8/18/2019 coturism

1/17

Conceptul de ecoturism

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în anul 2001 Codul Global de Etică pentru Turism.

Planul de mplementare a !ost adoptat la "ummitul #ondial pentru $e%&oltare $urabilă '(orld "ummit on

"ustainable $e&elopment) care a a&ut loc la *o+annesbur, în A!rica de "ud în 2002. Atunci au !ostidenti!icate măsuri de promo&are a de%&oltării durabile a turismului a&-nd în &edere creterea bene!iciilor 

comunităţilor locale din %onele &i%itate/ menţinerea inte,rităţii culturale a acestora i conser&area naturii.

Acest Plan de mplementare !ace re!eriri i la acti&ităţi reali%ate în cadrul Anului nternaţional al

Ecoturismului declarat de r,ani%aţia Naţiunilor Unite/ în 2002. Acest e&eniment a o!erit o oportunitate

 pentru promo&area unor eperienţe ecoturistice pe plan internaţional dar i pentru promo&area necesităţii

de%&oltării durabile a turismului.

Ecoturismul este o !ormă de turism în care principala moti&aţie a turistului este obser&area i apreciereanaturii i a tradiţiilor locale le,ate de natură i care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii 'de!iniţia

consacrată a r,ani%aţiei #ondiale a Turismului)

3 conser&area i prote4area naturii5

3 !olosirea resurselor umane locale5

3 să aibă un caracter educati&/ respect pentru natură i să reali%e%e contienti%area turitilor i a

comunităţilor locale5

3 să aibă un impact ne,ati& minim asupra mediului natural i socio6cultural."unt des înt-lnite con!u%ii între turismul durabil i ecoturism însă acesta din urmă dei respectă

 principiile de de%&oltare durabilă se re!eră la turismul practicat în ,eneral în arii naturale prote4ate/ cu

,rupuri de dimensiuni mici/ &alori!ic-nd at-t patrimoniul natural c-t i cel cultural aduc-nd bene!icii

comunităţilor locale. biecti&ele/ principiile/ cerinţele de%&oltării turistice durabile se re,ăsesc în di!erite

!orme ale turismului cum ar !i ecoturismul/ turismul rural sau turismul cultural. Aceste !orme sunt epresia

dorinţei ca turismul să repre%inte un !actor po%iti& i dinamic de de%&oltare i o soluţie practică de păstrare

nealterată a mediului. Nu toate !ormele de turism care au ca principală moti&aţie &i%itarea naturii sunt

incluse în ecoturism aa cum nu toate acti&ităţile turistice care se des!ăoară în natură !ac parte din această

cate,orie. Ecoturismul presupune în plus !aţă de aceste alte !orme de turism conser&area naturii i aducerea

de bene!icii comunităţilor locale. Pe piaţa turistică internaţională ecoturismul a început să se de%&olte din

anul 1780. 9ncep-nd cu anii :70 ecoturismul a cunoscut o cretere anuală de 20; p-nă la

8/18/2019 coturism

2/17

"ub presiunea pre&ederilor le,islati&e ale Uniunii Europene numeroase companii de turism au început

să iniţie%e acti&ităţi de ecoturism în Europa/ ca de pildă

!erirea de pac+ete turistice ecolo,ice > turism rural/ turism combinat cu pro,rame ecolo,ice/

turism cu or,ani%are de con!erinţe pe teme ecolo,ice.

!erirea de pac+ete turistice în etrase%on la preţuri con&enabile/ însoţite de di&erse alte

mi4loace de atracţie/ pentru a descon,estiona a,lomerarea %onelor turistice în plin se%on i implicit pentru a

reduce e!ectul ne,ati& asupra mediului produs de turismul ecesi& în aceste perioade ale anului.

  Acti&itatea ecoturistică pe plan internaţional este re,lementată în cadrul unei tipolo,ii ce cuprinde

stilurile de eco6eperienţe/ precum i !orme de eco6acti&ităţi în !uncţie de eco6produsele de pe piaţă i

consumatorii acestora.  Principalele ţări emiţătoare de turiti sunt cele de%&oltate datorită/ pe de o parteni&elului de trai ridicat ce le permite ac+itarea costurilor destul de ridicate ale unor ast!el de pro,rame

turistice/ iar pe de altă parte datorită o!ertei auto+tone destul de limitate sau c+iar ineistente.

Exemple

mportante destinaţii ecoturistice pe piaţa internaţională sunt Australia/ Canada/ Costa ?ica/ #eic/

Guatemala/ Cuba/ @ra%ilia/ @oli&ia/ enBa/ G+ana/ A!rica de "ud/ #ada,ascar/ ndone%ia/ Nepal.Cele mai puternice a,enţii turistice i touroperatori în domeniu sunt în special cele din statele emiţătoare de

turiti #area @ritanie/ "UA./ Germania/ landa/ ranţa/ Austria/ El&eţia/ dar i cele din statele receptoare

A!rica de "ud/ Australia/ enBa/ #eic/ Canada. Da ni&elul continentul european destinaţiile ecoturistice

consacrate sunt !oarte puţine/ mai ales în Europa Centrală i de Est.

9n pre%ent/ ecoturismul este !orma de turism cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de cretere pe

 plan internaţional, în special ca urmare a !aptului că nu se supune într6o măsură la !el de mare ca celelalte

!orme de turism re,ulilor con&enţionale de de%&oltare economică. Prin urmare/ de%&oltarea produselor 

ecoturistice presupune în primul r-nd eistenţa resurselor naturale i a biodi&ersităţii mediului natural/ în

timp ce in!rastructura turistică nu presupune in&estiţii at-t de mari ca în ca%ul turismului clasic. Aceasta a

!ăcut posibilă implementarea acestei !orme de turism i în ţările în curs de de%&oltare sau în ţările lumii a

treia. $e alt!el/ printre cele mai cunoscute destinaţii pentru practicarea ecoturismului/ se a!lă o serie de ţări în

curs de de%&oltare cum ar !i enBa/ Costa ?ica/ Nepal/ #ada,ascar.

$atorită creterii atenţiei acordate pe plan internaţional de%&oltării durabile în domeniul economic/cultural i social/ ,u&ernele/ asociaţiile de comerţ/ instituţiile academice precum i or,ani%aţiile

non,u&ernamentale au contienti%at !aptul că nu se poate reali%a un pro,res real/ care să aducă bene!icii

8/18/2019 coturism

3/17

tuturor părţilor implicate/ !ără o abordare ecolo,ică. $e%&oltarea durabilă poate re%ol&a problema

sărăciei sau a de,radării i reducerii resurselor naturale. 9n acest contet/ sectorul turistic nu poate răm-ne

indi!erent i trebuie să urme%e calea unei de%&oltări durabile/ cu at-t mai mult cu c-t resursele turistice sunt

at-t de &ulnerabile.

$e%&oltarea ecoturismului la ni&el local trebuie să se !acă cu spri4inul autorităţilor locale/ care trebuiesă ţină cont de !aptul că/ pe l-n,ă e!ectele po%iti&e/ turismul ,enerea%ă i o serie de e!ecte ne,ati&e. Printr6o

 plani!icare atentă i un mana,ement inteli,ent/ bene!iciile pot !i maimi%ate iar problemele minimi%ate.

Ast!el/ se poate reali%a de%&oltarea durabilă a sectorului turistic prin prote4area mediului încon4urator i a

culturii locale.

Ecoturismul ca segment de piaţă

Ecoturismul este o industrie mică/ dar care se etinde rapid/ în cadrul unei nie ,u&ernate de !orţele i

de le,ile pieţei. El a !ost promo&at iniţial ca !iind ec+i&alent cu turismul în arii naturale/ iar lipsa politicilor sociale i de mediu din unele ţări/ !irme i destinaţii a condus la o con!u%ie ,enerală în pri&inţa sensului

ecoturismului ca se,ment de piaţă. Ast!el s6a simţit ne&oia unor linii directoare speci!ice i a unor sisteme de

acreditare ba%ate pe criteriile de%&oltării durabile/ iar discuţiile re!eritoare la aceste probleme sunt în plină

des!ăurare. 9ntruc-t tot mai mulţi turiti i6au mani!estat dorinţa de a6i petrece timpul liber în mi4locul

naturii/ se,mentul de piaţă a de&enit su!icient de &ast pentru a permite !ra,mentarea sa în patru nie

distincte ecoturism/ turism de a&entură/ turism în medii sălbatice i camparea/ di!erenţiate în !uncţie de

moti&aţia principală a călătoriei. iecare dintre aceste se,mente are un ec+ipament speciali%at/ necesităţiin!ormaţionale distincte/ impact di!erit asupra mediului.

Turismul de aventură  'cel mai puţin orientat spre principii ecolo,ice) este călătoria în locuri noi i

 palpitante cu intenţia de a căuta a&entura. Turitii care practică această !ormă de turism nu urmea%ă un

 pro,ram !i/ pre!er-nd spontaneitatea i incertitudinea. Turismul de a&entură include adesea acti&ităţi cum ar 

!i alpinism/ scu!undări sub6ac&atice/ ciclism etrem/ aBa6canoe/ etc./ necesit-nd re%istenţă i abilităţi

!i%ice. $ei acest tip de turism se des!ăoară de obicei în mi4locul naturii/ el implică puţin sau deloc

 prote4area i conser&area mediului.

Turismul în medii sălbatice înseamnă călătoria în locuri neatinse de om/ nepoluate/ pentru a cunoate

i a te bucura de natură/ pentru a obser&a animalele/ păsările i petii în mediul lor natural. Aceste călătorii

implică utili%area unor mi4loace de locomoţie nepoluante ca mersul cu bicicleta/ cu barca/ cu animale de

tracţiune/ pe 4os. Acest tip de călătorie tre%ete interesul pentru !rumuseţile naturii/ dar contribuie puţin la

conser&area ec+ilibrului !ra,il al naturii.

Camparea presupune călătoria într6un spaţiu a!lat unde&a între ci&ili%aţie i sălbăticie/ de cele mai

multe ori cu !amilia sau prietenii i !olosind uneori ca mi4loc de locomoţie automobilul 'carcampin,).

#oti&aţia principală este relaarea în mi4locul naturii/ dar utili%area automobilului indică o lipsă a

 preocupării pentru prote4area mediului.

8/18/2019 coturism

4/17

 Ecoturismul se deosebete de turismul în natură prin accentul pus pe conser&are/ educare/

responsabilitate i implicarea acti&ă a comunităţii locale. Un turist în arii naturale poate mer,e să obser&e

comportamentul păsărilor/ însă un ecoturist &a mer,e să pri&ească păsările însoţit de un ,+id local i &a sta în

cabana unui localnic/ contribuind ast!el la prosperitatea economiei locale.

?eali%area unui pro!il ,eneral &alabil al ecoturistului este di!icilă însă se poate spune că media de&-rstă a ecoturitilor este mai ridicată dec-t în alte !orme de turism/ ecoturitii au în ,eneral studii

superioare/ dispun de timp liber/ au &enituri medii i mari i petrec mult timp înainte de reali%area unei

călătorii pentru or,ani%area acesteia i plani!icarea di&erselor acti&ităţi.

Con!orm lui C+ipin spre deosebire de alte cate,orii de &i%itatori/ ecoturitii au &enituri ridicate/ un

ni&el înalt de educaţie i sunt dispui să c+eltuiască mai mult într6o destinaţie pe durata unui se4ur etins.

Ecoturitii sunt interesaţi să participe acti& în di!erite sporturi des!ăurate în natură i doresc eperienţe în

comunităţile locale pentru descoperirea culturii tradiţionale/ pre!er-nd ser&icii turistice o!erite de localnici'de eemplu/ ,ustarea specialităţilor ,astronomice locale).

P-nă în pre%ent/ un studiu amplu reali%at pe piaţa turistică nord americană ne o!eră o caracteri%are a

turistului în arii naturale.

Caracteristici sociodemografice:

3 F-rsta > o ma4oritate de J0; dintre turitii eperimentaţi au declarat că pre!eră să

călătorească în cuplu/ 1; cu !amilia/ iar 1

8/18/2019 coturism

5/17

 Motivaţii şi preferinţe:

3 #oti&aţiile călătoriei > Natura '!lora/ !auna/ relie!ul) este principala moti&aţie a ecoturitilor. Ei nu &or 

numai să o &adă/ ci i să o eperimente%e i să în&eţe despre ea. Ei sunt interesaţi i de istorie/ de alte culturi/

le place să participe la di&erse acti&ităţi în aer liber i aprecia%ă oportunitatea de a înt-lni oameni noi.

3 Acti&ităţi pre!erate > Ecoturitii participă la o ,amă !oarte lar,ă de acti&ităţi/ de la obser&area i înţele,ereanaturii '&i%itarea parcurilor naţionale/ obser&area &ieţii sălbatice)/ la acti&ităţi orientate mai mult sau mai

 puţin spre a&entură i acti&ităţi cu speci!ic cultural 6 istoric. Ei sunt în căutarea noului/ a unor eperienţe care

să le îmbo,ăţească &iaţa.

3 #odalităţi de ca%are > Ecoturitii pre!eră !acilităţi de ca%are cu con!ort mediu sau c+iar de ba%ă/ cum sunt

cortul/ cabana/ motelul/ pensiunea sau +anul.

Ecoturitii au ne&oie de in!ormaţii detaliate i speciali%ate at-t înainte c-t i pe parcursul călătoriei/

sub !orma brourilor/ pliantelor/ ,+idurilor de călătorie/ +ărţilor/ centrelor de interpretare/ ecomu%eelor/indicatoarelor i potecilor/ precum i prin intermediul ,+i%ilor speciali%aţi. urni%area de in!ormaţii complete

este unul dintre elementele de di!erenţiere a ecoturismului !aţă de turismul tradiţional.

Exemple

Un rol important în educarea ecoturitilor îl repre%intă elaborarea unor coduri de comportament/ cum ar !i

cel elaborat de autoritatea de turism din pro&incia canadiană KuLbec. Acest cod arată turitilor ce trebuie

i ce nu trebuie să !acă pentru practicarea corectă a ecoturismului. El este mai mult dec-t un cod etic

,eneral care se înt-lnete !rec&ent în parcurile din "tatele Unite. Pe l-n,ă limitarea impactului ne,ati& al

omului în arealul natural/ codul de conduită promo&ea%ă i prote4area patrimoniului cultural i natural.

nspirat după documentul numit Mco?oute al Uniunii pentru Conser&area Naturii din KuLbec/ el se

adresea%ă tuturor celor care practică ecoturismul i &i%itea%ă %one naturale.

Unitatea de în&ăţare #2.U2. denti!icarea tendinţelor de de%&oltare a

ecoturismului pe plan internaţional

#2.U2.1. ntroducere....................................................................................................

8/18/2019 coturism

6/17

#1.U2.J. Test de e&aluare a cunotinţelor....................................................................

8/18/2019 coturism

7/17

speci!icul operatorilor din ecoturism/ care sunt de dimensiuni reduse i !oarte dispersaţi în spaţiu. #ulţi

dintre ei sunt situaţi în ţări sau re,iuni slab de%&oltate/ unde ser&iciile de monitori%are i c+iar sistemele de

comunicaţii sunt ine!iciente sau lipsesc.

E!orturile de acreditare au !ost iniţiate de Australia/ care a lansat în anul 177= un pro,ram de

cercetare/ iar în 177J un pro,ram de acreditare cu speci!ic ecoturistic la ni&el !ederal/ sin,urul de acest !eldin lume.

Cea mai importantă acţiune le,ată de Anul nternaţional al Ecoturismului a !ost Summitul Mondial

de Ecoturism care s6a des!ăurat în oraul canadian KuLbec în perioada 17622 mai 2002 cu spri4inul

!iciului de Turism local i al Comisiei Canadiene de Turism/ sub e,ida r,ani%aţiei #ondiale a Turismului

'(T) i a Pro,ramului Naţiunilor Unire pentru #ediul 9ncon4urător 'UNEP). 9n inter&alul 17622 mai 2002/

aici s6au reunit peste 1000 de participanţi din 1

8/18/2019 coturism

8/17

des!ăurarea unor pro,rame educaţionale i trainin,uri/ !urni%area de in!ormaţii tuturor celor interesaţi/

elaborarea unor coduri în domeniu/ crearea unei reţele internaţionale instituţionale i pro!esionale/ cercetarea

i de%&oltarea unor modele economice.

Ecoturism Australia (EA) a !ost !ondată în 1771/ ca o asociaţie non6pro!it/ inclu%-nd

societăţi care administrea%ă spaţii de ca%are/ tour operatori/ a,enţii de turism/ mana,eri ai ariilor prote4ate/studenţi i pro!esori/ consultanţi/ asociaţii re,ionale i locale/ toate a&-nd punct comun preocuparea pentru

de%&oltarea i promo&area industriei ecoturismului. Este remarcabil !aptul că/ în &i%iunea statului Australian/

ecoturismul însui poate !i &ă%ut ca o ramură economică distinctă.

biecti&ul ,eneral al EA este Hde a !i lideri în asistarea acti&ităţilor de ecoturism pentru a de&eni

durabile/ &iabile economic i responsabile din punct de &edere social i culturalI. Pe l-n,ă aspectele care ţin

de des!ăurarea ,enerală a turismului de tipul eco în s!era durabilităţii 'obiecti& prioritar pentru orice

or,ani%aţie de acest tip)/ Ecoturism Australia i6a concentrat acti&itatea i pe elaborarea unor pro,rame deacreditare. Este &orba despre NEAP > Pro,ramul de Acreditare pentru Ecoturism i Turism în Natură i

Pro,ramul de Atestare Eco,uide. Aplicat iniţial doar în Australia/ pro,ramul &i%ea%ă identi!icarea i

etic+etarea ade&ăratului turism de tipul eco i în natură. Actualmente el este eportat în întrea,a lume sub

denumirea de "tandardul nternaţional pentru Ecoturism. "copul acestui pro,ram este de a certi!ica produse

care se ba%ea%ă pe principiile ecoturismului/ !iind o ,aranţie pentru o prestaţie corespun%ătoare i din punctul

de &edere al durabilităţii. NEAP acreditea%ă produse i nu companii/ circumscrise unuia din următoarele trei

domenii ca%are/ circuite/ obiecti&e turistice. Pro,ramul Eco,uide are un domeniu de acti&itate mai restr-ns/

el atest-nd anumite capacităţi ale ,+i%ilor care deser&esc pro,rame din s!era ecoturismului sau turismului în

natură. Este o completare a NEAP dar cu centrarea pe persoane !i%ice.

Exemple

Eli,ibilitatea pentru Pro,ramul de Acreditare pentru Ecoturism i Turism în Natură se ba%ea%ă pe

următoarele opt principii

1. Accent pe natură Pune accent pe contactul direct cu natura/ în moduri care să ducă la o mai bună

înţele,ere i apreciere.

2. nterpretare nte,rea%ă oportunităţi de înţele,ere a naturii în !iecare eperienţă.

8/18/2019 coturism

9/17

Apariţia i de%&oltarea în ultimii ani a nternetului a permis apariţia unui nou model de colectare i

distribuire a in!ormaţiilor din orice domeniu. Ast!el/ iubitori ai naturii din Europa s6au reunit i au creat un

site cuprin%ător numit EcoTour/ sub ,irul Comisiei Europene. "ite6ul este etrem de util pentru cei

interesaţi de lumea ecoturismului produse o!erite/ tipuri de obiecti&e/ materiale scrise. Acestea se re,ăsesc

în mai multe limbi i sunt accesibile pentru toată lumea. Eco6 Tour se de!inete ca un centru al in!ormaţiilor  pentru toţi utili%atorii de nternet care doresc să6i plani!ice o &acanţă respect-nd cerinţele de conser&are i

 prote4are a mediului încon4urător. "ite6ul reunete in!ormaţii despre o!ertanţii de locuri de ca%are '+oteluri i

alte !orme)/ re,iuni i staţiuni turistice/ produse turistice i numeroase modele înt-lnite în di!erite ţări.

9n cadrul Uniunii Europene/ ecoturismul este &ă%ut ca un !actor economic important în special în

%onele rurale i de aceea/ interacţion-nd cu a,ricultura/ poate contribui cu succes la de%&oltarea

comunităţilor locale. Eco6Tour este pe de o parte interesat să o!ere micilor întreprin%ători din acest domeniu

o posibilitate reală de promo&are la ni&el mondial i pe de altă parte să arate consumatorilor interesaţidi!erite &ariante pentru petrecerea unor &acanţe de tip eco.

Preocupări în aria ecoturismului sunt înre,istrate i la ni&elul !rganizaţiei Mondiale a Turismului

("T!)/ cea mai puternică or,ani%aţie din turism. Aceasta numără peste 1

8/18/2019 coturism

10/17

• $ensitate redusă a construcţiilor ast!el înc-t potenţialul natural să !ie mai pre%ent dec-t potenţialul

antropic.

• Eistenţa a!acerilor mici/ deţinute de localnici/ care o!eră ser&icii de ca%are i masă dar i produse de

arti%anat.

• Eistenţa %onelor de recreere în aer liber/ care prote4ea%ă ecosistemele !ra,ile 'poteci/ piste pentru

 biciclete etc.).

• spitalitatea personalului din cadrul unităţilor de ca%are i alimentaţie.

• &arietate de !esti&aluri locale i alte e&enimente culturale care demonstrea%ă perpetuarea tradiţiilor.

• acilitarea interacţiunii dintre turiti i populaţia locală în %onele naturale.

Plani!icarea durabilă în destinaţiile ecoturistice trebuie să includă

• un master plan pentru de%&oltarea turistică din %onă care să sepci!ice clar spaţiile &er%i/ aleile de

 promenadă/ potecile turistice/ %onele de acces public/ precum i re,uli clare cu pri&ire la densitatea

de%&oltării urbanistice permisă în %onele re%idenţiale i comerciale5

• un plan de mana,ement al &i%itatorilor5

• consultarea actorilor locali cu pri&ire la tipul de turism care se dorete a !i de%&oltat în %onă/ !olosind

intermediari neutri care înţele, punctul de &edere al comunităţii locale5

•  plani!icarea inte,rată a resurselor naturale în &ederea o!eririi mai multor alternati&e de de%&oltare

economică durabilă re%idenţilor alături de ecoturism.

$e%&oltarea industriei ecoturistice la ni&el internaţional se constituie într6un important i potenţial

!actor po%iti& pentru ariile naturale prote4ate i comunităţile acestora. $in ce în ce mai multe persoane ale,

destinaţiile ecoturistice/ caută să se implice în acti&ităţile de conser&are a naturii/ promo&ea%ă i aprecia%ă

culturile tradiţionale i stilurile de &iaţă. Ecoturismul o!eră turism natural durabil i responsabil care se

,+idea%ă după re,uli etice i practici speci!ice respect !aţă de &alorile naturale 'călătorii responsabile prin

natură)/ spri4in în conser&area pe termen lun, a naturii 'un !lu de &enituri care să a4ute la conser&area

 biodi&ersităţii i culturii) i contribuţii la îmbunătăţirea bunăstării comunităţii locale 'prin participarea la

acti&ităţile turistice).

$ouă elemente c+eie în de%&oltarea destinaţiilor ecoturistice sunt mana,ementul !luului de

&i%itatori i interpretarea produselor ecoturistice.

 Managementul fluxului de vizitatori este un mecanism care îndrumă tipul potri&it de &i%itatori în

%onele potri&ite/ o!erind cele mai bune oportunităţi pentru satis!acerea eperienţei în natură a !iecărui

&i%itator/ produc-nd un impact ne,ati& minim asupra naturii i comunităţilor locale i cre-nd cele mai bune

anse pentru de%&oltarea de mici a!aceri locale care respectO principiile ecoturismului.

8/18/2019 coturism

11/17

 Interpretarea naturii şi culturii este una din căile prin care aspectele de interes/ semni!icaţia &aloarea

i sensul motenirii naturale sau culturale se comunică turitilor. nterpretarea este un instrument important

 pentru mana,ementul &i%itatorilor i poate !i aplicată sub următoarele !orme

• Personală >!aţă în !aţă 6 plimbări cu ,+id/ ture/ personal din centrele de &i%itare sau punctele de

in!ormare turistică5•  Ne6personală > publicaţii/ trasee care permit orientarea !OrO ,+id/ centre de &i%itare/ panouri de

interpretare5

• @a%ată pe artă > sculptură/ arta dramatică/ po&estiri5

•  Ne media > ,+iduri ce se pot descărca de pe internet/ trasee cu ,+id audio.

Exemple

Pentru a prote4a resursele naturale pentru ,eneraţiile următoare/ re,iunea Parcului Naţional ?ete%at a

!ost împărţită în "trate,ia Pentru $e%&oltarea unui Turism $urabil/ elaborată în cadrul pro,ramului PAN

Pars/ în patru %one de de%&oltare. iecare %onă re!lectă un amestec di!erit de surse/ di!erite interese de

 piaţă i di!erite capacităţi de ca%are unde se pot or,ani%a toate tipurile de acti&ităţi. @ineinţeles că acele

%one care sunt mai !ra,ile i mai îndepărtate &or !i destinate unui număr mai restr-ns de turiti/ în timp

ce %onele din eteriorul parcului &or !i destinate unui număr mai mare de &i%itatori care să petreacă mai

multe %ile în %onă.

dată cu intrarea în mileniul trei/ de&enim tot mai contienţi de compleitatea/ !ra,ilitatea i &aloarea

inestimabilă a planetei noastre. 9n acelai timp/ turismul tinde să de&ină o epresie tot mai populară a acesteicontiinţe. $atorită e&oluţiei transporturilor i te+nolo,iei in!ormaţiei/ tot mai multe %one îndepărtate au

de&enit accesibile/ !apt ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului în arii naturale. $rept urmare este

tot mai e&ident că de%&oltarea turismului în arii naturale sensibile/ în absenţa unui mana,ement

corespun%ător/ poate pre%enta o ameninţare pentru inte,ritatea ecosistemelor i a comunităţilor locale. Un

număr tot mai mare de &i%itatori în %one !ra,ile din punct de &edere ecolo,ic poate duce la o de,radare

 puternică a mediului. $e asemenea/ comunităţile locale i cultura indi,enă pot !i in!luenţate ne,ati& de

a!luul crescut de &i%itatori străini cu un stil de &iaţă modern. 9n plus/ sc+imbările climatice/ instabilitatea

economică i condiţiile politico6sociale pot !ace din turism o a!acere riscantă/ mai ales în %onele puternic

dependente de această acti&itate economică. Constatăm că ascensiunea turismului creea%ă numeroase

oportunităţi at-t pentru conser&are c-t i pentru bunăstarea comunităţilor locale. Ca răspuns la interesul

crescut pentru cunoaterea naturii/ dar i la semnalele de alarmă &enite din cele mai îndepărtate colţuri ale

lumii/ s6a conturat treptat o nouă etică a călătoriei numită ecoturism. Ecoturismul poate !urni%a &eniturile

at-t de necesare pentru prote4area parcurilor naţionale i a altor arii naturale/ &enituri care nu ar putea !i

obţinute din alte surse. $e asemenea/ ecoturismul poate constitui o alternati&ă &iabilă de de%&oltare

economică pentru comunităţile cu puţine acti&ităţi ,eneratoare de &enit. #ai mult/ ecoturismul poate spori

ni&elul de educaţie i contiinţă al turitilor/ trans!orm-ndu6i în susţinători entu%iati ai conser&ării mediului

natural i cultural.

8/18/2019 coturism

12/17

Cuprins

• 1 $e!initii

• 2 Principii

o 2.1 Principiile ecoturismului

• < Pro!ilul turistului în arii naturale

o

8/18/2019 coturism

13/17

"ocietatea nternatională de Ecoturism 'TE")R1S a elaborat în 1771 o de!initie mai succintă Hcălătoria

responsabilă în arii naturale/ care conser&ă mediul si sustine bunăstarea populatiei.I

9n 177J/ Uniunea #ondială pentru Conser&area Naturii 'UCN) R2S !ormulea%ă propria de!initie ast!el

HEcoturismul este călătoria responsabilă !ată de mediu în %one naturale relati& nealterate/ cu scopul aprecierii

naturii 'si a oricăror atractii culturale trecute si pre%ente)/ care promo&ea%ă conser&area/ are un impactne,ati& scă%ut si asi,ură o implicare socio6economică acti&ă si aducătoare de bene!icii pentru populatia

locală.I$e!initia ecoturismului adoptată si promo&ată de Asociatia de Ecoturism din ?om-nia HEcoturismul

este o !ormă de turism în care principala moti&atie a turistului este obser&area si aprecierea naturii si a

traditiilor locale direct le,ate de natură.I ector Ceballos6Dascurain a promo&at termenul de HecoturismI în

ulie 178

8/18/2019 coturism

14/17

8/18/2019 coturism

15/17

&acanţelor ecoturistice/ dar mulţi ecoturiti sunt su!icient de eperimentaţi pentru a6i or,ani%a sin,uri

călătoria.

Cod de comportament al ecoturistului

)* #regătirea voia'ului

Ale,erea unui a,ent de turism sau a unei or,ani%aţii care se preocupă de minimi%area impactului acti&ităţii

turistice asupra mediului5 Ale,erea unui promotor sau a unei a,enţii de turism care o!eră o edinţă de

 pre,ătire despre modul cum trebuie să se comporte la locul de destinaţie sau să !olosească ec+ipamentele în

&ederea prote4ării mediului încon4urător5 n!ormarea în le,ătură cu +abitatul natural i cu &alorile culturale

ale %onei5 Adaptarea comportamentului propriu i a codului de conduită la &alorile %onei &i%itate.

+* espectarea următoarelor reguli

nterdicţia accesului în %one nepermise publicului5 ?espectarea marca4elor5 n!ormarea tour6operatorilor/

autorităţilor i &i%itatorilor asupra încălcării oricărei re,uli care poate a!ecta +abitatul natural i cultural.

-* espectarea lorei, aunei .i a /a0itatului lor

$eplasarea cu calm/ !ără a se perturba mediul natural5 Păstrarea unei distanţe considerabile !aţă de animale

 pentru a nu le deran4a5 E&itarea +rănirii animalelor5 Neinter&enirea în +abitatul natural5 E&itarea %onelor în

care se ,ăsete un număr mare de animale5 nter%icerea ruperii plantelor sau mutării animalelor5 E&itarea

cumpărării de plante sau animale care sunt pe cale de dispariţie sau se ,ăsesc în număr mic într6un anume

areal.

1* educerea propriului impact asupra mediului

Adoptarea unui comportament care &i%ea%ă reducerea tuturor tipurilor de poluare 'c+imică/ biolo,ică/

&i%uală/ ol!acti&ă i sonoră)5 a&ori%area deplasărilor în ,rupuri mici5 Contienti%area impactului acţiunilor

 proprii asupra mediului5 #enţinerea ec+ipamentului motori%at în stare bună5 Utili%area unui ec+ipament

nepoluant sau slab poluant5 Ale,erea unor produse durabile/ biode,radabile i reutili%abile5 $epo%itarea

re%iduurilor în %one strict amena4ate pentru acest scop5 a&ori%area transportului cu mi4loace care nu au sau

au un impact minim asupra mediului.

2* espectarea comunităţilor locale

• Aprecierea unicităţii populaţiei din %ona &i%itată5

• ?espectarea cutumelor/ tradiţiilor locale i di!erenţelor culturale5

• $esc+iderea spre în&ăţare5

• "usţinerea economiei locale prin ac+i%iţionarea de produse i ser&icii5

• ?espectarea intimităţii oamenilor i a proprietăţii pri&ate5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_sonor%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_sonor%C4%83

8/18/2019 coturism

16/17

• Adaptarea la cultura locală5

• Adoptarea unui comportament respectuos !aţă de ceilalţi &i%itatori.

Ecoturism vs* Turism3Fă &oi împărtăi opinia mea în ceea ce pri&ete di!erenţa dintre ecoturism i turism din punctul de &edere al

călătorului Ecoturistul &rea să eperimente%e ce&a sălbatic...ce&a neatins...ce&a natural i nealterat.Ecoturitii &or să &adă &ulcanii erup-nd sau cum trăiesc broatele ţestoase sau pădurea tropicală atunci c-nd

 plouă > nu &or un autobu% care să6i lase la locul atracţiei i să6i ia o oră mai t-r%iu. Ei ar mer,e mai de,rabă pe 4os o oră i 4umătate/ ar călări un cal sau ar &-sli într6o canoe pentru a a4un,e la destinaţie. Cu preci%areacă nu am &i%itat niciodată acest loc minunat/ &oi !olosi o &acanţă în aaii ca eemplu pentru a ilustradi!erenţa Facanţa unui turist tipic în aaii este o săptăm-nă la un mare +otel/ o ecursie de o %i cuautocarul sau cu o maină înc+iriată pentru a consuma un !ilm !oto la un &ulcan sau la o !ermă de ananas/întoarcerea seara la +otel/ unde ,răsani bron%aţi purt-nd nite pantaloni scurţi de prost ,ust sorb băuturialcoolice la barul de noapte/ în timp ce pri&esc dansul +ula al !rumoaselor !emei poline%iene. Un ecoturist înaaii &a e&ita marile +oteluri i &a pre!era să6i instale%e cortul la poalele unui &ulcan sau &a sta la ocabană mică i linitită cu capacitatea de 1 locuri/ unde Hstăp-na caseiI ser&ete masa ca în !amilie/ !ie &amer,e trei %ile pe insulele din apropiere pentru a obser&a păsările. Cu si,uranţă el &a !i ec+ipat cu binoclu i+ărţi i &a !i înc-ntat mai de,rabă de potecile în,uste i noroioase/ dec-t de drumurile as!altate. Ecoturitii

 pre!eră ,+i%i care trăiesc în satele din %onă i care tiu să &orbească puţin en,le%a cu un accent !ermecător. Eitrebuie să tie numele a cel puţin =

8/18/2019 coturism

17/17

durabile/ &iabile economic i responsabile din punct de &edere social i culturalI. altă or,ani%aţie care se

remarcă la ni&el de stat este "ocietatea de Ecoturism din *aponia '*E")/ în!iinţată în 1778. deile eprimate

de membri săi sunt o combinaţie între practic i durabil/ ecoturismul !iind &ă%ut ca o acti&itate care necesită

o &i%iune mai lar,ă a practicanţilor i o înţele,ere mai pro!undă.

Anul 2002 > Anul nternaţional al Ecoturismului

$eclararea de către Naţiunile Unite a anului 2002 drept Anul nternaţional al Ecoturismului certi!ică pe de o

 parte amploarea !enomenului ecoturistic căpătată în ultimii ani/ iar pe de altă parte accentuea%ă preocupările

înre,istrate la ni&el mondial pentru înţele,erea i adoptarea de către toate statele a unei po%iţii pro ecoturism.

Cea mai importantă acţiune le,ată de Anul nternaţional al Ecoturismului a !ost "ummitul #ondial de

Ecoturism care s6a des!ăurat în oraul canadian KuLbec în perioada 17622 mai 2002 cu spri4inul !iciului

de Turism local i al Comisiei Canadiene de Turism/ sub e,ida r,ani%aţiei #ondiale a Turismului '(T) i

a Pro,ramului Naţiunilor Unire pentru #ediul 9ncon4urător 'UNEP).!0iectivele principale ale summitului au ost

"ublinierea rolului ecoturismului în cadrul de%&oltării durabile5 "c+imbul de in!ormaţii re!eritoare la

modalităţi de plani!icare durabilă/ de%&oltare/ mana,ement i maretin, ecoturistic5 9nţele,erea c-t mai

 pro!undă a impactului social/ economic i asupra mediului al ecoturismului5 "tabilirea unor mecanisme i

sc+eme pentru a monitori%a i controla impactul ecoturismului5 Pre%entarea eperienţelor membrilor

comunităţilor locale le,ate de proiecte i a!aceri de ecoturism5 Con&in,erea ,u&ernelor/ a sectorului pri&at i

a or,ani%aţiilor ne,u&ernamentale pentru utili%area ecoturismului ca metodă în procesul de%&oltării durabile

i în conser&area resurselor naturale i culturale5 Găsirea de modalităţi de încura4are a unui comportamentc-t mai responsabil al tuturor celor care acţionea%ă în domeniul ecoturismului/ inclu%-nd or,anismele

 publice o!iciale/ sectorul pri&at i an,a4aţii acestora precum i turitii înii5 $e!inirea noilor domenii de

colaborare internaţională în scopul contribuirii la de%&oltarea durabilă i la răsp-ndirea mana,ementului

ecoturistic în toată lumea.