1 II > g

111.1.ti'le.'.041. :.. 4.. I

Il

I1

a. I,

11..1 tb.0 k .1d1 it I10,1. ll i I

L' , la 1...ipl 16 II / ,,.)! b:Isits I

t,.. , !,.1,!t,b, 1.,'.. 0; k I./ ;led I

1 - *' t iE.,, ' L I.l1*.h.'41 la 6.

I >.11.16. I01 I. I. In.ii II ifttttt 1 1 1

1 la ,. 4...1. kt. I

1 III irla, I C, I

11111 01 in iII 11111111111 1111 t!, I

h I

I

11 101I' IF: I

I ilild 111111 t:S.

II

, tit' Fri IS IIII

I .. 1...a.a

Ia

I.

ME MN II MN EMI EMS. RIMINI WENN IIVW

mom 1=1 maim imm mammon mm mom ma =se mom iim.mmg Atm i' mom mm mos Imam mem mmil..1"Ivry V/ V II

-.1_ or

rrIIIP

5472.-'242ga

. -4wri..171.174.'1/4r.....,=...1 A_ '.Tr, ,rirrrrr_ur, .cmk,mokrrrrr_

r PV" irVImhOrM=.5 F.F-7/r rG I rrirrrrrrrNmurm rrr

p4Prrrr r!.....m.r. rrArrrrrrv., Ftilz:;;._'9I.!

ernmr, e-ri

. . . .1"Xr*:E r_ A 4" rl-r- . :

rwrr.ir-nrr

1MF171 11-1g ,rrnr -rrI

r

:ZratMq._?rett.1:11--Ar41.1"MM' `12M2-2.121:nr74-ii_7-4-min ..... ma

' 4.0.441.4.44.614444414,1ii_ 41.41.4.14.444.14gime. ...w.ust.lev.amickeh Trar_ar LE.

I

p al MN

D

IINIMMEM IM 1111 i ei NEL 1

OMNIa__u MN

POPULAIDIN

TARA OLTULUI1.

,

cr.

1 is II NM

t7r r r r r V.,' VI/

I V V V rr ri 7.

- r 'eery...-.

4 ---.--.........

r .,

VVVVVV FriViv:- ,'

M MOIM mm r mom mom mum mom Imme mm mom

P" , r

rrrrrr P. w wr r rr r orrrr FP,

NM II M ME ME M IMMEMMI MN M VIM II ME V

www.digibuc.ro

Fotografii de M. Fischer 0 N. Yuga

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULARDIN

TARA OLTULUIZONA FAGARAS

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA $1 ARTA

www.digibuc.ro

Gilinboaca 0 egun

Gjeridaleo

/You/Romin Meiter

Cir/arp.au/J

Scatm 4-5'0,porambacup:5arala5lreya .8ariga9flid-5

Pvrig -2/0-5 OpreaoCirliaoara

oRacovilad.5.

-d°Seam/

Porcasfi

IL

ZONA AVUGULUI

Ga/ati

flyer emdcscrfinflattcleasimaid,-Yalla 0 Riuosar Mind,

Saga0

flupeaGaIia/ta

pita

°Ptakia,

00co

Bogala 011eand

Cr/ha/ma0 0Ticusul-V

h

o Grid

luta ,,

atea-gl./ '81,,,,,,,,d14,,Z1/.04 jusirnilleni `'Toderita

gig° Si b9 Pgiariaj

( 3 .

8_merieen1/77010ECop#aa8regl_1-0 "Yen °ha ObaSereoll

iap osaaciorif, i

it;s ea-d-5.m ail 5.

1 ,bflecea

1

bre?za km

ZONA a

......."'s,..1y'61,

oBradu

J

Meld

Ifilmea'au

gh

acidlataolupse

-Jomana

d 5

venehad-5

Va

/..

inem'Gomm

Lisa° °cm

Fil011\VI

ca-

www.digibuc.ro

ara Oltului prezinta din 'punct de vedere al portului treizone, ce nu puteau fi cuprinse intr-un singur caiet dearta populara, din cauza bogatiei materialului §i a diver-

sitäii se remarca in cadrul acestei mari unitati naturale.Cea dintii zona Avrigului grupeaza Porce§ti, Sebe§ul

de Sus, Sebe§ul de Jos, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus, Porum-bacul de Jos §i Sarata. Elementele caracteristice in port sint aici: valitoareaalba sau pastura cu flori ro§ii pentru cap, §urtele vinete din doua-trei foi

cu ochiD, iar in spate cratintele ro§ii, file cu pumna§ii intor§i, apoi piep-tarul cu flori mari ro§ii i cu ciucurei §i buboul negru purtat in trecutatit de barbati cit §i de femei. La barbati, camp cu mineca larga. Inpicioare caltuni de panura sau de piele. In general, culori puternice, intrecut pred6minind ro§u, iar mai de curind culoarea neagra. Portul deSali§te a patruns aici la sfir§itul secolului al XIX-lea, ffind preluat §i dezvoltatintr-o varianta locala.

Zona Fagara§ului formeaza centrul Tarii Oltului §i este cea mai cuprin-zatoare cu 51 localitati, intre care §i Fagara§ul mergind de la Circi-§oara pita la Sinca Noua §i ercaia. Portul este mai sobru, din materialegroase, tipice fiind aid pomeselnecele albe la femei, pastura neagra pecorp in gen de fota, sarica §i buboul cu par alb, carna§ile cu §trafuri0§i <<pumnai la barbati, o recaleleD, opincile cu nojite de par de cal saude capra etc. Elementele noi in port patrund mai tirziu, dupa 1920, adau-gindu-se sau suprapunindu-se vechiului port.

5

celocalitatile:

g

www.digibuc.ro

In fine, cea de a treia este zona de est, de la Pariu la Mateia§(12 localitati), cu portul colorat pestrit 0 in care influenta portuluisasesc, 0 in parte a celui unguresc, se resimte in croi, materialeornamentica.

Materialul din care izvorasc cele trei caiete de arta populara privindportul Tarii Oltului se intemeiaza prea putin pe date biografice, acestealipsind aproape cu desalvir§ire (mentiuni gasim doar in lucrarile luiS. Moldovanu, Al. Barbat 0 St. Mete§, precum i in citeva din lucrarile citatein bibliografie la sfir§it). Baza o formeaza cercetarile directe pe teren, cunote §i sute de fotografii (facute de Mircea Iuga), schite i desene (deIu liana Fabritius), la care se adauga datele centralizate la Muzeul Brukenthalin urma unor chestionare completate in toate localitatile acestor zone cuajutorul cadrelor didactice. in plus, datele referitoare la colectiile Muzeuluidin Falgara§ 0 ale Muzeului Brukenthal din Sibiu.

Marea bogatie i varietate ce o prezinta portul popular din aceste zone,ca urmare a trecutului zbuciumat, a conditidor social-economice 0 a feluluiin care oamenii de aici au reactionat fata de toate aceste imprejur5ri, neobliga intr-o masural destul de insemnata la o redare oarecum documentara,atit a caracteristicilor materiale cit 0 a celor artistice. Numai In acest chipse poate demonstra ca, intr-adevar, portul ca element de cultura mate-riala oglinde§te modul de viata §1 nivelul artistic al poporului In cursuldezvoltarii sale.

Cupring intre Olt 0 muntii Fagara§ului, Tara Oltului se prezinta caun §es lung de vreo 65 km 0 lat de 5 18 km, ce se intinde de la TurnuRo§u spre rásarit pina in Muntii Per§ani.

Ceh dintii impresie pe care ti-o lasa aceasta zona este puternica ei unitategeografica, asemanarea i dirzenia oamenilor, caliti in lupta cu exploatareadin trecut i cu zgircenia parnintului. Pe zecile de riuri ce brazdeaza §esuldin munte spre Olt slat a§ezate satele, cite doua-trei, sate surori, unul insusul i altul in josul riului al carui nume il i poarta : Arpa§ul de Sus,Arpa§ul de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Vi§tea de Sus, Vi§tea de Jos,Simbata de Sus, Simbita de Jos etc. Altele stau fatal in fata, tot pe acela§iriu: Streza i Oprea Cirti§oara, Voivodenii Mari 0 Voivodenii Mici,Berivoii Mari 0 Berivoii Mici, Telechi Recea i Vaida Recea etc. Acolounde §esul se large§te, apar trei-patru rinduri de sate paralele cu Oltul

muntele. Toate sint apropiate, intre 1-8 km until de altul, i grupatein pilcuri.

6

si

5i

www.digibuc.ro

1. In port de zi de lucru, la intoarcerea de la cimp, in mijlocul satului,o familie din Dreigu5, acum 25 de ani (pe a zg3o)

Prività de sus de pe munci, Tara Oltului pare o gradina minunata.Folosind la maximum conditiile a§ezarii lor, <oltenii> (caci a§a li se zicede catre toti cei dimprejur) au construit joagare, mori de hirtie, moride macinat, piue §i viltori, pe apele riurilor. Ei lucreaza §i pentru zonelevecine, pentru <<ardelenii>> de peste Olt, spre care trecerea se face maiales cu poduri plutitoare numite aici <<coràbii D. Din pamintul pietros,scormonit §i gunoit, scot recolte bogate de cartofi §i ceapa in special.tmpinzind muntii cu oi, cultivind §esul cu cereale §i partea de sub muntecu lived intinse de pomi, oamenii de aid s-au legat de 0 tara>> lor, in careparca ii vezi implintati de veacuri, strin§i intr-o comunitate de viata, cu

7

116.

Ip itsit

14°

:,;! *

;

4114 C : 4'

1,

61.4'te . Ar *A ... Ve.-4--t",%-e..

n

,

iIA44:414.. °

4

44131

" 'to.

www.digibuc.ro

trasaturi specifice de caracter §i cu un port sobru, insa cu accente calde,adaptat conditiilor de munca si trai, pentru munte si ses, ca si climei, cu

.variatii mari de la iarna la vara.Date le istorice atestä pe aceste locuri una din cele mai vechi o tari»

de pe cuprinsul patriei noastre. Sapaturile arheologice incepute in 1954§i in 1955 de catre Filiala din Cluj a Academiei din R.P.R. la care a colabo-rat si Muzeul Brukenthal din Sibiu au dat la iveala urmele unor asezaridacice la Arpasul de Sus si linga Rem peste Olt la Calbor.

Zona care face obiectul studiului de 6..0 s-a numit in trecut << TaraFagarasului>>, dupa cetatea ridicata in acest oras la inceputul secoluluial XIV-lea.

La inceputul secolului al XII-lea, Tara Oltului cazuse in stapinireacoroanei unguresti, devenind domeniu regal, iar dupa 150 de ani ajungedin nou sub domnii munteni, ca feuda ducala impreuna cu Almasul. Dupa1462 trece iarasi sub stapinirea feudalilor unguri, formincl asa-numituldistrict al Fagarasului. De la Mircea cel Batrin §i de la Vlad Dracul exista7 diplome << boieresti>>, date unor tarani innobilati pentru diferite servicii.Mai tirziu, o serie de iobagi isi cumpara titlurile de boieri, fiind scutiti deobligatii si rente iobagiale. in conscriptia de la 1722 sint numarati 1917iobagi capi de familie, 206 vaduve de iobagi, 399 zileri domnesti si 52 zileriboiere§ti. In putine regiuni din tam noastra exploatarea feudala a fostatit de cumplita. Sute de documente inregistreaza plingerile iobagilor,emigrarile in masa peste munti in Tara Romineasca, revoltele lor, in frunteacarora intilnim uneori si nume de femei ca Ana Sim din Ucea de Sus.

Din sus de Breaza, in munte, stau si azi marturie urme din zidurilecetatii lui Negru Voda. La Fagaras, cetatea a fost loc de refugiu pentrufamilia lui Mihai Viteazul. La Simbata de Sus, la poalele muntilor, Con-stantin Brincoveanu a avut curte si a durat manastire, ale carei urme dainuiepina in zilele noastre. in multe sate, pina de curind, urmele curtilor grofestierau vizibile.

In ceea ce priveste ocupatiile, cresterea vitelor cunostea in trecut omare extindere (la 1632 numai cetatea Faga'rasului avea 16.984 oi, iar la1640 in 46 sate se numarau 24.719 oi si capre). Turmele mergeau si intranshumanta, peste Carp* Alaturi de pastorit si cresterea vitelor, agri-cultura era ocupatia de bald, terenurile cultivate crescind in dauna paduriidefrisate dinspre Olt spre munte. Se cultiva mai ales meiul, secara,ovazul, hrisca si cinepa, iar dupa 1800, cartofii. Culturile se faceau prin

8

www.digibuc.ro

rotatie in 2 4 tarlale, inggduind cresterea vitelor mar i i gunoireapgmintului.

Dintre industrii i mestesuguri, un avint deosebit au luat .industrialemnului, sticlgriile, morile de hirtie, mordritul, piudritul i oldritul. La1722 se nurrarau in districtul Fagarasului 105 mori, 62 piue iobggesti,2 sticldrii, 131 eaddri de rachiu etc. TAbdcaritul a cunoscut o mare inflorire,eaci la 1643 principele G. Rakoczy I a confirmat statutele bresleicarilor romini din Fgggras. Exista i o breasld a pgldrierilor.

Capitalismul si politica dictatà de dualismul austro-ungar dupd 1867distrug vechile relatii. Exploatarea taranimii se intensified. Nici dupd primulrazboi mondial situatia nu e mai bung. Bratele de muned sint absorbitede marile fabrici create pentru productia de armament.

In ultimii ani, regiunea se transformd structural, datorità marii saledezvoltäri industriale.

STRUCTURA GENERALA A PORTULUIDIN ZONA FAGARASULUI

Ca aproape pretutindeni in tara noastrg, portul ocupg i aici un locde frunte intre manifestarile artistice populare. Dacd in Tara Oltului unelegenuri ale artei populare au dispgrut ca de pilda oldritul, iar mai tirziuarta zugravilor, magistral reprezentatd in trecut prin mesterii iconari dela Arpasul de Sus si Cirtisoara, dintre care amintirn pe Matei Timforea

Savu Moga tesaturile de casà din cinepd si ling in care predominarosul para focului, se transformd lent. Arhitectura a evoluat si ea incet,facind un salt peste veacuri abia in zilele noastre, cind casa cu celar, tindacu ursoaie sau acoperisul de paie ajung o raritate. In schimb portul estemai viu, se innoieste mereu.

Trasaturile generale ale costumului teddeaza viata i firea oamenilorce-si duc traiul intre crestele uriase ale muntilor i apa Oltului. Simplitate§1 robustete, aceasta caracterizeazd. portul vechi al Tdrii Oltului in general.Aceastg impresie o lasg liniile drepte ale costumului, materialul gros,lungimea i culoarea sued sau neagrà a recAlelor, ca si albul de nea al sariceisau buboului iarna. Capul impodobit cu pomeselnec alb la femei pareddltuit. Totul pare flcut sa reziste. Portul acesta intregeste pe om inpeisajul local.

Cimpii ornamentali i cromatica sint subordonate liniei costumului,pe care o subliniazg. Piesele exterioare sint in general monocrome i asemd-

9

taba-

§i

www.digibuc.ro

2. lie cu zbirciogi 0 cu fodori, cu pui pestecot 0 cu poale

3. lie bdtrineascIt cu pumnali, cu pui pepiept i cu poale

,

V.

.."'"

www.digibuc.ro

4. Cizme feme-iegi, cioareci*bora Olds ;Is ciocois (cio-rapi) vdr gaçi

,,0

Co.

'. II' c

I

z

1.

www.digibuc.ro

5. Laibdricd (pieptar) din piele, infundatafi brodatd, pentru fad sau femeie tindrd

ngtoare la barbati. §i femei, cele vechi chiar identice. Costumul nou cautgmai mult relief prin croi, bogatie in cimpii ornamentali §i o gama cromaticgmai largg.

In ansamblu, portul femeilor este mai bogat §i mai colorat. Babe lepoartg, peste parul impletit in cosite, cgica cu riete, fruntarul de margelenegre §i pomeselnecul de pima' alba. Gateala capului consta mai ales dinpomeselnec, podoabg bizarg, ce se poarta o invgluit», « peste cap o sauo pe sub barbg>>. El se potrive§te de minune fetelor §i siluetelor drepteale femeilor batrine. o Boresele o mai tinere, ca §i << nevestele o ping la 35 anipoarta cirpg neagrg. Fetele in trecut §i fetitele chiar astgzi in unele sate,ca Dragu§ul, poartà pglariute negre cu bor mic §i cu << cicur o mare de lingcoloratg. Sub palgrie, parul retezat drept.

12

r--- - Mt,

www.digibuc.ro

De la iia batrineasca cu « obinzalà>> cusuta cu arnici ro§u, avind gurain fafal, cu puii man i rosii o peste cot>>, ale§i in razboi in forme geometrice

terminata cu pumna§i la mineci, trecerea se face la iia nevestelor cu guraintr-o parte §i cu doug-trei riuri de pui peste piept §i de-a lungul minecilorin locul << retelor>> de pe iile bAtrine§ti, iar la mineci cu fodori i britaru§e.lia fetelor numitä briu>>, cu minecile i pieptul pline de pui ale§i, esteforma cea mai noug.

Peste poalele lungi, femeile in virstA se leaga de 2-3 ori cu cingatoarelata de lira ro§ie, i pun apoi §urtul invArgat vertical cu ro§u i negru saupastura neagra. Nevestele tinere i fetele mai poarta << wry cu flori>> mari,terminat jos cu <sfodoni>> tesuti. Surtul se purta drept in faca, iar dupa1930 desfacut spre stinga, sub influenta satelor din partea de est (Simbatade Sus, Lisa, Voivodeni, Sinca). Fetele mari purtau iarna i pasturicaro§ie cu varg6 cu flori de sirm i terminata jos cu <frimbghi>>de link' coloratà.

6. Pieptar infundat de femeie

a

www.digibuc.ro

7. Recoil bdtrinesc din prinurd

Surtele si p6sturile se leaga cu o bieteD, late azi de 6-8 cm. si lungide 2-4 m. cu urzeala \in culori vii (rosu, galben, verde) si cu betealaintr-o singura culoare, .(3sie sau vinata, cu motive cu o ochisoriD sau<< crud».

Peste iie poarta << chieptarD, iar fetele i femeile tinere << chiept6rifb>croita pe talie, crepata uneori in fata, sau o lfiibàricg>> tot de piele si cuaplicatii de <<baron> negru. Azi se poarta mai mult laibare i bluze, Inspecial in zilele de lucru.

14

17,7'74

'1

"*.

....re ° , .

ht-

,

3

www.digibuc.ro

8. Camaol cufodorei, pen-tru zi de lucru

9. Carna§1 cuzbirciogi §i cupumna§i pen-tru feciori $ibeirbati tineri

I. Aw4r4

P.

www.digibuc.ro

Intre piesele de iarna §i timp räcoros amintim recalul g ruminesco§i Cele nemtasco din panura de culoare inchisa. Sarica alba e purtatg iarna,pe ger mare, mai mult de femeile batrine.

rn picioare, bgtrinele poarta obiele, <<cioareci boresa§tio ping subgenunchi, de panura alba, opinci legate cu nojite negre ce infg§oarg gleznapiciorului ping la jurnatate. Opincile de cauciuc se poarta dupg 1930.Cizmele purtate de femei Ping la primul razboi mondial erau din pieleneagra, moale, cu carimbi inalti §i cu o 'Dana de piele ro§ie sus.

Femeile tinere §i fetele incaltaue ciorapi de ling cu vargi orizontalevinete §i ro§ii sau albe §i negre.

« Papuciio s-au incetatenit prin fetele tinere, care astfel incaltate i§ifaceau intrarea in joc. Ciorapii albi §i pantofii patrund tot mai mult,chiar §i In satele de sub munte, in ultima vreme.

Alte piese adgugate costumului tipic din zona Faggra§ului, in perioadacapitalistg, sint: o androculo (o rochie larga din postav negru sau in carouricu bandg de catifea jos, croita drept), <jacheta>> neagra de postav §i fri-jurile de flanel, bunda cu blana la poale etc. Ele s-au purtat mai cu seamain satele de pe §osea de catre cei bogati din apropierea ora§ului §i numaiin citeva sate clt sub munte de exemplu la Lisa, pina acum 10-15 ani.Rochiile vinete sau negre, plisate, ca §i laibgrele negre §i cratincele de Sibiuajung aid de aproximativ 20-25 ani §i se poarta sarbatoarea, de catrefete §i femei tinere. Costumul de Sibiu a devenit in multe sate port de,s_ezer_n ..ontepentru mirese.

Intre portul barbatilor §i cel al femeilor exista o mare unitate, nu numaiprin unele piese comune, ci §i prin ornamentele cu §trafurile >> la ii §icama§i, <<zbirciogii>> pe umeri, e fodoreii>> la mineca unor cgma§i etc.

Vara barbatii poarta palarii negre, cu borul mic de obicei, cu o fruniao§i cu catifea pe bor. Palariile nemta§tio §i cele de paie patrund mai tirziu.Caciula a fost in trecut cu fundul lat. In unele locuri (de exemplu la Dejani,Netotu) erau §i << caciuli cu urechi>> sau cue vacalie>>. Astazi caciula tuguiataeste general', numai ca tineretul o poarta de regula turtita.

Camp <<rümIfleascà>> din cinepa, cu mineci largi, a fost inlocuitàaproape peste tot cu cea < nernteasca >> cu guler §i cu < pumna§i>>. Minecilese prind de 0 stano pe umgr cu << zbirciogio, jar pe piept se fac << §trafurioverticale.

Izmenele de pinza, strinse pe picior, ca §i pantalonii de pinza alba' tesutain trei-cinci ite, cu motive geometrice, se poarta vara. Iarna, cioareci depanura alba, cu fere§tio, sau <ungureti>> cu buzunare. In partea decentru a zonei §i sub munte (Netotu, Dejani, Lisa, Recea) s-au purtat §i

16

cioci >>,

<

a

a

www.digibuc.ro

cioareci cu o §inor negru>> pe vipu§ca. Jos cioarecii sint de obicei rasfrinti§i au o colti§ori>> de postav negru aplicat.

Serparele de piele se inlocuiesc acum la tineri cu §erpare tesute saubrodate in culori vii.

Se purtau acelea§i opinci ca §i la femei in trecut, <<ciobneti >> sau cu« cioc>>. Cizmele fac parte astazi din costumul de duminica iarna, ca §ibocancii vara.

Nelipsite in portul de vara. §i de lama' mai ales sint cheptarele>>,infundate §i cu putine flori, in trecut, apoi din ce in ce mai incarcate.

Recalele << rumine§ti>> potrivite muncii nu stingheresc mi§carile. Tineriipoarta recale << domne§ti>> sau << nernta§tiD lucrate de croitori, cu guler depostav sau de astrahan, cu buzunare, aplicatii de postav colorat vinatpe margini, cusut cu ata galbena etc.

Peste recal, iarna, barbatii poarta sarica, buboul on cojocul, ca §ifemeile. Feciorii insa nu. Ei pun o minecario de link' o §trencanita>>, uneori§al §trencanit, ca piesa decorativa.

Din portul copiilor, amintim palariutele negre sau caciulile, cama§ilemai lungi la cei mici croite drept, batrine§te>>, la cei man <cáminernta§ti>> pantalonii, cioarecii, curelu§ele.

Portul de zile de lucru al copiilor pastreaza elemente ale portului vechibatrinesc. Astfel, in citeva sate, ei ca §i femeile batrine mai poartao reale vargate>> cu dungi orizontale.

PIESELE CARACTERISTICE ALE PORTULUI,EVOLUTIA SI RASPINDIREA LOR

1. Piese de port lucrate din lincl sau Nana:

Se observa cà tocmai piesele de uz practic intre care unele comunebarbatilor §i femeilor sint in primul rind conditionate de mediul geografic,de clima, ocupatii, materia prima etc. §i anume piesele de protectie contraintempenilor §i legate de munca: buboul, sarica, recalul, frijurile §izechea, cojocul, pieptarul etc.

Intilnite in absolut toate satele in trecut, astazi mai mult in celede sub munte, sarica §i buboul atesta pastoritul §i cre§terea oilor caocupatie principala in acea vreme. Numarul oilor a scazut, astazi fiindcrescute numai pentru nevoile stricte ale fiecarei gospodarii. Existentaviltorilor intr-o serie de sate constituie o dovada in plus asupra necesitatiiacestei ramuri de industrie casnica.

1 7

o

e

www.digibuc.ro

Atit buboul cit §i. sarica se poarta numai pe ger mare. Sarica e alba,ceva mai scurta, purtata indeosebi sarbatoarea, pe cind buboul e sein, maimare §i. se poarta mai cu seama de catre barbati.

Aceste piese se tes in gospodarie, din lina turcana, cu bateala groasanumita 0 druga D. De obicei cele trei foi din care sint lucrate se cosimpreuna, iar la un cap se o inchedeca >>, innodindu-se capetele urzelii.Se dau in viltoare, apoi se 0 bubuio) in co§ §i se dau in g traga >> cumaracini, unde li se scoate parul.

Dupa ce se « deschedeca>> la capete cele trei foi, se croie§te piesa faraa se pierde de loc din material. Ba mai mult, croiul drept pe care-1consideram cel mai vechi este cel in care taieturile se fac numai pecusaturile dintre foi, plus o mica spintecatura la guler. De multe oribuboul se poate transforma in strai, foile cusute la loc dindu-ne undreptunghi perfect.

Croiul saricei de la Dragu§ este asemänator cu cel al buboului de laUcea de Sus §i de la Voivodeni, pe care noi le consideram variante aleprimei piese. La Ucea §i Voivodeni, minecile se taie din lungimea foilor,insa in timp ce la Voivodeni se tale minecile (sau 0 bratele>>) din capat,la Ucea se scot dupa ce se tale la capat o ficie de 20 cm. care are clucuriiinnodati de la 0 inchedecat>> §i care constituie in acelaci timp un ornament.La Streza §i Oprea Cirticoara, in granita de trecere spre zona Avrigului,intilnim atit buboul alb cit ci buboul negru ; croiul este aci deosebit, facin-du-se dintr-o singura foaie.

Mai ieftine decit cojocul care se face numai de mecteri sarica§i buboul au aceleaci calitati, ba chiar unele in plus. Sint lungi pina la opalma de pamint. Nu au nasturi, ci numai doua o cheutori >> la gura princare se trece o baiera cu care se leaga. Nu au nici buzunare. Minecile se facmai lungi, pentru a apara miinile §i pentru a nu se taia din material. Sepoarta mai mutt pe umeri. Astazi, in cuprinsul zonei, sarica §i buboul sintin disparitie. In multe sate s-au mai purtat ca piese de ceremonie de catremiri, la nunta.

Alte piese groase lucrate tot din ling §i prelucrate in cadrul industrieicasnice sint recalul, frijurile §i zechea.

Recalul (< ruminesc>>, numit in multe locuri ci frijuri, este o piesa carac-teristica pentru crescatorii de vite §i agricultori, find lucrat din panuradata la piva, de culoare alba (de exemplu la Arpa§ul de Jos, Voila etc.)saw seina (Dejani), alteori, pentru femei, din panura invargata orizontalcu row ci negru alternativ (Arpa§ul de Sus, Corbi, Lisa, Voivodeni,Netotu etc.), cel mai adesea insl de culoareg neagra>> (de fapt maron inchis).

18

www.digibuc.ro

Are croiul drept, fara clini (de exemplu la Cirtisoara, Ucea de Sus, Lisaetc.), asemänator cum vom vedea cu al cama0i 0 rumine0i D. Nuare guler, iar buzunare numai citeodata, inauntru, numai pentru merinde.Nu se ca.ptu§e§te. Lungimea pinã la glezne.

In iconografia locala am descoperit intre motivele laice folosite de SavuMoga, zugravul de la Arpnul de Sus, pe o icoana din Forumbacul de Sus,1maginea realista a unui taran arind, imbracat cu o piesä ce poate fi recal0 sarica de culoare inchisä.

Tipul recalului de Dragu§ are g stanul>> din trei foi, din care una infata 0 alta in spate din aceea0 lungime, apoi una cusufa de margine, carorali se aplica minecile 0 broa§tele, spintecindu-se gura si in fatä.

Frijurile din Ucea de Sus 0 Lisa au croi asemanator, dar cu clini dreptide o parte 0 alta. Recalul din Cirtisoara are clinii oblici, ceea ce da pieseio linie evazata din talie.

Croita larg, aceasta piesa se poarta neincheiata. Ea cade bogat pe lingacorp 0-1 apara de vint 0 ploaie. In timpul noptii cind 0 oltenii)) carau§escde obicei cu bivolii pe racoare, recalul este o piesa nelipsita in por-tul bor.

De la recalul (< rumineso) lucrat in intregime in cask Inca inainte deprimul razboi mondial, s-a trecut la cel q nemtaso> sau 0 domnesc >>, cusutde croitori in sate, tot din panura, totdeauna de culoare neagra sau maron

10. Faze din croiul saricei (Drelgu)

19

www.digibuc.ro

220 inchis. Croit pe corp, cuguler lat acoperit cu astra-han artificial, are mine-

120 cile mai strimte §i trei;cinci buzunare exterioare,deasupra carora se aplicapostav vinat peste care sefac cu ma§ina ornamentegeometrice in zig-zaguri,cu aca galbena. Nasturiisint a§ezati pe douà rin-duri, cite patrulase defiecare parte. Barbatii

ttttt101,1011 pita la 45 50 ani iipoarta lung de trei sfer-turi, iar cei batrini cevamai scurt §i fara orna-mente. Recalele fetelor§i nevestelor tinere sintbogat ornamentate, avindpostavul vina't aplicat pemargini in crestein plus benzi de catifeaneagra.

Se spune cà << iobagii»au continuat a purta

cel mai mult recalul <rumInesc> sau <<färà guler o §i dupa 1848. Ceicare au introdus §i generalizat purtatul recalului nemtdsc >> au fosttinerii.

De mentionat ca pe recalele <<rummneti>> intilnim pe foaia dinspate o varga inflorata sau una-trei fiori mari, in cruce, alesd inrazboi §i care constituie un semn distinctiv pentru srapinul piesei, dar§i un ornament.

ceea ce prive§te denumirile, cea de recal e mai raspindita, dar ceade frijuri e mai veche, cum sustine §i S. Moldovanu. intilnim §i variantareacano, de exemplu la Sinca Noua.

localitatile din partea de est a zonei, la Vad, Sercaia etc., intilnim« zechea o, piesä asernanatoare recalului. La fel o scurteica o barbateascain grupul de sate Bucium, Ohaba, Vad, Sinca.

11. Faze din croiul buboului (11cea de Sits)

20.

<

In

a

s,

In

(12

IMMI. T MI:.

1ii

www.digibuc.ro

Dintre piesele de protectie contra frigului, trebuiesc amintite cojoacelei. pieptarele. Cojoacele nu s-au bucurat de o mare raspindire, decit

in satele de sub munte §i mai mult printre ciobani. Cojoacele se aseamangcu cele din zona Sibiului, lucru explicabil datorità faptului cà multi 0 mar-gineni>> sibieni au -ciobanit in muntii Fagara§ului.

0 mare bogatie §i diversitate ne ofera insa pieptarele, al caror specificrezida mai putin in croi cit in ornamentica lor din ce in ce mai variata§i, oarecum, incarcata, cu cit ne apropiem de prezent.

In zona Fagara§ului intilnim megeri cojocari .in aproape toate satele.Unele s-au specializat chiar §i lucreaza pentru mai multe localitati, a§asint : Arpmul de Sus, Ucea de Sus, Vi§tea de Sus §i Vi§tea de Jos, Dragu§ul,Simbata de Sus, Pojorta, Ia§i, Hir§eni etc. §i chiar ora§ul Faga.ra§impreuna cu satul Galati. Adesea intilnim familii de cojocari care §i-autransmis me§te§ugul din tata in fiu.

Pieptarele obi§nuite la batrini12. Recalul ruminesco sau o beitrinesc>>

erau infundate §i se incheiau (Dragu)intr-o parte. Se faceau ceva mai rlungi decit ale tinerilor §i ca -3

ornament cu o singura floare inmijlocul pieptului, de obicei deforma unui romb. Ele au numaidoua buzunare jos, cu <tàieturi> > §i« oniD, avind brodat anul §i

od chiar numele intreg, alposesorului. Din punct de vedere alornamentelor, forma cea mai veche,pe cale de disparitie, este pieptaruldescoperit de noi la Ucea de Sus.Cu acela§i motiv in forma de triun-ghi, se compun diferite ornamentedispuse in rinduri pe jumatateade sus a pieptului. In colturi patru« roti» pe margine brinel>>, apoiun motiv de 0 cruci>> §i un zig-zag.

Pieptarele barbatilor tineri au ingeneral aceea§i forma cu cele ale batri-nflor, insa patru buzunare, din caredoua cele de sus false ; au multmai multe flori, in negru, ro§u,

A

21

iniçi-aisle,

www.digibuc.ro

maron, verde, vinAt gal-. ben. Stramatura i linica

se inlocuiesc adesea dupa1920 cu arnici. La Viqteade Sus i Simbgta de Susintilnim pieptare nespin-tecate pe umar, insg cre-pate pin g. la floare >>, pen-tru imbräcat peste cap.La SimbOta de Sus §i inalte sate spre est, piepta-rele se fac cu un guleringust, cu blank' de miel.

Pieptaritele fetelorfemeilor tinere au acela§icroi, doar cg se incheienumai cu un nasture peumarul sting. Ornamen-tele la fete sint dispusemai recent §i. in rinduriverticale, intre care se apn-ea' benzi de catifea neagrá.

De§i rla pieptare ornamentele au numiri asemanfitoare cu cele dinjurul Sibiului §i de la Sgli§te (onuri, pipe, trandafiri, pinteni, frunze,ochi in opti, creste, bratgri, floarea deasupra capacului etc.), unelenumiri sint diferite (ocheqele, ochi in molii, tifrfi in locul amna-rului>> de la Sali§te etc.). Pe margini, pe linga <<creste>> se face o ocoliturIcu ciucurei>>.

Specificul ornamenticii pieptarelor din zona Pggäralului constá atitIn compozitia cimpflor ornamentali, cit i in crornaticä, material §itehnicg.

Cimpii ornamentali scot aci in evidenta bustul, lgsindu-se pe planulal doilea <<briul>> pieptarului, care este atit de important in zona Avrigului

unde accentul cade pe acest briu i pe buzunarele marl, cu ciucuri,bogat ornamentate cu ro§u aprins. In zona Paggra§ului croiul se termingbrusc in talie, in timp ce in zona de la ercaia spre est pieptarele au uncroi evazat pe talk i motivele florale naturalist tratate. Mai put-1m asema-nari au pieptarele acestea cu cele de la Sgli§tea Sibiului sau cu cele de laPoiana Sibiului.

13. Cioarecii cu clinul lung (Cirtipara)

22

:

gi

«

a

www.digibuc.ro

In satele din apropierea Fagara§ului §i mai ales spre est s-au raspinditprin me§terii de la Galati pieptarele zise ardelene§tio, infundate,

cu flori marunte §i colorate mai mult cu negru. De zece ani incoace auinceput a se purta laibarici << crepate» complet in &fa §i incheiate cu copci,vopsite maron sau negru mai rar, cu o pojita >> aplicata pe margini §i orna-mentatà prin gauni cu preduceaua, crestaturi etc. .

Cioarecii, o alta piesa caracteristica de link sint facuti din panuraalba data la piul §i croiti de femei sau chiar de croitori. Se compundin « tur i « dirg>> sau vreanO», <clini », <craci>> §i o vacalieo. UV-mea sau ingustimea cioarecilor este in functie de croi. Clinii se scotuneori pe urzeala §i sint lungi cit piciorul (de exemplu la Cirtipara),alteori din latul panurei §i atunci sint mai strimti (de exemplu laUcea de Sus).

Gaurile ce ramin in feta se chearna in unele locuri << fere§ti>> de aceea lise §i spune o cioareci cu fere§ti 0. In jurul lor se faceau §i < cotofene» (orna-mente cu qinor negru). Chiar §i pe vipu§ca se aplica §inor negru. Cu §inoarese mai ornamenteaza numai in putine locuri dupà 1920 ; astazi la Netotu deexemplu, §i numai pentru feciori. Speciftci pentru Tara Oltului sint<<colçii> negri de postav, lati de 2-3 cm., aplicati jos pe man§etarasfrinta larg a cioarecului. De notat ca, in zona vecina, spre Mateia§,la rasarit de ercaia, man§eta cioarecilor intoarsa este uneori de 15 25cm., iar pe cusatura orizontala a clinilor se, brodeaza o pui» in culoridiferite, ca §i la carna§i.

In ultimii ani s-au introdus in Tara Oltului pantaloni de pänura saupinza, croiti drept, ora§ene§te.

Tot 0 cioareci>> se cheama incaltamintea facuta pentru femei, din panuraalba, in forma de cizma, cu tureac pink* la genunchi §i peste care, batrinelemai ales, incaltau opincile. Batrinele §i copiii pina la 7 ani au fost ultimiicare au imbracat aceasta piesa de port,echivalenta <<càlunior>> de panurasau de piele din zone Avrigului. 14. Cama0 <<iob1geascã>> sau rumi-

neasca>> (Vigea de Sus)

2. Piese lucrate din tesäturi de cinepabumbac.

Cultura intinsä a cinepii in TaraOltului a facut posibila folosirea einu numai la tesaturile de cash' pentrunevoile gospodariei (toale, saltele,

23

o

a

9i

www.digibuc.ro

saci etc.), ci §i pentru unele piese de port. Mai rezistenta este cind e ames-tecata cu bumbac.

Dintre piesele de port din aceasta categorie, cama§ile barbate§ti, iile§i pomeselnecele reflecta intr-o larga masura gustul artistic §i transformarileportului din zona Fagara§ului.

Cama§a barbateasca cea mai veche « rumineasca o sau « iobageascaolunga §i cu minecile largi §i drepte, se compune din: o stano, o mineci»

cu << bagatura», <clini>> i broscute <<Gura> se taie din foaia stanului.Atit bagatura cit §i broscutele au rolul de a face catnap cit mai comoda lalucru, la ridicat in special. Este ornamentata putin, prin cusaturi in negru§i ro§u pe gulerul ingust, mai ales cea de sarbatoare.

Cama§a de tranzitie << catnap cu fodorio are stanul din patrufoi, minecile prinse in 0 creçe>> sau <<rieçe>> la umar ; iar jos se termina cu

fodoreio strin§i cu o punticicao. Gulerul la aceasta carna§a este mai lat§i intors.

De la aceasta s-a trecut, la sfir§itul secolului al XIX-lea la « cama§acu §trafuri §i cu pumna§i o, tipica astazi in zona Fagara§ului. I se maispune i cam** o ungureascfi on <nemçeascä o. La mineca avem« pumna§i o iar pe umeri o zbirciogi o de 5 8 cm. (incretituri marirealizate printr;o cusatura peste muchie) cu galben §i alb. Gulerul elat de 5 6 cm. §i format din patru foi indoite, brodat cu galben §ialb. Pieptul e ornat cu qtrafuri o verticale lungi de 25 35 cm. deo parte §i alta a gurii cama§ii, terminate cu <<punticicà>> orizontalasub care stanul continua cu incretituri. Pe umeri se aplica un peticutnumit <<bentiça Pumna§ii de la mineca §i gulerul indoit se mai numesc§1 palan 0. Acest tip de cam* a evoluat in special in ceea ce prive§teornamentica. Pe guler, in afara de broderia de mina sau ma§ina, seaplica <frunzà alba>) (panglica) de cumparat, iar pe piept, pe §trafuri §i pe

pumna§ii minecilor, sepune <<strimbulet>> alb(zig-zag). La cama§ile demire se face, uneori, dan-tela §i un rind de o floribrodateo.

Se considera frumoa-sa catnap sau iia carese invinete§te puternicdupa spalat, incit faminealbastruie. Nasturii gal-

15. Citinap beirbdteascA cu fodori

24

o

«

0

o

0.

www.digibuc.ro

16. Ceima§ei nemtascd cu orafuri §i pumnaO

beni de la git, mineci si de pe pieptconstituie §i ei un ornament. Boggtia simgrimea ornamentelor deosebesc pefeciori de bgrbati. Sub infiuenta Si-

biului intilnim in partea Cirtisoarelor §i Arpoelor, de curind, cgm'a§i cufusta, formatg din cinci foi, cite doug lateral si una in spate, undestanul se oprote in talie.

Cgmasa se poartg de obicei peste pantaloni sau cioareci, uneori Irma'de exemplu la lucru la 1)1:lure se pune in pantalon. Pe sub cgmasa

nationalg>> se poartg, de 10 12 ani incoace, dm* obisnuitá de pia-välie, chiar si sgrhatoarea la joc.

Ha veche rumineascg>>, cu o pumna§i §i obinzalg>> se purta cu poaleintr-una, lungi ping aproape de cglciie.o Ciupagul >> din fata este compus dindoug foi din pinzg de burribac si cinepà sau de bumbac, iar spatele (inunele locuri numit ciupag) dintr-o foaie (de exemplu la Ucea de Sus,Vi§tea de Sus, Deggus etc.) sau din doug (de exemplu la Voivodeni, Ioi,Sávastreni, Beclean, Pojorta, Luta etc.). Minecile se fac din cite doll:6 foi(de exemplu la Ucea de Sus), cel mai adesea insg dintr-o foaie §i jumgtatenumitg bggaturg>>. La toate iile de acest fel minecile se prind direct din

obinzala> gulerului. Gura este in fata. Sub mineck intre foile ciupagului§i spate, se pune cite o o broasca mare>> sau pàvutà>> iar deasupra ei unpeticut pAtrat, zis tot o broascg >>. Minecile se terming cu o pumna§i>> brodatide 2 cm. §i legati cu bgieri cu ciucurei de amid. Poalele acestor ii se facdin material mai gros (pinza o de rnestecatä>>, urzitg un fir bumbac i un

25

o

o

e

www.digibuc.ro

fir cinepa 0 batuta) 0 se compun din douà foi intregi (una in fata 0 alta inspate) 0 patru clini de cite o jumatate foaie.

Ornamentica acestor piese este simpla 0 eleganta. Broderia se face lagura iiei (0 colti§ori») cu ro§u pe obinzalä, iar pe mined.' 0 peste cot»pui mari ale§i in razboi. Pe piept, de o parte 0 alta a gurii, se cos§iruri de ornamente verticale, grupate cá o plata, din motive informa de triunghi, asemanatoare motivelor de pe vechiul pieptar. Intoate ornamentele alese sau brodate, de regula geometrice, predominaro§ul, linga care se pune 0 pinin galben. Intregul o briu» (a§a senume§te iia propriu-zisa) se coase in cheita cu ro§u 0. albastru. Inperioada capitalismului, de-a lungul minecii., de la obinzala la pumna§i,se aplica o rete» sau « bortitä» (o panglick alba de broderie sparta)de cumparat, lath' de 4-6 cm.

La vechea iie s-au adaugat ni§te o fodorei» scurti prin§i la capatulminecii cu o « punticica», o brataru§e» sau o betelie>>. Dupa aceea, minecilenu s-au mai prins de obinzalk ci in dreptul umarului --- de ciupagulce se formeaza acum din patru foi. Subsuoarà ramine numai o broasca».Prinderea minecilor se face simplu sau cu 0 zbirciogi >> pe umeri.Deasupra umarului, linga obinzalk se mai aplica 0 o 0 broscuta», unmic triunghi (in satele la est de Simbata de Sus).

Elementul nou, ur-mator, il formeazao §trafurile>> pe pieptiar mai tirziu ofodorii>>la guler, prin0 sub4 obinzalà>>. Gura iieise face acum in stinga.

Dorinta de a imbo-gati iile a dus la aplica-rea unor fodori din cein ce mai mari, termi-nati cu o cipca». Sepun chiar doua rinduride fodori, suprapu§i.Strafurile acoperä in-treg pieptul §i se facdin ce in ce mai com-plicate, cu 0 colti§ori»sau 0 strimbuleti>> apli-

17. lie batrineasca cu pumna5i, obinzald 0 cu poale

26

www.digibuc.ro

18. lie cu orafuri O cu fodori

cap, sau chiar cu broderie. in afara de rindul de pui tesup << peste com, semai fac douà rinduri orizontale, unul in dreptul umarului §i altul dinjos de cot. Minecile devin tot mai mult object de impodobire, foaia dedeasupra navadindu-se §1 tesindu-se in <<ciurele>> in trei ice. Forme cu-rioase au luat file in Mindra, Toderita §i alte sate din partea de est azonei. Sub obinzala, avem §i aici fodori, gura iiei in fata, pieptul cu cite10-12 rinduri de §trafuri cu colp §i terminap cu q punteD. Minecile seprind la umar cu q bu§teD (zbirciogii din partea centrala a zonei).q Pumni§orulD (q brapiru§a g) e lat de 12-14 cm. §i cusut q pe §tipu-iala>>. Mineca este aleasa in razboi cu motive geometrice din matasealba, inainte vreme 0 cu vargele>> iar acum cu q ici§oareD. Acestea secompleteaza minunat cu pomeselnecele cu broderie sparta alba.

In general file din zona Fagara§ului lucrate din pined de burnbac tesutain casa §i incheiate de mina in trecut se fac de prin 1930 §i din material decumparat. Preferinia manifestata tot mai puternic pentru mineci §1 pieptincarcat cu ornamente tesute in culori vii, de obicei o singura culoare,inseamna o schimbare a gustului la tineret sub influenta zonelor vecine.Iile noi, numite frecvent 0 briuri>>, se poarta fie cu fuste albe plisate §1 cucratinte negre, brodate cu q bulionD sau otaieteD, fie cu q pastura cu fiori*

27

www.digibuc.ro

pusa pe o parte. Se mai poarta 1 cu << rochii», << fuste`it negre sau bleumarin,plisate §i cu pastura cu flori pusa de data aceasta drept in fata. Acestepasturi, mai mici, cu alesaturi in motive florale, in culori puternice, secheama la Pojorta scutece».

Poalele la iile noi se fac ori separat, ori prinse cu < innodea1a 0. Ele sefac acum tot mai scurte §i inguste. Sarbatoarea se completeaza cu <<fustàalba» incretità, care intrege§te costumul.

Incontestabil, piesa caracteristica §i proprie acestei zone este o pomesel-necul», o polmesenecul» sau pomneselnecul». Podoaba de cap, unica infelul ei, tesut in gospodarie din pinza alba' §i cu putine ornamente, discrete,.acest turban rominesc nu se aseamana nid cuo valitoarea» alba din materialsubtire din zona Avrigului, Mci cu o pahiolul>> de borangic albit al tili--canelor §i sali§tencelor, nici cu << proboada>> de la Poiana sau Sugag §i maiputin cu maramele de borangic din alte regiuni ale Orli.

Pomeselnecul era in trecut o piesä nelipsita din portul tuturor femeilorcasatorite, purtat vara §i iarna, in zilele luzratoare cit §i sarbatoarea. Inmod curent il mai poarta astazi femeile batrine in satele de sub munte.

In majoritatea satelor, pomeselnecul dispare din port dupal 1920, o datacu generatia batrinelor de atunci, care cereau sa fie inmormintate cu pome-selnec. In multe locuri, el a mai ramas ca piesa de ceremonie, la nunti, cinddupa cununie II imbraca na§a §i mireasa. Tot a§a cum gluga ciobaneasca aramas in zona aceasta mai mult o piesa de ceromonie purtata de ojudele»sau <<vàtaful>> cetei de feciori la sarbatorile Craciunului (de exemplu laLisa).

In mod obi§nuit, pomeselnecul se purta peste <<càiçà>> §i <fruntarPeste parul impletit in doua << cosite » (fiecare din trei < sbghite ») se puneao &Eta de pinza de cinepa. Se lega apoio fruntarul» de pinza neagra §i impo-dobit cu margele negre lungi §i cu colti§ori. Deasupra se imbrica o << caitaneagra >> (din material de cumparat, cu flori ro§ii pe fond negru) §i cu douàurechi» facute din rips negru incretit marunt in mai multe rinduri §i

peste care femeile, tinere coseau « paralute» §i margele mici colorate. Inca-drind capul pind la umeri, aceste <<urechi> negre scot in evidenta chipulinvelit cu pomeselnec alb pe deasupra.

Felul in care se poarta pomeselnecul este atit in functie de virsta §i stareasociala a femeii, cit §i de diferite imprejurari sau de anotimp. In general,se poarta in douà feluri, cu diferite variante: <<pe sub barba» §i 0 road»sau peste cap». Pe sub barba se purta mai ales iarna, lasind sa atirne uncapat la spate peste bubou sau sarica, sau o de-a vale» (Cirti§oara, Berivoi,Voivodeni etc.). La Mindra intilnim purtatul < pe sub barba», <<Cu veaca»

28

a

www.digibuc.ro

la femeile hatrine §i0 cu troack>> la cele tinere. La spate, capatul de deasuprase intinde cit e de lat pe spate, lasind sa se vadk frumoasa lucratura a piesei.Pe sub barba cu coarne» purtau in trecut tinerele la Netotu, sau cu 0 cornin dreapta» azi batrinele la Vi§tea de Sus. Alta variantl a purtatului subbarba este cea < cu peank», o in dreapta», la Streza Cirti§oara. Mentionamcl o boresele» (femeile casatorite, de peste 35 ani) purtau pomeselneculo cu peara» in special la biserica §i ca na§e, cind cununau pe cineva. 0 datainapoiate de la cununie, 11 puneau o peste cap >>. Daca o femeie räminvacluva sau pierde pe cineva apropiat, nu mai poarta niciodata caita neagr-cu <urechi cu rete», iar pomeselnecul timp de un an nu-I mai da peste cap,ci-1 leaga cu < peana>> ca la biserica, in doliu. De altfel, toate femeile careinsotesc mortul pink la groapà au pomeselnecul legat << cu peank».

Al doilea fel principal de purtat pomeselnecul este 0 roata>> sau o pestecap >>, cind se face un colac mare in jurul capului §i nu se mai trece pe subbarbie. Uneori §i aci se lasä un cap peste spate, intr-o parte (Voivodeni,Lisa, Pojorta, Breaza). o !mbrobodit>> sau << facut cu Teack.>> purtau pomesel-necul in trecut batrinele din Berivoi, Netotu, Ia§i, Skvastreni, Mindra, deciin jumatatea de est a zonei. Tot in jurul capului, dar facut < cu peand» insus, pe stinga, se purta sarbktoarea sau la clack ofi la anumite date in §eza-toare, la Ucea de Sus §i Vi§tea de Sus, impreunk cu << pastura ro§ie tiparitk»in fata.

Atit portul barbatilor cit §i al femeilor cuprindea in mod necesar acestepiese caracteristice. Disparitia unora §i inlocuirea sau evolutia altora mar-cheaza precis etapele transformarilor in viata socialk in conditiile economice§i in felul de trai, relatiile cu ora§ul §i cu zonele invecinate, sau cu diferiteminoritati nationale (sa§i §i unguri).

CYTEVA CONCLUZII DESPRE VALOAREA PRACTICA, SOCIALASI ARTISTICA A PORTULUI DIN ZONA FAGARASULUI

Aceste aspecte nu pot fi separate unul de altul, deoarece ele sint rezul-tatul acelora§i conditii §i imprejurkri in care portul s-a dezvoltat. Mai mult,ele se conditioneaza reciproc in tot cursul procesului de innoire.

Populatie pastoral-agricola, intr-o regiune in care cei mai inalti muntidin taxa noastra sint direct invecinati cu §esul Oltului, cu o clima cu trecerebrusch de la yard la iarna §i invers, oamenii din zona Pagara§ului au nevoiede haine calduroase §i rezistente la lucru. De aici sarica §1 buboul, recklele,pieptarele §i cioarecii. Cultivarea cinepii, apoi, a facut posibila prelucrarea

29

<<

www.digibuc.ro

unei pinze rezistente. tn ceea ce prive§te croiul lung al tuturor pieselor, else explicg la fel prin necesitItile de climg i muncg.

Aceste conditii cit i materiile prime au flcut posibilg inflorirea unorindustrii textile, ca pivaritul i viltoritul, mentinute ping azi (in 1946 amaflat 'Inca 12 sate in care functionau zeci de piue, centrul cel mai importantfiind chiar j in 1956 tot la Berivoii Mari 0 Berivoii Mici). La fel s-au dez-voltat unele me§te§upri, cum ar fi cel al cojocarilor care se numgrau cusutele. Tot aci trebuiesc amintite vestitele tesgtoare de pinzg pentru hainede la Ucea de Sus 0 Arpa§ul de Sus, careli desfgceau marfa ping in TaraBirsei sau la Sibiu. De asemenea, cele ce fgceau straie i sarici, piese.care s-aurgspindit atit de mult, incit sarica romineascg de Fgggra§ a devenit piesgde port la populatia germang (Landleri) din Turni§or ling Sibiu.

Din analiza portului in functie de stare socialg, virstä, ocazii, ceremoniietc., observäm la unele piese sau detalii, urme ale diferentierilor sociale vechi,cum ar fi cgma§a <<iobageascà>> sau cea cu << pumna0o, care se spune cl aupurtat-o Intli c<boierib>. Deosebirile intre portul celor bogati 0 al celorsgraci au constat in trecut mai mult in numgrul de piese i bogatia de orna-mente, de exemplu la chiaburii ce plateau cit de mult cojocarilor pentru capieptarele kr sä fie mai inflorate. Mari deosebiri sint cum am vgzutin ceea ce prive§te virsta i starea socialà. Bgtrinii au pgstrat i, apoi, audus cu ei, cu 20-25 ani in urmg, portul epocii lor : sarica, buboul, recglul

ruminesc 0, cama§a cu minecg largg, opincile. Bgrbatii i tinerii au incetg-tenit un port nou, in care inlocuirea pieselor nu s-a fIcut deodatg, ci pe rind,astfel cg in curs de 50 ani s-a ngscut un alt port, altoit pe cel vechi : cgma§a<<nemtasca>> cu <<trafuri>> i cu ((Mario, recglele nemtg§tio, mine-carile o i cioarecii cu c coltio etc. Iar la portul copiflor, de la cei dinleaggn (cu cgmg§ute lungi, scutece tesute din ling colorata i <gugiu>in cap, legati peste mijloc cu <druga>> rgsucitg din lin5 multicolorg)ping la cei de 7 ani cu carna§i cu obinzalg, apoi <nemçàti o cu gulerintors, §erpgrel tesut, opinci, cioareci boresg§ti, recgle de panurg vat.-gate ca la femei. etc.

In costumul femeilor, trecerea de la o virstg la alta 0 de la o stare laalta este 0 mai bine marcatà. Purtatul pomeselnecului in diferite feluri,pgstura neagrg, opincile, betele late, recglul, sarica i buboul le deosebeaupe bgtrine de oboreseleo ping la 50 ani 0 de <<nevestele o mgritate ping la 35ani. De notat cd, pina la na§terea primului lor copil, nevestele nu purtaucinggtoare §1 nici atita timp cit mergeau la joc dupg ce s-au maritat. Feteleumblau cu capul descoperit sau cu pal:6de neagrg cu ciucur, mai nou cucirpe de par, ii cu pui ale§i In rgzboi §i care acoperg pjeptul §i mineca,

30

oas

www.digibuc.ro

*title cu motive florale mari, alese In razboi. In trecut, §urtele se purtauin fata pink' ce fata era bagata in joc, iar dupa aceea intr-o parte. Tot cuaceasta ocazie, fata << scotea fodoriio iiei din mineca recalului, unde-i tineaviriti inainte. Intratul in joc se facea cu un ritual special, in cadrul sarba-torilor de iarna (Craciun, Anul Nou, Boboteaza). In locul pasturilor ro§ii,fetele purtau dupa aceea pasturi vinete sau §urt.

Costumul de nunta al mirilor cuprindea in mod obligator, in trecut,sarica. Mireasa mai avea atirnat pe §oldul din dreapta un colac si o cirpade par, neagra, legate de bete cu o atica ro§ie. Mirde purta de asemenea,pe umärul sting, un tulpan negru.

Am putea vorbi §i de un costum de doliu, la barbatii ce umblau cucapul descoperit §i nebarbieriti opt zile, in care timp nu-§i schimbau nicicamp. Am vazut Ca vaduvele nu mai purtau caità neagra, iar pomeselneculse lega ocu peana o la inmormintare. Ca semn de doliu ci obielele se faceaudin pastura neagra.

Intre costumul de zi de lucru ci cel de sarbatoare deosebirile constau inmateriale §i in bogatia ornamentelor. Mai groase §i mai rezistente, pieselede zi de lucru se fac din pined de bumbac amestecat cu cinepa.

Fie ca e vorba de valoarea practica sau de valoarea sociala a portului,utilul se imbina §i aici ca in toate creatiile de arta populara cu frumosul.Maiestria artistica se manifesta in zona Fagara§ului intr-un fel propriu :in structura generala a portului in care innoirile se integreaza organic, incroi §i linie, in compozitia cimpilor ornamentali, in motivele ornamentale,in culori etc.

Deci putem vorbi cu indreptarire de un port vechi §i un port nou deose-bit, de au caracteristici artistice asemanatoare. Dacl la prima vedere impre-sia este de masivitate §i greutate, 'vazut de aproape portul vibreaza cu cal-dura, prin liniile sale, prin silueta ce o da omului ca unui copac crescutdrept, prin concentrarea cimpilor ornamentali pe linia croiului §i pe piept,prin structura materialelor de lucru (cinepa §i lina), ca §i prin coloritulvioi, dar retinut.

0 calitate fundamentala o constituie marea putere de asimilare §i detransformare a portului de aci. El este in vecnica innoire §i cautare, atitprin folosirea unor materiale noi, a unor tehnici noi, de la ornamentetesute sau brodate, la ornamente aplicate sau realizate cu macina, in stilgeometric in trecut sau floral acum, cit ci prin diversitatea tot mai mare depiese.

Relatiile regiunii cu exteriorul au fost intense. Joagarele, piuele, vil-torile, caldarile de rachiu de la Voivodeni, tirgurile vestite, intilnirile la

31

www.digibuc.ro

« izvorul>> de la Simbata de Sus, jocurile de ispas intre hotare (adevaratenedei de cimp), dar mai ales concursurile caminelor culturale inseamnd totatitea prilejuri de contact si influence. Faima regiunii, ca regiune de oameniharnici si cinstici, a facut ca si portul lor, ce &à o nobild infacisare, sd fieapreciat, si piese din el sa fie preluate 0 pe Ardeal>>, peste Olt. De aceeanumai unele sate din vecinatate (ca de exemplu Rucdrul si Feldioara) si-aupastrat intact portul propriu, deosebit de cel al Tarii Oltului.

In ceea ce priveste dezvoltarea istoricd, deosebim aici doua faze, sauchiar cloud moduri, ale transformarii portului. Final la primul razboi mondialschimbarile s-au produs continuu, insa treptat, si prin integrarea organica aelementelor noi, care erau supuse prefacerii in sensul stilului local. inultima parte a epocii capitaliste insä, mai precis dupa 1925, relaciile socialesi procesul de destramare a satelor fac ca schimbarile sa fie mai rapidesi nu totdeauna pe linie tradicionalà. Materialele si piesele noi de port p5-trund sub influenca orasului si a zonelor invecinate. In unele sate, aceastaa dat nastere unor amestecuri si forme hibride. Cele cloud moduri de trans-formare continua si sub ochii nostri. imbucurator este faptul ca card-nimea isi da seama de valoarea portului local, valoare ce i-o confera atitstructura, cit si intregul sail stil.

www.digibuc.ro

1. Stampd veche

A

=.1

7,

le/Ma/lac& nd eve/La/din ak92..-

,:ta/zd at ley ail'

7-1

www.digibuc.ro

4) m

id.o

rese

>>

in p

ort t

ipic

, cu

pom

esel

nece

, .ie

ptar

ei p

astu

ro

wir

'4)

'4"1.

k .. 4;7 c

-

"'"-t.

: .1

&, :',.1

.i"

\ g.I

,- -4

... . ,11 rd-I'A ; s.',.

-.. ,: , 1 1

,.. A 1

; ,_ --,

;a.... t.

1 1

I

it 5., ,

I-4Arno

.1f

-1664461+ r62_PIO An

, ,

viir r:4 4 }C,21 .1'

4uz1,5 .1 LI

. ---5---744","" .

2

g 402N *9 I

4,4 0611t 031

>

Prl

r

2. Doud « borese» in port tipic, cu pomeselnece, pieptare i peisturi

--

,1

-

www.digibuc.ro

3. Fete tinere din Berivoi in port mai nou

1

'11

I.

Si 4;Ao1/4.. 16 a: .5i

14

L

-,;.

46e_tt

EJ

.... .... ' .., 4. 4 ..

-e' t...,

. . . - ". --- ,.

r'.

.4e!

°. .

ii . ,

'.- W.. *-If -

a.° 44,'1

1.

0--'1/7ja

;133

''"°

' ."1/4

1 ° 1. 1"-

°.14, .,__ :; - ZO'..

ti GI

LI

' srh,

4

e,. t-k z.4,

_`A

www.digibuc.ro

4. Pieptar bdrbdtesc caracteristic prin orna-mentele sale bogate i viu colorate in rclu

5. Pdsturd (full) §i bete

OF,

:F

Sti

ff4

www.digibuc.ro

19. Feting dinDreigul, in portlocal cu paid-rie cu acticuri*,iie, pieptar ;i

pdsturicd

TT-

-

-

3

I,anwte.

www.digibuc.ro

20. Copii de § coald « la joco

- »rklor r -:":1

F., Ws.'. . rf- .°

.:q- .

.

I

,r-W4"="1)

. _

. '

Liowir

11111h-01

J

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

22. Tinard fetid din Netotu cu obeli") (iie) cu alesdturi

IL-

or

j"*.

.

"' .00... *,

6'1

4,

ii

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

24. Fecior din Pojorta, primdvarct. in port de sdrbdtoare

www.digibuc.ro

..sar

beito

ar- 25. Qrap de tineri din Arpa§ul de Jos in port de scIrbdtoare

ta-

- a

I*

0

$

°

..r

www.digibuc.ro

26. Pereche din Ucea de Sus, primavara, in port de sdrbdtoare

,

-to

1

www.digibuc.ro

27, Bdrbat drat cu palarie rotunda, fecal oriemtdsco, pieptar, cioareci §ti cizme

. '-ac'''c Ilik -''' .... ,E

. . ? , ?.,,....". .c.-1 m.j.; ° ,

: ....; 7-, j ,- "if.-.4 1

r.:11

AP .

0

d.'

441!-..?`". -

^

.ro

° .111i

e

°V45"...,

, ,

www.digibuc.ro

28. Paul 0 fecior, la care se veld cioarecii cu 0 cotofeneD

g

r-

;a °.

5

+ZS

rk ,

-

F

Yitiohre?

e

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

30. Tindrd pereche din Icqi tn port nou: ea cu cirpd neagrd legatdpeste cap, a brim> (iie) negru tesut 0 in Arno, fusta alb?' plisatd,ere/ante brodate; el cu cdma0 cusutd oin bentitd>> cu mdtase albd,

pantaloni <<de ciurel>> in 5 io §i lath& de postav

t°

Nta,

+,9"67.V2'47--7'"--77-".777'477.1:5-7`,-"`

_

www.digibuc.ro

31. La portip, un fecior 0 o fata din Breaza

4 '

-s*

_ _

-JD

et-a"

www.digibuc.ro

32. La marginea satului, in port de sarbdtoare, unfecior ;i cloud fete cu cratinte negre u ardelenegi»

.000

.4' r:

-4

a

www.digibuc.ro

33. Trei feciori cu cdciuli turtite, cdm410 cu pumna0,cioareci 0 cirme (cel din mijloc), pantaloni 0 bocanci

(cei din margini), pieptare etc.

P.

rri

www.digibuc.ro

34. Femeie cu ctrpd neagrd, iie o cu puii di mari peste cot 0 cu boratepe pieptD

Toe'

44-

4

4

Pi44, -2"

e .A.: YU . a.,Jt .

www.digibuc.ro

35. Nevastd tinard din lap, cu pomeselnecul uimbrobodit cu amindoudcapetele peste cap*, betelie panglicd sub barba ;i peste piept, laibdr, ((surf ))

root cu vdrgi, iia cu pumna0 ;i fodorei

"1-r

www.digibuc.ro

36. Torcind in fata casei, trei femei cu pomeseinec 0.crdtinte rofii << update., intr-un sat de sub munte in

zona Fagdrafului

-;

=

r 4L

- [I traS0 1.0.17 d

-

.

'

YINtsAd' C .1,-7,

-.;3 , .

.1

1- '

www.digibuc.ro

37. Trei generaFii de virstd dar ;i de port, in Voi-vodenii Mari

: a

--

r:.1.'0

11'

www.digibuc.ro

38. In port « detoate

din Dragu; tor-cind, i nepoata

?

t ' f i),17,:, ;14

1

.

i 6,17;41

'

411

!!^

I'

r-

c-Q

laportitd, o /Janina

zileteo,'NW

www.digibuc.ro

39. La Breaza, in fata vetrei vechi, femeie cu o fruntarD ii .e caiol cu rete))

V.

,

r.b

rrk

; . =

PI,

;r.

ox

www.digibuc.ro

40. Bdtrind de 70 de ani din Vigea de Sus, cu o pomeselnec cu peamThpurtat särbdtoar ea, impreumi cu « pastura colic* (urt)

1'Fr-

11.

A., e,. N. si.s.7,..

i5c,.

...: r.i.,....- .. se.,,,.. ..

an.

6 ?

,

St,

,,,rz.k.c.

www.digibuc.ro

43. Bdtrin cu caciulci ascuritcl, pieptar-cu ornamente mine, cdmapilunge( i cioareci

t11 =6", a

P.

,

!

a . ;4, ...t

Now,ograr--vmaww--","

www.digibuc.ro

44. In comuna Mindra, pereche de bdtrini in port de seirbatoare, vara (eacu edit& fruntar, pomeselnec o imbrobodito, iie cu pumnali i fodori 0 cu

itrafuri pe piept, minecile alese o in vcirgeleD etc.)

.*^.

411110,...

=

IP

r

.00

www.digibuc.ro

45. In port de sdrbdtoare, cu pomeselnecul ficut o cu veacdo, dotal' femeidin Iasi

,TZ.V1

"17

1'4. .

gi.t;.04.1:ier 7 .n

4 V

LI

12

. -

www.digibuc.ro

46. Mama $i fiica in portul a cloud generatii

r

'

www.digibuc.ro

47. Intr-o gradind, un batrin i o bdtrind din Pojortain part local; cu recale

*.';^''-1

a"_` -,Ptit'.G

.1v

,.r

f rf

.1

telt!'

°,

-

4:=

'''.,:t.41D

2

7An.

r VA' _A 44. '

ter':

n

CIU, RA

IceAt

J.7 I

A lirJ.

vvoN poploq g oPnoq ,00

www.digibuc.ro

48. De la opinci, pind la pomeselnece, cele cloud bdtrine ilustreazdportul tipic de la Voivodeni (cea din stinga poarta pomeselnecul 0 pesub barb el. ca pentru zi de lucru, iar cea din dreapta « roatd o ca

seirbeitoarea

is-F--. ;

4

=

a

e.

www.digibuc.ro

49. Tindrd"femeie din Sdvdstreni cu pomeselnec cu veacdo,iie cu obinzald i fodori i cu ftrafuri pe piept, androc

(fustd) Omit in pattu ire, creitincioard i pieptar

":-

e

: .

s:t.)o

46/

.we

.

°'

4)

N't

t

Cs,

4

'101

o

www.digibuc.ro

50. &Urine' din Strera-Cirtipara cu bubou alb p cirpd neagrd Iegatd upeste capo

I-,

1 -, N

...4 ' A'

c8

-4; - ..0

-0,

www.digibuc.ro

51. Doud bdtrine din Voivodenii Mari, in port vechi, specific, de iarnd, cupomeselnece, sarica albd (cea din stinga) §i bubou sein (cea din dreapta)

r

4I =

www.digibuc.ro

GLOSAR

1. Androc, androcel (Germ.Unterrock, sas. Onderrocksi Angderrock; in ruteara andarak): Fustàde postav, cu desen in patrkele (negru, rogu, verde, vink);cea de sarbatoare cu pangfici inguste de catifea aplicatela poale. Androcul de zi de lucru e din postav sau pfinuratesuta in casa. Il purtau femeile caskorite.

2. Barpn (Ardelenism: ung. b arson y): Catifea, folositapentru aplicatii, ca ornament pe diferite piese cld port.

3. Bdgdturd (Provincialism, format de la verbul a b a g a):Jumatate lat de pined care se adauga la un lat intreg de pinzisi formeaza mineca iiei.

4. Bentitd (Diminutiv, de la bant a, termen literar ; comparapolonezul b a n t, germ. B a n d): Bucatä de pinzii de formadreptunghiulara, aplicata pe umeri la carnagile barbkesti.

5. Bete (biete sau berte) (singular : bata; lat. vitt a: panglica,derivat : be teli e): Tesute in razboi sau cu scindurica,din ling sau finial, de dimensiuni si culori diferite (celevechi late de 10-20 cm, cu rogu mai mult, cele noi maiinguste si cu albastru, verde, vink, rogu etc.) Modelulgi culorile difera dupa sat si virsta. Modelul se obtine dinurzeala' in diferite culori gi din tehnica tesutului, bkealafiind de obicei intr-o culoare.

6. Bonita. [Diminutiv, derivat din b or t a (gaura), moldovenism;vezi ruteanul b o r t.] Panglica alba de broderie sparta,care se numegte in unele sate 0. 0 riete». Se aplica de-a lun-gul minecilor.

7. Brace. (Sing. b r a t, lat. br a chiu m): Se numesc ap mine-cile unor haine (Sarica, buboul, reckul).

8. Brdtdrugd. (Diminutiv de la br 'attar a, lat. br a ch i al e) :Bucata ingusta de pinzi care se aplica jos la mineca iilor,pe incretitura unde incep fodorii. Se mai numegte gi 0 pun-ticica » sau « betelie».

9. Briu. (Vechi slay brunia: chiurasa): Se numegte astfelfia (camasa femeiasca) de la briu in sus, in special in sateledin mijlocul zonei Fagatagului.

67

www.digibuc.ro

10. Broascit (mare sau mica) (Lat. vulg. br o s c a): Petic de pinzapfitratá sau in cinci laturi, ce se coase sub bratul iilor, intreminecg i foaia din farg si cea din spate. oBroscuta>> se maicheamg un mic triunghi de pinzg ce se pune pe umgr, lingiguler, la ii, cusut intre foaia din spate 0. cea din &fa.

11. Bubou. (Sau bobou; ardelenism: manta groasg, saricii;comparg ung. g u b o). Piesà strgveche, lucratg din tesaturggroash de ling si data la viltoare la ingrogat, apoi in cogulcu grapa de mgrgcini, de i se scoate <<parul >>. De culoarealbg sau seing, cu croiul drept.

12. Bulion. (Fr. b ouill o 0: Se spune <cràtine cu bulion>)catrintelor negre de tip sglistenesc, pe care se face broderiecu mgtase neagrg, motive florale. Mai nou, aceste catrintese fac cu unul sau doug rinduri de broderie sparta, realizatitot cu o buliono. Se poartg de fete g femei tinere, numaisgrbgtoarea.

13. Buste. Asa se cheamg in partea de est a zonei incretituraformatg pe umgr, acolo unde se prinde mineca

14. aura.. (In limba literarg : scufitil de copil; sirb k a ic a, bulg.kajca). Ca ardelenism: vechi acoperilmint de cap, ce sepurta de femeile mgritate mai ales ping la primul rfizboi mon-dial. FAcutg pe forma capului, din pinzg neagra de cumpgrat,cu flori rosii. Lateral, peste urechi, are doug <<urechi>>fácute din panglica de moar negru incretit, incretiturilenurnindu-se o reteD. Pe urechi femeile tinere aplicg flutu-rasb> sau o pfirglute)). Azi se poartg de nase g de cgtre citevafemei bgtrine in unele sate.

15. Celltuni. (Lat. c a 1 c ea m en tu m, c g I tun; moldoveneste:co 1 tu n, provine din contaminarea neogrecesculuikaltsuni i kartsun.i, de la it. calzoni: panta-loni): Incaltgminte in forma de cizme, cu tureac scurt,facutg din pgnurg sau piele fteagrfi, purtatg ping la inceputulsec. XX, in partea de vest a zcnei, mai ales sarbatoarea.Talpa celor de piele era tivitg cu galben, iar sus la tureacavea o bandg rosie. Turecii, sus, lateral, crgpati i legaticu snur.

16. Celar, celariu. (Lat. c ell a r iu m: cgmaril, chelar, odlità).Incapere mica de-a lungul odgii din fatfi, in care se intrgpe o usg mica. Serveste la pgstrarea alimentelor gi a unorpiese de inventar.

17. Cheitd. (Dimiautiv din ch ei e, lat. cl a v e m). Cusäturgin zig-zag, cu care se incheie pgrtile iilor. Fficutg cu mina,cu ata albg, neagrg sau rosie.

18. Cheutoare. (Cheotoare, chiotoare, lat. clava-t o ri a). AO de legat, fficutà in formg de inel, din ling sauatg, la gura pieselor de port fail nasturi (bubou, saricg,real bfitrinesc etc.) si prin care se trece o baierg pentrulegat.

19. Ci cur, sau ciucur. (Lit. ciucur e ; ung. c suk o r). imple-titurg ornamentalg facoutä din ling colorath cu mult rosu

vinfit, de mgrimea unui pumn. Se purta in unele sate(ex. Drggus) de cfitre fete, pe borul ingust al pfilfiriutelornegre, in &ca.

68

iiei.

si

www.digibuc.ro

20. Cioareci. Pantaloni strimti, din pgnurg, croiti diferit, dupgzona, virstfi, etc. gi purtind ca atare denumiri felurite(«bgtrinegti)), <<Cu feregti ungureptia). Se numesc <<cioaredboresggtin un fel de cizme de pgnurg, ping la genunchi,incheiate cu lInà neagrg. Ii purtau mai ales femeile bgtrine,in opinci. (Boreasfi, in Moldova, Transilvania, Maramureg,inseamnä femeie mgritatg sau vgduvg).

1. Cioci. (Ardelenism, se intrebuinteazil la plural; vezi it. cioce:opinci): Ciorapi de ling crogetati, cu dungi orizontalecolorate cu rogu, vingt, negru, alb. Purtati de fete gifemei tinere.

22. Cipcii. (Dantelg panglicutg, plural: cip c I, ardelenism ; veziung. csipk e, sirb. cIpk a): Dantelg de cumpgrat saufgcutg cu mina, aplicatá la fodori i la gulerul iilor, precumgi la crgtintele de tip sgligtenesc.

23. Ciupag. (Haing femeiascg cu mineci; vechiul slay clip g u):Partea din fatg sau pieptul iiei. Uneori gi spatele se numegteciupag.

24. Ciurele. (Singular : ciuf e 1, diminutiv din c i u r, lat. vulg.cibru m, lat. clasic cr ibru m): Model de tesgturg,in trei sau mai multe ice, ce imità nigte patrgtele i ggurele.

25. cirpii, (Vechiul slay kr u p a) in seniul din Carpatii Moldo-vei, Transilvaniei i Olteniei: basmaua de cap a femeilor.De forma patratg, cu frimbi pe margine, de cele mai multeoH de culoare neagrg. Cumpgratg de gata, din o par >>, saten,mgtase, catifea, stambg sau alte materiale de fabricg. Sepoarta legatg pe sub barbg sau la spate, dupg virstg i ocazie.

26. Colfigori. (Diminutiv de la colt i, horbotg dintatg, corn-parg cu bulg. kolec u, sirb. k olj a c.) Din postavnegru sau vinfit coltigorii se apnea jos, pe mangetg, la cioareci.

27. Cotofene. (Cotofenele sint pasgri negre cu pintecele alb ; sing.c o to f a n g; inrudit probabil cu neogrec. k o tsifas:mierlg): Ornamente din ginor aplicat, la cioareci, in jurulbuzunarelor.

28. 'Crdtinte. (in Moldova gi Bucovina, c a tr in te; ung. k a -t rink a, katr in c a: gory de ling, fotfi.) Diferite ca mate-rial, dimensiuni, culoare i ornamente. Cele batrinecti,tesute in casä din ling : cea din fatg din doug foi gi cuturi, iar cea din spate dintr-o foaie monocromi. Crgtintele« ardelenectin in gen sglictenesc din postav negru. Cea dinfatg cu frimbi. Cele noi cu broderie de mgtase.

29. Creste. (Lat. cr i st a): Aplicatii de postav vingt, pe margini, larecglele femeiegti.

30. Crete. (Sing. c r e t, probabil de la lat. crispu s): <<Rieçe>>sau reteD. Incretitura pe umfir la camagile barbategticu fodori, constituind un ornament.

31. Dirg. Parte a cioarecilor barbategii (vezi croiul).

32. Drugd. (Sirb druga: fus mare.) Ling toarsä gros <<Indrugata>>pentru piesele de ling, de iarnä.

33. Feresti. (Ferestre : lat. fen es tr a): Crgpgturi ce tin loc debuzunare, in fatg, la ccioarecij ruminecti ».

69

a

aleM.

a,

www.digibuc.ro

34. Fociori. (F o dor e i, pl. incretituri de pinzi, dantele sau cusrl'turi de amid, ung. f o d o r): Un fel de mansete lungi,evazate, aplicate la minecg jos la anumite ii i cgmfigi bgrbg-testi. Se aplicg mai nou si la gulerul iilor la fete sau femeitinere, formind un fel de guleras intors, lat, de dantelg.

35. Frijuri. Pies veche de port, de culoare inchisg, din pgnurg, croitgdrept, fgrg guler, buzunare i nasturi. Acelasi croi la bgrbatisi la femei. Purtatg acum de bgtrini. Tipul nou, modern,diferit, lucrat de croitori, cu guler, buzunare, nasturi, orna-mente aplicate.

36. Frimbi (frimbghi). (Mold. f r i rn b i e, lat. fri m bi a): Fire ceatirnfi ca niste ducuri la marginea unei stofe, unei haine, unuibriu. Ciucurei de ling, mgtase sau alt material, aplicati insir, la diferite piese de port (ex. la cratinta din &fa).

37. Fruntar. (Lat. fr on t al e: fgosie de catifea); Panglicg neagrä,avind cusute pe ea mgrgele negre. Se poartg pe frunte, pestecfiitg, atunci cind femeile se imbrobodesc cu pomeselnec.

38. Frunzcl. (Lat. fr o n de a): Panglicg de catifea sau stofil apli-data' pe palariile bgrbgtesti cu borul mic.

39. gigiu. (G ugiu man: ckiulg ; turc. g g gma n); Ardeal:scufitg, cgitg, cadulg pentru copii mici ping la 6-7 ani, de oforma specialg.

40. Inchedecat. ( impiedecat : lat. impedicar e): Se spunecg straiul, buboul sau sarica slut inchedecate, atunci dnafoile acestor piese se cos la capete, inainte de a se da inviltc are.

41. Innodealei. (De la verbul inn o dar e, lat. nodu s, n o d):Bucatg de pinzg care uneste, uneori, iia cu poalele.

42. Laibeir (laribarica). (Germ. dial. L eib e 1): Piesg in gen de vestii,purtatg fie femei si fete. Din stofg, catifea sau postav, deobicei de culoare neagrg. Croix pe talie, cu revere. Brodat,cu mgtase neagrà i ornamentat cu snur aplicat.

43. Mestecatd. (De la a mesteca, lat. masti,care): Pinzgde casá tesutg din material amestecat urzit bumbac i bfitutcinepg, ofi urzit amestecat i bacut cinepg).

44. Mineceiri. (De la minecg, lat. manic a), ardelenism (sing.minec a r): Mansete de ling coloratg, crosetate, purtatede feciori pi fete, iarna.

45. Nedeie. (Pl. ne dei; vechiul slay n e d elj a: duminicg ;sgptgming): Vechi obicei pastoral de intilnire, petrecere sitirg, la date fixe legate de calendarul vietii pgstoresti, inanumite locuri, la munte.

46. Obinzalei. (Obienzalg, de la benzi, bent e cf.pol. b a n t, germ. B a n 0 bucatg de pinza brodati,aplicatg mai ales la iile bgtrinesti, pe guler.

47. Oni. (Sing. o n : cf. litera cirilicg o n = o): Motive miiruntein forma de rotite dispuse una lingg alta, brodate pe pieptare.

48. Pahiol. (Cf. sas «Fo c h el)) i tmg. fat y o 1: vglul miresei):Piesi dreptunghiulara, din borangic albit, cu vgrgi osutedin sirmg galbend, purtata de fetele i femeile tinere din Sgliste

70

in

c1):

si Tilisca.

www.digibuc.ro

49. Pavd (pavufa). (Rutean p a h a, polonez pa ch a, ung. p it h a,p Al h a): Petic patrat, ce se pune sub mimed (sub broascg),intre foaia din fatg i cea din spate a iiei.

50. Man. (Gard, uhici, zaplaz, in ung. palank: Transilvania0. Oltenia): Prinzg indoitg de 2-4 ofi, la mineca sau gulerulcgrasilor cu gtrafuri.

51. Pdnurd. (Lat. p ennui a): Postav alb sau colorat, din tesfiturgde ling lucrat in ping. Folosit mai ales pentru cioarecifrijuri. (Se vede in Moldova, Transilvania, Banat.)

52. Piirdluta. (Diminutiv de la p a r a, turc, p a r a): Fluturi.Fluturei metalici, albi sau galbeni, aplicati pc urechile cgi-telor sau pe pgsturile cu flori alese ale fetelor.

53. Pastura. (P in z at ur g, In Carpatii moldo-transilvgneni; deri-vat din pinz a): Piesg in gen de fotg purtatg de femei.Cele bitrine au pgsturg din pgnurg neagrg oglatuita>> iar celetinere din material mai fin (Unica, bumbac), cu alesgturiin culori. Tot phsturg se cheamg, in partea de vest a zoneiFagarasului, cirpa de cap.

54. Piud (pittarit). (Lat. vulg. pill a, diminutiv p i I a): Instalatiiarhaice, strgvechi, pe riurile mid de munte, pentru prelucrattesaturile de ling. Elementele principale sint toate din lemn :roata minatà de apà (cu << cupelf sau < arepi>)), fusul, cioca-nele i troaca. Tesgtura de ling se bate, la umezeala, cu cio-canele in troacg 24-48 ore, de se ingroagg gi se o infratesteDurzeala cu bgteala, dind un postav dens numit pgnurg.(Coexistg forma pivg sau forma palatalizatg chiug.)

55. Pojita. Meging albit de obicei preparatg de cojocari din pielede oaie sau miel, cu var, aplicati pe margini la buzunarelepieptarelor.

56. Pomeselnec, polmesenec, pomneselnec etc. (Vechi slay ; vezipolonezul polmiesiec znik semilung): Piesg deport in forma de stergar alb, de 2 metri lungime i 30-35 cmlat., din pinza tesuta de casg. La capete are alesgturi in o ciu-rele>> gi vargute simple cu mgtase albg sau neagrg. Ii maipoartg astgzi unele bátrine. Se poarta obligator de cgtrefemeile mfiritate, peste caitil in diferite feluri, in functie devirstg j ocazie (vezi textul).

57. Proboada, broboada (Vezi bulg. podbraclka, podbra-d i a : sub barbg): Pinza albg in forma de gtergar purtatade femeile bátrine in valea Sebesului.

58. Pui. (Lat. pull eu s, pullu s): Denumire genericg amotivelor brodate pe pieselc de port cgrnggi etc.).Picgtele, punctulete.

59. Punincqi. (Ardelenism; diminutiv de la pumn lat. p u h-n u s,-i) Mangete inguste, strinse, la mineca iilor vechigi a unor cgraggi bgrbgtegti, marginea incretita i ornatg cupodoabe de arnici.

60. Punticica. (Pl. PU n't icele; diminutiv din punt e, lat.ponte m), Vezi bratgrusg.

61. Read. (Ardelenism ; sas. Re ck1 i, germ. Ro cklei n, ung.rekl i): Piesg de pgnurg neagrfi, maron sau seing. Sinonimcu frijurile. Se poartg itt loc de cojoc.

71

si

(ii,

www.digibuc.ro

62. Ride, vete. (Sing. r eat g; cf. slay. r a c a, albanezul r o s e)Incretituri; vezi caita (cu rete).

63. Saricd. (Lat. vulg. sarfc a): Piesä similarg buboului, deose-birile constau numai in diinensiuni, uneori in culoare. Sepurta mai ales de pistori.

64. nip, sbghite. Pgrul in trecut se impletea la femei in cosite(coade), fiecare din acestea fiind compusa din trei pgrtinumite sbghite.

65. Scurteicd (De la adj. scur t, lat. vulg. excur tu s), hainglunga, cu mineci, pentru femei cgsgtorite. Din postav negrusau in carouri, ornatá pi jos pi. in fatg cu catifea neagri pemargini. Purtatg in satele ce au stat mai mult sub infiuentaorapului pi mai ales de pfitura chiaburg.

66. Stan. (Sirb. s t a n, bulg. s t a n Pieptul i spatele cám%pii,croit pe vechile piese dintr-o singurfi foaie (in opozitie cu

poalele»).

67. Strai. (Lat. sterniu m): Piesg pentru acoperit patul, pfiturg,Tesut din ling groasg, data la viltoare pi la copul cu

mfirgcini unde i se scoate pgrulo. Formatg din 3 4 foi.De culoare albi in partea de vest a zonei, in culori vii (vinifit,portocaliu, verde, alb) dispuse in vgrgi egale alternativ, incentrul zonei. Se dg mireselor in zestre. Incepe a se inlocuicu plapoma.

68. Strimbuld. (Ardelenism, de la strimb lat. vulg. st r a m-b u s, lat. clas. st r a bu s): Zig-zag, alb de obicei, de cum-pgrat, aplicat la ii sau cgrnápi, pe pumna0 pi la guler, ori pepurte i pasturi, la fete pi femei tinere.

69. 5trencdnit. (Germ. stricken: a impleti ; cf. subst.ptrinch ciorapi, de la germ. Stru m p f e): Cropetat.Se spune priencfinit», cioci ptrencgniti etc.

71. Stipuiaid. (Ardelenism: germ. steppe n, a coase): A coase peptipuialg. Tehnicg specialg de cusut, folositä mai ales lapumnapi i brgtfirupe.

71. Strafuri. (Ardelenism, germ. Strei f): Dungi formate din pinzgincretita, de-a lungul pieptului, la cgrng0 i ii. De origineinfluentg sgseascl.

72. Surte. (Sing. purt g, ardelenism, germ. S c h u r z e): Piesenelipsite din portul femeilor. Tesute in rfizboi de casg, dinling ori linici, cu motive diferite. Se incing cu baierg g se spunetotdeauna cu un adjectiv, de exemplu purte negre, purtevinete, purte cur ochi, etc. (In Moldova se zice o pestelcg»),iar in limba literari, port (pol. szor c).

73. Tdieturi. (De la verbul a tai a, lat. vulg. taliar e): Orna-ment in piele, in formg de semicercuri, la marginile piep-tarelor.

74. Target. (Targa, influentat de trage i traga c e): Instalatiecu grapi de mgrácini pentru tras parul pieselor ce se dau laviltoare. In Oltenia, targa e sgniutti de carat lemne sau dedus

72

o pal

gi

www.digibuc.ro

75. Transhumantei. (Fr. transhumanc e, termen cArturAresc):Formii strAveche, de miscare pi mutare sezonieril a turmelorde oi din Carpati spre DunAre si mai departe, pe 0 drumuloilor D, la date fixe. A dat nastere unui tip special de pAstorit,cu un rol important in procesul de formare a poporuluiromin pi de piistrare a unei unitati a modului de vista.

76. Ursoaie. (De la u r s. lat ur su s) Femininul alAturi deursoaic A, in Moldova, Transilvania, Oltenia si Banat:Un fel de cos mare, din birne sau impletit din nuiele deasupravetrei cuptorului, in tinda casei; trece prin pod pink' la aco-peris.

77. Vdcdlie. (V e a c 6 ; din romina a trecut in ruteanki sub formavakelij a, vekelij a, cu sensul de: burete de fAcutiascA): vAcAlie (in Moldova vesc A): inseamnA cerculde tei din jurul sitei ; in Transilvania, in genere borulpAhlriei. in zona Fagarasului se mai spune 0 veacA>) sau0 urechia la partea de jos a cAciullior cu marginea intoarsi

. sau dublatfi ca o mansetA.78. Vdlitoare. (InvAlitoare, invelitoare, din verbul

a inveli vechi slay valit i: nAframA, stergar): Piesiide port femeiesc, in gen de stergar alb, purtatti invAluitpeste cap in zona Avrigului.

79. Veirgele. (Sing. lit. verge a, derivat din varg A, lat.virg a): NuielusA de alun sau bucAti de draniti, care servescla infAsuratul urzelii pe sul. Tesut cu virgele. 0 tehnicAspecialA de tesut, pentru minecile unor ii, prin care se obtinmotive in relief, in cimpul alb al pinzei de nadragi de vari.

80. Vdtaf, sau jude al feciorilor. ConducAtor ales anual al 0 cetei>>.(grupului) de feciori, care colindA pi dirijeazA obiceiurilein cadrul sirbAtorilor de iarni. Cuvintul pare a fi de originetAtarii: vatah a. Din graiul pastorilor nostri a trecutadesea in limbile popoarelor pe unde au transhumat ei(polon vatah a, rutean v a tag: bad; bulgar v a ta h,vataf etc.).

81. Zbirciogi. (De la zbir ciog: ciupercA ; vechiul slay s m r 6-c 6 k 6, rus. smorco k): incretiturii, ornament peumfirul iilor sau cimAsilor cu pumnasi, realizatA printr-ocusAturA specialg, pe muche, cu galben sau portocaliu.

82. Zechea, zeghe. (Lat. setul a, lat. vulg, secla; din romingintrat in maghiarii zeke pi in dialectul sisesc Sack e):Suman, din pinurA albA, cArAmizie sau chiar neagrA, treisferturi asemAnAtoare cu frijurile sau recAlul. Croi evazat,cu clini din talie, purtat mai ales in zona Rupea-Cohalm,la est de Fagaras.]

Not A: Ne-am limitat aid la prezentarea unor termeni mai putincunoscuti ce apar mai des in lucrare. Nu am cuprins pe cei ce, princontext, isi lAmuresc suficient sensul, cum ar fi denumiri de orna-mente, ori ale unor pArti de croi.

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATILOR

In text

1. In port de zi de lucru, la intoarcerea de la cirnp, in mijloculsatului, o familie din Dragup, acum 25 de ani (pe la 1930)

2. Iie cu zbirciogi pi cu fodori, cu pui peste cot g cu poale3. lie batrineasca cu pumnapi, cu pui pe piept pi cu poale

4. Cizme femeielti, cioareci o borapaptio pi 0 ciocoi >> (ciorapi)vargati

5. Laibárica (pieptar) din piele infundatà g brodata, pentru fatasau femeie tingra

6. Pieptar infundat de femeie7. Real batrinesc din panura8. Carnala cu fodorei, pentru zi de lucru9. Carnapa cu zbirciogi pi cu pumnapi pentru feciori pi bfirbati tineri

10. Faze din croiul saricei (Dragup)11. Faze din croiul buboului (Ucea de Sus)12. Recalul orumineso> sau o batrinesc>> (Dragup)

13. Cioarecii cu clinul lung (Cirtipoara)14. Carnapa o iobageascao sau o rumineasca D (Viptea de Sus)

15. Camapa barbateasca cu fodori16. Carnapa nerntasca cu gtrafuri pi pumnapi17. lie batrineasca cu purnnapi pi obinzeala pi cu poale

18. lie cu gtrafuri pi cu fodori

in afara textului

19. Fetita din Dragup, in port local cu palarie cu 0 cicurio, iie,pieptar g pasturica

20. Copii de pcoala 0 la joc»

75www.digibuc.ro

21. Copii in costum popular, purtind opinci cu nojite din par de cal22. Tinara fail din Netotu cu o briuo (iie) cu alesaturi2,3. Fata din Berivoii Mari in port nou de sarbatoare, cu urç cu

Hod, < briuo (iie) cu alesaturi bogate l cu laibarica de catifeabrodata

24. Fecior din Pojorta, primavara, in port de sarbatoare25. Grup de finer; din Arpasul de Jos in port de sarbatoare26. Pereche din Ucea de Sus, primavara, in port de sarbatoare27. Barbat tinar cu palarie rotunda, recal neintasco, pieptar,

cioareci i cizme28. Fatfi i fecior, la care se vad cioarecii cu c cotofene»29. Tinfira pereche din Lisa30. Tinara pereche din Iagi in port nou : ea cu cirpa neagra legatii

peste cap, o briuo (iie) negru tesut o in fusceio, fusta albaplisata, cratinte brodate; el cu camasti cusuta clii bentitaocu matase alba, pantaloni o de ciurelo in 5 ice gi laibir depostav

31. La portità, un fecior i o fata din Breaza

32. La marginea satului, in port de sarbatoare, un fecior i douafete cu cratinte negre 0 ardelenegtio

33. Trei feciori cu cficiuli rurtite, camasi cu pumnagi, cioareci i cizme(cel din mijloc) pantaloni gi bocanci (cei din margini),pieptare etc.

34. Femeie cu cirpa neagrfi, iie ccu puii fii mari peste cot gi cubortite pe piept»

35. Nevasta tinara din Iagi, cu pomeselnecul << imbrobodit cu amin-douà capetele peste cap o, betelie, panglica sub barba i pestepiept, gurt o rosu cu várgi, Ha cu pumnagi i fodorei

36. Torcind in fata casei, trei femei cu pomeselnec i cratinte rogii« tipariteo, intr-un sat de sub munte in zona Fagaragului

37. Trei generatii de virsta dar gi de port, in Voivodenii Mari38. In port o de toate zileleo, la portita, o batrina din DrAgug

torcind,.gi nepoata ei39. La Breaza, in fata vetrei vechi, femei cu 0 fruntaro i o caita cu

rete etc.

40. Batrinii de 70 de ani din Vigtea de Sus, cu 0 pomeselnec cu 13ean5.»purtat sarbatoarea, impreunfi cu <<pástura rogie (gurt)

41. Batting din Netotu, in picioare pe prispa casei, facut pome-selnicul << cu coarneo, aga cum il purta cind era tinged*

42. Femeie tinara din Breaza i ',atria din Lisa, in fata casei43. Bfitrin cu ciciula ascutita, pieptar cu ornamente putine, camaga

lunga i cioareci

44. In comuna Mindra, pereche de bitrini in port de sdrbatoare(vara, ea cu caità, fruntar, pomeselnec o imbrobodito, iie cupumnagi i fodori i cu atrafuri pe piept, minecile alese (<invfirgeleo etc.)

76

laibAr, «

si-a

«

www.digibuc.ro

45. hi port de sgrbgtoare, cu pomeselnecul fiicut «cu veacri>>, dougfemei din Iapi

46. Mama gi fiica in portul a doug generatii47. intr-o grgding, un bgtrin §i o bgtring din Pojorta, in port

local, cu recgle48. De la opinci, ping la porneselnece, cele doug bgtrine ilustreazii

portul tipic de la Voivodeni (cea din stinga poartg pomesel-neculope sub barbl>> ca pentruzi de lucru, iar cea din dreapta« roatii>> ca sgrbgtoarea)

49. Tingrg femeie din Sgvgstreni cu pomeselnec 0 cu veacg >>, iiecu obinzalg pi fodori §i cu §trafuri pe piept, androc (fustg)testa in patru ite, crgtincioarg pi pieptar

50. Bgtring din Streza-Cirti§oara cu bubou alb §i cirpg neagrglegatg 0 peste cap>)

51. Doug bgtrine din Voivodenii Mari in port vechi, specific,de iarng, cupomeselnec, sarica albil (cea din stinga) §i bubousein (cea din dreapta)

Plarue in culori

1. Portul femeiesc din zona Faggrap dupg o stampg veche2. Doug o borese>> in port tipic, cu pomeselnece, pieptare *i piisturi3. Fete tinere din Berivoi in port mai nou4. Pieptar bfirbgtesc caracteristic prin ornamentele sale bogate

§'IL viu colorate in ro§u5. Pgsturg (§urt)

www.digibuc.ro

T. 2170Responsabil de carte: Angela Vrancea

Tehnoredactor: Lola Marcus.Corector: Petre Stoica.

Dat la cubes 19.07.1956. Bun de tipar 12.09.1956 Tiraj 4100ex. Mr lie Kunstdruck de 120 gr. m. p. FL 700 x1000116. Colted. 5,32.

4,Coll de lipar 5. Edijia I. Comanda 1680 Flame Poli-

cla-cromii A. nr. 1442. Pentru bibliotecile mici indicile desificare 74176.

Tiparul executat sub coni. nr. 1062 la intreprinderea Poll-graficii nr. 4, Calea Serban Voda 133 Bueuretti 11.P.R.

www.digibuc.ro

11 ME II OM IS ME MI nn n n mn m mm M m mm m m mm m M MEM MOM MEM IMMUM MUMM MM. MIMI MIIIMMI 111110111110 I

I MI NM M MN M NM n WM II ME M II MO M MM M M ME M MI OM M I

11111,-.-

Mm mum mom ommi WM Wm min mom mom s_ 4222 yr r .r rr,

rorrrrrirriv * *****1-,."M 2Mr rr rerorror '=

r rrrlyrrmh. .

rirrorrrv orrvrrrrrr

---'0'"'Ildt="4YeeerPY0' ..,..... 1111.

---trairr l'

MATrrirrorr IREEIrry,--

,eramr, muZrrrryll" ,...i.romw* rraffErrrr

Irryrrrr vi-iiiie:41=-%Mri Yramrrrirrrv q-vrftrrrvren,TAmrr.mr:rerrrrrrrrs,!

-M1 m. .,,rrirsvrryrrrrrirri,

I In ow no ma m um ma mm NMI MIMI MEMO MEM =ME MIMI EINEM

Il IMM uu 11111 uu M It 111 111111 MIMI I

www.digibuc.ro