксплуатации оснастки, инвентаря и тары срок службы увеличивается на 20 - 25%.

Page 73: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

70

Приложение I

Пример нормирования расхода материалов на конструкции из кирпича

В основу разработки усредненных норм положены производственные нормы расхода материалов, определяющие максимально допустимый расход материалов на производство единицы продукции строительного процесса (рабочей операции) заданного качества при современном уровне техники, технологии, организации строительства и использовании материальных ресурсов, отвечающих требованиям действующих стандартов, строительных норм и правил.

Усредненными нормами учтены чистый расход и трудноустранимые потери (отходы) материалов, образующиеся в при выполнении рабочих операций, предусмотренных технологией и организацией производства.

В настоящие нормы (Таблица 8) не включены:

— потери и отходы материалов, обусловленные отступлением от регламентированных технологических процессов и режимов работы, нарушением установленных правил организации, производства и приемки работ, применением некачественных материалов;

— расход материалов на ремонтно-эксплуатационные и производственно-эксплуатационные нужды в части изготовления, ремонта и эксплуатации оснастки, приспособлений, стендов, средств механизации и т.д.

Таблица 8

Строительно-монтажные процессы

Материалы Единица

измерения Расход

Устройство кирпичных перегородок (на 100 м2 перегородок за исключением

проемов):

армированных толщиной в 1/4 кирпича

Кирпич керамический полнотелый размером 250х120х65 мм, ГОСТ 530-80

1000 шт. 2,94

Раствор цементно-известковый (марка по проекту), ГОСТ 28013-89

м3 0,83

Поковки кг 2,3

Сталь арматурная горячекатаная гладкая класса А-I диаметром 10 мм, ГОСТ 5781-82

кг 60,0

армированных толщиной в 1/2 кирпича

Кирпич керамический полнотелый размером 250·120·65 мм, ГОСТ 530-80

1000 шт. 5,04

Раствор цементно-известковый (марка по проекту), ГОСТ 28013-89

м3 2,30

Сталь арматурная горячекатаная гладкая класса А-I диаметром 10 мм, ГОСТ 5781-82

кг 90,0

Поковки кг 2,3

неармированных толщиной в 1/2 кирпича

Кирпич керамический полнотелый размером 250х120х65 мм, ГОСТ 530-80

1000 шт. 5,04

Раствор цементно-известковый (марка по проекту), ГОСТ 28013-89

м3 2,30

Поковки кг 2,3

Page 74: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

71

Приложение J

Пример нормирования расхода материалов на кладку гладкой кирпичной стены

Требуется определить чистую производственную норму расхода материалов на кладку гладкой кирпичной стены толщиной в два кирпича, что соответствует стене шириной 510 мм, исходя из следующих данных:

— размер кирпича (ГОСТ 530-80) 250х120х65 мм (объем Vk = 0,00195 м3);

— толщина швов согласно строительным нормам и правилам, мм;

— вертикальных – 10 мм;

— горизонтальных – 12 мм.

В соответствии с этими данными площадь участка стены длиной по фасаду в 10 кирпичей или (0,25 + 0,01) х 10 = 2,6 м и высотой в 10 рядов или (0,065 + 0,012) х 10 = 0,77 м составит:

2,6 x 0,77 = 2,002 м2,

а объем этого участка:

2,002 х 0,51 = 1,021 м3

Так как на таком участке стены укладывается 400 кирпичей, то чистая элементная производственная норма расхода кирпича равна:

Nk = 400/1,021 = 391,8 шт./м3 кладки

или на 1 м2 стены:

nk =400/2,002 = 199,8 шт./м2 стены.

Чистая элементная производственная норма расхода раствора будет равна:

Nр = 1 – 0,00195 х 391,8 = 0,236 м3/м

3 кладки

или на 1 м2 стены:

np = 0,51 – 0,00195 x 199,8 = 0,1204 м3/м

2 стены

Потери камней правильной формы в виде боя, возникающие при доставке, зависят от способа доставки и производства погрузочно-разгрузочных работ. При пакетной и контейнерной доставке кирпича и камней эти потери сокращаются.

Возникающие при доставке, а также при необходимой по условиям производства рубке и теске камней отходы в виде боя в значительной степени могут быть использованы для забутки, но при этом неизбежен дополнительный расход раствора в связи с увеличением объема швов в кладке.

Трудноустранимые потери и отходы камней правильной формы устанавливаются в соответствии с разделом 5 и Приложением В настоящей инструкции.

Page 75: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

72

Приложение K

Оборачиваемость повторно применяемых материалов опалубки

Тип опалубки Конструкции Количество повторных

использований

Опалубка из досок замоноличивание 2

акведуки, каналы, элементы типа специальные и специально тяжелые

4

Щиты многоразового использования с обрешеткой из досок

подушки, фундаменты, стены, диафрагмы, плиты, балки

9

колонны, каркасы 7

замоноличивание 6

внешние пояса 4

Щиты многоразового использования с облицовкой тего 15 мм

соединительные узлы, крупные панели 5

колонны 6

плиты, балки 7

элеваторы прямые, криволинейные, стены, диафрагмы

8

бетонные подушки, фундаменты, акведуки 9

Металлическая опалубка 125

ПРИМЕЧАНИЕ: Оборачиваемость определяется по производственным нормам расхода материалов с учетом 10% трудноустранимых потерь.

Приложение L

Типовые нормы трудноустранимых потерь стали при укладке арматуры в монолитные железобетонные конструкции

№ п/п Вид и класс металла Норма отходов, % от массы

1. Стержневая арматура:

при изготовление в мастерской на стройплощадке 2,5

при изготовление в централизованном цехе 1,5

2. Сварные сетки 1,0

Page 76: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

73

Приложение M

Типовые нормы трудноустранимых потерь труб при прокладке трубопроводов

Наименование Нормы отходов, %

1 Прокладка трубопроводов внутри зданий и сооружений (внутренние сети)

Сварные водогазопроводные трубы 1,0

Сварные черные трубы 1,5

Пластмассовые и полиэтиленовые трубы 2,0

Полипропиленовые и полиэтиленовые трубы высокого давления 3,0-3,5

Поливинилхлоридные трубы 2,0

Асбестоцементные трубы напорные 2,5

Чугунные трубы для канализации 2,5

Керамические трубы для канализации 3,0

2 Прокладка трубопроводов на территории предприятия (внутриплощадочные сети) и вне территории предприятия (внеплощадочные сети)

Асбестоцементные трубы напорные 2,5

Асбестоцементные трубы безнапорные 0,8

Сварные черные трубы 2,0

Чугунные трубы 2,0

Керамические трубы 1,0

Поливинилхлоридные трубы L=3 м 5,0

Поливинилхлоридные L=9 м 4,5

Полиэтиленовые трубы диам. 20-50 мм 2,0

Полиэтиленовые трубы диам. 63-500 мм 1,5

Железобетонные трубы 1,0

Приложение N

Типовые нормы трудноустранимых потерь цемента на предприятиях стройиндустрии

№ п/п Наименование операции Норма, % от массы

1 Разгрузка цемента 0,15

2 Складирование и хранение 0,20

3 Подача на БСУ 0,10

4 Дозирование и подача в бетономешалку 0,05

5 Приготовление бетонной смеси 0,10

6 Транспортирование бетонной смеси к месту укладки

- бетоноукладчиками, бадьями 0,20

- транспортерами 0,23

- самосвалами 0,40

7 Укладка и формование бетонной смеси в цехах: - по агрегатно-поточной, конвейерной и стендовой технологии

0,30

- по кассетной технологии 0,25

- на полигонах 0,35

Page 77: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

74

Приложение O

Типовые нормы трудноустранимых потерь бетона при сооружении бетонных и железобетонных конструкций

№ п/п

Способ приготовления бетона Норма потерь, %

от объема

1. Вручную на строительной площадке 1,5

2. При помощи бетономешалки на строительной площадке 2,0

3. При помощи бетонно-растворного узла или товарный бетон 2,5

Приложение P

Типовые нормы трудноустранимых потерь электродов на огарки

Диаметр стержня, мм

Стержень из углеродистой среднелегированной стали

Стержень из высоколегированной стали

длина стержня, мм

потери, % длина стержня, мм потери, %

До 2 300 10,5 250 14

от 2 до 3 350 8,0 300 10,5

Свыше 3 450 5,0 400 6,5

Конец перевода

Page 78: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

75

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 15 "Economia construcţiilor" care au acceptat proiectul documentului normativ:

Preşedinte Ţurcanu Nicolae Dr.,conf. univ., decan, facultatea „Inginerie Economică şi Business", Universitatea Tehnică a Moldovei

Membru, secretar Duliţeva Larisa Consultant superior, Direcţia reglementări tehnico-

economice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Membri Cupţova Ludmila Divizier Svetlana Rogov Şef Direcţie relaţii internaţionale şi atragerea

investiţiilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Dubova Vera Director economic, INCP „Urbanproiect" Beliscaia Maria Specialist principal, secţia devizieri, IP

„Agroindproiect,, Vascan Grigore Dr., conf. univ., şef catedră „Economia şi

Management în Construcţii", facultatea „Inginerie Economică şi Business", Universitatea Tehnică a Moldovei

Perepeliuc Galina Şef secţie, „Basconslux" S.R.L. Buznea Ala Şef secţie, „Serviciul de Stat privind Verificarea şi

Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor" Socol Iurii Şef, Direcţia reglementări tehnico- economice,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor Ţurcanu Tudor Şef Direcţie controlul volumelor şi costul lucrărilor,

Inspecţia de Stat în Construcţii Tatiana Rozombac Șef Direcţie financiară, Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Construcţiilor Bînzaru Valeriu Şef, Direcţie generală dezvoltare regională,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor Reprezentant Minister

Svetlana Rogov Şef, Direcţie relaţii internaţionale şi atragerea investiţiilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor amendamentelor. Informaţiile referitoare la documentele normative (data aprobării, modificării, anulării etc.) sînt publicate în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).

Page 79: CP L.01.10:2014 Instrucţiuni privind normarea consumului de

CP L.01.10:2014

76

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate