Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Direcţia de Sănătate Publică
a Judeţului Hunedoara
ZIUA MONDIALĂ A
CONTRACEPŢIEI
26 Septembrie 2018
Compartiment Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
CONTRACEPȚIA:
“VIAȚA TA
ESTE
RESPONSABILITATEA TA!"
CONTRACEPŢIA: “VIAŢA TA ESTE RESPONSABILITATEA TA!”
Avorturi, pe grupe de vârstă ale mamei
vârstă
mamei
ani
Ani
2015 2016
Nr. La
1000
femei
La
1000
născu
ți-vii
Nr. La
1000
femei
La 1000
născuți-vii
Total 70447 12,6 351,6 6308
5
11,3 311,5
15-19 6431 11,4 342,1 5955 10,6 306,9
20-24 13216 21,6 343,5 1187
6
20 312,3
25-29 18153 20,8 276,6 1538
5
18,3 237
30-34 14808 18 306 1339
5
16,6 268
35-39 12417 13,3 511,9 1118
2
12,1 449
40-44 4948 5,6 1093,5 4815 5,4 955,4
45-49 474 0,5 1851,6 477 0,5 1885,4
Sursa: INSP-CNSISP
Conform datelor statistice publicate de Organizația Mondială a Sănătății, numărul avorturilor efectuate
zilnic în întreaga lume se ridică la cca 125.000 avorturi, ceea ce este corespondentul a 40-50 de
milioane de avorturi pe an!
MONDIAL: 208 milioane de
femei de vârstă reproductivă nu și-
au exprimat nevoia de contracepție.
12,8 milioane de nașteri în
fiecare an în rândul adolescente cu
vârste între 15 - 19 ani.
303.000 de femei au decedat
din cauza complicațiilor legate de
sarcină sau naștere în 2015,
majoritatea în țările cu venituri mici
și medii (99%) OMS.
România ocupă primul loc în UE la
numărul de copii născuți de mame cu vârste
sub 15 ani, reprezentând o treime dintre toate
cazurile Uniunii Europene, adică 676 din 2000.
România ocupă
locul al doilea în lume ca
număr de avorturi
raportat la populația
actuală: 22.832.650 de
avorturi legale, doar în
spitalele de stat, în
perioada 1958–2016.
Lipsa educației, privind sănătatea sexuală și
reproductivă, are ca efecte: naștere
prematură, creșterea morbidității și
mortalității infantile și/sau materne, abandon
școlar.
47% dintre femeile UE care au dat naștere
primului copil erau în vârsta de până în 20 de
ani.
România: cele mai multe nașteri la
adolescente (12,3% din totalul nașterilor
primilor copii în 2015) . Bulgaria (11,9%).
CONTRACEPȚIA: “VIAȚA TA ESTE RESPONSABILITATEA TA!"
Contracepția - controlul nașterilor - permite femeilor: •să aleagă dacă, când și câți copii să aibă, •să evite sarcinile nedorite, •să evite avorturile şi riscurile chiar de deces ale acestora
Sarcinile la adolescente înseamnă prematuritate sau copii cu greutate mică la
naștere, mortalitate neonatală crescută, abandon școlar și implicații pe termen lung la
nivel individual, familial și comunitar.
309,3 MILIOANEFEMEI-FETE UTILIZEAZĂ
CONTRACEPŢIA MODERNĂ
ÎN PROGRAMUL FP2020 (69
DE ŢĂRI INCLUSE ÎN
PROGRAM)
+ 38,8 milioane femei
şi fete care utilizează
contracepţia modernă
comparativ cu 2012
CA REZULTAT AL UTILIZĂRII CONTRACEPŢEI
MODERNE iulie 2016 – iulie 2017:
84 MILIOANE NAŞTERI NEINTENŢIONATE AU
FOST PREVENITE.
26 MILIOANE AVORTURI NESIGURE AU FOST
PREVENITE
125 MILIOANE DECESE MATERNE AU FOST
PREVENITE
ROMÂNIA1/3 din numărul de copii născuţi de mame sub
15 ani din Uniunea Europeană (676 din 2000).
2017: 18.656 născuți vii cu mame sub 20 de ani.Proporția de avorturi la mamele de 15 – 19 ani, a
scăzut de la 293,3%0 născuți vii in 2016 la
206,9%0 născuți vii în 2017- ca rezultat al
informării cu privire la contracepţie.
Ocupă locul 52 din 172 ţări, unde copilăria
este ameninţată (Save the Children).
Ziua Mondială a
Contracepţiei
26 septembrie 2018
“CONTRACEPŢIA: “VIAŢA TA ESTE RESPONSABILITATEA TA!“
BENEFICIILE PLANIFICĂRII
FAMILIALE
Pentru copii:•Copiii doriți sunt mai sănătoși;
Pentru femei:•Reducerea avorturilor la cerere
•Reducerea problemelor legate
de sarcină și naștere;
•Reducerea deceselor materne
•Prevenirea unor boli: sarcina ectopică,
cancer de ovar si de endometru,
chisturile ovariene, noduli la sân;
•Prevenirea infecțiilor cu transmitere sexual
ă;
•Îmbunătățirea relației de cuplu.
Pentru bărbați:•Prevenirea infecțiilor cu
transmitere sexuală;
•Îmbunătățirea relației de cuplu;
•Randament crescut de muncă.
Pentru familie:•Viața de cuplu armonioasă;
•Oportunități educaționale/profesionale crescute;
•Alegerea momentului potrivit de a avea copii doriți,
aceștia vor fi mai bine îngrijiți;
•Reducerea cheltuielilor legate
de medicamente, servicii medicale în cazul avortului și
îmbolnăvirilor secundare sarcinilor nedorite.
Pentru comunitate:•Prevenirea fenomenul de abandon
al copiilor în maternități si spitale ;
•Reducerea nașterilor de copii nedoriți,
cu reducerea nevoii de instituționalizare;
•Folosirea potențialului profesional;
•Redistribuirea fondurilor care
nu sunt consumate pentru probleme de sănătate ce pot
fi evitate către alte nevoi ale comunității.
Pentru personalul medical:• Sănătate mai bună a femeilor si copiilor prin spațierea
nașterilor;
•Sănătate mai bună a femeilor și bărbaților prin prevenire
a
infecțiilor cu transmitere sexuală, a cancerului;
•Copiii doriți sunt mai bine îngrijiți în familie,
necesită mai rar asistență medicală;
•Serviciile preventive oferite vor duce
la economie de timp, prin reducerea morbidității și
îmbunătățirea stării de sănătate a populației asistate.
Contracepția: Metodă utilizată pentru împiedicarea fertilității; a apariției nașterii.
Planificarea familială (FP): Dreptul persoanelor și a cuplurilor de a anticipa și de a-și atinge numărul dorit
de copii.
Cabinetele de
planificare
familială din
fiecare localitate
oferă consultații
gratuite
TEMA CAMPANIEI:
Campanie de informare și de
creștere a interesului
populației generale, mai ales a
adolescenților și tinerilor, cu
privire la importanța utilizării
metodelor contraceptive,
cunoașterea tuturor opțiunilor,
avantajelor, dezavantajelor,
efectelor secundare, pentru
prevenirea sarcinilor nedorite
și a consecințelor acestora.
Planificare familială
Sprijinul partenerilor
Creșterea educației
Oprirea înfometării și
a sărăciei
Împuternicirea femeilor
Îmbunătățirea sănătății copiilorÎmbunătățirea
sănătății materne
Salvarea mediuluiii
Scăderea HIV/SIDA
SLOGANUL CAMPANIEI:
CONTRACEPŢIA: “VIAŢA TA ESTE
RESPONSABILITATEA TA!“.
SCOPUL CAMPANIEI:
♣ Informarea populaţiei generale, în special a tinerilor și adolescenților, cu privire la importanța metodelor contraceptive.
♣ Creşterea gradului de conştientizare şi de informare a tinerilor și adolescenților, pentru a face alegeri corecte legate de propria sănătate sexuală şi reproductivă (1).
GRUPURI ŢINTĂ:
♣ Populația generală
♣ Femei de vârstă fertilă, în special adolescente şi tinere adulte
♣ Segmentele populationale cele mai vulnerabile: adolescenți, populațiile cu statut socio-economic scăzut, zonele rurale și cartierele urbane, persoanele cu HIV, persoanele strămutate.
Conform datelor statistice publicate
de Organizația Mondială a Sănătății,
numărul avorturilor efectuate zilnic în
întreaga lume se ridică la cca 125.000
avorturi, ceea ce este corespondentul a 40-
50 de milioane de avorturi pe an!
Zilnic, la nivel mondial, aproximativ
830 de femei mor din cauza complicațiilor
legate de sarcină sau naștere. Se
estimează că în 2015, aproximativ 303.000
de femei au murit în timpul sarcinii și/sau
nașterii precum și după naștere. Aproape
toate aceste decese ar fi putut fi prevenite
Adolescentele se confruntă cu un risc mai
ridicat de complicații și de deces ca rezultat al
sarcinii, decât alte femei.Îngrijirea calificată înainte,
în timpul și după nașterea copilului poate salva
viața femeilor și a nou-născuților.
Pentru perioada 2016 - 2030, unul dintre
obiectivele privind dezvoltarea durabilă este
reducerea ratei globale a mortalității materne la
mai puțin de 70 la 100.000 de născuți-vii
Contracepția: Metodă utilizată pentru împiedicarea apariţiei sarcinii.
Metoda este reversibilă şi temporară (2).
Planificarea familială (FP): asigură exercitarea dreptului persoanei/cuplului de a avea câţi copii doreşte la momentul ales şi la intervalul între naşteri dorit. (2).
Sănătatea reproducerii (RH):
Starea de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a infirmității în toate aspectele legate de procesele, funcțiile și sistemul de reproducere în toate etapele vieții (2).
Ziua Mondială a Contracepţiei are loc în fiecare an pe 26 septembrie. Campaniile anuale la nivel mondial se focalizează pe ideea/viziunea că fiecare sarcină este dorită.
Lansată în 2007, misiunea Zilei Mondiale a Contracepției este să crească gradul de conștientizare a contracepției și să îi determine pe tineri să facă alegeri informate legate de sănătatea lor sexuală și reproductivă.
La nivel mondial
Începând cu 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare.
Aproximativ jumătate din ele (885 milioane de femei) doresc să evite o sarcină. Din acest subgrup de femei, aproximativ trei sferturi (671 milioane) utilizează contraceptive moderne.
Proporția femeilor care au o nevoie nesatisfăcută de contracepție modernă este cea mai mare în Africa Subsahariană (21%, în timp ce cel mai mare număr absolut (70 de milioane de femei) trăiește în Asia de Sud. Împreună, reprezintă 39% din toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina și 57% dintre femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepție modernă.
Vârsta precoce a mamei (fenomenul copiilor cu copii) are drept consecințe: nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și riscuri sociale. Există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale - Conform raportului Fundației Salvați Copiii România(11).
România ocupă locul 52 din 172, situându-se sub țări că Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României) in ceea ce privește valorile unui index global al indicatorilor ţărilor unde copilăria este ameninţată. Romania se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1‰), iar din 1.000 de adolescente între 15 şi 19 ani, 34 sunt mame Potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale Save the Children care include un index global al ţărilor unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată, (11).
Efect al lipsei accesului la îngrijire şi educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de naşteri la 1.000 de adolescente. În Europa, o situaţie relativ mai gravă o au Bulgaria şi Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3) și Mauritius (28,3) (11).
CONTRACEPȚIA ȘI PLANIFICAREA FAMILIALĂ
ÎN ROMÂNIA
România este pe primul loc în UE la numărul de copii născuţi
de mame cu vârste sub 15 ani, reprezentând o treime dintre toate
cazurile Uniunii Europene, adică 676 din 2000 (12).
Raportul realizat de Monitorul Social arată că în România,
rata fertilității cu grupa de vârstă 10-14 ani este 1,32,
comparativ cu media UE (0,15) - de aproape nouă ori mai mare,
datorită lipsei educaţiei sexuale din şcoli precum şi tabuurile
existente încă în multe familii referitoare la sexualitate (13).
România ocupă locul a doilea în lume, după Rusia, în statistica
numărului de avorturi raportat la populația actuală : 22.832.650 de
avorturi, doar în spitalele de stat, în perioada 1958–iunie 2016, față de
o populație de 19.760.000 de persoane la 1 ianuarie 2016 (14).
Fig. nr.1. ATLAS-ul mondial cu privire la contracepție. Sursa: 6, 7
CONTEXTUL MONDIAL
41% din cele 208 de milioane de sarcini la nivel mondial sunt neintenționate (4).
(Raportul Tinerii și Contracepția: Un studiu al percepției la nivel global al tinerilor despre sex
și contracepție, 2017),
15,5% consideră că metoda de retragere este de încredere (față de 36% în 2009), insă
numărul tinerilor care au un sex neprotejat a crescut de la 36% în 2009 la 64,5% în 2017.
Aproximativ 33 de milioane de sarcini neintenționate în fiecare an sunt rezultatul
eșecului contraceptiv sau al utilizării incorecte.
Dintre motivele pentru care tinerii au avut sex neprotejat, 29,4% consideră contracepția
ca fiind indisponibilă, 28,1% nu doreau să distrugă distracția, 25,3% nu cred că o sarcină
neintenționată este foarte probabilă (dintre care 40,3% în China și 36,6% în Coreea de Sud) și
12,4% se bazau pe noroc (dintre care 19,8% în Mexic, 18,3% în Spania, 20,3% în Rusia, 17,1%
în Coreea de Sud).
39,8% dintre americani au decis să-și asume riscul (cu cel puțin 10% mai mult decât
colegii internaționali), iar 22,7% au explicat că se bazează pe partenerul lor. 91,9% au dorit ca
contracepția să fie gratuită pentru toată lumea. 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă
(15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare (Raportul Investiția în contracepție și
sănătatea maternă și nou-născută, 2017, (5).
885 milioane de femei doresc să evite o sarcină. Din acest subgrup de femei, aproximativ trei
sferturi (671 milioane) utilizează contraceptive moderne.
Dintre femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepție (modernă), 21% sunt înregistrate în
Africa Subsahariană, 70 de milioane de femei sunt în Asia de Sud. Cele două regiuni
reprezintă 39% din toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite
sarcina și 57% dintre femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepție modernă.
214 de milioane de femei de vârstă reproductivă în țările în curs de dezvoltare
care doresc să evite sarcina nu utilizează o metodă contraceptivă modernă.
Unele metode de planificare familială, cum ar fi prezervativele, ajută la
prevenirea transmiterii HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală.
Planificarea familială / contracepția reduce necesitatea avortului, în special
a avortului nesigur/cu riscuri.
Planificarea familială consolidează drepturile cetățenilor pentru a
determina numărul și distanța dintre copiii lor. Aceasta se realizează prin
utilizarea metodelor contraceptive și tratamentul infertilității (3).
Prin prevenirea sarcinii neintenționate/nedorită, planificarea familială /
contracepția previne decesele mamei sau copiilor.
Nașteri la adolescente ca
procent din totalul nașterilor
România 9.78
Bulgaria 9.51
Ungaria 6.25
Slovacia 6.23
Lituania 3.63
Letonia 3.48
Marea
Britanie3.45
Polonia 3.26
Malta 3.10
Croația 2.99
Top 10: Țările UE cu cea mai mare
proporție de nașteri la mame adolescente
Mamele cu vârste sub 18 ani riscă
naşterea prematură.
Fenomenul mamelor minore, care
plasează România pe primele locuri din
Europa, este unul complex, ale cărui
consecințe afectează atât mama, cât și copilul:
nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și
riscuri sociale (raportul din ”Analiza situației
gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural”
al Fundației Salvați Copiii România) (47).
Vârsta precoce a mamei, și o dezvoltare
emoțională, dar și socială, încă incomplete
determină lipsa accesului la educație sanitară
și la servicii medicale specifice. România-
printre ţările cu cel mai mare număr decese
înregistrat la copiii sub 5 ani (11,1‰), iar din
1.000 de adolescente între 15 şi 19 ani, 34
sunt mame
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE 2014-2020 (15).
Obiectivele principale: reducerea numărului de sarcini nedorite, a incidenţei avortului la cerere şi a
ratei mortalităţii materne prin avort
În Strategie, avortul nu este promovat ca metodă de planificare familială și se pune accent pe
PREVENȚIE, atât pentru sarcini cât și pentru boli.
Cum va scădea România rata avorturilor la cerere (Strategia Naţională de sănătate 2014-2020):
Asigurarea accesului femeilor eligibile la produse contraceptive, distribuite gratuit la parametri
adecvaţi (achiziţie centralizată, continuitatea procurării şi distribuţiei, diversitatea gamei de metode
contraceptive disponibile de care depinde optimizarea eficacităţii intervenţiei);
Creşterea acoperirii teritoriale cu furnizori de servicii integrate de planificare familială/sănătatea
reproducerii;
Formarea personalului din medicină primară în planificare familială, prioritar în zonele cu
populaţie/grupuri defavorizate (rural, urban sărac, tineri/adolescenţi, prin furnizori de servicii
pregătiţi să ofere servicii adaptate vârstei, etc.);
Dezvoltarea activităţii cabinetelor/centrelor de planificare familială prin acordarea de noi
competenţe şi servicii în domeniul sănătăţii reproducerii;
Creşterea gradului de conştientizare şi informare a populaţiei privind opţiunile reproductive şi
ţintirea persoanelor/grupurilor vulnerabile cu risc crescut de sarcini nedorite şi nevoi neacoperite prin
serviciile medicale de primă linie.
Obligativitatea raportării avorturilor la cerere efectuate în sectorul privat.
Tab. nr. 4. Născuți vii pe grupe de vârstă SUB 19 ANI ale tatălui si mamei (actualizare ianuarie 2018,
INSSE, 16)
Grupe de
vârstă ale
tatălui
Grupe de
vârstă ale
mamei
Ani
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Număr nou-născuți vii
Total Total 214728 221900 222388 212199 196242 201104 214932 202501 201023 203231
- sub 15 ani 562 707 758 732 748 785 816 728 677 706
- 15-19 ani 26607 26949 25456 21775 20150 19822 20642 19375 18797 19405
sub 15 ani Total 10 9 11 8 11 13 16 14 10 12
- sub 15 ani 5 6 7 5 4 6 6 5 6 3
- 15-19 ani 5 2 4 3 7 7 10 9 4 9
15-19 ani Total 4030 4363 4231 3339 3054 2940 3327 2872 2819 3130
- sub 15 ani 187 224 266 232 260 244 253 222 217 231
- 15-19 ani 3083 3245 3149 2478 2272 2243 2583 2257 2211 2498
Sursa: INSP-CNSISP
Tab. nr. 6. Avorturi la 1000 născuți vii și la 1000 femei fertile (15-49 ani) în România, 2006-2015
Anul Avorturi la %o născuţi vii Avorturi la %o femei 15-49 ani
Total La cerere Av. incomplet Av. provocat Total La cerere Av. incomplet Av. provocat
2006 684,6 443,6 240,7 0,2 29,8 17,4 9,4 0,0
2007 639,1 398,4 240,5 0,2 25,1 15,7 9,4 0,02008 576,4 345,3 231,0 0,1 23,5 14,1 9,4 0,02009 522,6 298,9 223,4 0,3 21,5 12,3 9,2 0,02010 480,3 257,7 222,4 0,25 18,8 10,1 8,7 0,012011 526,8 309,8 216,7 0,4 19,4 11,4 8,0 0,022012 438,3 251,3 186,4 0,6 16,6 9,5 7,1 0,022013 436,0 247,6 188,3 0,1 18,5 10,5 8,0 0,012014 422,9 239,0 183,3 0,6 16,8 9,5 7,3 0,032015 378,3 219,1 159,1 0,05 15,2 8,8 6,4 0,02
În perioada ultimilor 10 ani, rata avorturilor a scăzut constant, cu o creștere în 2011, cu dublarea
avorturilor provocate în 2011 (față de 2006) și triplarea lor în 2012 și 2014.
Raportat la 1000 născuți vii, avorturile au scăzut de la 684,6%o născuți vii în 2006, la 378,39%o
născuți vii în 2015, atât ca total, cât și ca tipuri de întrerupere a sarcinii (la cerere, incomplet,
provocat). Avorturile raportate la 1000 femei de vârstă fertilă, urmează același trend
descendent, scăzând de la 29,8%o femei de 15-49 ani în 2006 la 15,2 %o femei de 15-49 ani în
2015, pentru toate tipurile (tabel 6).
Tab. nr. 5. Avorturi, pe grupe de vârstă ale mamei
Grupe de
vârstă a
mamei
Ani
2015 2016
Număr La 1000 femei La 1000
născuți-vii
Număr La 1000
femei
La 1000
născuți-vii
Total 70447 12,6 351,6 63085 11,3 311,5
15-19 ani 6431 11,4 342,1 5955 10,6 306,9
20-24 ani 13216 21,6 343,5 11876 20 312,3
25-29 ani 18153 20,8 276,6 15385 18,3 237
30-34 ani 14808 18 306 13395 16,6 268
35-39 ani 12417 13,3 511,9 11182 12,1 449
40-44 ani 4948 5,6 1093,5 4815 5,4 955,4
45-49 ani 474 0,5 1851,6 477 0,5 1885,4
În funcţie de grupa de vârstă a mamei, numărul avorturilor în 2015, comparativ cu 2016,
a fost următorul (17):
Sursa: INSP-CNSISP
Mortalitatea maternă în anul 2015 a fost de 0,15 la 1000 născuţi vii, având aceeași
valoare cu cea din anul 2016. Valori crescute au fost înregistrate în anul 2009 (0,21%o
născuţi vii), în 2010 (0,24%o născuţi vii) și în 2011 creşte la 0,26%o născuţi vii,
înregistrând valori diferite pe cele două componente: risc obstetrical-cauze directe şi
avort.
Anul Decese materne Mortalitate maternă
Total Prin
avort
Urban Rura
l
Total Urban Rural
2006 34 12 14 20 0,15 0,12 0,20
2007 33 11 13 20 015 0,11 0,20
2008 30 9 15 15 0,14 0,12 0,15
2009 47 8 25 22 0,21 0,21 0,22
2010 51 11 22 29 0,24 0,19 0,31
2011 50 6 23 27 0,25 0,22 0,30
2012 23 3 10 13 0,11 0,09 0,14
2013 27 6 11 16 0,13 0,10 0,17
2014 24 6 14 10 0,12 0,13 0,11
2015 27 5 12 15 0,14 0,12 0,18
Tab. nr. 8. Decese materne și mortalitate pe medii, în
România, în perioada 2006 – 2015
Mortalitatea maternă- pe
medii are același trend
descendent pentru rural și ușor
crescător pentru urban. În
perioada 2006-2015 s-a
înregistrat un vârf, ca la totalul
pe țară. Deşi, în conformitate cu
definiţiile OMS în vigoare,
decesele prin risc obstetrical
direct, risc obstetrical indirect şi
cele prin avort se includ în
calculul mortalităţii materne, nu
toate ţările includ şi decesele
prin risc indirect în calculul
mortalităţii materne. De aceea,
comparaţiile cu celelalte ţări pot
fi distorsionate.
Date statistice din judeţul Hunedoara:
Anul Gravide Natalitate Întreruperi de sarcină
Total 2012 3113 3257 549
Anul 2013 1938 3077 644
Anul 2014 1806 3078 594
Anul 2015 1656 3303 562
Anul 2016 1819 3301 561
Anul 2017 1682 3182 483
Sfaturi utile:
Niciodata sex ocazional fara prezervativ. Bolile cu transmitere sexuala si o
sarcina nedorita va pandesc in orice moment.
Niciodata acelasi prezervativ pentru un nou contact sexual sau pentru mai
multe partenere. Prezervativul se poate rupe sau puteti media transferul unor
boli cu transmitere sexuala.
Niciodata doua prezervative suprapuse. Se vor rupe sigur.
Niciodata crema pe baza de grasimi impreuna cu prezervativul. Acesta se va
rupe. Folositi un lubrifiant special pe baza de apa.
Niciodata sex neprotejat daca nu va doriti cu adevarat un copil. Avortul este o
experienta traumatizanta.
Contraceptia orala nu trebuie inceputa decat sub indrumarea medicului. Nu
luati un contraceptiv oral, doar pentru faptul ca si prietena dvs. il foloseste. Pot
exista contraindicatii severe. Apelati la sfatul medicului dvs. ginecolog sau la
un centru de planing familial.
Tipuri de metode contraceptive:
orale,
injectabile,
implante,
sterilizare,
dispozitive intrauterine,
prezervative,
spermicide,
diafragme,
cupole cervicale,
vasectomie,
metode de recunoaştere a perioadei fertile,
metoda amenoreei de lactaţie (MAL),
abstinenţa periodică, etc.
Există o gamă largă de metode contraceptive, unele cu un grad
sporit de siguranță, altele cu un grad mai mic. Importanta
metodelor contraceptive
Reduc numărul deceselor materne
Previn sarcinile nedorite
Reduc numărul de avorturi
Tipurile orale combinate reduc afecţiunile inflamatorii pelvine
Prezervativele, spermicidele, diafragmele şi cupolele previn
bolile cu transmitere sexuală.
Metodele naturale (tradiţionale) de planificare familială se bazează pe ovulaţie şi evitarea contactelor
sexuale în perioada fertilă şi nu necesită sfatul unui cadru medical.
Tipuri:
metoda calendarului,
coitus interruptus,
metoda temperaturii bazale,
metoda ovulaţiei (secreţiei vaginale),
alăptarea.
Avantaje:
fără efecte secundare
nu influenţează fiziologia organismului
implică responsabilitate faţă de familie
simple
cuplul controlează propria fertilitate
nu necesită control de specialitate
nu costă
Dezavantaje:
limitează sexul spontan
necesită atenţie sporită din partea femeii
eficienţă moderată, cu apariţia unei sarcini nedorite.
“CONTRACEPŢIA: ESTE VIAŢA TA;
ESTE RESPONSABILITATEA TA!"
Contracepţia hormonală
Metodele hormonale sunt bazate fie pe o asociere de progestageni şi estrogeni, fie doar pe progestageni: contraceptive orale combinate (COC), pilula numai cu progestageni (PNP), injectabilele numai cu progestageni (INP), contraceptivele injectabile combinate (CIC) şi implantele subdermice, plasturi (patch-uri).
pilule contraceptive plasture hormonal
inel vaginal contraceptive injectabile
implante subdermice buretele contraceptiv
Pilulele anticoncepţionale reprezintă una din cele mai avantajoase şi
mai eficiente metode de contracepţie, riscul unei sarcini nedorite fiind de
doar 1% dacă sunt utilizate corect. Eşecul apare doar la administrarea
greşită (când se uită să se ia o pilulă sau mai multe).
Avantaje: eficienţă sporită, nu interferă cu actul sexual, reglează
tulburările de ciclu de cauză endocrină, previne cancerul de corp uterin
şi de ovare, permit dirijarea ciclului menstrual.
Dezavantaje: riscul uitării cu posibilitatea apariţiei sarcinii, tulburări de
ciclu menstrual, favorizează bolile cu transmitere sexuală, cresc
incidenţa cancerului, creştere în greutate, agravarea unor disfuncţii
endocrine, tromboză şi embolie, cefalee.
“CONTRACEPŢIA: ESTE VIAŢA TA;
ESTE RESPONSABILITATEA TA!"
Produse injectabilele numai cu progestageni (INP) inhibă penetrarea spermatozoizilor şi
suprimă vârful LH responsabil de ovulaţie.
Indicaţii: femei care doresc metodă contraceptivă cu eficienţă mare, care alăptează, au probleme
cu administrarea zilnică a contraceptivelor orale, au drepanocitoză sau au contraindicaţie pentru
contraceptive cu estrogen.
Contraceptivele injectabile combinate (CIC) acţionează prin suprimarea ovulaţiei, pe mucusul
cervical, făcându-l nefavorabil penetrării spermatozoizilor.
Indicaţii: femei care doresc o metodă contraceptivă cu eficienţă ridicată, fără sângerări
neregulate, cu probleme în administrare corectă a contraceptivelor orale.
Implantele subdermice NORPLANT
Sunt pe bază de o doză mică de progestagen, cu durată de
acţiune de 3-5 ani şi reversibilă.
Indicaţii:
femei care doresc o metodă contraceptivă cu eficienţă ridicată,
activă pe termen lung, nu trebuie administrată zilnic şi nu
necesită aprovizionare
femei care nu doresc sterilizare
femei care nu pot folosi contraceptive care conţin estrogeni.
Avantaje: durată mare deprotecţie – 3 – 5 ani, rată mică de
eşec.
Dezavantaje: destul de scump, poate cauza efecte secundare,
nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
Buretele contraceptiv
Este făcut din material spongios şi conţine spermicide. Se introduce în interiorul colului uterin cu 24
ore înaintea contactului sexual.
Avantaje:
nu are nevoie de prescripţie medicală
eficienţă imediată.
Dezavantaje:
este greu de poziţionat
nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală
nu poate fi folosit pe perioada menstruaţiei.
Dispozitivele intrauterine (DIU)
Acţionează prin inhibarea migraţiei spermatozoizilor în tractul
genital superior feminin, inhibă transportul ovulului şi
fertilizarea.
Indicaţii: femei care necesită o metodă contraceptivă
reversibilă cu durată lungă de acţiune, fără aplicare zilnică sau
la fiecare contact sexual, care alăptează, care avea dificultăţi
de aprovizionare cu contraceptive, risc crescut pentru folosirea
metodelor hormonale (fumătoare, boală varicoasă etc.).
Risc: perforaţie, sângerări excesive, boala inflamatorie
pelvină, sarcină, boală cu transmitere sexuală.
Metodele de barieră
Blochează intrarea spermatozoizilor în cavitatea uterină. Sunt reprezentate de: prezervative,
diafragme, calotele (capisoanele) cervicale, buretii, spermicide (geluri, creme, ovule, tablete sau
ovule spumante şi spume).
Avantaje: inofensive, pot fi obţinute fără prescipţie medicală.
Dezavantaje: eficienţă redusă.
Indicaţii:
- contraindicaţii medicale pentru alte metode şi când nu este dorită sterilizarea chirurgicală
- persoane care au contacte sexuale neregulate
- în timpul amenoreei de lactaţie
- după vasectomie
- când nu mai pot fi palpate firele steriletului
- utilizarea de medicamente care interferează cu contraceptivele orale
- în timpul investigării unei afecţiuni ginecologice
Prezervativele
Sunt din latex şi constituie o barieră între spermă şi corpul
femeii. Sunt pentru bărbaţi şi pentru femei.
Avantaje:
este singura metodă care protejează şi împotriva bolilor cu
transmitere sexuală, inclusiv SIDA
nu necesită supraveghere medicală
nu are efecte secundare
sunt ieftine
Dezavantaje:
prezervativul nu poate fi reutilizat
intervine în desfăşurarea actului sexual
necesită folosire atentă.
Diafragma
Avantaje: necostisitor.
Dezavantaje: trebuie fixate de medic
nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală
nu poate fi folosit pe durata menstruaţiei.
Spermicidele
Sunt substanţe chimice care inactivează şi distrug spermatozoizii, acoperă colul uterin şi sunt
reprezentate de: geluri, creme, ovule, tablete sau ovule efervescente şi spume. Eficienţa lor este
70-75%, iar în asociere cu diafragma sau prezervativul, 90-95%.
Indicaţii:
când fertilitatea femeii este scăzută datorită vârstei sau lactaţiei
sarcina nu este riscantă pentru sănătatea femeii
Sterilizarea chirurgicală feminină şi masculină
Este reprezentată de tubectomie, ocluzie sau ligatură tubară şi
vasectomie.
A. Sterilizarea masculină - blochează fie ductele spermatice
(vasele deferente), fie oviductele (trompele uterine), făcând
imposibil contactul dintre spermatozoizi şi ovule.
Indicaţii:cei care nu mai doresc copiiboli actuale sau în
antecedente
B.Sterilizarea feminină – ocluzia sau secţionarea bilaterală a
trompelor uterine.
Indicaţii:
afecţiuni care contraindică sarcina sau folosirea altor metode de
planificare familială (afecţiuni psihiatrice şi neurologice
ireversibile)
femei cu cezariene multiple în antecedente
Contracepţia de urgenţă
Se utilizează în situaţii de urgenţă pentru a preveni o sarcină nedorită în urma unui contact sexual neprotejat sau protejat necorespunzător şi este reprezentată de:
pilule care se administrează în primele 3 zile (estro-progestative şi cele numai pe bază de progestageni).
dispozitive intrauterine din cupru în primele 5 zile după contactul sexual neprotejat. Previne ovulaţia, fertilizarea şi/sau implantarea.
Cu cât întârzie mai mult folosirea anticoncepţionalelor de urgenţă, cu atât eficacitatea scade.
Utilizate corect, au o eficacitate de 99%. Utilizarea frecventă a acestui tip c econtracepţie creşte riscul de sarcină.
Avantaje:
pilulele cu progestagen au efecte secundare mai reduse faţă de COC
dispozitivul intrauterin poate fi folosit pe termen lung.
Dezavantaje:
dereglări ale menstruaţiei
efecte secundare – greaţă, oboseală, dureri de cap, ameţeli
pastila de a doua zi poate cauza dureri ale sânilor, irascibilitate, emotivitate necontrolată.
durere abdominală
7 mituri despre anticoncepţionale
Mitul 1: Anticonceptionalele sunt sigure 100%. Fals! Anticoncepţionalele nu pot să te protejeze de bolile cu transmitere sexuală (cu excepţia prezervativului), iar eficienţa anticoncepţionalelor este în jur de 99,7%. Nici o metodă contraceptivă nu îţi poate garanta siguranţa 100% împotriva sarcinilor nedorite.
Mitul 2: În administrarea de anticoncepţionale sunt necesare pauze. Fals! Practic, organismul ia o pauză în fiecare lună când ai menstruaţie. Nici măcar această pauză nu este absolut necesară din punct de vedere medical.
Mitul 3: Dacă iau anticoncepţionale mă îngraş. Nu este adevarat. La unele femei se poate observa o uşoară creştere în greutate, datorită reţinerii de apă de către estrogen. Fiecare organism reacţionează în mod diferit la pilulele anticoncepţionale administrate.
Mitul 4: Administrarea pilulelor contraceptive va duce la apariţia petelor şi acneei. Este adevărat că în unele cazuri, unele anticonceptionale pot amplifica unele probleme ale tenului şi implicit a acneei (pilula cu drospirenonă), dar de obicei pilulele contraceptive au un efect pozitiv asupra tenului.
Mitul 5: Se pot lua anticoncepţionale împreună cu alte medicamente. Antibioticele, antidepresivele, etc. pot împiedica ca pilulele anticoncepţionale să-şi mai facă efectul. De aceea, înainte de a începe să administrezi alte medicamente spune-i farmacistului că iei anticoncepţionale.
Mitul 6: Anticoncepţionalele dau foarte multe efecte secundare. Parţial fals! În primele 3 luni de administrare la majoritatea femeilor apar diverse efecte secundare dar după ce organsimul s-a obişnuit, efectele adverse ar trebui sa dispară, de aceea este recomandat ca anticoncepţionalele să se ia doar în urma unui consult la un medic specialist.
Mitul 7: Administrarea pilulelor contraceptive duce la infertilitate. Contrar credinţei populare, nu există legătură între problemele de fertilitate şi folosirea pe termen lung a pilulelor contraceptive. Pilula contraceptiva este o metodă reversibilă de contracepţie şi multe femei care au rămas însărcinate după ce au întrerupt administrarea pilulelor pot sustine aceasta afirmatie.
Anii Total Urban Rural
Număr %000
născuţi vii
Număr %000
născuţi
vii
Număr %000 născuţi
vii
2013 6 3,0 3 2,8 3 3,3
2014 6 3,2 2 1,1 4 2,2
Mortalitatea maternă prin avort în 2013 şi 2014număr şi %000 născuţi vii
Sursa: INSP-CNSISP
Atât numărul, cât și ratele avorturilor au scăzut constant din 2005.
Ani Născuți vii Avorturi
legale
raportate
Avorturi,
rezidenți
, total
Decese
fetale
Rata avorturilor Avorturi % Rata
avorturi/
rezidenți
Rata
avorturil
or
(AWR)
Rezide
nți în
țară/în
afară
Toți în
țară
Rezidenț
i în
țară/în
afară
Toți în
țară
2006 219.483 150,246 150,246 1,143 684.5 684.5 40.64 40.64 27.1 34.16
2007 214.728 137,226 137,231 1,009 639.1 639.1 38.99 38.99 25.0 31.55
2008 221.900 127,909 127,909 993 576.4 576.4 36.57 36.57 23.5 30.16
2009 222.388 116,219 116,224 969 522.6 522.6 34.32 34.32 21.4 28.04
2010 212.199 101,915 101,920 856 480.3 480.3 32.45 32.45 19.0 25.07
2011 196.242 103,386 103,390 811 526.8 526.8 34.51 34.51 21.9 25.89
2012 201.104 88,135 88,135 779 438.3 438.3 30.47 30.47 18.6 22.43
2013 192.574 86,432 86,437 771 448.9 448.8 30.98 30.98 20.4 22.33
2014 193.103 78,371 78,376 781 405.9 405.9 28.87 28.87 20.62
2015 185.006 19.21
În România, avorturile au fost în număr de 70.447, numărul
avorturilor raportate și estimate în 2015 este 47,5% din valoarea din 2006,rata avorturilor față de 2006 este 59,3% (684.5‰oo față de 405.9‰oo).La grupa de vvârstă 15 – 19 ani, rata avorturilor a fost de 351,6‰oonăscuți vii, în timp ce la grupa de vârstă 45 – 49 ani, a fost de 1851,6‰oonăscuți vii.
INVESTIND ÎN PLANIFICAREA FAMILIALĂ ȘI SĂNĂTATEA
REPRODUCERII, CONSECINȚELE SUNT:
• Serviciile care acoperă sarcina și rezultatele acesteia (naștere vii,
avort spontan, născuţi morţi sau avort), previn în prezent 197.000
de decese materne și 2,0 milioane de decese nou-născuți pe an în
țările în curs de dezvoltare.
• Asigurarea pentru femeile însărcinate și copiilor lor a nivelului de
asistență medicală maternă și a nou-născutului recomandată de
OMS va reduce numărul de decese materne cu 64%, la 112.000
pe an. Decesele nou-născuților ar scădea cu 76%, până la
659.000.
CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE CONTRACEPȚIE•Reduce numărul deceselor materne•Previne sarcinile nedorite•Reduce numărul de avorturi•Contraceptivele orale combinate reduc afecţiunileinflamatorii pelvine•Previne bolile cu transmitere sexuală.
225
milioane
de femei din ţările în curs de
dezvoltare au o nevoie
nerealizată de planificare
familialăCONSECINŢELE DEFICITULUI DE PLANIFICARE
FAMILIALĂ
La nivel mondial
74
Milioanede sarcini
nedorite
28
Milioanede naşteri
neplanificate
36
Milioanede avorturi
în fiecare an
BIBLIOGRAFIE:
1. https://www.your-life.com/en/for-doctors-parents-etc/about-wcd/2. http://www.scritub.com/sociologie/PLANIFICARE-FAMILIALA-ASPECTE-211122199.php3. https://www.yourlife.com/static/media/pdf/WEB_Bayer_Jubilee_Report_WCD_screen_rz.pdf4. https://www.your-life.com/static/media/pdf/WEB_Bayer_Jubilee_Report_WCD_screen_rz.pdf5. https://www.guttmacher.org/fact-sheet/adding-it-up-contraception-mnh-20176. https://www.contraceptioninfo.eu/node/77. https://www.contraceptioninfo.eu/sites/contraceptioninfo.eu/files/epf-contraception_atlas-v5.pdf8. http://www.un.org/en/development/desa/population/theme/family-planning/cp_model.shtml9. http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20170808-1?inheritRedirect=true10.http://www.euronews.com/2017/09/02/which-eu-country-has-the-most-teenage-mothers11.https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/02/02709a67-83ca-4828-a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf12.http://www.bursa.ro/revista-presei-21062017-325260&s=print&sr=articol&id_articol=325260.html13.https://b1.ro/stiri/eveniment/statistica-ingrijoratoare-cele-mai-multe-fete-mame-din-ue-sunt-romance-
cum-le-avertizeaza-medicii-pe-tinere-189401.html14.http://www.marsulpentruviata.ro/comunicat-de-presa-marsul-pentru-viata-2017/15.http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/16.http://www.who.int/reproductivehealth/maternal-morbidity/en/17.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2955045518.http://www.norsaac.org/northern-ghana-srhr-conference-young-people-norgha-2017/19.http://www.aidsdatahub.org/international-training-trainers-srhr-advocates-srhr-hiv20.https://www.escrh.eu/about-esc/news/who-updated-and-expanded-guidance-family-planning-
providers-worldwide
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA
DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT,
Ec.Monica Cinda
MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSP,
Dr.Cecilia Birau