Embed Size (px)
DESCRIPTION
booksss
Citation preview
CONTRACTUL DE VANZARE
I.TRASATURI ESENTIALESI DISTINCTIVE
1.DEFINITIA SI CARACTERELE GENERALE
Este o conventie prin care vanzatorul transmite sau se oblige sa transmita cumparatorului
propr.unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul este obligat sa il plateasca.Desi in
def.se insista pe faptul ca se transmite dreptul de proprietate,ne aflam in prezenta unui contract
de vanzare si in cazul transferarii altor drepturi,cum ar fi un lat drept real,un dr de creanta,o
succesiune un drept litigious.Contractul prin care o persoana numita vanzator transmite sau
se oblige sa transmita dr. de propr asupra unui bun sau mai multe bunuri,ori un alt
drept,celeilalte parti,numita comparator,in schimul unei sume de bani numita pret.
CARACTERE JURIDICE –sunt esentiale in lipsa lor schimbandu-se natura contractului si
supletive.
ESENTIALE
1.SINANGALMATIC-ambele parti dobandesc drepturi si isi asuma obligatii,toate fiind
reciproce si interdependente,in caz de neexecutare se aplica regulile privitoare la contractile
sinanlagmatice:exceptia de neexecutare sau suportarea riscului.
2.CU TITLU ONEROS-fiecare parte are in vedere contraprestatia celeilalte,vanzatorul
dobandirea pretului,iar cumparatorul a bunului
3.TRASLATIV DE PROPRIETATE-efectul imediat al incheierii contractului il
constituie,transferal dreptului de propr.de la vanzator la comparator,exceptie cand este prevazuta
de lege sau rezulta din vointa partilor.Cump. devine propr.bunului din momentul realizarii
acordului,ceea ce inseamna ca ca el va suporta riscul unei eventuale pieirii fortuite,daca a fost
predate bunul,inainte de predare riscul este suportat de vanzator,ca urmare el nu va mai avea
dr,sa incaseze pretul sau sa restituie datorita faptului ca nu isi mai poate indeplini obligatia de
predare a bunului.Cumparatorul va suporta riscul pierii numai daca a fost pus in intarziere cu
privire la obligatia de preluare a bunului.Esentiala este finalitatea trasferarii dreptului,chiar daca
acest fapt s-a indeplinit ulterior.Pt.realizarea efectului translativ de propr trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
-vanzatorul sa fie propr bunului,in cazul vanzarii bunului altuia,transferul se face la
mom.dobandirii bunului de vanzator sau mom.ratificarii de adevaratul proprietar
-partile sa nu fi convenit amanarea transferului dr de la vanzator la cump.pana la mom platii sau
alt moment.amanarea transerului nu afecteaza valoarea contractului,acesta poate fi afectat de o
conditie suspensiva caz in care nu se transmit cumparatorului riscurile
-sa fie vorba de bunuri individual determinate,la bunurile de gen transfrerul opereaza in
momentul individualizarii(bunurile care vor exista in viitor,trasnferul va opera in momentul
realizarii bunului)
-obiectul contr sa il constituie un bun existent in mom realizarii acordului de vointa
-in cazul imobilelor ,trasferul propr.este supusa necesitatii indeplinirii conditiilor de publicitate
SUPLETIVE
1.COMUTATIV-partile cunosc de la inceput dr. si obl. Ce rezulta din contract,astfel ca nu exista
sansa de pierdere sau de castig,sanse care sa depinda de evenimente aleatorii.Vanzarea poate sa
aiba un character aleatoriu si nu comutativ,ca in cazul vanzarii unui drept de usufruct sau
vanzarii nudei proprietati cu rezerva uzufructului,sansele de castig sau de pierdere depind de
durata uzufructului.
2.CONSENSUAL-se incheie prin simplul accord de vointa al partilor,face ca incheierea
contractului as fie realizata de indata ce partile s-au invoit asupra elementelor sale.drepturile
reale ce urmeaza sa fie inscrise in CF,se transmit prin contract in
FC(terenuri,constructii),sanctiunea neindeplinirii fiind NA!.La autoturisme inscrisul este necesar
doar pentru probabtiune->vanzarea este un contract consensual,dar in cazurile prevazute de lege
este solemn.Daca conventia nu impune FA ar partile convin,suntem in prezenta unui antecontract
de vanzare si chiar daca ulterior nu se incheie in FA,contractual este valabil.
DELIMITAREA CONTRACTULUI DE VANZARE DE ALTE CONTRACTE
TRANSLATIVE DE PROPRIETATE
1.Vanzarea si schimbul:la schimb este transmis tot un bun,iar la vaznare o suma de
bani;schimul presupune dublul transfer de proprietate,unul contra celuilalt.
2.Vanzarea si renta viagera:la renta prestatia consta intr-o suma de bani,dara are character
aleatoriu,iar vanzarea comutativ;astfel ca la renta intinderea obligatiei debirentului,nu este
cunoscuta depinde de durata de viata a credirentului,sansa de castig sau pierdere depinde de un
elelment aleatoriu.
3.Vanzarea si darea in plata: darea in plata este un mod de stingere a obligatiei e consta in
faptul ca debitorul obligatiei da creditorului,cu acordul acestuia,un alt bun decat cel
datorat,pp.existenta prealabila a unei datorii;se aseamana cu novatia prin schimbarea obiectului
prestatiei,dar in timp ce la novatie se face anterior platii,la darea in plata are loc in momentul
platii,fiind un mod de stingere al obligatiei,nu d trasformare ca la novatie
DELIMITAREA CONTRACTULUI DE VANZARE DE ALTE CONTRACTE
NETRANSLATIVE DE PROPRIETATE
1.Vanzarea si antrepriza:se delimiteaza cand se refera la un lucru viitor,se pune problema daca
avem o vanzare pt un bun viitor,sau antrepriza,unde antreprenorul s-a obligat sa procure si
materialele executarii lucrarii;suntem in prezenta unei vanzari atunci cand potrivit intentiei
partilor executarea lucrarii nu reprezinta scopul principal al lucrarii,urmand a se tine cont si de
valoarea bunurilor furnizate;in material imobilialelor,daca terenul apartine constructorului
suntem in prezenta unui imobil ce urmeaza sa fie vandut->construit,iar daca terenul apartine
clienului in sntrepriza,ca sia tunci cand materialele apartin clientului.
2.Vanzarea si locatiunea:la vanzare se transmite un drept real asupra unui bun in schimbul unei
sume de bani,ia la locatiune se transmite dreptul de folosinta,in schimbul unei sume de
bani=chirie.
II.ELEMENTE CONSTITUTIVE
1.ELEMENTE SUBIECTIVE:consimtamantul si capacitatea partilor
Vanzarea se real. prin intalnirea vointelor partilor ,liber exprimata.Nimeni nu este obligat sa
vanda sau sa cumpere.
a.Consimtamantul direct:consimtamantul se exprima de regula direct de pers.implicate in
contract,respective titularul dr.de propr.sau a dr.ce urmeaza a fi transmis prin contract
cumparatorului
b.Consimtamantul indirect:Contractul poate fi incheiat si prin mandate;atat vanzatorul cat si
cumparatorul pot incheia contractual prin mandatar cu procura speciala;
persoanele fara capacitate de exercitiu->prin reprezentant legal, nu conventional
Daca bunul(drepturi reale,imobiliare) face parte din part comun al sotilor ,ambii propr.trebuie sa-
si dea acordul.La bunurile immobile oricare dintre soti poate dispune oneros de astfel de
bunuri.Incalcarea dispozitiei atrage nulitatea relativa a contractlui.Dispozitia nu se aplica
promisiunii nilaterale de vanzare,deoarece aceasta nu are ca aefect transferarea dreptului de
proprietate.
MOMENTUL CONSIMTATMANTULUI.AMTECONTRACTELE(in general consimtamantul
este imediat si definitive,dar exista si acte preparatorii,contracte ce pregatesc contractile propriu-
zise)
1.PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE
Contract prin care propr unui bun=promitent,se angazeaza in fata unui eventual
comparator=beneficiar,sa-i vanda bunul,in conditiile determinate,in cazul in care intr-un
timp determinat,beneficiarul isi manifesta optiunea in acest sens.
CONTINUT:este un contract,realizandu-se prin acordul partilor,dar unilateral,beneficiarul nu-si
asuma obl.de a cumpara,obligatiile se nasc in sarcina promitentului,el este definitiv angajat si nu-
si poate retracta promisiunea in intervalul convenit,promitentul trebuie sa aiba capacitatea de a
vinde in momentul realizarii promisiunii.Daca in schimbul promisiunii beneficiarul plateste o
indemnizatie de imobilizare,contractual devine sinalagmatic,acesta asumandu-si obligatii.Nu
trebuie confundata cu vanzarea afectata de un termen,acesta fiind un act juridic unilateral si nu
un contract.
ELEMENTE NECESARE:angajamentele partilor date cu privire la bunul ce se promite si
pretul,iar acestea sa determinate/determinabile si intervalul de timp in care beneficiarul opteaza
pentru cumparare.
FORMA:este un contract consensual,fiind valabil prin simplul accord de vointa chiar si cand are
un obiect ce impune FA a contractului,acceptarea neavand ca effect incheierea imediata a
vanzarii (ca la pactul de optiune) aici fiind nevoie ca ambele parti sa-si manifeste dorinta de a-l
cumpara ;nu se tranfesra dr de propr.,proprietarul se oblige sa incheie viitorul contract daca
beneficiarul isi manifesta dorinta de a-l cumpara ceea ce explica de ce ramane un contract
consesnsuall.
EFECTE:prin promisiune se naste onligatia pentru promitent de a vinde in viitor bunul ce a
fosrmat obiectul promisiunii beneficiarului,daca acesta accepta promisiunea.Acceptarea
transforma obligatia eventuala a promitentului de a incheia contractul intr-o promisiune
actuala.Daca promitentul refuza incheierea contractului,beneficiarul are dreptul la despagubiri
sau poate cere instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract.Pentru a fi eficienta
accepstarea trebuie sa fie in perioada convenita de parti,dupa expiraraea perioadei promisiunea
devine caduca.Daca acceptarea intervine dupa termen,vanzarea are loc doar cu acordul
promitentului cumparator.Dreptul la actiune se prescrie in termen de 6 luni de la data la care
trebuia incheiat contractul.Daca nu s-a stabilit un termen ,acesta poate fi Solutia
instantei,interesul mai mare il are promitenatul.Daca promitentul a instrainat bunul ,inainte ca
beneficiarul sa opteze pentru acceptare,acesta poate solicita despagubiri/daune interese.La
immobile o data notate in CF,promisiunea este opozabila tertilor si actul juridic cu pivire la
bunul ce a format obiectul contractului poate fi anulat doar ca urmare a ncalcarii clauzei de
inanlienabilitate devenita opozabila tertilor.Poate exista si promisiune unilatelrala de cumparare.
2.PROMISIUNEA SINALAGMATICA
CONTINUT:reprezinta o conventie prin care una din parti=promitent vanzator se oblige sa
vanda,iar cealalata=promitentul comparator sa cumperre un anumit bun,la un pret
determinat,contractual urmand sa fie incheiat la o data ulterioara.
ELEMENTE NECESARE:pe langa consimtamant->bunul ce formeaza obiectul vanzarii,pretul si
termenul in care obligatia de perfectare a contractului trebuie indeplinita.Conventia poate
prevedea si clauze referitoare la predarea bunului,modalitati de plata si daune in caz de
neindeplinire a obligatiilor. CONDITII DE VALABILITATE:conditiile de fond pentru acest tip
de acte
FORMA:are character consensual ,se pastreaza si in situatia in acre are ca obiect un bun pt care
se cere FA a contractului.Prin ea partile se oblige sa trasnfere dreptul de propritate in viitor.
EFECTE IN RAPORT SI FATA DE TERTI
Se nasc obligatii reciproce si interdependente intre parti.Obligatia principala pe care si-o asuma
partile este de a face si de a incheia in viitor contractul,nu are ca effect transferal proprietatii nici
la obiectele la care nu se cere FA,transferal dreptului de proprietate opereaza dupa perfectarea
contractului.Dupa incheierea promisiunii bilaterale de vanzare cumparare,una din parti refuza sa
incheie contractual ,cealalta parte poate sesiza instant competenta ,pentru a pronunta o hotarare
care sa tina loc de contract,daca conditiile de valabilitatea sunt indeplinite si cealalta parte si-a
indeplinit obligatiile.Pt admisibilitatea actiunii este nevoie ca reclamantul sa dovedeasca:
-existenta valabila a promisiunii bilaterale de vanzare
-refuzul paratului de a consimti la incheierea contractului
-inexistenta unor impedimente legale de vanzare
-indplinirea propriilor obligatii din antecontractul invocate ca temei al admiterii actiunii
-faptul ca bunul este proprietatea promitentului vanzator
Daca bunul a fost instrainat unei terte personae,promitentul comparator nu-l poate revendica de
la acesta,nefind proprietar si nu pote nici sa ceara anularea contractului de instrainare decat daca
este afectat de o cauza ilicita.Daca instrainarea nu poate fi anulata,promitentul vanzator poate fi
obligat la plata de daune interese pt.prejudiciul creat.La imobile,intervine clauza de
inalienabilitate.O data ce promisiunea a fost inscrisa in CF+termenul de incheiere al
contractului,aceasta este opozabila tertilor si actul juridic de instrainare cu privire la bunul ce a
format obiectul contractului poate fi anulat ca umare a incalacrii clauzei de
inalienabilitate.Notarea poate fi radiate daca contractual nu a fost incheiat in max.6 luni de la
data exiprarii termenului pt. incheierea contractului si daca cel indreptatit nu a solicitat instantei
o hotarare care sa tina loc de contract.Daca nu a fost notat in CF,clauza de inalienabilitatea
implicita nu devine opozabila tertilor,si eventualul contract nu poate fi anulat decat daca
intervine o intelegere frauduloasa intre tert si promitentul vanzator.Neindeplinirea,de catre partile
antecontractului, a obligatiilor poate duce la rezolutiunea contractului,la cererea partii care si a
indeplinit propriile obl.
3.PACTUL DE OPTIUNE PRIVIND VANZAREA UNUI BUN
Contract prin care o parte se angajeaza fata de cealalta parte sa mentina o oferta
irevocabila de vanzare la dispozitia celui din urma,pt un anumit interval de
timp,beneficiarul putand sa o accepte sau sa o refuze.Spre deosebire de oferta de a
contracta,este un contract pt.ca este acordul de vointa al partilor.Trebuie sa tina contina toate
elementele contractului pe care partile urmeaza sa le incheie.Acceptarea pactului duce la
incheierea contractului ,fara a mai fi nevoie ca promitentul sa incheie un nou contract ,prin
acceptare se perfecteaza contractual de vanzare cu toate consecintele ->se va incheia in forma
ceruta de lege in functie de obiectul vanzarii.Dacaa termenul convenit pentru execitarea dr.de
optiune,a trecut fara ca acceptarea sa intervina,contractual nu s-a incheiat si nu se va mai incheia
.Daca partile nu au prevazut termenul de exercitare,oricare se poate adresa instantei care sa
determine pe claea ordonantei presedintiale,termenul in functie de cauza.Se deosebeste de
promisiune unilaterala,unde promitentul se oblige sa incheie in viitor contractual ,iar in cazul
pactului,acceptarea duce la perfectarea contractului,nu se mai angajeaza pt viitor se produce
imediat.pactul de preferinta Se deosebeste de pactl de optiune prin faptul ca proprietarul nu se
oblige sa vanda,el se oblige doar sa-l prefere pe beneficiar,daca se va hotara sa vanda si daca
acesta va oferi pretul dorit.Pactul de optiune referitor la n bun este un contract unilateral
deoarece doar promitentul se oblige sa mentina oferta,beneficiarul nu este obligat sa
accepte.Daca in schimbul obligatiei promitentului,benef se oblige sa plateasca o suma de bani
cap ret al dreptului de optiune ->contract sinalagmatic.La bunurile immobile implica o interdictie
de instrainare.Pactul referitor la drepturile tabulare trebuie notat in CF pt ca interdictia sa fie
valabila.Daca benefiaciarul accepta ,poate cere in baza declaratiei de optiune,intabularea
dreptului doabandit.Daca nu se va dispune intabularea,pana ala expirarea termenului,se va
dispune din oficiu radierea pactului inscris.
PACT DE PREFERINTA-drept de prezumtie,nu se obliga sa vanda
Contract unilateral incheiat intre proprietarul unui bun si un beneficiar,prin care primul
se obliga pt cazul in care va vinde bunul,sa dea preferinta beneficiarului pactului,daca
acesta plateste pretul. Nu se oblige decat sa-l prefere,dar nu sa vanda.Sper deosebire de
promisiune unilaterala ,unde proprietarul se obliga sa vanda,lapactul de preferinta ,promitentului
nu I se cere sa aiba capacitatea de a vinde in momentul incheierii pactului.Ca orice contract,este
obligatoriu,daca promitentul vinde este obligat sa-l prefere pe beneficiarul pactului in cazul unei
oferte de pret egale,in caz contrar se angajeaza raspunderea contractuala ,putand fi obligat la
plata despagubirilor.Daca contractual incheiat cu tertul este rezultatul unei intelegeri pt fraudarea
intereselor beneficiarului,acesta poate invoca NA pt cauza ilicita.
RETRACTAREA CONSIMTATMANTULUI.CLAUZA DE DEZICERE
Partile pot stipula in contractual de vanzare sau prom sinalagmatica,o clauza prin care una din
parti poate renunta la vanzare sau cumpararea in schimbul unei sume de bani.Beneficiarul
clauzei are dreptul sa-si retraga unilateral consimtamantul,desfintand contractual.Efectele
manifestarii clauzei de dezicere il reprezinta desfintarea cu efecte retroactive a contractului ,daca
partile nu convin altfel. Consimtamantul partii ramane fara effect,prestatiile se restituie,iar partea
care a folosit clauza de dezicere trebuie sa plateasca pretul dezicerii.Clauza prodce efecte limitate
in timp,daca partile au stabilit un termen pt.manifestarea clauzei de dezicere.Daca nu exista un
termen,clauza se exercita pe parcursul contractului,daca nu si-a produs efectele.Daca partea care
era beneficiara clauzei,a acceptat indeplinirea prestatiilor de cealalta parte,se pp. ca a renuntat la
dreptul de a se dezice de contract.
CLAUZA DE DEZICERE SI CLAUZA PENALA(depagubiri cuvenite pt neexecutare sau
ex.ilicita)
Ambele au caractere accesorii si intervin in neexecutarea contractului.Clauza penala este detinata
sa asigure creditorului o executtare a obligatiei debitoului sau pri echivalent,in situatia in care
debitorul nu-si indelineste in mod culpabil obligatia ,nu-I permite acestui debitor a opteze pt.
indeplinirea obligatiei si plata sumei din clauza penala->numai creditorul,in interesul sau.Clauza
de dezicere este stabilita in favoarea debitorului si ii da posibilitatea sa se dezica de contract sis
a nu execute obligatiile contractuale,platind doar pretul dezicerii,creditorul nu-l poate oblige la
executarea obligatiilor,daca exista clauza de dezicere.Caluza penala tine de domeniul executarii
contractului,iar cea de dezicere intereseaza domeniul formarii si existentei valabile a acestuia.
ARVUNA CU ROL DE DEZICERE
Arvuna consta intr-o suma de bani remisa de comparator vanzatorului o data cu incheierea
contractului,fie ca semn al incheierii acestuia si garantarii executarii sale,fie pt.a permite
oricareia dintre parti sa-si retraga ulterior consimtamantul dat la incheierea contractului.Are rol
confirmatoriu al contractului indeplinind si functia de clauza penala intrucat prin intermediul ei
se face o evaluare anticipata a daunelor interese c ear rezulta ca urmare a neex. obligatiei din
contract.Cumparatorul care da arvuna o pierde in cazul in care nu-si executa obligatiile,iar
vanzatorul o va restitui daca eset vinovat de neexecutarea contractului.Pt aceasta este nevoie ca
partea care nu este in culpa sa declare rezolutiunea .Partea are nu este in culpa poate sa ceara
executarea silita a obligatiei.Dacaa partile au dat un rol de clauza dezicere arvunei,adica de a se
desista de contract,de a-l desfiinta unilateral,pretul dezicerii constand in pierderea arvunei sau
restituirea dublului acesteia ,dupa cum cel care renunta este cumparatorul sau vanzatorul,nu se
mai poate cere executarea silita,fiind nevoita sa accepte posibilitatea conferita celeilate parti de a
desfiinte unilateral contractual.Conventia de arvuna nu produce efecte:
-daca contractual este nul,clauza de nulitate atrage nulitatea clauzei,invers nu;
-daca obligatiile contractuale se executa
-daca se rezolutioneaza contractul prin acordul partilor
-daca executarea obl.contractuale a devenit neexecutabila din cauze neimputabile debitorului
Arvuna se va inapoia sau se va lua in calcul la indeplinirea obligatiilor dupa caz.
FORMA CONSIMTAMANTULUI.PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI
Contractul de vanzare este dominat de regula consensualismului.Contractul este valabil prin
simplul accord de vointa al partilor,fara a mai fi nevoie sa imbrace o alta forma:vanzarea
bunurilor mobile se face prin simplul accord de vointa al partilor,exceptie cand se cere forma
autentica.La autoturisme,se face prin simplul acord de vointa,contractul este valabil incheiat
imediat.Pentru anuite bunuri se impune incheirea in FA(consecinte deosebite ale actului
incheiat).La terenuri agricole/intra/extravilan contractual pentru a fi valabil trebuie incheiat in
forma autentica.La contructii,chiar daca se vinde numai constructia ,nu si terenul se cere
FA.Conventiile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza sa fie inscrise in CF se
incheie in FA,sub sanctiunea NA.Inscrierea in CF se efectueza un baza inscrisului autentic
notarial.
FORMALISMUL IN SCOPUL OPOZABILITATII FATA DE TERTI.VANZAREA
IMOBILIARA
Pt a fi opozabila tertilor,vanzarea trebuie inscrrisa in CF.Sub rezerva dispozitiilor legale
contrare,drepturile reale cuprinse in CF se dobandesc,atat intre parti cat si fata de terti,numai prin
inscrierea lor in CF,pe baza actului/faptului care a determinat inscrierea.Transmiterea drepturilor
reale
Este conditionata chiar si intre parti de inscrierea lor in CF.Lipsa poate fi invocate chiar si de
vanzator,desi prin ipoteza el are cunostiinta de contract.acestea urmeaza sa intre in vigoare la
incheierea lucrarilor de cadastru,pana atunci intabularea va avea effect de opozabilitate.La
bunurile mobile,nu exista sitem de publicitate,posesia de buna credinta valoreaza titlul de
proprietate.In cazul mai multo vanzari facute de proprietar,proprietar devine cel care a intrat mai
intai,cu buna credinta in posesia bunului.
OBIECTUL CONSIMTAMANTULUI.EL ESENTIALE ALE
CONTRACTULUI,NATURA,BUNUL SI PRETUL ELEMENTE ESENTIALE
Consimtamnatul partilor trebuie exprimat in legatura cu toate elementele esentiale ale
contractului:natura,bun,pret si alte elemente considerate esentiale de parti.
PRINCIPIUL LIBERTATII CONTRACTUALE SI LIMITELE SALE
Exprimarea consimtamantului este guvernat de principiul libertatii contractuale care in aceasta
materie se manifesta in sensul ca fiecare vinde cand vrea,daca si cui vrea,iar cumparatorul poate
cumpara daca doreste.Are anumite limitari conventionale,antecontracte,clause de
ianlienabilitate,dar si limitari legale.
LIMITARI LEGALE
In unele situatii ,legiuitorul impune poprietarului obligatia de a instraina anumite bunuri.Dreptul
chiriasilor de a cumpara locuintele trecute in propr.statului cu titlu,impunand obligatia corelativa
a detinatorului locuintei de a le instraina celor care le ocupau in baza unui contract.
LIMITARI IN ALEGEREA COCONTRACTULUI
Dreptul de preemtiune
Unele limitari in minifestarea consimtamantului privesc doar alegerea cocontractantului.
Daca exista dr.de preemtiune legal sau conventional ,vaznzatorul este obligat sa acorde
prioritate,la cumparare beneficiarului dreptului.
Definitie:este acel drept rezultat din lege sau din contract care confera titularului sau,un drept de
prioritate,la cumpararea bunului supus vanzarii,la pret si in conditii egale cu tertii.Dreptul este
indivizibil si nu se poate ceda.Indivizibilitatea inseamna faptul ca titularul lui nu l-ar putea
exercita,decat pt.cumpararea intregului bun supus vanzarii,dar sic a el trasmite mostenitorilor
nefractionat.
Conditiile exercitarii dreptului de preemtiune
Vaznzarea catre un tert a bunurilor cu privire la care exista un drept de preemtiune ,fie legal fie
conventional,se poate face numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dr.de preemtiune de
catre preemptor.In scopul exercitarii dr.de preemtiune vanzatorul bunului este obligat sa notifice
de indata preemptorului cuprinsul contractului incheiat cu un tert.Notificarea poate fi facuta si de
comparator.Titularul dr.de preemtiune caruia i-a fost comunicata,oferta de vanzare si a respins-o
nu isi mai poate exercita acest drept cu privire la contractual care i-a fost propus.La bunuri
mobile,termenul este de 10 zile,iar la immobile de 30 si curg de la data comunicarii ofertei catre
preemptor,indifferent daca notificarea a fost facuta de vanzator sau comparator sub conditie
suspensiva.Preemptoruldupa ce i-a fost notificat continutul contractului incheiat cu tertul,isi
poate exercita dr.de preemtiune prin comunicarea catre vanzator a acordului sau de a incheia
contr.de vanzare,insotit de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.Comunicarea
acordului de incheiere a contr.nu are effect daca nu este insotita de dovada consemnarii pretului
la dispozitia vanzatorului.Atunci cand in contractual incheiat cu tertul s-au acordat termene de
plata a pretului,preemptorul nu se poate prevala de aceste termene ci trebuie sa consemneze
intregul pret la dispozitia vanzatorului.Daca dr.de preemtiune are legatura cu un imobil,acesta se
noteaza in CF.Notificarea nu il impiedica pe cel care a cumparat sub conditie suspensiva sa-si
inscribe dreptul in CF,in temeiul contractului incheiat.Inscrierea se face insa sub conditie
suspensiva,ca in 30 de zile de la comunicarea incheierii prin care s-a dispus inscrierea in
CF,preemtorul sa nu notifice biroului de CF dovada consemnarii pretului la dispozitia
vanzatorului.Daca preemptorul doreste sa cumpere imobilul asupra caruia poarta dr.de
preemtiune,el va trebui doar sa notifice biroului de CF dovada consemnarii pretului catre
vanzator.Aceasta notificare inlocuieste notificarea ce trebuia facuta vanzatorului si are aceleasi
efecte.
Efectele exercitarii dreptului de preemtiune
Daca dup ace i-a fost comunicat continutul contractului,preemptorul comunica
vanzatorului,acordul sau de a incheia contractual de vanzare,care insotita de consemnarea
pretului la dispozitia vanzatorului,contractual de vanzare se considera incheiat intre preemptor si
vanzator in conditiile cuprinse in contractual inceiat cu tertul,iar acesta se desface retroactiv.Ca
urmare a desfiintarii contractului fata de tertul de buna credinta ,care nu cunoaste dr.de
preemtiune,vanzatorul raspunde pt.evictiune,desi contractual este desfiintat.
Eventuale clause incheiate cu tertul ,pt a impiedica exercitarea dreptului de preemtiune nu
produce efecte fata de premtor
In contractual in legatura cu un imobil,notificarea de catre preemptor a consemnatiunii pretului la
disp vanzatorului,facuta,in termen,biroului CF.Este apta sa duca,la cererea preemptorului la
radierea din CF a dr.tertului si inscrierea dr.de preemtiune al preemptorului comparator.Daca
preemptorul nu a facut notificarea in termen,dr.de premtiune se stinge si se radiaza din oficiu din
CF.Dr conventional de preemtiune se stinge prin moartea preemptorului,exceptie,un anumit
termen,termenul se reduce la 5 ani daca a fost stipulate unul mai lung.Daca exista mai multi
titular,contractual se considera incheiat(ordine obligatorie):
a.cu titularul legal al dr.de preemtiune,atunci cand se afla in concurs cu titularul unor
dr.conventionale de proprietate
b.cu titularul dr legal de preemtiune ales de vanzator cand e in concurenta cu alti titular ai unor
dr.legale de preemtiune
c.bunul este imobil,cu titularul dr.conventional de propr.care a fost primul inscris in CF,cand este
inconcurs cu titularii unor dr.conventionale de proprietate
d.bunul este mobil,cu titularul dr.conv de preemtiune avand o data mai certa, cand este inconcurs
cu titularii unor dr.conventionale de proprietate
Exemple de dr.de preemtiune
-terenurile din fondul forestier aflate in propr.privata se poate vinde cu respectarea in ordine a
dr.de preemtiune al coproprietarilor sau vecinlor,cu conditia ca ei sa fie propr.de fonduri
forestiere;la terenuri agricole nu este reglementat dr.de preemtiune,
-dr.de preemtiune al statului roman de a cumpara bunuri mobile proprietate a persoanelor fizice
sau juridice clasate in tezaur
-vanzarea locuintelor trecute cu titlu in propr.statului se face numai catre chiriasi
2.CAPACITATEA PARTILOR(regula de principiu:pot cumpara si vinde,toti cei carora nu le
este interzi prin lege)
CAPACITATEA VANZATORULUI
Oricine poate avea calitatea de vanzator.Minorii si cei pusi sub interdictie pot vinde daca sunt
repr.in conditiile dreptului comun sau sunt asistati,vaznarea fiind un act de dispozitie.Daca
raportat la vanzare,patrimonial propriu,vanzarea este destinata sav unor acte de conservare si
administrare,capacitatea ceruta este cea prevazuta pt acest gen de acte.Daca prin lege nu se
dipune altfel,fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte
persoane.Parintii,tutorele curatorul,in ceea ce priveste bunurile pe care le reprezinta,functionarii
publici,judecatorii sindici,pract.in insolventa ,executor care ar putea influenta conditiile vanzarii
facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza sau a caror
administrare o supravegheaza ,nu pot cumpara bunurile respective,nu pot sa-si vanda nici
bunurile proprii atunci cand pretul ce urmeaza a fi platit pt aceste bunuri este constituit dintr-o
suma de ban ice provine din vanzarea ori exploatarea bunului sau a patrimoniului pe care il
administreaza ,sanctiunea constituie nulitatea relative(vanzatorul este parinte,tutore,sau curator)si
nulitatea absoluta(vanzatorul este func.public,executor,jud.sindici)
CAPACITATEA CUMPARATORULUI
Interdictia de a cumpara bunuri litigioase(exista process inceput si nefinalizat)
Judecatorii,procurorii,grefierii,executori,notari publici,practicieni in insolventa nu pot cumpara
direct sau prin pers. Interpose drepturi litigiaoase care sunt de competenta instantei de judecata in
a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea.Interdictia este pt protectia intereselor
eventualului vanzator de dr.litigioase si pt.a fi impiedicata exercitarea de influenta ,de catre
pers.mentionate in ceea ce priveste activitatea justitiei referitoare la sol unor procese und ear
putea avea ca obiect bunuri cumparate de aceste persoane.
Interdictia nu functioneaza
a.cumpararea de dr.succesorale ori a cotelor parti din dr.de propr.de la comostenitor/coproprietar.
b.cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte cad
r.sa devina litigious
c.cumpararea care s-a facut pt apararea de.celui ce stapaneste bunul il legatura cu care exista un
dr.litigios
Sunt incapabili de a cumpara direct sau prin pers.interpuse:
a.mandatarii pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda
b.parinti,tutore,curator,administrator provizoriu pt bunurile pe care le reprezinta
c.func.publici,executorii,judecatorii sindici,practicieni in insolventa,care prin influenta lor ar
putea inflenta vanzarea
Incapacitatile se aplica la vanzarile prin licitatie publica.
Cetatenii straini si apatrizi pot dobandi dr.de propr privata:
-cetatenii statelor member ale UE,apatrizi care domiciliaza in aceste state precum si pers.juridice
nerezidente,constituite in conformitatea cu legislatia unui stat membru pot dobandii in conditiile
pentru persoane fizice si juridice romane
-persoanele fizice si juridice mentionate mai sus,nerezidente in Romania,pot dobandi dreptul de
proprietate asupra terenurilor pt resedinte secundare,la cinci ani de la derarea Romaniei la UE
-persoanele sus mentionate pot dobandi dr.de prpr.asupra terenurilor agricole,paduri la implinirea
unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la UE
-cetatenii apartinand altor state decat cele ale UE pot dobandi dr.de propr.in baza tratatelor
international ,pe baza de reciprocitate
Sanctiunea rerespectarii regulilor referitoare la capacitatea partilor
Incalacarea dispozitiilor relative la incapacitatea de a cumpara este sanctionata cu nulitatea
absoluta sau relative,in functie de interesul ocrotit,privat sau public.
Interes privat(mandatari,parinte,tutore,curator)-sanctiunea nulitatea relativa
Interes public(func.publici,executor,judecatori sindici)-sanctiunea nulitatea absoluta
Natura Nulitatii este aratata in mod expres de dispozitia legala mentionata.
Sanctiunea referitoare la cumpararea de dr.litigioase este nulitatea absoluta si este expres stabilita
in scopul de a evita eventuale contrverse.Incalcarea interdictiilor cu privire la vanzarea
terenurilor catre straini si apatrizi este sanctionata cu nulitate absoluta.
2.ELEMENTE OBIECTIVE:bunul si pretul
1.BUNUL=motivul fundamental pentru care cumparatorul isi asuma obligatia de plata a
pretului, cauza obligatiei acesteia .Se pot vinde bunuri
mobile/imobile,corporale/incorporale. Pentru a forma obiectul vanzarii bunul trebuie sa
existe/in viitor,determinat/determinabil,in circuitul civil
BUNUL TREBUIE SA EXISTE
Daca in momentul vanzarii unui bun individual determinat acesta pierise in intregime,contractual
nu produce efecte.Lipsa elementului essential,duce la nulitatea contractului.Lipsa
obiectului,antreneaza in mod automat si lipsa cauzei pt.obligatiile cumparatorului sanctiunea
NA,rezulta din faptulca se arata ca este fara effect un astfel de contract.Vanzatorul trebuie sa
restituie pretul incasat si daca a fost de rea credinta si dspagubiri.Daca bunul a perit in
parte,cumparatorul poate opta pentru a renunta la contract sau reducerea corespunzatoare a
pretului.Daca bunul piere dupa incheierea contractului ,vanzarea este valabila,iar riscul pierii este
suportat de comparator,este el obligat sa plateasca pretul daca bunul i-a fost predate.Inainte de
predare,riscul pieirii fortuite este suportat de vanzator
VANZAREA DE BUNURI VIITOARE
Contractele pot avea ca obiect si bunuri viitoare,cumparatorul dobandind bunul in momentul
realizarii.La constructii se aplica dispozitiile corespunzatoare in materie funciara.bunul este
considerta realizat la data la care devine apt a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost
incheiat contractul.Daca partile au in vedere un bun ce urmeaza sa existe efectiv,contractual are
character comutativ,vanzarea fiind subordonata existentei bunului viitor,daca nu se realizeaza
cumparatorul nu trebuie sa plateasca pretul.Daca nu se vinde decat sansa,bunul
eventual,contractual are character aleatoriu,iar cumparatorul plateste indifferent daca bunul s-a
realizat sau nu.Cand bunul nu s-a realizat,contractul produce efecte numai daca este determinat
din culpa vanzatorului,fiind obligat sa plateasca daune interese.Cand bunul se realizeaza
partial,cump poate cee desfacerea contractului sau reducerea pretului,daca realizarea partial a
fost din culpa vanzatorului,acesta acorda daune interese.Cand cumparatorul si-a asumat riscul
nerealizarii bunului sau genului limitat,el ramane obligat la plata pretului.Se aplica si la bunuri
dintr-un gen limitat care nu exista in mom incheierii contractului,cumparatorul dobandeste
proprietatea la mom. individualizarii bunului.
BUNUL SA FIE DETERMINAT/DETERMINABIL
Este necesar ca bunul sa fie determinat,deoarece vanzarea are drept finalitate transferul dr de
proprietate sau altui drept.Se aplica la toate contractile.Sanctiuna neindelinirii o constutuie NA.
Vanzarea poate avea ca obiect bunuri certe sau de gen.
Bunurile certe se determina prin descrierea caracteristicilor (autoturism prin descrierea marcii,nr
inmatr,an fabricatie,culoare).
Bunurile de gen,detrminarea lor se face prin definirea specie careia ii apartine bunul, a cantitatii
si calitatii.Daca determinarea bunului nu s-a facut prin elemente precise,vanzarea este totusi
valabila,daca s-a convenit asupra unor criterii suficiente pentru ca bunul sa poate fi determinat in
viitor sau cand determinarea urmeaza sa fie facuta de un tert.
BUNUL SA FIE IN CIRCUITUL CIVIL
Orice bun poate fi vandut in mod liber,daca vanzarea nu este interzisa sau limitata de lege,sau
prin conventie sau testament.Numai bunurile care sunt in cirsuitul civil pot face obiectul unei
prestatii contractuale.Regula consacrata este cea a liberei circulatii a bunurilor.Bunurile care
sunt indisponibilizate prin dis.legale exprese nu pot forma obiectl contractelor.Bunurile din
domeniul privat al statului sunt supuse normelor de drept comun,daca nu se prevede
altfel.Inalienabilitatea temporara este instituita sub sanctiunea NA,pana la solutionarea
procedurilor administrative si judiciare,este interzisa sub orice forma instrainare bunurilor
immobile.Bunurile cu regim special(arme,munitii,stupefiante) pot fi vandute si cumparate cu
resperctarea dispozitiilor legale.sunt scoase din circuitul civil lucrurile care nu sunt susceptibile
de a forma obiectul dr.de proprietate(aer).
CLAUZA DE INELIENABILITATE
Exista si bunuri care nu pot si instrainate datorita unor interdictii de instrainare convenite de
parti.Clauza este valabila,numai daca este temporara si bazata pe un interes serios si
legitim.Durata maxima este de 45 ani.Clauzele care scot definitive bunul din cicuitul civil nu
sunt valabile,precum si cele fara interes serios si legitim.Este subinteleasa in conventiile din care
se naste obligatia de a vinde in viitor propr.catre o pers.determinat.La bunurile immobile.pt. a fi
opozabila tertilor,trebuie inscrisa in CF,dar neindeplinirea conditiilor de opozabilitate,nu il
lipseste pe beneficiarul clauzei de dreptul de a pretinde daune interese propr.care nu se
conformeaza acestor obligatii.Dobanditorul unui bun,afectat de o clauza de inalienabilitate poate
fi autorizat de instant sa dispuna de bun,daca interesul clauzei a disparut sau un interes superior o
impune,interes superior beneficiarului clauzei de inalienabilitate.Superioritatea interesului va fi
apreciat de instant.Instrainatorul unui bun afectat de clauza,poate sa ceara rezolutiunea
contractului in cazul incalcarii unei clause de inalienabilitate de catre dobanditor.Se poate cere
inclusiv anularea actului subsecvent celui prin care s-a stabilit inalienabilitatea.
BUNUL NU TREBUIE SA FIE OBLIGATORIU PROPRITATEA VANZATORULUI
Este recunoscuta valbilitatea vanzarii bunului altuia.Daca la data incheierii contractului asupraa
unui bun determinat,acesta se afla in proprietatea unui tert,contractul este valabil iar vanzatorul
este obligat sa asigura transmiterea dreptului de proprietate la titularul sau de catre
comparator.Daca prin lege nu se prevede altfel,bunurile unui tert pot face obiectul unei
prestatii,debitorul fiind obligat sa le procure si sa la transmita creditorului sau,dupa caz,sa obtina
acordul tertului.In cazul vanzarii unui bun deterinat,apartinand altuia:
a.daca partile sau numai vanzatorul,au cunoscut faptul ca bunul este propr. altei personae
decat vanzatorul,contractual este valabil ,iar vanzatorul are obligatia de a transfera dreptul de
propietate de la titularul sau catre comparator.In acest scop el trebuie sa doabandeasca
propr.bunului,fie sa-l determine pe titularul dreptului de propr.sa rectifice vanzarea.Daca
vanzatorul a dobandit bunul de la titularul sau,el nu mai trebuie sa incheie un alt contract prin
care sa transmita propr.catre comparator ,daca din lege sau parerea partilor nu rezulta
altceva,propr.se stramuta de drept cump. Din momentul dobandirii bunului de vanzator.In cazul
ratificarii vanzarii de proprietar,transferal propr.se face in momentul ratificarii.Daca este vorba
ce un bun ce atrage FA,ratificarea va fi facuta in aceiasi forma.Adevaratul propr.nu poate cere
anularea contractului,nefiind parte,dar nu are nici interes ,contr. nu produce efecte fata de
ele,poate uza de act in revendicare,daca bunul nu mai este in posesia sa.
b.daca partile au incheiat contractul cu intentia de a-l frauda pe propr.bunului si nu cu
intentia ca vanz.sa-l determine pe acesta sa-i transmita dr. de propr. sau sa artifice vanzarea,sau
sa artifice vanzarea,sau cand doar vanzatorul a avut aceasta intentie frauduloasa,iar cump a
acceptat acceptat aceasta consecinta,cunoscand-o contractual este nul,avand o cauza ilicita.
c.in situatia in care un coproprietar a vandut bunul proprietate comnuna a vandut bunul
propr.comuna ,contr.este valabil si el are obligatia sa asigure transmierea propr. intrregului bun
catre comparator fie rpin dobandirea cotelor celorlalti proprietari,fie prin determinarea lor la
ratificarea contractului.La fel este si la o masa de bunuri aflate in indiviziune,daca copropr.nu
asigura transmiterea intregului bun ,cump poate cere rezolutiunea contractului sau reducerea
pretului proportional cu cota sa parte.Se pot solicita si daune interese dupa regulile de la
evictiune. Coindivizarul nu poate cere anularea contractului,el nefind parte ,dar poate formula o
actiune posesorie sau in revendicare pt bunul intrat in posesia cump.Actiunea in revendicare
poate fi formulata si de un singur coproprietar.
Daca se vinde propria cota,nu se poate considera vanzarea bunului altuia ,el avand drept de
dispozitie exclusive asupra cotei sale.
d.ipoteza in care vanzatorul este la data vanzarii ,posesorul unui titlu de proprietate
valabil,care ulterior este desfintat. De exemplu cand vanzatorul este propr.unui bun dobandit
prin mostenire,iar ulterior,se constata ca i-a fost stabilita gresit calitatea de mostenitor,intrucat
exista un alt mostenitor indreptatit,astfel incat titlul sau de prorp.se desfiinteaza retroactiv.La
bunurile mobile,daca cump.a fost de buna credinta ,va pastra bunul.In cazul bunurilor
tabulare,principiul error comunis fact jus,nu se aplica in material CF si in late materii unde legea
reglementeaza un system de publicitate,dar oricine a dobandit cu buna credinta,un bun real
inscris in CF in temeiul unui act juridic cu titlu oneros,va fi socotit titularul dreptului inscris in
folosul sau ,chiar dac ala cererea titularului adevarat,dreptul sau este radiat din CF.Tertul este de
buna credinta daca la data inscrierii dreptului in folosul sau:
-sa nu fi fost inregistrata o actiune care sa consteste cuprinsul CF
-din curpinsul CF sa nu rezulte nici o cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei
persoane(se aplica doar daca nu sunt indeplinite cond de admisibilitate a actiunii in rectificare
formulate)
-tertul sa nu fi cunoscut pe o alta cale,inexactitatea cuprinsului CF.
Actiunea in rectificare poate fi formulate atat impotriva dobanditorului neimijlocit dar si a
tertilor dobanditori,cu titlu oneros sau gratuit,exceptie actiunea nu poate fi pornita impotriva
tertilor care si-au inscris un drept real,dobandit cu buna credinta si prin act juridic cu titlu
oneros.Sub rezerva presciptiei dr. la actiunea in fond,actiunea in rectificare se va putea indrepta
si impotriva tertilor persoane de buna credinta si printr-un act juridic cu titlu oneros,sau in
temeiul unui act de ipoteca,intemeindu-se pe curpinsul CF.Termenul va fi de 3 de ani de la data
inregistrarii cererii formulate de dobanditorul nemilocit al carui drept de ratificare se
cere,exceptie termenul va fi de un an,atunci cand actiunea a fost comunicata direct
indreptatitului.
PRETUL
Reprezinta un element essential,in lipsa pretului nu se poate vorbi de contract de vanzare.
CONDITIILE PRETULUI
a.sa fie expimat in bani
Pretul reprezinta suma de bani pe care cump.o achita vanzatorului in scimbul transmiterii dr.de
propr.sau altui drept asupra unui bun.Pretul consta intr-o suma de bani.Daca se plateste o contra
prestatie vom fi in prezenta unui contract de schimb,intretinere,renta in functie de obiectul
prestatiei dobanditorului
b.pretul sa fie determinat sau determinabil
Pretul este considerat determinat cand partile au stabilit cuantumul o data cu incheierea
contractului.constituie o conditie esentiala pt valabilitatea vanzarii.Daca nu este determinat nici
determinabil,vanzarea este nula pentru lispa unui element essential.Pretul este determinabil cand
clauzele cuprind suficiente elemente pt.determinarea lui in viitor,el neavand cuantumul fixat de
la inceput.Daca contractual are bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit se prezuma ca
partile au in vedere pretul practicat in mod obisnuit,La contractile intre profesionisti,daca nu se
stabileste pretul sau o modalitate de detrminare se presupune ca partile au avut in vedere pretul
practicat in mod obisnuit.daca pretul se stabileste in functie de greutate,nu se tine cont de
ambalaj.Daca exista preturi legale,acestea sunt obligatorii.Exista situatii cand pretul nu poate fi
determinta in momentul incheierii contractului,partile nu cunosc cantitatea vanduta,pretul poate
sa evolueze,contractual este valabil daca partile au convenit sa stabileasca ulterior
pretul.Stabilirea pretului poate fi lasata la latitudinea altei persoane,num.mandatar,iar pretul este
obligatoriu si poate fi modificat doar de instant.Daca determina in termenul prevazut pretul sau
in maxim 6 luni,oricare parte se poate adresa instantei pt.a desemna un expert.Daca pretul nu a
fost determinat intr-un an vanzarea este nula,daca partile nu au stabilit un alt mod de deteminare.
c.pretul sa fie real.pretul simulat.
Pretul real este Acela care este stipulate cu intentia de a fi platit si primit.Este in pozitie cu pretul
fictive sau simulat.Daca partile au stabilit un pret fara intentia de a fi platit,vanzarea este
anulabila.Daca contractual este anulabil,nu este afectat de NA dar nici nu poate fi convertit in
donatie.Daca a existat un contract secret si sunt indeplinite conditiile simulatiei,iar intentia
partilor este de a trasfera fara a plati contravaloarea simulatiei,iar intentia partilor este de a
tranfera fara a plati contravaloarea,deci daca a existat o intentie liberala poate produce efecte
contractual secret,respective donatia in conditii de simulatie.Pretul este nereal si cand in contract
pretul este mai mare sau mai mic decat cel convenit.In principiu contractual ramane valabil si se
aplica regulile de la simulatie
d.pretul sa fie serios
Este serios cand costituie cauza suficienta a obligatiei vanzatorului de a transimite dr.de propr
asupra bunului.Se opune pretului derizoriu,acesta fiind ridicol de mic in raport cu valoarea
bunului.Pretul derizoriu este sanctionat cu nulitatea relative a contractului,iar acesta va fi validat
prin confirmare.
III.EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE
Vanzatorul trebuie sa fie diligent si sa exprime clar obligatiile pe care si le asuma prin contract.
EFECTE GENERALE
TRANSFERUL DR.DE PROPRIETATE.
Chestiunea trasferului dr de propr.prezinta importanta in cadrul suportarii riscului pieirii
fortuite.Stramutarea de drept a proprietatii prin efectul perfectarii contractului este un efect al
vanzarii de bunuri individuale determinate,desi s-a introdu pt.vamzator si obligatia transmiterii
propr.bunurilor,cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta
contrariul propr.se transmite de drept in momentul incheierii contr.chiar daca bunul nu s-a
predate ori pretul nu a fost platit inca.Drepturile reale se constityie si se transmit prin acordul de
vointa al partilor ,chiar daca nu au fost predate.Cump.devine proprietar ,in principiu,in momentul
realizarii acordului de vointa in forma ceruta de lege.
Regula stramutarii drepturilor de proprietate nu opereaza cand:
a)La vanzararea bunurilor de gen, acesta opereaza dupa individualizarea bunurilor
b)In cazul lucrurilor viitoare, stramutarea nu poate opera daca bunul nu exista, rezulta ca se va
realiza la momentul ulterior real bunului.
c)Cand partile convin ca transferal sa opereze la un alt moment decat cel al incheierii
contractului. Regula stramutarii este supletiva si partile pot deroca de la ea; ex: amanarea pana
pana la plata pretului ca o garantie a obligatiilor respective a cumparatorului.
d)In cazul vanzarii dupa monstra sau modelul, proprietatile stramuta la momentul predarii
bunului.
e)In cazul vanzarii bunului altuia, proprietatile se stramuta la momentul dobandirii bunului de
catre vanzator sau in momentul ratificarii vanzarii de proprietar.
TRANSFERUL RISCURILOR
In domeniul actelor translative de proprietate, transferul riscurilor se face in functie de momentul
predarii bunului. Anterior predarii, riscul este suportat de vanzator, chiar daca s-a realizat
transferul drepturilor de proprietate, dupa predare riscul pieirii fortuite este suportat de
cumparator. Astfel ca dupa incheiere si predarea bunului, riscul il suporta cumparatorul, si va
trebui sa plateasca pretul.
EXCEPTIILE
Exista situatii in care raspunderea pentru pieire revine cumparatorului chiar daca transferul
prorietatiilor nu a avut loc si bunul nu a fost predat.
a)Cand cumparatorul a fost pun in intarziere pentru indeplinirea obligatiilor de preluare a bunului
si bunul a pierit dupa punerea in intarziere el este cel care suporta paguba
b)Cand partile au convenit ca riscul sa fie suportat de comparator chiar si inainte de predare. Se
poate conveni ca vanzatorul sa suporte si dupa predare.
OBLIGATIILE VANZATORULUI
1.OBLIGATIA DE PREDRE A BUNULUI VANDUT
Continutul:Obligatia consta in punerea lucrului vandut, in starea avuta in vedere la momentul
contractului la dispozitia cumparatorului, pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei.
Vanzatorul nu are obligatia de a transporta bunul la comparator, decat daca este prevazut in
contract, el nu suporta cheltuieli pentru ridicarea bunului vandut ci numai pe cele ce tin efectiv
de predare.
Obiectul predarii. Lucrul vandut si accesoriile
Vanzatorul are obligatia sa predarea lucurl vandut si nu altul, chiar daca are caracteristici
asemanatoare. Cumparatorului trebuie sa i se predea ceea ce a cumparat. Obligatia este o urmare
fireasca a transferului drepturilor de proprietate in baza contractului si nu se confunda cu acest
transfer, desi uneori momentul predarii coincide cu cel al transferului drepturilor de proprietate.
La bunurile determinate, trebuisc predate in starea din momentul incheierii contractului. La
bunurile de gen, trebuie sa fie in cantitatea si calitatea mentionata in contract sau sa
indeplineasca alte cerinte prevazute de parti. Daca nu se prevede calitatea bunurilor, se vor preda
lucruri de cel putin calitate medie, iar debitorul are dreptul sa aleaga bunurile ce vor fi predate.
Cumparatorul are obligatia sa verifice bunurile la predare si sa-l sesizeze pe vanzator daca sunt
nereguli, vanzatorul trebuie sa fie informat de indata. Neinformarea vanzatorului despre
neregulile predarii nu afecteaza raspunderea acestuia pentru viciile ascunse ale bunului vandut,
fiind vorba de doua obligatii diferite. Daca cumparatorul contesta calitatea bunului predat, se
poate adresa unei instante, care va desemna un expert pentru a constata starea bunului. Prin
hotararea de desemnare a expertului instant poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului.
Daca pastrarea bunului aduce mari pagube, se poate dispune chiar vanzarea bunului pe cheltuiala
proprietarului. Obligatia de predare a bunului se intinde si la bunurile accesorii si la tot ce este
destinat folosintei sale perpetue. Pe langa bun se predau si bunurile cu caracter material sau
juridic (actiunile in justitie)
La bunurile imobiliare poate fi vorba de imobilele prin destinatie afectate bunului vandut, de
fructele bunului, din diverse drepturi reale accesorii.
La bunurile mobile poate fi vorba, de ambalajul ce protejeaza bunul sa de unele documente.
Astfel, vanzarea unui autoturism implica si obligatia de predare a cartii de identitate. Daca nu s-a
convenit altfel fuctele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii.
Vanzatorul este obligat sa predea si titlurile si documentele privitoare la proprietatea si folosinta
bunului.
Modul de executare
La bunurile incorporale, predarea se face prin remiterea titlurilor titlurilor reprezentative ce
permit cumparatorului posesia
Executarea obligatiilor de predare, reprezinta punerea bunului la dispozitia cumparatorului, ceea
ce este altceva decat transportul bunului la domiciliul cumparatorlui. La imobile, obligatia se
indeplineste prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului, liber de orice bunuri ale vanzarii.
Predarea bunurilor mobile se face prin remiterea materiala sau a titlurilor reprezentative care ii
permit cumparatorului preluarea bunului. Daca bunul se afla in posesia cumparatorului cu alt
titlu, predarea se face simplul consimtamant al partilor.
LOCUL SI MOMENTUL EXECUTARII
Se face la locul convenit de parti.
Daca nu a fost prevazut locul, predarea se face la locul unde se afla lucrul vandut in momentul
vanzarii, la lucrurile individual determinate.
La bunurile de gen, se aplica drepturile comune, predarea se face la domeniul debitorului din
momentul incheierii contractului. Daca nu s-a stabilit data de predare a bunului, obligatia trebuie
indeplinita imediat ce a fost platit pretul. Ca urmare a unor imprejurari cunoscute cumparatorul
la momentul vanzarii, predarea bunul nu se poate face decat dupa trecerea unui termen, partile
sunt prezumate ca au convenit ca predarea sa abia loc la expirarea acelui termen.
CHELTUIELILE PREDARII
Daca nu exista clauza cu privire la suportarea lor, cheltuielile (cantarirea, numararea) sunt in
sarcina vanzatorului. Tine strict de obligatia de predare a bunului, nu si de ridicare a bunul care
este obligatia cumparatorului.
OBGLIGATIA ACCESORIE DE CONSERVARE A BUNULUI
Pentru a-si putea realiza obligatiile de predare, vanzatorul are obligatia sa conserve bunul, acesta
fiind sub responsabilitatea lui. La bunurile determinate, implica raspunderea pentru pierirea
fortuita, deoarece desi un astfel de risc revine de regula proprietarului el se reflecta asupra
vanzatorlui care in calitate de debitor are obligatia de predare suporta riscul contractului. Acesta
poarta responsabilitatea si pentru imposibilitatea de predare a bunului rezultata din pierirea sa
fortuita, chiar daca proprietatea s-a transmis anterior. El nu raspunde in situatia in care creditorul
obligatiei care este si debitorul al obligatiei de preluare a bunului a fost pus in intarziere.
Opereaza o prezumtie de culpa, pentru a fi absolvit de raspundere el trebuie sa dovedeasca exista
unui caz de forta majora sau fapta a unei terte persoane pentru care nu este tinut a raspunde si in
plus punerea in intarziere a cumparatorului.
SANCTIUNEA NEINDEPLINIRII OBLIGATIEI
Neindeplinirea totala sau partiala, culpabila a vanzatorului de predare a bunului ii ofera
cumparatorului o gama larga de actiuni impotriva vanzatorului: rezolutiunea contractului plus
daune interese, exceptie de neexcutare a contractului, executarea silita a contractului sau
despagubiri fara desfintarea contractului
REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI VANZARII
Daca cumparatorului ii este convenabil sa renunte la contract el poate cere rezolutiunea, cu
consecinta ca partile sa fie repuse in situatia anteriara si poate cere despagubiri pentru eventuale
prejudicii.
Rezolutiunea poate fi declarata si unilateral daca partile au convenit sau daca vanzatorul a pus in
intarziere sa predea bunul si nu l-a predate la termenul fixat. La imobile pentru a produce efecte
fata de terti declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in CF. Prin includerea unui pact comisoriu
partile pot conveni ca rezolutiunea sa se faca de drept.
EXECUTAREA FORTATA A OBLIGATIEI
Cumparatorul poate opta pentru executarea fortata a obligatiei daca rezolutiunea nu este
satisfacatoare. In cazul bunurilor individual determinate, cumparatorul poate folosi actiunea in
revedincare pentru a obtine bunul deoarece transferal proprietatii s-a produs la incheierea
contractului. La bunurile de gen, el poate folosi o actiune persoanla baza pe obligatia de predare
a bunul, el nefiind proprietar. Daca vanzarea are drept bunuri fungibile, supuse unui pret curent,
iar contractul nu a fost exectat din culpa vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a cumpara
bunuri de acelasi gen pe cheltuiala vanzatorului prin intermediul unei persoane autorizate.
Cumparatorul are depretul sa pretinda si diferenta dintre suma ce reprezinta cheltuiala
achizitionarii bunurilor si pretul convenit cu vanzatorul precum si daune interese. Exercitarea
acestui drept se face dupa incuvintarea vanzatorului.
EXECPTIA DE NEEXECUTARE A CONTRACTULUI
Cumparatorul o poate invoca si sa nu plateasca pretul bunului. Daca pretul a fost platit, execptia
nu poate fi invocata,
DAUNE INTERESE
Daca cumparatorul are interes sa mentina contractul il poate apela la raspunderea contractuala a
vanzatorului, cerandu-i despagubiri pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a
obligatiillor. Daune interese se solicita in special cand obligatia de predare a fost indeplinita dar
nu corespunzator.
DREPTUL VANZATORULUI DE A REFUZA PREDAREA BUNULUI
Atunci cand dupa vanzare a devenit insolvabil, ori garantiile acorde vanzatorului s-au diminuat
chiar daca cumparatorul beneficia de un termen pentru plata pretului. In acest caz vanzatorul
poate suspenda obligatia de predare cat timp cumparatorul nu acorda garantii indestulatoare ca
va plati pretul la termen. Daca vanzatorul cunostea la data incheierii contractului starea de
insolvabilitate si a fost de acord cu termenul de plata, se pastreaza termenul, iar vanzatorul
trebuie sa execte obligatia de predare a bunului.
REGULI SPECIALE IN MATERIE DE VANZARE IMOBILIARA
a)Daca se vinde un bun imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret total, nici
cumparatorul nu poate cere rezolutiunea sau modificarea pretului pe motiv ca suprafata este mai
mica decat crezut. Nici vanzatorul nu poate cere rezolutiunea vanzarii sau majorarea pretului pe
motiv sa suprafata era mai mare.
b)Daca se vinde un imobil cu indicarea suprafetei si a pretului pe unitatea de masura, iar
suprafata reala este mai mica decat cea indicata in contract, cumparatorul poate cere vanzatorului
sa ii dea suprafata convenita. Cand cumparatorul nu cere diferenta de suprata sau desi o cere
vanzatorul nu poate transmite aceasta suprafata, cumparatoul poate obtine, reducere
corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului, daca din cauza diferentei bunul nu
poate fi folosit in scopul in care ar fi fost folosit. Daca suprafata este mai mare decat cea
stipulata, iar excedentul depaseste a 20a partea din suprafata convenita cumparatorul va plati
suplimentul de pret corespunzator sau poate obtine rezolutiunea contractului. Daca suprafata
reala e mai mare decat cea contractata, dar excedentul nu depaseste a 20a parte din suprafata,
cumparatorul nu poate obtine rezolutiunea, dar nici nu este dator sa plateasca pretul
excedentului. Actiunile trebuie intendate in termen de 1 an si curg de la data incheierii
contractului, daca partile au fixat o data pentru masurarea imobilului, termenul curge de la acea
data. Termenul este de decadere, nu prescriptie si nu este susceptibil de intrerupere sau
suspendare.
c)In ipoteza vanzarii a doua fonduri cu precizarea intinderii fiecariuia pentru un singur pret, daca
unul este mai mare si unul este mai mic, se va face compensatie intre valoare in plus si valoare
lipsa. Daca compensatia nu este posibila se va proceda ca la punctul B. Rezolutiunea este supusa
dreptului comun, termenul de actiunea nu mai este de 1 an si nu mai are natura unui termen de
decadere.
II. OBLIGATIA DE GARANTIE A VANZATORULUI (PENTRU A ASIGURA
CUMPARATORULUI LINISTITA POSESIE SI FOLOSINTA UTILA)
1.Garantia pentru evictiune
Continut: Vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care
l-ar impedicat total sau partia in stapanirea netulburata a bunului vandut. Existenta garantiei
pentru evictiune este strans legata de obligtia de predare a bunului. In doctrina termenul de
evictiune, semnifica pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate si tulburarea
cumparatorului in exercitarea dreptului de proprietate. Evictiunea poate consta si in impiedicare
cumparatorului de a intra in posesia bunului de un tert care invoca un drept asupra acestuia.
Finalitatea garantiei pentru evictiune consta in obligatia vanzatorului sa-l apere de a nu fi evins,
iar daca a fost evins in despagubirea sa. Chiar daca s-a convenit ca vanzatorul nu va datora nicio
garantie el raspunde totusi pentru evictiunea cauzata ulterior vanzarii prin faptul sau personal.
GARANTIA PENTRU FAPTUL PERSONAL
Principiu: acela care este obligat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga. Garantia
faptului personal interzice vanzatorului orice actiune, tulburare de drept sau de fapt care ar avea
vreo atingere asupra dreptului cumparatorului bunului. Este obligatie de abstinenta. Are un
caracter patrimonial, se transmite succesorilor cu titlu / universal, nu se transmite la titlu
particular.
Tulburarea de fapt: vanzatorul nu poate fi autorul nici unui fapt care, drept rezultat tulburarea
cumparatorului in exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate sau alt drept dobandit prin
cumparare.
Tulburarea de drept: interdictia vanzatorului de a ridica pretentii la un drept asupra lucurului
vandut cata vreme contractul este in vigoare.
GARANTIA PENTRU FAPTA TERTIILOR
Vanzatorul trebule sa-l garanteze pe cumparator pentru tulburari ce ar proveni de la un tert ce
invoca un drept asupra bunului, nu numai pentru fapta proprie. Este conditionata de 3 conditii:
a)Existenta unei tulburari de drept: garantia pentru fapta tertului vizeaza tulburarile de drept,
pentru tulburarile de fapt cumparatorul se poate apara singur. Cel mai des tulburarea provine din
faptul ca a existat o actiune in justitie in urma caruia tertul a valorifica cu succes un drept asupra
bunului. Evictiunea semnifica pierderea proprietatii in urma unei actiuni in justitie cand
cumparatorul pierde total sau partia proprietatea bunului. Se recunoaste posibilitatea existentei
evictiunii generatoare de raspundere si in lipsa unei hotarari judecatoresti, cumparatorul care a
recunosct dreptul tertului pierde dreptul de garantie, afara de cazul cand dovedeste ca nu existau
motive suficiente pentru a impedica evictiunea. Dreptul invocat de terti poate fi real (proprietate,
uzufruct) sau de creanta (folosinta).
b)Tulburarea sa fie intemeiata pe un drept nascut anterior vanzarii sursa tulburarii chiar daca se
produce dupa vanzare, trebuie sa se intemeieze pe un drept nascut anterior vanzarii, de exemplu
chiriasi in urma unui contract cu data certa anterior vanzarii isi valorifica dreptul impotriva
cumparatorului dupa acesta a devenit proprietar
c)Buna credinta a cumparatorului in momentul cumpararii.Este echivalenta cu necunoasterea
cauzei de evictiune de catre cumparator. Sarcina necunoasterii cauzei de evictiune nu revine
cumparatorului, el se bucura de prezumtia necunoasterii acestei cauze. Daca cumparatorul a
cunoscut cauza evictiunii nu poate cere vanzatorului sa-si asume riscul evicitiunii decat daca
exista clauze conventionale in acest sens. Se presupune ca in acest caz, cumparatorul a acceptat
riscul pierderii totale sau partiale a bunului din moment ce a cunoscut si a acceptat sa incheie
contractul.
REGIMUL LEGAL AL ACTIUNII IN GARANTIE
Situatia cand evictiunea provine de la vanzator
In sarcina vanzatorului exista o obligatie de garantie pentru tulburarea de fapt cat si pentru cea de
drept ce provine din fapta sa, cand el insusi il tulbura pe cumparator, acesta din urma se poate
apara invocand obligatia de garantie pe care vanzatorul bunului o are.
Evictiunea din partea unui tert.
Daca este o tulburare de drept si daca evictiunea nu s-a produs, dar este pe cale sa se produca,
vanzatorul are obligatia sa-l aprere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului. Daca
cumparatorul este actionat in judecata de catre tertul ce invoca un drept, cumparatorul prin
intermediul unei cereri de chemare in garantie trebuie sa-l introduca in proces pe vanzator pentru
ca acesta sa aiba posibilitatea sa-l apere contra evictiunii. Daca cumparatorul ignorand obligatia
pe care o are de a introduce in proces vanzatorul, se apara singur si pierde procesul, atunci
actiunea pe care o poate face in alt proces impotriva vanzatorului este de a se apara invocand
exceptia procesului rau condus. Vanzatorul invoca faptul ca daca ar fi fost in proces, ar fi avut
mijloace juridice suficiente pentru respingerea actiunii tertului. Daca resuseste sa faca o astfel de
dovada, obligatia lui de garantie pentru evictiune este inlaturata. In cazul in care nu poate dovedi
ca existau motive suficiente pentru a impiedica evictiunea, raspunderea lui se pastreaza chiar
daca nu a fost introdus in proces. Cumparatorul care fara a exista o hotarare judecatoreasca a
recunoscut tretului dreptul, pierde dreptul de garantie cu exceptia situatiei cand dovedeste ca nu
existau sufieciente motive pentru a impiedica evictiunea. Sarcina probei revine cumparatorului.
Daca evictiunea s-a produs, intinderea raspunderii vanzatorului este diferita dupa cum evictiunea
a fost totala sau partiala.
EVICTIUNEA TOTALA - Cand cumparatorul a pierdut in intregime bunul.
Cumparatorul are dreptul sa ceara rezolutiunea contractului si sa pretinda:
-Restituirea integrala a pretului; aceasta obligatie exista cand la data evictiunii lucrul vandut este
la o valoare inferioara sau a suferit deteriorari prin neglijenta cumparatorlui fie prin evenimente
independete de vanzator. Cand cumparatorul a obtiunut un beneficiu in urma deteriorarii cauzate
bunului, vanzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestui beneficiu. Daca
lucrul vandut la data producerii evictiunii, are o valoare mai mare decat la momentul cumpararii,
vanzatorul este dator sa plateasca cumparatorului pe langa pretul vanzarii, sporul de valoare,
dobandit de bun, pana la data evcitiunii. Dobanditorul nu are dreptul la depagubiri decat daca
dovedeste ca prejudiciul a fost reparat total prin restituirea pretului.
-Restituirea contravalorii fructelor pe care cumparatorul le-a predat tertului (dupa data
introducerii actiunii tertului)
-Retituirea cheltuielilor de judecata
-Plata cheltuielilor legate de contract si de efectuare eventualelor forme de publicitate
-Plata de despagubiri reprezentand pierderile suferite si castigurile nerealizate de cumparator din
cauza evictiunii
-Cheltuielile efectuate in legatura cu bunul vandut fie ca sunt lucruri autonome sau adaugate.
Daca vanzatorul a fost de rea credinta cunoscand evictiunea va restitui si cheltuielile voluptare
(facute in scop de lux sau placere). Cheltuielile utile si necesare ce profita tertului evingator pot
fi recuperate de la acesta, iar vanzatorul este tinut sa le restituie el sau sa-l faca tertul evingator
sa-l restituie cumparatorului. Raspundere este larga, acoperind parctic orice prejudiciu suferit de
cumparator.
EVICTIUNEA PARTIALA
Daca cumparatorul pierde doar o parte a proprietatii asupra bunului sau unele prerogative din
dreptul sau asupra bunului, el poate cere rezolutiunea contractului daca poate demonstra ca
aceasta parte este indeajuns de insemnata incat nu ar fi cumparat daca ar fi cunoscut evicitunea.
Daca obtine rezolutinea are aceleas drepturi ca in cazul evictiunii totale. Daca cumparatorul nu
opteaza pentru rezolutiunea sau nu reuseste sa o obtina, el are dreptul la restituirea partii,
proportionala cu partea de care a fost evins si daca este cazul si daune interese (restituirea
fructelor pe care cumparatorul le-a predat tertului, cheltuieli de judecata). In cazul in care
imobilul vandut este afectat de servituti neaparente, nedeclarate de vanzator, in cat se poate
presupune ca cumparatorul nu ar fi cumparat daca le cunostea, el poate cere rezolutiunea
contractului, fie despagubiri.
Raspunderea vanzatorului in cazul inlaturarii evictiunii de catre cumparator
Este posibil ca uneori desi dreptul tertului evingator este evident sa pastreze dreptul dobandit
prin cumparare, platind tertului o suma de bani sau alt bun. Vanzatorul este lierat de urmarile
garantiei, in primul caz prin rambursarea catre cumparator a sumei platite iar in al 2lea ca prin
plata valorii bunului dat precum si a cheltuielilor aferente. Cumparatorul trebuie sa actiune cu
buna credinta fara intentia de al prejudicia pe vanzator.
Beneficiarii garantiei
Vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii nu numai fata de cumparatorul sau ci si fata
de orice dobanditor subsecvent al bunului, indiferent daca acesta a dobandit bunul cu titlu oneros
sau nu. Raspunderea exista chiar data, trasmitatorul direct nu are obligatia de garantie fata de
dobanditorul subsecvent. Donatarul care a fost evins, se poate indrepta cu actiune in raspundere
pentru evictiune impotriva celui care a vandut bunul donatorului, desi donatorul nu avea in cazul
respectiv raspundere pentru evictiune fata de donatar. Bineinteles raspunderea vanzatorului fata
de dobanditorul subsecvent exista daca au fost indeplinite masurile ca le sa fie raspunzator fata
de dobanditorul nemijlocit. Daca cauza eivcitiunii se situeaza la un moment ulterior predarii
bunul de catre vanzator catre cumparator, dobanditorul subsecvent nu se poate indrepta
impotriva vanzatorului.
REGIMUL CONVETIONAL AL RASPUNDERII PENTRU EVICTIUNE
Normele care reglementeaza evictiunea au un caracter supletiv astfel incat partile pot conveni fie
la o agravare a raspunderii, limitare sau inlaturare. Clauze de exonerare totala sau partiala:
a)Vanzatorul nu poate fi exonerat de raspundere cand evictiunea este consecinta unui fapt
personal al sau ori provine din cauze, pe care, cunoscandu-le in momentul vanzarii le-a ascuns
cumparatorului
b)In caz de exonerare totala sau partiala de garantie, vanzatorul nu poate fi scutit de obligatia de
restituire a pretului in caz de evictiune, cu exceptia cazului in care cumparatorul si-a asumat
riscul producerii evictiunii.
2.Raspunderea pentru viciile ascunse ale bunului vandut
Principiul: Vanzatorul este respunzator nu numai pentru o linisita folosinta a bunului ci si pentru
o utila folosinta a acestui, conform destinatie ce rezulta din natura sa sau destinatie avuta in
vedere de parti odata cu realizarea acordului de vointe. Raspundere functioneaza in toate cazurile
in care partile nu au inclus in contract clauze care sa modifice reglementarile legale a acestei
garantii. Astfel de clauze sunt posibile deoarece reglementarea legala nu are caracter imperativ si
unul care urmareste suplinirea vointei partilor din conventie. Raspunderea vanzatorului pentru
viciile ascunse nu functioneaza:
a.In cazul vanzariilor silite
b.In cazul drepturilor succesorale unde, in lipsa de stipulatie contrara si daca nu se specifica
expres bunurile asupra caroara se intind drepturile vanzatorului se garanteaza numai exista
calitatii de mostenitor nu si continutul sau calitatea bunurilor
Conditiile raspunderii pentru vicii:
a)Viciile sa fie ascunse: vanzatorul garanteaza cumparatorului contra oricaror vicii ascunse care
fac bunul vandut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza
intrebuintarea sau valoare, incat daca le-ar fi cunoscut cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi
dat un pret mai mic. Vanzatorul nu datoreaza garantii contra viciilor pe care cumparatorul le
cunostea la incheierea contractului, de asemenea nu este raspunzator de viciile aparente,
presupunandu-se ca cumparatorul le-a cunoscut. Viciile sunt asunse cand la o examinare mai
atenta cumparatorul nu le putea descoperii fara asistenta de specialitate. Daca viciul este acuns,
dar cumparatorul l-a incunonstiintat pe vanzator despre existanta lui din punct de vedere juridic
viciul nu mai este ascuns. Aprecirea posiblilitatii de descoperire a viciilor se face in abstracto,
prin raportare la un cumparator prudent si diligent si nu pornind de la posibilitatiile ce tin
experienta cumparatorului.
b)Viciile sa fie grave, adica sa faca lucrul impropriu pentru folosinta cumparatorlui. Este vorba
de folosinta ce rezulta din natura bunului sau avuta in vedere de parti la data incheierii
contactului. Daca viciile au o influenta minima asupra folosinte normle asupra bunului sau
afecteaza doar unele calitati neesentiale, obligatia de garantie nu poate antrena desfiintarea
vanzarii. Nu se cere insa pentru a functiona obligatia de garantie ca viciul sa afecteze substanta
lucrului adica esenta.
c)Viciile sau cauza lor sa fie anterioare predarii bunului. Este prevazuta expres conditia ca
viciile sa fie existat la momentul predarii bunului, fiind deci indiferent momentul transmiterii
proprietatii cat si momentul vanzarii. Riscul pierii fortuite al bunului, se transmite in principiu
odata cu predarea bunului, nu la momentul transferului dreptului de proprietate. Exista vicii
pentru care exista raspundere, chiar daca, ele apar ulterior predarii bunului, dar cauza este
anterioara, trebuie sa se faca dovada ca desii viciile au aparut ulterior, cauza este anterioara.
DOVADA VICIILOR
Exercitarea actinii in garantie pentru vicii implica dovada ca viciile sunt ascunse, grave si ca au
exista la momentul predarii. Sarcina dovedirii viciilor revine cumparatorului. Sub aspectul
intinderii raspunderii vanzatorului, cumparatorlui trebuie sa dovedeasca, cand este cazul ca si
vanzatorul cunostea viciile. In ceea ce priveste faptul ca viciile sunt ascunse trebuie dovedite tot
de cumparator dar si vanzatorul este implicat in probatiune, el avand sarcina, pentru a scapa de
raspundere sa demonstreze ca viciile au fost aparente sau ca desi au fost ascunse au fost
cunoscute si acceptate de cumparator. Vanzatorul se poate apara si dovedind ca viciile sunt
posterioare predarii bunului si nu au o cauza anterioara acestui moment, fiind efectul folosirii
anormale a bunului.
EFECTELE GARANTIEI PENTRU VICII
Dreptul de optiune al cumparatorului. Optiunea pentru actiune redhibitorie sau estimatorie.
Daca viciile sunt ascunse grave si anterioare predarii bunului cumparatorul poate obtine:
a)Inlaturarea viciilor de vanzator sau pe cheltuiala sa
b)Rezolutiunea contractului
c)Reducerea conrespunzatoare a pretului
d)Inlocuirea bunului vandut cu unul de acelasi fel, insa lipsit de vicii
La cererea vanzatorului, instanta tinand cont de gravitatea viciilor si scopul incheierii
contractului poate da o alta solutie. Se creaza o posibilitate de optiune intre:
a)Actiune redhibitorie tinde la desfiintarea contractului, o forma particulara de actiune in
rezoutiune, care in cazul in care este admisa are ca efect si daca vanzatorul nu a fost de rea
credinta, repunerea partilor in situatia anterioara (vanzatorul restituie pretul, iar cumparatorul
bunul). Daca vanzatorul cunostea viciile si le-a ascuns, deci a fost de rea credinta raspunderea
este mai larga, acesta datoreaza si daune interese pentru prejudiciile suferite de cumparator ca
urmare a viciilor bunului. Daca numai unele bunuri au fost afectate de vicii si pot fi separate de
celelalte fara paguba, iar instanta dispune rezolutiunea contractul se desfasoara numai in parte.
Nu se aplica la bunurile accesorii, unde rezolutiunea contractului principal atrage si rezolutiunea
in privinta bunului accesoriu. Cumparatorul poate obtine rezolutiunea contractului numai daca
le-a adus la cunostiinta cumparatorului intr-un termen rezonabil, stabilit potrivit imprejurarilor
sau in termen de 2 zile cand cumparatorul este profesionist. Vanzatorul care de rea credinta a
tainuit viciile nu poate invoca prevederiile mentionate.
b)Actiunea estimatorie cumparatorul se poate orienta spre o alta actiune a carei adimitere are ca
efect doar reducerea pretului platit, pentru bunul afectat de vicii, nu rezolutiunea contractului.
Bunul ramane in patrimoniul cumparatorului, dar in functie de masura in care viciile au afectat
sau afecteaza folosinta bunului, instanta poate obliga vanzatorul sa restituie o parte din pretul
bunului. Cumparatorul poate opta pentru una din cele 2 optiuni. Chiar daca cere rezolutiunea,
instanta poate dispune mentinerea contractului si reducerea corespunzatoare a pretului sau alta
solutie. Daca cumparatorul nu mai poate restitui bunul, intrucat l-a instrainat nu poate opta
pentru actiunea redhibitorie. In general, daca cumparatorul a optat pentru mentinerea contractului
si luarea unor masuri mai putin grave, nu se dispune rezolutiunea contractului. Vanzatorul nu se
poate apara impotriva actiunilor prin simplul fapt ca a fost de buna credinta. Cererea pentru
daune interese poate fi intentata si separat de aceste actiuni.
INLOCUIREA BUNULUI VANDUT SAU REPARAREA LUI
Cele 2 actiuni pot sa nu prezinte interes pentru cumparator, deoarece la actiunea redhibitorie
ramane fara bun, iar la cea estimatorie ramane cu bunul afectat de vicii. De aceea se dau
cumparatorului si alte optiuni cum ar fi:
-Inlaturarea viciilor de vanzator sau pe cheltuiala sa
-Inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel
Solutia instantei se va baza pe circumstantele cauzei, tinandu-se cont de gravitatea viciilor si
scopul incheierii contactelor. La cererea vanzatorului instanta poate dispune si alte masuri decat
cele solicitate mai sus. Daca la data incheirii contractului vanzatorul cunostea viciile si nu le-a
comunicat cumparatorului, pe langa masurile prevazute este obligat si la daune interese pentru
prejudiciul cauzat. Daca vanzatorul nu cunostea viciile bunului vandut si s-a dispus reducerea
pretului sau rezolutiunea vanzarii acesta este obligat sa restituie doar pretul partial sau integral
dupa cum este vorba de masura rezolutiei sau doar a reducerii pretului.
RASPUNDEREA PENTRU PIEIREA LUCRULUI AFECTAT DE VICII
Viciile pot determina nu numai anumite inconveniente asupra folosintei bunului ci si distrugerea
bunului. In ipoteza pieirii lucrului afectat de vicii si nu la pieirea fortuita a bunului care nu este
afectat de vicii. Indinterea raspunderii difera, daca fost de buna credinta, restituie pretul si
cheltuielile vanzarii, iar daca a fost de rea credinta restituie pretul, cheltuielile vanzarii si daune
interese.
ACTIUNEA SUB DOBANTITORULUI
Daca cumparatorul vinde bunul cumparat, el transmite si obligatia de garantie pentru viciile
ascunse ale bunului pe care o are impotriva propriului vanzator, ceea ce inseamna ca ultimul
cumparator poate actiona direct impotriva vanzatorului initial pentru a fi obligat sa raspunda.
Obligatia de garantie a vanzatorului initial se transmite deci proprietarilor succesivi ai bunurilor,
odata cu bunul respectiv, astfel incat subdobanditorul poate actiona si impotriva unui vanzator
din sirul vanzarilor anterioare cu conditia ca viciile sa fi existat la momentul cand s-a transmis
proprietatea de la vanzatorul actionat in judecata. Este un caz exceptional de raspundere
contractuala, fata de o persoana care are calitatea de tert fata de contractul de vanzare inital, cu
justificarea ca actiunea in raspundere se transmite odata cu bunul, ca un accesoriu al sau.
Actiunea are avantajul ca evita rezolvarea problemelor printr-o multitudine de actiuni in care
fiecare cumparator, incepand cu ultimul ar trebuie sa-si actioneze in judecata propriul vanztor
pentru a antrena raspunderea pentru viciile ascunse ale bunului. Daca viciul a aparut in perioda in
care bunul se afla la vanzatorul direct cumparatorul nu se poate indrepta cu actiune contra
vanzatorilor anteriori. Cand se produc tertiilor pagube din cauza viciilor ascunse ale bunului
raspunderea fata de acestia, nu este contractuala, ci delictuala.
TERMENELE DE INTRODUCERE A ACTIUNILOR
Dreptul la actiune pentru viciile ascunse ale lucrului transmis se prescrie prin implinirea unui
termen de 6 luni, iar daca au fost ascuns cu viclenie termenul este 3 ani. Termenul curge de la
data descoperirii viciilor, insa nu mai tarziu de implinirea unui termen de 1 an de la predarea
bunurilor de orice fel, iar la constructii in termen de 3 ani
REGIMUL CONVENTIONAL AL RASPUNDERII PENTRU VICIILE ASCUNSE. CLAUZE
EXTENSIVE. CLAUZE LIMITATIVE
Dispozitiile ce reglementeaza grantia pentru viciile ascunse ale bunului, au in general caracter
supletiv, astfel incat partile pot stipula in contract clauze prin care se agraveze raspunderea
(indiferent ce aspect imbraca, sunt valabile in totalitate) sau dimpotriva sa o limiteze – inlature
(acestea isi produc efectul doar daca vanzatorul a fost de buna credinta, fiind nule cand acesta a
cunoscut viciile sau trebuia sa le cunoasca) revenindu-se la raspunderea prevazuta de lege.
GARANTIA PENTRU LIPSA CALITATII CONVENITE
Atunci cand partile au convenit ca bunul ce formeaza obiectul contractului sa aiba anumite
calitati, lipsa acestor este similara existentei viciilor si se aplica in mod corespunzator
dispozitiilor referitoare la raspunderea pentru viciile ascunse.
OBLIGATIA DE GARANTIE PENTRU BUNA FUNCTIONARE A BUNULUI
Vanzatorul care a garantat pentru un timp determinat buna functionare a bunului vandut este
obligat ca in cazul defectiunilor survenit in interiorul termenului de garantie sa repare pe
cheltuiala sa, in general vanzatorii profesionisti. Repararea se face in termenul convenit de parti
sau in termenul legal, durata maxima de 15 zile de la data solicitarii reparatiei. Daca reparatia
este imposibila sau depaseste termenul stabilit, vanzatorul va inlocui bunul. Daca nu inlocuieste
bunul, vanzatorul este obligat la cererea cumparatorului la restituirea pretului. Inlocuirea se face
intr-un termen rezonabil. Daca vanzatorul dovedeste ca defectiunea este imputabila
cumparatorului, garantie nu va fi datorata. Cumparatorul trebuie sa comunice defectiunea inainte
de implinirea termenului de garantie, sub sanctiunea decaderii din dreptul de garantie. Daca
comunicarea nu s-a facut din motive obiective acestea trebuie facuta intr-un termen rezonabil de
la data expirarii termenului de garantie. In acelasi interval trebuie facuta si comunicarea atunci
cand vanzatorul a garantat ca bunul vandut va pastra un timp determinat anumite calitati,
garantia functioneaza chiar daca nu a aparut o defectiune a bunul in termenul de garantie, ci
aceasta doar si-a pierdut din calitatile garantate.
OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
1.Obligatia de plata a pretului
Momenutul si locul platii.
Obligatia de plata se executa la momentul convenit de parti, daca nu au convenit plata se face
imediat ce a fost transmisa proprietatea. Daca cumparatorul cere predarea bunului, el trebuie sa
ofere pretul din contract, astfel i se opune obligatia de neexecutare a contactului. Daca obligatia
de plata se face cu intarziere se poate antrena raspunderea cumparatorului sub forma platii de
dobanzi pentru pret. Daca este vorba de producerea de fructe, dobanda curge de la data
dobandirii proprietatii sau de la data predarii, daca nu este producator de foloase. Obligatia
trebuie indeplinita la locul unde se afla bunul in momentul inchierii contractului. Daca la daca
incheierii contractului, bunurile se afla in tranzit, in lipsa unei stipulatii contrare, plata pretului se
face la locul care rezulta din uzante sau la locul destinatiei. Daca vanzatorul refuza primirea
pretului, cumparatorul poate sa-si indeplineasca obligatiile prin procedura ofertei reale. Urmata
de consemnatiune.
SUSPENDAREA OBLIGATIEI DE PLATA A PRETULUI
Cumparatorul poate suspenda plata pretului daca afla de existenta unei evictiuni si aceasta pana
la momentul in care vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va oferi o garantie
corespunzatoare. Suspendarea pretului este posibila cand evictiunea s-a produs sau se va
produce. Suspendarea urmareste pastrarea echilibrului intre parti pentru a nu se ajunge in situatia
ca cumparatorul sa piarda si bunul si pretul. Suspendarea dureaza pana la incetarea tulburarii sau
oferirea de catre vanzator a unei garantii. Nu se poate suspenda daca s-a prevazut in contract ca
plata se va face si in caz de tulburare sau daca cumparatorul a cunoscut pericolul evictiunii.
GARANTAREA CREANTEI PRETULUI
Pentru garantarea obligatiei de plata a pretului vanzatorul beneficiaza de un privilegiu sau de o
ipoteca legala asupra bunului vandut. Se confera vanzatorului un beneficiu special asupra bunul
mobil vandut unei persoane fizice pentru garantarea pretului, cu exceptie cand cumparatorul
dobandeste bunul pentru serviciul sau exploatarea unei intreprinderi. De asemenea se poate
institui o ipoteca legala in favoarea vanzatorului asupra bunului mobil vandut pentru garantarea
obligatiei de plata. Sanctiunea neindeplinirii obligatiei de plata a pretului, da vanzatorului
posibilitatea sa obtina:
a)Rezolutiunea contactului, ca in cazul contactelor sinalagmatice. Urmeaza regulile generale,
poate si dispusa de instanta sau declarata unilateral de partea indreptatita. La bunurile mobile,
cumparatorul este de drept pus in intarziere cu privire la indeplinirea obligatiei, daca la scadenta
nu a platit pretul si nu a preluat bunul, ceea ce inseamna ca vanzatorul va recurge la rezolutiunea
unilaterala a contractului, iar daca vanzarea s-a facut fara termen de plata, iar in termenul de 15
zile de la predare cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate sa declare rezolutiunea fara
punerea in intarziere si restituirea bunului, daca nu a suferit transformari si este in posesia
cumparatorului. Daca actiunea in restituire nu este introdusa in conditiile mentionate, vanzatorul
nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a
contractului pentru neplata pretului. La bunurile imobile s-a stipulat ca in cazul in care nu se
plateste pretul la termenul convenit cumparatorul este de drept in intarziere, acesta din urma
poate sa plateasca si dupa expirarea termenului cat timp nu a primit rezolutiunea de la vanzator.
Rezolutiunea nu se pronunta de instanta de judecata nici in situatia in care in contract s-a inserat
un pact comisoriu potrivit caruia rezolutiunea se produce de drept, cu sau fara punerea in
intarziere.
b)Daca vanzatorul nu opteaza pentru rezolutiune, poate cere executarea silita a obligatiei de plata
a pretului.
c)Daca nu predat bunul vanzatorul are posiblitatea de a invoca exceptia de neexcutare a
contactului. Vanzatorul nu poate refuza predarea bunului, decat daca face dovada ca a intervenit
o stare de insolvabilitate a cumparatorului sau ca garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat,
cat timp cumparatorul nu acroda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit.
Daca vanzatorul cunostea insolvabilitatea cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza
beneficiul termenului, daca starea de insolvabilitate nu s-a agravat in mod substantial. In caz de
rezolutiune sau executare silita, vanzatorul poate obtine si daune interese daca face dovada
conditiilor raspunderii contractuale.
2.OBLIGATIA DE PRELUARE A LUCRULUI VANDUT
Corelativ obligatiei vanzatorului de predare a bunului, exista si obligatia cumparatorlui de a
prelua bunul. Preluarea se face la momentul si locul unde vanzatorul este obligat sa-l predea.
Daca cumparatorul nu isi indeplinste obligatia de preluare, vanzatorul poate depune bunul mobil
vandut intr-un depozit la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului sau sa-l vanda. Cumparatorul
este de drept in intarziere daca la scadenta nu a platit pretul si nici nu a prealuat bunul, exista o
dubla conditie pentru cumparator. La bunurile mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor
schimbari de valoare, cumparatorul este de drept in intarziere atunci cand nu le-a preluat in
termenul convenit, chiar daca pretul a fost platit.
3.SUPORTAREA CHELTUIELILOR VANZARILOR
Cheltuielile se suporta de una din prti sau de ambele in functie de cum au convenit partile.Daca
nu se prevede in contract cheltuilelile sunt suportate de comparator.Cheltuieli precum:redactarea
inscrisurilor,taxele de timbre,taxe de intabulare,onorariul notarului si nu cheltuielile cu privire la
predarea sau preluarea bunului.
VARIETATI DE VANZARI
Vanzarea pe incercate
Vanzarea este pe incercate atunci cand se incheie sub conditia suspensiva ca,in urma
incercarii,bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori,in lipsa
acestora,destinatiei bunului,portivit naturii sale.Acest gen de vanzare se practica in cazul
bunurilor neconsumptibile. Se considera ca este vorba de o vanzare incheiata sub conditie
suspensiva,deoarece insusi textul legal o califica in acest fel.Vanzarea-cumpararea se realizeaza
in momentul acordului de vointe,dar devin efectiva dupa incercarea bunului si daca el este
corespunzator.Bunul urmeaza deci a fi incercat si cumparatorul il poate refuza daca este
necorespunzator.In cazul in care bunul este corespunzator,el nu poate fi refuzat de cumparator pe
considerentul ca bunul nu-i convine.Daca durata incercarii nu a fost convenita si nu rezulta altfel
fin uzante,conditia corespunderii bunului se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul
nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 30 de zile de la predarea sa.
Vanzarea pe gustate
Este intalnita in cazul vanzarii unor produse(vinul) si a altor bunuri consumptibile de acest
gen.Este asemanatoare cu cea pe incercate,dar se deosebeste de ca prin faptul ca contractul nu se
considera incheiat decat dupa ce cumparatorul a gusta marfa si a declarat ca ii convine.In acest
caz nu este o vanzare sub conditie suspensiva,pentru ca vanzarea-cumpararea ia nastere doar
dupa acceptarea marfii gustate.Daca vanzarea ar fi sub conditie suspensiva,aceasta ar fi o
conditie pur potestativa din moment ce ar depinde exclusiv pe pozitia cumparatorului,deci
contractul ar fi nul.Acela care gusta marfa are o posibilitate discretionara de apreciere,putand
declara ca aceasta nu-i convine,fara a fi nevoit sa-si motiveze refuzul si fara ca vanzatorul sa aiba
posibilitatea sa dovedeasca ca bunul este corespunzator,posibilitatea care exista la vanzarea pe
incercate.Termenul in care cumparatorul trebuie sa-si exprime acordul la incheierea contractului
este cel convenit sau cel rezultat din uzante.In lipsa unui astfel de termen,se aplica termenul de
30 de zile care curge de la predarea bunului catre cumparator.Daca bunul se afla la cumparator si
acesta nu s-a pronuntat in termenul mentionat vanzarea se considera incheiata la expirarea
termenului.Daca bunul nu este predat cumparatorului si acesta nu se pronunta in intervalul de
timp mentionat contractul nu se realizeaza.
Vanzarea de drepturi succesorale
Dispozitiil legale nu au in vedere decat vanzarea unei mosteniri ia intregul ei sau a unei cote-
parti din aceasta si nu sunt aplicabile vanzarilor de bunuri determinat din succesiune,in acest din
urma caz fiind incidente dispozitiile generale de la vanzare-cumparare.Aceeasi este situatia si in
cazul bunurilor vandute de legatarul particular,deoarece nici aic,vanzarea nu priveste o
universalitate sau o fractiune din aceasta
Vanzarea de drepturi succesorale constituie un contract prin care un mostenitor instraineaza
drepturile sale succesorale asupra intregii succesiuni sau a unei cote-parti din aceasta,unei alte
persoane,in schimbul unui pret.
Vanzarea drepturilor succesorale poate fi facuta catre un alt mostenitor,sau chiar catre un tert.Ea
nu poate interveni decat dupa deschiderea succesiuni,pactele asupra succesiunilor nedeschise
fiind interzise,sanctiunea aplicabila pentru incalcarea acestei interdictii fiind nulitatea absoluta
Forma si publicitatea contractului.
Pentru valabilitatea sa,contractul avand ca obiect o mostenire trebuie incheiat in forma
autentica.Nerespectarea formei autentice este sanctionata cu nulitatea absoluta.
Daca in mostenirea vanduta exista si imobile,cumparatorul nu dobandeste drepturile reale asupra
imobilelor respective decat potrivit regulilor privitoare la cartea funciara.Drepturile reale asupra
imobilelor se dobandesc numai daca au fost inscrise in cartea funciara,iar pana la intrarea in
vigoare a dispozitiei legate mentionate,drepturile trebuie inscrise in cartea funciara pentru a fi
opozabile tertilor.
De asemenea cumparatorul nu poate opune tertelor persoane dobandirea altor drepturi cuprinse
in mostenire decat daca a indeplinit formalitatile de publicitate cerute de lege pentru a face
opozabila dobandirea fiecaruia dintre aceste drepturi.
Efectele specifice vanzarii de drepturi succesorale.
Daca nu specifica bunurile asupra carora se intind drepturile sale,vanzatorul unei mosteniri
garanteaza numai calitatea sa de mostenitor,afara de cazul cand partile au inlaturat exspres si
aceasta garantie.Ca urmare,vanzatorul de drepturi succesorale,in afara unor stipulatii
contrare,este tinut sa raspunda fata de cumparator doar pentru existenta valabila a calitatii sale de
mostenitor.El nu raspunde pentru continutul universalitatii transmise.Totusi partile pot,la fel ca
in cazul raspunderii pentru evictiune,sa agraveze sau sa limiteze raspunderea respectiva.
Vanzatorul va trebui sa predea cumparatorului fructele produse de bunurile
succesorale,eventualele creante pe care le-a incasat in contul succesiuni sau contravaloarea unor
bunuri succesorale instrainate,daca nu exista o conventie contrara.Acestea revin cumparatorului
deoarece el a dobandit o universalitate ce include si aceste bunuri.Inscrisurile sau portretele de
familie,decoratiile sua alte asemenea bunuri,care nu au o valoare patrimoniala insemnata,dar care
au pentru vanzator o valoare afectiva,se prezuma a nu fi cuprinse in mostenirea vanduta si nu
trebuie de obicei predate.Totusi,daca aceste bunuri au valoare patrimoniala insemnata,prezumtia
mentionata nu mai functioneaza si vanzatorul care nu si le-a rezervat expres datoreaza
cumparatorului pretul lor la data vanzarii.
Daca vanzatorul a achitat eventuale datorii sua sarcini ale succesiunii,cumparatorul este dator sa i
le restituie deoarece a primit odata cu activul mostenirii si pasivul acesteiDe asemenea,creantele
vanzatorului fata de succesiune,stinse prin confuzie,renasc ca urmare a vanzarii acesteia si
cumparatorul este obligat sa faca plata lor catre vanzator.
Transmisiunea universalitatii catre cumparator nu afecteaza drepturile creditelor asupra
succesiunii,astfel incat acestia se pot indrepta impotriva vanzatorului pentru satisfacerea
creantelor lor. Vanzatorul ramane raspunzator pentru datoriile mostenirii vandute.Vanzatorul
care a fost urmarit de creditori pentru creantele lor,se poate insa indrepta impotriva
dobanditorului de drepturi succesorale,intrucat acesta este cel care,in raporturile dintre ei,trebuie
sa suporte pasivul succesiuni.
Vanzarea cu plata in rate si rezerva proprietatii
Daca partile au convenit ca vanzarea sa se faca cu plata pretului in rate,iar vanzatorul sa-si
rezerve dreptul de proprietate,ca garantie pentru plata pretului,dobandirea dreptului de
proprietate de catre cumparator se va realiza la data achitarii ultimei rate din pret.Cu toate ca
transferul dreptului de proprietate la cumparator se prodeuc doar la acest moment,risucl bunului
este totusi transferat acestuia de la momentul predarii acestuia.Neplata ratelor de pret da dreptul
vanzatorului sa ceara rezolutiunea contractului.Totusi - prevede ca neplata unei singure rate din
pret,iar cumparatorul pastreaza beneficiul tremenului pentru ratele succesive.Partile pot conveni
insa ca pana si neplata unei singure rate,indiferet de cuantumul ei,sa antreneze rezolutiunea
contractului.In caz de rezolutiune pentru neplata pretului,vanzatoroul va restitui toate sumele
primite in contul pretului,dar este indreptatit sa retine,o compensatie echitabila pentru folosirea
bunului de catre cumparator.El poate retine,de asemenea,contraechivalentul prejudiuciului pe
care l-a incercat ca urmare a rezolutiunii vanzarii.Daca partile au convenit ca pentru ipoteza
rezolutinii,vanzatorul sa aiba dreptul sa retina ratele de pret achiate,total sau partial,instanta va
putea totusi reduce aceste sume,aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile referitoare la
reducerea de catre instanta cuantumului clauzei penale.
Vanzarea cu pact de rascumparare
Ea reprezinta o varietate de vanzare-cumparare sub conditie rezolutorie,conditie ce consta in
posibilitatea ce si-o rezerva vanzatorul de a relua lucrul vandut,intr-un anumit termen,restituind
pretul si cheltuilelile vanzarii.Exercitarea optiunii de reluare a lucrului vandut nu poate fi
stipulata pentru un termen mai mare de 5 ani.Daca s-a stabilit un termen mai mare,acesta se
reduce de drep la 5 ani.In cazul in care vanzatorul nu exercita optiunea in termenul
stabilit,conditia rezolutorie care afecta vanzarea este considertata a nu se fi indeplinit,iar dreptul
cumaparatorului se consolideaza.Vanzatorul care intentioneaza sa exercite optiunea de
rascumparare trebuie sa ii notifice pe cumparator,precum si pe orice subdobanditor caruia dreptul
de optiune ii este opozabil si fata de care doreste sa isi exercite acest drept.Exercitarea optiunii
de rascumparare de catre vanzator se poate face numai daca acesta restituie cumparatorului
pretul primit si cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare la realizare formalitatilor de
publicitate.Exercitarea optiunii il obliga pe vanzator la restituirea catre cumparator a cheltuierilor
pentru ridicarea si transportul bunului,a cheltuielilor necesare,precum si a celor utile,insa in acest
din urma caz numai in limita sporului de valoare.In termen de o luna de la plata
notificarii,vanzatorul trebuie sa consemneze la dispozitia cumparatorului sau,dupa caz,a tertului
subdobanditor,sumele representand pretul primit,cheltuielile pentru incheierea contractului si
cele pentru realizarea formelor de publicitate,sub actiunea decaderii din dreptul de a exercita
optiunea de rascumparare.Urmare a exercitari optiunii in conditiile de mai sus, vanzatorul
redobandeste proprietatea bunului vandut.Redobandirea proprietatii poate opera atat impotriva
vanzatorului cat si a eventualilor terti dobanditori.In momentul in care vanzatoru; isi exercita
facultatea de rascumparare a bunului,vanzarea este desfiintata si lucrul se reintorce in
patrimoniul sau liber de eventualele sarcini constituite de cumparator.Cu toate acestea,vanzatorul
este tinut de locatiunile incheiate de cumparator inaintea exercitarii optiunii,daca au fost supuse
formalitatilor de publicitate,dar nu mai mult de 3 ani din momentul exercitarii.Rascumpararea
bunului nu prezinta o noua vanzare,ci rezolutiunea contractului anterior.In cazul in care vanzarea
cu optiune de rascumparare are ca obiect o cota dintr-un bun,daca se cere partajul,acesta trebuie
cerut si in raport cu vanzatorul daca acesta nu si-a executat inca optiunea.In acest ca,daca
vanzatorul nu-si exercita optiunea de rascumparare in cadrul partajului va decade din dreptul de
optiune,chiar pentru ipoteza cand bunul este atribuit,in tot sua in parte,cumparatorului sau.In
scopul de a se impiedica ascunderea sub forma acestui contract a unor imprumuturi cu dobanzi
peste nivelul celor permise de lege,se prevede ca in cazul in care diferenta dintre pretul
rascumpararii si pretul platit pentru vanzare depaseste nivelul maxim stabilit de lege pentru
dobanzi,pretul rascumpararii va fi redus la pretul platit pentru vanzare.
