[email protected] zzz „Reindus- trializarea Craiovei ... · CMYK Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr . 59. 59. 59 4 4 4 zzz 1 1 10 - 10 - 10 - 1 6 mai 206 mai 206 mai 20 1117

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 59. 59. 59. 59. 594 4 4 4 4 1 1 1 1 10 - 10 - 10 - 10 - 10 - 16 mai 206 mai 206 mai 206 mai 206 mai 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

SenatSenatSenatSenatSenatorororororul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprea,ea,ea,ea,ea,candidatul PNL la funcţiacandidatul PNL la funcţiacandidatul PNL la funcţiacandidatul PNL la funcţiacandidatul PNL la funcţiade primar al Crde primar al Crde primar al Crde primar al Crde primar al Craioaioaioaioaiovvvvvei:ei:ei:ei:ei:

Amãnunteîn pagina 7

Pensionarii din Olt,datori ºi dincolo de

moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte


moarte

Cel mai incomodproiect al oraºuluiRâmnicu Vâlceava fi gata pe 15 iulie

















8Amãnunte

în pagina

CrCrCrCrCraioaioaioaioaiovvvvvaaaaaşi Işalniţaşi Işalniţaşi Işalniţaşi Işalniţaşi Işalniţase prse prse prse prse pregătegătegătegătegătescescescescesc

Alegerilelocaleparþiale,în liniedreaptã















Alegerilelocaleparþiale,în liniedreaptã 2-3

Amãnunteîn paginile


„Reindus-trializareaCraiovei,prioritateabsolutã!“















„Reindus-trializareaCraiovei,prioritateabsolutã!“Amãnunte

în pagina 9


10 - 16 mai 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Ideea voluntariatului nu pare sã le surâdãdoljenilor, în ciuda nevoilor existente în acestsens. Copiilor, tinerilor ºi vârstnicilor aflaþi îngrija Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Dolj le-ar prinde foarte bineo implicare mai mare din exterior, socializareafiind foarte importantã pentru aceste categoriide persoane. Directorul instituþiei, Florin Stan-cu, a menþionat faptul cã cei care doresc sã fievoluntari au la dispoziþie diverse modalitãþi dea se implica, de la activitãþi sportive, la picturã,desen, predarea unei limbi strãine sau sprijin înefectuarea temelor în cazul copiilor instituþio-nalizaþi.

de Octavia Hantea

Voluntar poate fi oricinedoreºte sã îºi petreacãtimp cu persoanele in-

stituþionalizate. Este suficient sãse adreseze unitãþii ºi va fi în-drumat în acest sens. „Numãrulvoluntarilor nu este mare, cidoar pe recuperare este cevamai bine. Orice cetãþean poatefi voluntar. Se adreseazã insti-tuþiei, vedem ce calificare are,chiar ºi studii medii ºi identifi-cãm pentru fiecare voluntar lo-cul potrivit pentru ce ºtie sã facãºi cum sã facã. Putem vorbi deactivitãþi sportive, pur ºi simpluo persoanã vine douã sau treiore ºi joacã fotbal cu un grupde copii din sistem. Sunt volun-tari care au mai fãcut picturã,desen sau au þinut câteva ore delimba englezã. Se poate inter-veni, de exemplu, cu un ajutorla activitatea de pregãtire a te-melor sau la ore de meditaþie învederea participãrii la olimpia-de. În perioada urmãtoare nepropunem sã facem cenacluri.Am identificat sãli în acest senspentru a derula tot felul de acti-vitãþi cu participarea externã,astfel încât sã socializãm mai

mult ºi sã arãtãm cã ºi copiiiaflaþi sub mãsurã de protecþiesunt normali, sunt la fel ca toþicopiii”, a declarat Florin Stan-cu, director DGASPC Dolj.

„Ne dorimo deschideremai mare cãtrecomunitate”

Conducerea instituþiei a luatîn calcul ºi implicarea mai mul-tor ºcoli din judeþ, tocmai pen-tru a se asigura o mai bunã so-cializare, element extrem deimportant pentru copiii din sis-tem. „Ne dorim o deschideremai mare cãtre comunitate pen-tru perioada viitoare ºi de ace-ea ne gândim la câteva acþiuni.Vom implica ºi unitãþile ºcola-re, instituþiile de culturã, o co-laborare între copiii din sistemulnostru ºi altfel de copii, altfelde persoane. Ne dorim o viaþã avoluntariatului mult mai activã.Facem apel la voluntarii care sãvinã ºi sã petreacã timpul cucopiii din sistem, dar ºi cu vârst-nicii, pentru cã este nevoie deaceastã socializare, aspect pecare nu îl poate asigura siste-mul, ci doar colaborarea cu ex-teriorul”, a conchis Stancu.

DGASPC Doljîncurajeazãvoluntariatulîn rândul

doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor


doljenilor

de Cosmin Pretorian

Reporter: Se anunþã o in-flaþie de candidaturi pentrupostul de primar al Craiovei.Domnule senator, ce vã dife-renþiazã fundamental de con-tracandidaþii dumneavoas-trã?

Mario Ovidiu Oprea:Practic politica sinceritãþii ºinu mã tem niciodatã de asta.Sunt onest în acþiunile mele,nu forþez momente ºi nu mi-am ascuns niciodatã intenþii-le, deciziile ori principiile.Nu mi-am dorit sã fiu un per-sonaj politic, ci un lider ac-tiv ºi implicat în viaþa comu-nitãþii. Mi-am dorit sã rãmânacelaºi om respectuos carenu dã brusc drumul mâinii,dupã ce nu mai este pozat.Mã diferenþiez prin abilitateade a transmite cu francheþe,siguranþã, perspective, emo-þie, o poveste despre integri-tate, despre omul Mario Ovi-diu Oprea care crede cu tãriecã onoarea nu se vinde. Pen-tru nicio funcþie, pentru nici-un beneficiu, pentru niciosecundã de glorie. Este unadevãr ºi cred cã relaþia noas-trã ar trebui sã trãiascã dinsinceritate. Ca sã vã spun,acest mesaj l-am vãzut scrisºi pe unele clãdiri din Craio-va, ºi mi-am dat seama cãpentru olteni loialitatea esteesenþialã.

“Propun sãinvestim acceleratîn industria IT ºiBãnia sã devinãSmart City”

Rep.: La alegerile parla-mentare de anul trecut, tine-rii au fãcut diferenþa, darprin absenteismul de la vot.Ce i-aþi spune unui tânãr

craiovean pentru a-l determinasã iasã la urne pe 11 iunie?

M.O.O.: I-aº spune cã nimeninu-l obligã sã aleagã, însã i-aºreaminti cã amândoi am simþitcât rãu face indiferenþa altora.I-aº explica cinstit cã cei caremiliteazã pentru statul acasã setem de schimbare. Nu e normalsã visãm la o „editare” socialã,asteptând ca o micã parte sãdecidã ce e mai bine pentru omajoritate. I-aº zice cã vreau sãþinem cont unii de alþii. L-aºîndemna sã-ºi exercite opþiunea,nu ca sã fie convins cã ºi-a fã-cut datoria, ci cã s-a implicat înviaþa comunitãþii. Nu ne putemdezvolta separat, ci doar subforma unei echipe care înþelegeperfect rolul angajamentelor ºiimportanþa momentului în careluãm hotãrârile. Eu nu mã temde tineri. Eu îi respect ºi îi vreauînapoi acasã.

Rep.: Îi vreþi acasã, îi vreþiaproape, dar ce propuneri aveþica ei sã nu mai migreze ºi sãlase în urmã o Craiovã „încã-runþitã”?

M.O.O.: Propun ca ei sã aibãºanse reale sã se integreze pepiaþa localã a muncii, în concor-danþã cu domeniul lor de studiu.Nu poþi extenua copiii eminenþipe bãncile ºcolilor ca mai apoisã le oferi posturi mult sub pre-gãtirea lor intelectualã, care,evident, îi dezamãgesc. Îmi pro-pun sã obþin sprijinul cât maimultor companii private, pentruca tinerii fãrã experienþã sã fiecurtaþi, angajaþi, instruiþi ºi„crescuþi”, astfel încât lipsa ex-perienþelor anterioare, cauzatefie de vârsta fragedã ori lipsaefectivã a unei ºanse, sã nu maifie o problemã. Toþi trebuie sãîncepem de undeva ºi, chiardacã eºti bun, ai nevoie de unimbold, de susþinere. E în inte-resul tuturor ca tinerii craiovenisã redea oraºului, prin munca ºitalentul lor, „strãlucirea” pe carealtfel ar contracta-o prin strãi-nãtate sau alte oraºe. Propun sãinvestim accelerat în industriaIT ºi Bãnia sã devinã SmartCity. Avem genii în facultãþilecraiovene ºi mi-aº dori sã fim

10 - 16 mai 2017www.indiscret.ro

3INTERVIU

SenatSenatSenatSenatSenatorororororul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprul Mario Ovidiu Oprea,ea,ea,ea,ea,candidatul PNL la funcţia de primar al Crcandidatul PNL la funcţia de primar al Crcandidatul PNL la funcţia de primar al Crcandidatul PNL la funcţia de primar al Crcandidatul PNL la funcţia de primar al Craioaioaioaioaiovvvvvei:ei:ei:ei:ei:

liantul între ei ºi companiile IT,pentru crearea unor aplicaþiicare ne pot salva de multe ne-plãceri în viaþa noastrã cotidia-nã. Eu vreau sã mulþumesc toa-te categoriile sociale, sã existeun echilibru de vârstã ºi pregã-tire în orice domeniu, nu sã în-treþin ºi sã gestionez o masã careîmi va aduce mie un beneficiuelectoral ºi restul sã se descur-ce cum poate. Propun ca tineriisã devinã la unison „consilie-rul” primarului, o voce respon-sabilã dupã care sã mã ghidezîn aceastã mare aventurã de în-tinerire a Craiovei. Generaþiacurajoasã a fost alungatã ºi eunu pot trece peste aºa ceva. Ini-þiativele ei au deranjat ºi pentruautoritãþile locale a fost mai co-mod sã o ºteargã de pe lista prio-ritãþilor, decât sã o mulþumeas-cã raportându-se la prioritãþileei. Eu nu voi permite aºa ceva.

„Nu susþindezechilibrulfinanciar ºi nicicel între valori!“

Rep.: Punctual, ce includeprogramul dvs. de dezvoltarepentru Craiova?

M.O.O.: Am în plan reindus-trializarea Craiovei printr-o po-liticã economicã elasticã ºi ener-gicã. Vreau sã redefinim Bãniaca un ”incubator” pentru afaceriprin progres în infrastructurã ºifacilitãþi acordate investitorilor.Aºa cum am spus, sunt o prio-ritate parteneriatele cu firmeleIT pentru dezvoltarea de apli-caii comunitare. Stimulãm po-tenþialul inovativ ºi ºtiinþific,dezvoltãm cercetarea. Integrãmtineri pe piaþa muncii, sprijinimperformanþa lor. Reducem nu-mãrul ºomerilor, oferind locuride muncã stabile. Asigurãmtransparenþa cheltuielilor publi-ce ºi spunem NU risipei buge-tare. Militãm pentru accesul

întreprinzãtorilor rurali pe pia-þa urbanã. Alimentaþia sãnãtoa-sã s-a nãscut la þarã, nu din im-port. Investim în infrastructurade educaþie ºi sãnãtate ºi maipuþin în „entertainment“. Nususþin dezechilibrul financiar ºinici cel între valori. Sunt foartemulte alte obiective ce trebuieatinse, cum ar fi înfiinþarea unuicentru pentru persoane vulnera-bile, a noi locuinþe pentru tineri,acordarea de burse pentru pro-fesori, pentru olimpicii pe carepoate doar îi lãudãm pe Face-book. Pe lângã aceste proiecteadministrative, vreau sã reînvã-þãm sã ne apreciem. Îmi propunsã promovez public toþi oame-nii Craiovei care se vor deosebiprin fapte demne de stimã pen-tru comunitate sau semenii lor,indiferent cã într-o sãptãmânã evorba de un medic de pe salva-re care asistã o naºtere pe câmpsau de un adolescent care, deexemplu, voluntar, luptã pentrudrepturile animalelor ºi le sal-veazã. Sunt lucruri pe care amuitat parcã sã le punem în lumi-nã, iar ca primar eu vreau sã amgrijã ca din când în când sã ex-teriorizãm ºi partea umanã ºi sãrãsplãtim acest lucru. Mi se pareformidabilã puterea exemplului.

Rep.: Care este primul lucrupe care îl veþi face dacã veþi câº-tiga alegerile ºi care ar fi sin-gurul lucru pe care nu l-aþi facedacã pierdeþi?

M.O.O.: Dacã voi ieºi învin-gãtor, primul lucru pe care îl voiface va fi sã merg în centrulCraiovei ºi sã îi salut pe cei careau ales sã facem o echipã gro-zavã, împreunã cu colegii careîmi sunt alãturi în orice condi-þii. Dacã voi pierde, singurullucru pe care nu l-aº face ar fisã dau vina pe cei din jur pen-tru eºec. ªi, aº adãuga, cã înoricare din cele douã situaþii, mãvoi strãdui sã fac ceea ce trebu-ie pentru Craiova câtã vremevoi fi în politicã.

„ReindustrializareaCraiovei, prioritateabsolutã!“


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Reabilitare printr-unproiect europeanselectat de ComisiaEuropeanã ca modelde bunã practicã.

de Marielena Popa

Spitalul Judeþean de Ur-genþã Vâlcea a devenit,graþie unui proiect euro-

pean, cea mai modernã unitatespitaliceascã din Oltenia. Pro-iectul, în valoare de57.951.889,84 lei ºi cofinanþa-re de 6.005.785,71 lei, este rea-lizat de Consiliul Judeþean Vâl-cea ºi a fost selectat de ComisiaEuropeanã ca model de bunãpracticã la nivel european. Lu-crãrile s-au desfãºurat pe par-cursul a cinci ani cu spitalul înactivitate. Prin acest proiect aufost reabilitate corpurile A ºi Bale sediului SJU Vâlcea ºi s-afãcut dotarea cu echipamente ºimobilier.

Marþi, 9 mai, de Ziua Euro-pei, proiectul a fost prezentat înholul SJU Vâlcea cu ocazia Por-þilor Deschise. Aceastã manifes-tare se va încheia pe 12 mai,perioadã în care cetãþenii potvizita ºi corpurile de clãdire rea-bilitate.

PreºedinteleCJ Vâlcea: ”Avemocazia sã deschidemacest evenimentchiar deZiua Europei”

Preºedintele CJ Vâlcea, Con-stantin Rãdulescu, a declarat cãproiectul derulat între 9 septem-brie 2011 ºi 31 octombrie 2016este unul de succes în domeniul

sãnãtãþii, dar s-a referit ºi la pe-rioadele dificile parcurse în ceicinci ani: ”Din a doua jumãtatea anului 2015 au început o se-rie de probleme, cea mai gravãfiind lipsa de lichiditãþi a celorcare executau lucrarea. Situaþias-a agravat, la un moment datnu mai aveau capacitatea nece-

sarã sã continue lucrãrile. Însãs-au aplicat dispoziþiile legale,cu penalitãþi, ºi am depãºit im-pedimentele. Deoarece lucrãri-le s-au realizat fãrã întrerupereaactivitãþii medicale vreau sã lemulþumesc încã o datã pacien-þilor ºi cadrelor medicale careau sprijinit acest proiect ºi care

au accceptat disconfortul creatpe perioada executãrii lucrãri-lor. Avem ocazia sã deschidemacest eveniment chiar de ZiuaEuropei ºi invitãm vâlcenii sãdescopere acestã investiþie fi-nanþatã pe fonduri europene.Este un proiect al CJ Vâlcea ºia fost declarat model de bunã

practicã la nivel european. Iarviitoarele noastre proiecte dindomeniul sãnãtãþii vor fi la felde bine administrate”, a preci-zat preºedintele CJ Vâlcea.

Directorul DanPonoran: „Le mulþu-mesc pacienþilorºi colegilor meidin spital”

Directorul SJU Vâlcea, medi-cul Dan Ponoran, a declarat cãinvestiþia plaseazã acest spital întopul unitãþilor similare din Ol-tenia ºi a mulþumit, la rândulsãu, pacienþilor ºi cadrelor me-dicale care au suportat discon-fortul lucrãrilor: „Cu aceastãinvestiþie suntem, la ora actua-lã, probabil cel mai modern spi-tal din Oltenia ºi aº vrea sã mul-þumesc echipei de la ConsiliulJudeþean care a fãcut 99% dintot ce a însemnat acest proiect.De asemenea, vreau sã mulþu-mesc pacienþilor ºi colegilormei din spital care au înþeles cãa trebuit sã lucrãm pe o perioa-dã de cinci ani în condiþii des-tul de grele, dar acum benefi-ciem de rezultatul acestor efor-turi. ªi sper cã împreunã cuConsiliul Judeþean vom realizaºi alte proiecte. Suntem cel maimare spital din judeþ, avem1.353 de paturi, trei clãdiri ºi arfi pãcat sã nu continuãm ce fa-cem”, a subliniat medicul Po-noran.

Cel mai modern spitalde stat din Olteniase aflã în Vâlcea


















5ACTUALITATE

de Marielena Popa

O pãdure se aflãîn masivul Cozia,cealaltã în masivulCãpãþânii

O pãdure este situatã peversantul sudic al ma-sivului Cozia, într-o

porþiune sãlbaticã ºi stâncoasãdintre Mãnãstirea Turnu ºi Mã-nãstirea Stâniºoara, iar cealaltãse aflã în masivul Cãpãþânii înzona cascadei Lotriºor.

„Sunt douã trupuri de pãduresãlbaticã neexploatatã nicioda-tã. Au o florã deosebitã, o fau-nã sãlbaticã de excepþie: urs,lup, cerb carpatin, mistreþ, ca-pra neagrã, pãsãri foarte multe.Au arbori colosali - unii depã-ºeºc 300 de ani - cu diametrede peste 2 metri ºi înãlþimi depânã la 30-40 de metri”, spunedirectorul Parcului NaþionalCozia, Pavel Prundurel.

„Vom avea beneficiienorme”

Acesta considerã cã include-rea celor douã zone în patrimo-niul UNESCO va da o nouã di-mensiune judeþului Vâlcea:„Vom avea beneficii enorme dinturism, din cercetare ºtiinþificã,din promovare. Vom atrage unaflux de turiºti de calitate, oa-meni care cunosc importanþanaturii pe zone mari, planetare.Se pot face cercetãri, studii, pro-iecte, activitãþi de promovare,exemple de bune practici. Pen-tru cã altfel merg treburile într-un ecosistem natural 100%”.

Demersurile pentru include-rea celor douã zone în patrimo-niul mondial au început în anul

TTTTTurism şi cerurism şi cerurism şi cerurism şi cerurism şi cercececececetttttararararare la dimensiuni mondialee la dimensiuni mondialee la dimensiuni mondialee la dimensiuni mondialee la dimensiuni mondiale

Douã dintre cele mai valoroase pãduri de fagdin judeþul Vâlcea, aflate în Parcul NaþionalCozia, au fost incluse în patrimoniul mondialUNESCO. Cele 3.500 de hectare de pãdurevirginã ºi secularã ce aparþin Direcþiei SilviceVâlcea-Ocolul Silvic Cãlimãneºti intrã, astfel,într-un sistem special de protecþie ºi conserva-re, deschizând perspectiva turismului de nivelmondial, cercetãrii ºi promovãrii de cea maiînaltã clasã.

2015 ºi cumuleazã eforturileMinisterului Mediului, Apelorºi Pãdurilor, Direcþiei SilviceVâlcea ºi ale Parcului NaþionalCozia. În 2016, douã echipe, dela UNESCO ºi de la UniuneaInternaþionalã pentru Conserva-rea Naturii, au fãcut o vizitã deevaluare în teren. Apoi s-au dattoate aprobãrile, urmând ca pã-durile din Vâlcea sã fie publi-cate, în curând, ºi pe lista ofi-cialã a UNESCO.

Directorul DirecþieiSilvice Vâlcea,despre provocareade a face faþã

Inginerul George Mihãilescu,directorul Direcþiei Silvice Vâl-cea, spune cã dincolo de bene-ficiile incontestabile pe care legenereazã aceastã realizare,existã o mare provocare: aceeade a-i face faþã.

„Membrii comisiilor ne-auîntrebat dacã suntem pregãtiþi sãgestionãm aceastã situaþie: sãfacem faþã afluxului de turiºticare vor veni cu influenþe an-tropice inerente, sã putem asi-gura trasee, în aºa fel încât zonaprotejatã sã nu fie afectatã, sãdespãgubim cumva comunitãþi-le, având în vedere restricþiilepe care le genereazã aceastãapartenenþã, ºi multe altele. Eucred cã mai avem mult de lu-cru, dar trebuie sã învãþãm”.

În þara drujbei,65.000 de pãdurivirgine de fagsunt sub protecþiaUNESCO

Pe 25 august 2016, Ministe-rul Mediului, Apelor ºi Pãduri-

glijat sau s-a confruntat cu ne-numãrate abuzuri de-a lungulanilor. În lume, 14 alte þãri aureuºit sã protejeze astfel pãdurivaloroase.

lor a comunicat cã 65.000 dehectare de pãduri virgine ºi se-culare de fag din România aufost înscrise ca situri ale Patri-moniului Mondial UNESCO

sub denumirea „Pãduri virginede fag din Carpaþi ºi Germania”.Protejarea pãdurilor din Româ-nia este imperios necesarã, maiales cã acest domeniu a fost ne-

Douã pãduridin Vâlcea intrãîn patrimoniul UNESCO

















Pãdure în zona Lotriºor

Parcul Naþional Cozia

de Virgil Dumitrescu

pentru dreptate, iar statul nu ºi-a scos nici pânã azi vata dinurechi. Sau din nas! Captiviiunui sistem repetent la educa-þie, abandonat pe patul de su-ferinþã, subestimat în instanþe.Unde e idealul paºoptiºtilor, alfãptuitorilor Marii Uniri, cãro-ra le datorãm secolul de exis-tenþã ºi de stat modern? Insti-tuþiile reprezentative ale aces-tei stãri de fapt sunt, în imagi-nea publicã, la pãmânt: Preºe-dinþia României – 48% faþã de52% neîncredere; GuvernulRomâniei – 38%/62%: Parla-mentul României – 36%/64%.Pozitivã ar fi probabil încrede-rea în pompieri, în Bisericã ºiîn Pompele Funebre. Foc sãfie, pãcãtoºi cu duiumul în vâr-ful puterii ºi locuri de îngro-pat prostia. Ce a “uitat” studiulde caz al SNSPA este sãconstate ºi cât, în percepþiepublicã, face ºi desface min-ciuna ca politicã de stat. Nu amnicio reþinere, aº jigni-o pro-fund dacã m-aº încumeta sãextrag din ea ºi impuritãþi deadevãr. Minciuna pe stil vechisau manipularea pe stil nou seface ca la carte. ªi încã într-oþarã în care numãrul analfabe-þilor, în pas cu al canceroºilor,creºte irezistibil. Partea de op-timism a sondajului (existã ºiaºa ceva) consistã într-o di-mensiune universalã. Celorºapte minuni ale lumii li se maiadaugã una. Aceea cã într-oþarã cvasi-irespirabilã, iar stu-diile de caz confirmã, se maipoate totuºi supravieþui. Deo-camdatã, n-au abdicat decâtvreo patru milioane…

Nimic de doftã ºi nimicsurprinzãtor în felulcum aratã România

potrivit studiului de caz reali-zat, în perioada 1-17 aprilie2017, de ªcoala Naþionalã deStudii Politice ºi Administra-tive. De ce zic asta, sub rezer-va procentelor mai mult saumai puþin anticipate de fiecaredintre noi? Fiindcã vedem cumaratã România, îi ºtergem zil-nic oglinda, iar aritmetica re-flectã întocmai realitatea. 69%dintre români sunt nemulþumiþide modul cum funcþioneazãstatul de drept. Nemulþumiþi ºi,în consecinþã, nedreptãþiþi.Aceasta e, în cifre ºi litere, sin-teza rãului care sapã la rãdãci-na unui stat inhibant, dezarti-culat, bolnav. Cum altfel cândchiar sistemul de sãnãtate eprãbuºit în 79% dintre verdic-tele oamenilor? Când sistemulnaþional de educaþie stârneºtedezamãgirea a 75% dintre in-tervievaþi ºi când nici justiþia,cu 74 de procente împotrivã,nu se simte mai bine? Mulþi seplâng de faptul cã România nue condusã din interior, dar cinedin afarã se poate opune nor-malitãþii într-o þarã membrã aUniunii Europene ºi aliatãNATO, ceea ce ar fi curatã sin-ucidere?! ªi dacã ar fi sã ad-mitem, mâna de acasã care în-groapã binele cu alai a cuieste? Avem deja un prim nivelal studiului de la care putemprivi în sus ºi în jos. Suntemcaptivii unui stat de drept pa-ralel cu aºteptãrile noastre, lamai mult de un sfert de veacde când s-a strigat ºi s-a murit

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6DEZVÃLUIRI

A opta minune a lumii

de Octavia Hantea

Actualele taxe cerute decãtre slujitorii Domnu-lui diferã de la o biseri-

cã la alta, factorii decisivi încreºterea tarifului fiind ampla-sarea locaºului de cult sau gra-dul de solicitare al acestuia.„Madona Dudu”, „Sfânta Trei-me”, „Sfântul Dumitru” conti-nuã sã fie cele mai scumpe bi-serici craiovene, mirii care lealeg trebuind sã scoatã din bu-zunar între 800 ºi 1.000 de lei,în aceste cazuri nefiind loc denegociere. Aici, pentru un bo-tez se plãteºte între 500 ºi 600de lei, atât cununia cât ºi bote-zul trebuind sã fie programatecu câteva luni bune înainte.

Tarife ceva mai miciºi negociabile

Bisericile situate în restul car-tierelor din Craiova percep pen-tru aceste servicii religioase, de-venite din ce în ce mai comer-ciale, tarife ceva mai mici ºinegociabile. De exemplu, repre-zentanþii parohiilor din Craio-viþa Nouã cer între 450 ºi 700de lei pentru cununia religioasãºi nu mai mult de 400 de lei pen-

În vrÎn vrÎn vrÎn vrÎn vreme ce Mitreme ce Mitreme ce Mitreme ce Mitreme ce Mitropolia Oltopolia Oltopolia Oltopolia Oltopolia Oltenieienieienieienieienieisusţine că situaţia essusţine că situaţia essusţine că situaţia essusţine că situaţia essusţine că situaţia esttttte sub contre sub contre sub contre sub contre sub control,ol,ol,ol,ol,

tru un botez. Mai mult, acestetarife pot fi negociate ºi chiarachitate în douã sau trei tranºe,în funcþie de cât de disponibileste preotul sã facã acest lucru.De pe listã nu lipsesc bunurimateriale, amintind aici câte uncovor, o pãturã sau perne, aces-tea fiind cerute cu câteva zileînainte de eveniment.

Banii din cristelniþã,„norocul din viaþamicuþului botezat”

Dacã reprezentanþii Mitropo-liei Olteniei ºi-ar trimite o per-soanã sã facã un control la bise-rica situatã în faþa Bigului Noudin Craioviþa, aceºtia s-ar lãmuricu privire la practicile preoþeºti.Peste slujba botezului se treceextrem de repede, preotul fiindinteresat ca cei care participã laeveniment sã punã în cristelniþãbani, dar nu oricât, ci „hârtii maripentru a-i fi bine în viaþã celuimic”. Acesta este îndemnul pre-otului ºi îl tot spune în timpulslujbei religioase, pentru ca lafinal sã stabileascã taxa în func-þie de cum este îmbrãcat naºul.Nici tatãl micuþului sau micuþeibotezate nu scapã de ochii preo-tului, deºi în primã fazã despre

aceste tarife suplimentare nimeninu aminteºte o iotã.

Aceeaºi taxãîn Lãpuº

Despre „taxa pentru mãturat”,stabilitã într-o bisericã din car-tierul Lãpuº, am mai scris ºi înurmã cu patru ani. Aceasta a rã-mas în picioare ºi întrucât repre-zentanþii Mitropoliei Olteniei auconsiderat cã „Indiscret în Olte-nia” cautã nod în papurã ºi cãinventeazã toate aceste taxe ºisolicitãri, nimeni nu s-a sinchi-sit sã vadã cum stau lucrurile înrealitate. Pentru cã mãturã ºi îºifac curãþenie în bisericã, cei dinlãcaºul de cult cer 70 de lei încazul cununiilor religioase ºi 50de lei în cazul botezurilor.

Presa e de vinã,preoþii sunt sfinþi

Deºi craiovenii ajung sã plã-teascã sume de bani pentru ser-vicii care mai de care mai trãs-nite, nimeni nu reclamã mize-ria existentã. Enoriaºii se ener-veazã pe moment ºi, scârbiþi desituaþie, scot din buzunar baniiceruþi. Preoþii scriu chitanþedoar dacã persoanele le cer ºiastfel nu are rost sã ne mai mi-rãm de ce aceºtia vin la slujbecu maºini de ordinul zecilor demii de euro. În ciuda acestorrealitãþi, reprezentanþii Mitro-poliei Olteniei susþin cã presacautã metode sã denigreze bi-serica ºi sub acest pretext, aceº-tia refuzã categoric sã oferepuncte de vedere echipei „Indis-cret în Oltenia”.

În timp ce reprezentanþii Mitropoliei Oltenieicontinuã sã spunã cã nu preoþii stabilesctaxele pentru cununie sau botez, realitatea dinbisericile craiovene demonstreazã cã aici încãse negociazã ca la piaþã. Sub pretextul prestãriidiferitelor servicii religioase, preoþii vehiculea-zã sume cuprinse între 400 ºi 700 de lei sau,dacã enoriaºii aleg catedralele din zona centra-lã, se ajunge la 800 sau 1.000 de lei.

Taxele pentru cununiiºi botezuri continuã sãfie negociate ca la piaþã


















7DEZVÃLUIRI

de Mihaela Bobaru

Mii de pensionaricu veniturileciuntite

Lunã de lunã, Casa Ju-deþeanã de Pensii Oltprimeºte sute de titluri

executorii pe numele a tot atâ-tor pensionari cu datorii nea-chitate, pentru a le pune înpracticã. Reþinerile efectuatede instituþie, care are calita-tea de terþ poprit, pot ajungepânã la o treime din pensie.Cele mai multe solicitãri pen-tru executarea silitã a vârst-nicilor din judeþ vin din par-tea executorilor judecãtoreºti,ca urmare a unor hotãrâri rã-mase definitive ºi executorii,de la autoritãþile locale, pen-tru neplata taxelor ºi impozi-telor locale sau a amenzilor,dar ºi a executorilor bancari,pentru creditele nerestituite.Fiecare instituþie care solici-tã Casei Judeþene de Pensiiexecutarea vârstnicilor pentrudatoriile înregistrate are pro-priile reguli în ceea ce priveº-te declanºarea procedurilor deexecutare silitã a pensionari-lor care nu-ºi restituie împru-muturile contractate sau nu-ºi achitã datoriile.

Comunicareaumanizeazãºi salveazã

Bãtrâna Aurica Dumitra,din Perieþi, are peste 70 de aniºi este singurã de foarte mulþiani. Dupã o viaþã de muncã

Zeci de mii de pensionari din judeþul Oltapeleazã la credite bancare sau la împrumu-turi de la CAR, în special în perioada marilorsãrbãtori creºtine sau pe timpul iernii, cândfacturile la utilitãþi cresc considerabil. Câtevamii dintre ei nu mai reuºesc însã sã-ºi achitedebitele ºi ajung sã fie executaþi silit. Debite-le pe care aceºtia le înregistreazã variazã dela câteva sute de lei pânã la sume astronomi-ce de câteva milioane. Recordul datoriilorînregistrate de pensionarii olteni îl deþine unbãrbat care are un titlu executoriu de peste30 milioane de lei. Toþi cei care înregistreazãdatorii mai vechi de câteva luni s-au trezit cupensiile ciuntite. Pentru cã legea nu permiteexecutarea întregului venit, vârstnicii îºiprimesc pensiile ciuntite cu o treime dinvaloare.

la CAP, are o pensie de 540 lei.Dacã nu ar fi avut necazuri, sus-þine cã ar fi reuºit sã se descur-ce cu banii ãºtia, chiar dacã re-cunoaºte cã nu i-ar fi fost uºorºi nici nu ºi-ar fi permis sã ducão viaþã decentã. Cum însã ceisãraci se întâlnesc cel mai descu necazurile, nici pe ea aces-tea nu au ocolit-o.

Pentru cã dorea sã-ºi facãunele reparaþii la casã, acum unan ºi jumãtate a împrumutat dela CAR Slatina 2.500 de lei. Lascurt timp, bãtrâna a avut pro-bleme de sãnãtate, fiindu-i mon-tatã o protezã la piciorul stâng.

Imobilizatã pentru o bunãperioadã la pat, o parte din pen-sie ducându-se pe medicamen-te ºi pe plata persoanelor care oajutau, femeia s-a vãzut în im-posibilitatea de a-ºi achita rate-

le pentru banii împrumutaþi. Arãmas în urmã cu plata ratelorstabilite prin contractul înche-iat cu cei de la CAR. Din ferici-re pentru ea, conducerea CARSlatina nu a dispus executareasa silitã. Pentru cã a venit, înciuda faptului cã abia se depla-seazã, ºi le-a explicat situaþia.

“În multe din cazuri, cândaflãm despre ce este vorba, noine dovedim bunãvoinþa ºi nudispunem executarea membri-lor noºtri cu datorii”, ne-a de-clarat Virginica Dumitru, con-tabil ºef CAR Pensionarul Sla-tina, precizând cã din cei peste5.500 de membri, aproape3.000 au contractat împrumu-turi. Potrivit aceleiaºi surse,numãrul vârstnicilor executaþisilit prin înfiinþarea de popriripe pensie se ridicã la 10-15%,cel mult.

Milioane de leidatorii, la pensiimodeste

Nu toþi vârstnicii care nu-ºipot achita împrumuturile proce-deazã precum tanti Aurica. Ceimai mulþi dintre cei cu datoriiau împrumutat sume mari ºi,oricât ar dori, nu le mai pot re-stitui. Pentru a nu rãmâne fãrãbunurile de valoare, conºtienþicã vor fi executaþi, cei mai mulþiîºi transferã averea pe numelemembrilor familiei extinse. Totce nu pot înstrãina este pensia.Aºa se face cã mare parte din-tre ei vor pleca pe lumea cea-

laltã datori. Unii cu sume astro-nomice. Cel puþin aºa reiesedintr-o statisticã a Casei Jude-þene de Pensii Olt, care reþinelunar din veniturile vârsnicilorcu datorii câteva sute de mii delei. Dacã de la unii graficele derecuperare a datoriilor se întindpe câteva luni sau ani, la alþiieste nevoie de sute de ani ºichiar mii de ani pentru a scãpade datorii. Mai exact, pleacã pelumea cealaltã datori vânduþi.Este ºi cazul celor mai datori 8pensionari din judeþ, care înre-gistreazã fiecare în parte debitede peste un million de lei. Înfuncþie de pensie, cea mai maresumã care li se reþine lunar aces-tora se ridicã la 1.400 de lei.

Pe lumea cealaltã,datori vânduþi

Nimeni nu poate ºti exact cumau fãcut cei mai datornici pen-sionari din Olt debite astrono-mice. Tot ceea ce se cunoaºteeste cã majoritatea titlurilor exe-cutorii venite pe numele lor suntvenite de la ANAF. Cine, cui ºice sumã datoreazã pensionarii“de top” la capitolul datorii, ni-meni nu ºtie, instituþiile refu-zând sã sufle o vorbã desprenumele lor, localitatea de domi-ciliu sau cum au reuºit sã acu-muleze aceste datorii.

Potrivit situaþiei prezentate deCasa judeþeanã de Pensii Olt,cea mai mare datorie a unui pen-sionar din judeþ sare de 31 mi-lioane de lei (310 miliarde de

lei vechi). Cum pensionarulare un venit de puþin peste1.500 lei, reþinerea din pen-sie este de doar 595 lei. Unsimplu calcul artimetic nedemonstreazã cã, din debi-tul uriaº, el nu reuºeºte sãstingã anual decât aproape7.000 de lei. Acelaºi calculne aratã cã, pentru a scãpade datorii, pensionarul ol-tean ar trebui sã trãiascã deacum încolo peste 4.400 deani.

În clasamentul datornici-lor, un alt pensionar ar tre-bui sã aibã mai multe vieþipentru a reuºi sã-ºi achitedebitul înregistrat, în condi-þiile în care omul datorea-zã, potrivit ANAF, peste 8milioane de lei, iar venitulsãu se apropie de 5.000 leilunar. Lui i se reþin 1.410 leilunar ºi astfel, ca sã scapede datorii, ar trebui sã oducã aºa cam 478 de ani.Cam la fel stã situaþia ºi încazul “medaliatului cubronz” la datorii. El dato-reazã peste 2,2 milioane delei. Cum venitul din pensieeste de aproape 1.000 lei,lui ar trebui sã i se reþinãlunar 372 de lei timp devreo cinci secole. Tot desecole are nevoie pentru a-ºi achita datoria ºi primul delângã nedoritul podium alpensionarilor datornici. Ol-teanul datoreazã, conformdebitului stabilit de ANAF,vreo 1.800.000 lei. Venitulmic le permite celor de laCasa Judeþeanã de PensiiOlt sã-i reþinã doar 336 delei, aºa cã va scãpa de da-torii peste vreo 455 de ani.Cel ce-i urmeazã în nedori-tul clasament are o datoriepuþin mai micã, dar veniturila jumãtate, aºa cã va trebuisã plãteascã nici mai mult,nici mai puþin decât aproxi-mativ 750 de ani. Cea mailungã perioadã pentru a re-stitui debitele înregistrate îlvizeazã pe un pensionarcare are o datorie de aproa-pe 1.250.000 lei. Cum ve-nituri nu prea are, suma carei se opreºte lunar din pen-sie este de doar 95 de lei. Înaceste condiþii, omul ar tre-bui sã devinã practic nemu-ritor sã devinã un “om cu-rat de datorii”. Pentru a scã-pa de belele, în condiþiileactuale, el are nevoie deaproape 1.120 de ani. Fãrãcomentarii!

Pensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moartePensionari datoriºi dincolo de moarte


8SPECIAL

Personal, salut determi-narea actualului minis-tru de a face ordine în

haosul administrativ din spita-le. Spitalele trebuie “redate”pacienþilor ºi puse integral înslujba sãnãtãþii publice.

Nu se mai opresc ºtirile de-spre absenþa unor aparate ab-solut necesare (tomografele,de exemplu), în paralel cu ºti-rile despre tehnicã ºi tehnolo-gie medicalã care zace nefolo-sitã (de zece - cincisprezeceani, în anumite spitale).

Milioane, zeci ºi sute de mi-lioane de euro din fonduri pu-blice, dar ºi din fonduri priva-te, blocate în tehnologie“moartã”.

Zeci, sute, mii de pacienþipierduþi pentru cã aceste apa-rate ruginesc în cutii prin de-pozitele spitalelor sau în încã-peri uitate chiar ºi de femeilede serviciu.

Din nefericire, Craiova esteprezentã ºi pe aceastã listãneagrã...

Raporturi ale Curþii de Con-turi, anchete ale presei, “rai-duri” ale Corpurilor de Con-trol ale diferitelor ministere.Rezultate în direcþia schimbã-rii acestei stãri de fapt?! Puþi-ne ºi izolate.

În continuare, aparatura carear putea salva sau prelungi

Despre sãnãtateasãnãtãþii

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

vieþi nu funcþioneazã. În con-tinuare, se pare cã achiziþio-nãm tehnologie pe care nu ofolosim. În continuare, în pa-ralel, pierdem vieþi de românipentru cã nu avem pe anumitedomenii de specialitate apara-tura necesarã.

Acest cerc vicios trebuiespart. Nu rezolvãm situaþiaarãtând doar spre incompe-tenþa unor manageri (realã dealtfel!).

Este nevoie de aºezarea mi-zei pe rezolvarea DURABILÃa acestei probleme, parte anefericitului paradox româ-nesc: “avem dar n-avem, pu-tem dar nu prea putem!!!”

În calitate de parlamentar,voi solicita ministrului Bodogsã ne spunã cu cifre integrale,pe de-o parte, situaþia privindnecesarul de tehnologie medi-calã ºi costurile aferente iar, pede altã parte, situaþia centrali-zatã ºi costurile aferente pri-vind aparatura medicalã nouãnefolositã.

Este nevoie de o CartãAlbã a Sãnãtãþii pentru a pu-tea demara o strategie coe-rentã prin care astfel de rea-litãþi sã nu mai existe. ªi maicu seamã, sã nu mai fie de-contate de cãtre cetãþeanul -pacient. Din pãcate, uneorichiar cu viaþa lui...

Publ

icita

te

Începe balul alegerilorlocale parþiale, odatãcu primul act oficial lanivel judeþean. Marþi, 9mai, au fost traºi lasorþi magistraþii carevor face parte dinBiroul Electoral Jude-þean, forul care vadirija procesul electo-ral din Dolj. Pestecâteva zile, am puteaavea parte de primelecandidaturi oficialdepuse pentru celedouã funcþii de primar„scoase la concurs”în judeþ.

de Nicuºor Fota

Tragerea la sorþi a judecã-torilor care vor face par-te ºi vor conduce Biroul

Electoral Judeþean a avut locmarþi, la sediul instituþiei, ofi-ciile fiind îndeplinite de ºefa in-stanþei, Rodica Mihaela Dobrin.Astfel, pentru funcþia de preºe-dinte al BEJ a fost aleasã De-nis-Gabriela Ghervase, în timpce postul de locþiitor va fi ocu-pat de Marga Firu. Desemnareapreºedintelui ºi locþiitorului Bi-roului Electoral Judeþean esteprimul pas în demararea proce-sului electoral pentru alegerilelocale parþiale din 11 iunie dinjudeþul Dolj, când vor fi aleºiprimarii a douã localitãþi: mu-nicipiul Craiova ºi comuna Iºal-niþa. Numãrãtoarea inversã aînceput, deci, pentrru partidelecare trebuie sã-ºi desemnezecandidaþii (dacã nu au facut-odeja), sã-i caute la „dosar” ºi sãstrângã în timp util semnãturilede susþinere pentru depunerea

oficialã a candidaturilor. Trebu-ie spus cã pentru miercuri, 10mai, este programatã, potrivitcalendarului electoral stabilit deGuvern, completarea BirouluiElctoral Judeþean cu reprezen-tantul Autoritãþii Electorale Per-manente ºi cu reprezentanþiidesemnaþi în acest sens de par-tidele politice parlamentare.

Partidele înscrise încursã ºi eventualelealianþe, dezvãluitesãptãmâna aceasta

Urmãtoarele douã zile, 11 ºi12 mai, sunt rezervate soluþio-nãrii evntualelor contestaþii cuprivire la desemnarea preºedin-telui ºi locþiitorului BEJ, precumºi celor care privesc modalitateade completare a forului cu repre-zentanþii partidelor parlamenta-re. Cel mai târziu în data de 13mai vom putea afla care dintre

partide participã la cursa electo-ralã pentru câºtigarea PrimãrieiCraiova ºi a celei de la Iºalniþa,care stau deoparte ºi care semulþumesc cu statutul de susþi-nãtor al candidaþilor propuºi dealte formaþiuni politice cu carese aliazã pentru evenimentulelectoral din iunie. 13 mai estedata limitã pentru partidele poli-tice, alianþele politice, alianþeleelectorale ºi organizaþiile cetãþe-nilor aparþinând minoritãþilornaþionale pentru comunicareacãtre BEJ a semnelor electoraleºi înregistrarea alianþelor.

O sãptãmânãpentru depunereacandidaturilor

Candidaturile se pot depune,potrivit calendarului adoptat deGuvern, între 16 ºi 22 mai, aces-tea urmând sã rãmânã definiti-ve în data de 28 mai, dupã rã-gazul îngãduit pentru contesta-rea admiterii sau respingeriicandidaturilor, soluþionareacontestaþiilor ºi a eventualelorapeluri. În aceeaºi zi este pre-vãzutã sã aibã loc ºi tragerea lasorþi a ordinii candidaþilor pebuletinele de vot. Campaniaelectoralã începe însã cu o zimai devreme, pe 27 mai. Demenþionat cã procedura desem-nãrii conducerilor ºi a compo-nenþei birourilor electorale va fireluatã de douã ori: pe 15 mai,în cazul celor douã birouri elec-torale de circumscripþie (Craio-va ºi Iºalniþa), ºi pe 6 iunie, cândvine rândul birourilor electora-le ale secþiilor de votare organi-zate pentru alegerile parþiale. Laaceeaºi datã ar trebui finalizatãºi tipãrirea buletinelor de vot.

A demarA demarA demarA demarA demarat ofat ofat ofat ofat oficial pricial pricial pricial pricial procesulocesulocesulocesulocesulelectelectelectelectelectorororororal pentral pentral pentral pentral pentru alegeru alegeru alegeru alegeru alegereaeaeaeaeaprimarilor din Crprimarilor din Crprimarilor din Crprimarilor din Crprimarilor din Craioaioaioaioaiovvvvva şi Işalniţaa şi Işalniţaa şi Işalniţaa şi Işalniţaa şi Işalniţa



















9ADMINISTRAÞIE

Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea,Mircia Gutãu (foto dreapta), dã asigurãri cãlucrãrile de amenajare a zonei centrale aoraºului vor fi încheiate pe 15 iulie a.c.ªantierul care a dat peste cap traficulrutier ºi pietonal a fost deschis în octom-brie 2014, pe un proiect cu fonduri europe-ne. Însã, din cauza nefinalizãrii la timp decãtre fosta administraþie, investiþia seîncheie cu bani din bugetul local.

de Marielena Popa

O parte dintremanifestãrilededicateZilei Imnului,în piaþeta centralã

„Lucrãrile din centru vor fiîncheiate pe 15 iulie. Purtãmdiscuþii cu arhitectul, cu con-

structorul, inspectãm ºantierulde douã-trei ori pe sãptãmânã.Am speranþa, în proporþie de99,99%, cã lucrãrile vor fi gataconform graficului. Altfel, exis-tã penalitãþi extraordinar demari pe care vor fi obligaþi sãle suporte ºi unii ºi alþii. Însã semiºcã foarte bine ºi vreau sã lemulþumesc pentru asta. S-aumontat lifturile, scãrile rulantesunt aduse, s-au amenajat toa-letele, subsolul este gata în pro-cent de 98%. Pânã la Ziua Im-nului Naþional, centrul Râmni-cului va arãta impecabil ºi aco-lo vom ºi derula o parte a mani-festãrilor”, a subliniat primarul.

Zilele trecute, municipalitateaa mai anunþat cã recent au fostaduse coºurile, jardinierele dinlemn ºi mobilierul urban ce vafi instalat în piaþa publicã. Deasemenea, se apropie de finali-zare ºi fântâna artezianã.

Un proiect subteranºi suprateran

Lucrãrile, executate de firmaMitliv Exim SRL Craiova, suntcomplexe: construirea unui pa-saj pietonal cu trei ieºiri care vasubtraversa intersecþia Calea luiTraian cu strãzile ªtirbei Vodaºi Regina Maria; construireaunei parcãri subterane sub stra-da Regina Maria, cu doua nive-luri subterane cu o capacitate de192 de locuri pentru autoturis-me ºi opt locuri pentru motoci-clete; amenajarea unei pieþe ur-bane cu fântânã artezianã, ame-najarea unor spaþii verzi. Potri-vit proiectului, strada ReginaMaria, de la Romarta la McDonald’s, va deveni spaþiu depromenadã.

O lucrare cu oistorie zbuciumatãºi costisitoare

Proiectul „Reorganizareasi amenajarea spaþiului pu-blic central din municipiulRâmnicu Vâlcea” a fost con-ceput pentru finanþare euro-peanã, cu un buget de 65,8milioane lei inclusiv TVA,contribuþia nerambursabilãalocatã fiind de 64,49 mili-oane lei. Lucrãrile au înce-put în februarie 2014 cu ter-men de finalizare de 20 deluni, deci pânã în octombrie2015.

Însã, din cauza întârzieriiacestor lucrãri, proporþia decofinanþare s-a inversat,aproape 80% din investiþiefiind suportatã din bugetullocal. De mai multe ori, pri-marul Gutãu a criticat ”ne-putinþa” predecesorilor sãide a duce la bun sfârºit acestproiect, subliniind cã esteaberant ca dintr-o contribu-þie de 2% a bugetului muni-cipiului, sã se ajungã la 80%.

Proiectul va intra în isto-ria oraºului ºi pentru cã l-atrimis la pârnaie pe prima-rul Emilian Frâncu. Arhitec-þii lucrãrii, Sorin DragoºPopescu ºi ªerban Marines-cu, l-au acuzat pe fostul edilcã le-ar fi cerut 10% mitã dinvaloarea totalã a acestui pro-iect. Pe 27 aprilie 2013,Frâncu a fost reþinut de cã-tre Direcþia Naþionalã Anti-corupþie, în urma unui fla-grant, iar în martie 2014 afost condamnat la 4 ani deînchisoare cu executare pen-tru fapte de corupþie.Aºa va arãta centrul Municipiului Râmnicu Vâlcea

Stadiul actual al lucrãrilor


















Raportul euro/leu a avutîn perioada analizatã oevoluþie stabilã, dar

ascendentã, în condiþiile încare nivelul aversiunii faþã derisc a fost destul de ridicat, pie-þele internaþionale aºteptândrezultatele celui de-al doileatur al alegerilor prezidenþialedin Franþa.

Redeschiderea pieþei, dupãminivacanþa de 1 Mai, a aduso creºtere a mediei euro la4,5468, maximul de 4,5485 leifiind atins a doua zi.

Tranzacþiile din ultimaºedinþã a perioadei s-au reali-zat într-un culoar mai larg,4,542 – 4,553 lei, cursul fiindstabilit la 4,5467 lei, mai suscu 1,3 bani faþã de sfârºitul luiaprilie. Cotaþiile de vineri sea-rã erau de 4,548 – 4,551 lei.

Decizia C.A. al BNR de amenþine dobânda sa cheie la1,75%, dar de a reduce rezer-vele minime obligatorii în va-lutã ale bãncilor de la 10 la 8%,care echivaleazã, conform gu-vernatorului Mugur Isãrescu,cu eliberarea a circa 500 mili-oane euro, nu a avut efectesemnificative asupra cursului.- Despre aceastã ultimã decizie,guvernatorul Mugur Isãrescu aafirmat cã “sunt banii lor. Nutrebuie sã ne dea socotealã cefac cu banii. Dacã venim îna-poi spre 2%, nu facem altcevadecât sã diminuãm o restric-þie”.

În zilele urmãtoare, evoluþialeului va fi marcatã de persoa-na noului preºedinte al Franþei.O victorie a lui EmmanuelMacron va echivala cu o apre-ciere a leului. Câºtigarea ale-gerilor de cãtre Marine Le Penar produce o implozie a euro,

10ACTUALITATE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

implicit a monedelor de lamarginea zonei.

Însã parcursul monedei na-þionale este marcat, în prezent,de politica fiscalã ºi salarialãa guvernului PSD-ALDE,care se aºteaptã sã provoacederapaje bugetare.

Cursul dolarului american ascãzut de la 4,1641 la 4,1479lei, aproape de minimul ulti-melor aproape ºapte luni înre-gistrat la sfârºitul lui aprilie.

Moneda elveþianã s-a plasatpe pieþele internaþionale îndreptul pragului de 1,08franci/euro, ea fluctuând între1,079 ºi 1,087, ceea ce a fãcutca media ei sã se miºte între4,1896 ºi 4,2129, cea de la fi-nalul intervalului fiind stabi-litã la 4,1977 lei.

Perechea euro/dolar a avuto evoluþie ascendentã, influen-þatã de speranþele unei victo-rii a proeuropeanului Emma-nuel Macron, de la 1,0857 la1,10 dolari, nivel care nu maifost atins de la începutul luinoiembrie, imediat dupã vic-toria lui Donald Trump la pre-ºedinþia SUA. Pieþele ameri-cane s-au închis vineri la1,0998 dolari.

Victoria lui Macron a fostdeja prinsã în cotaþii, astfel cãeste de aºteptat ca investito-rii sã-ºi îndrepte atenþia cãtredatele fundamentale, iar do-larul sã revinã pe apreciere.Este de reþinut scãdereaºomajului din SUA la 4,4%,minimul ultimilor zece ani,dupã ce în aprilie au fost cre-ate 211.000 noi slujbe, aproa-pe dublu faþã de martie.

Analiza cuprindeperioada 3 – 7 mai

Leul aºteaptã vitaminelede primãvarã

















Opera Românã Craio-va sãrbãtoreºte înacest an Zilele Euro-pene ale Operei,alãturându-se celorpeste 70 de instituþii ºicompanii de profil din18 þãri de pe conti-nent.

Sãrbãtorite în anul 2017,în perioada 5-14 mai,Zilele Europene ale

Operei sunt celebrate în Româ-nia doar la Opera Românã Cra-iova, aceasta fiind singura insti-tuþie de profil din þarã care ºi-aanunþat participarea la eveni-ment.

Ediþia de anul acesta, intitu-latã „Opera Panorama” (http://www.operadays.eu/), este o sãr-bãtoare a diversitãþii operei, oinvitaþie de a descoperi ce areunic fiecare companie de operãºi cum este reflectatã pe scenãaceastã unicitate.

Emoþionant omagiuadus artiºtilor

Opera Românã Craiova a pro-gramat trei spectacole specialeîn cadrul acestui eveniment:

„Boema” de Giacomo Puccini,„Stabat Mater” de G.B. Pergo-lesi ºi Concert de muzicã decamerã. Toate cele trei specta-cole se doresc a fi un vibrantomagiu adus artiºtilor, sensibi-litãþii ºi dãruirii lor. Un plus deîncãrcãturã emoþionalã va adu-ce „Stabat Mater”, spectacolînchinat memoriei lui IulianBozgan, fostul ºef al OrchestreiOperei, un muzician dedicat,plecat mult prea devreme într-oaltã lume.

Aproape de oameniConsiderând cã o celebrare a

muzicii este o sãrbãtoare a ar-tiºtilor, dar ºi a iubitorilor ei,Opera Românã Craiova îºi do-reºte o apropiere de oameni, decomunitate. Astfel, pe 10 mai,de la ora 11.00, la sediul dinstrada Mihai Viteazul nr. 7, vaavea loc o repetiþie de balet cupublic. Accesul este liber în li-mita celor 30 de locuri disponi-bile, rezervãrile putând fi fãcu-te la adresa de e-mail a institu-þiei [email protected].

European OperaDays

În fiecare an, în sfârºitul de

sãptãmânã apropiat zilei de 9Mai (Ziua Europei), operele dinEuropa ºi nu numai îºi deschidporþile cãtre un public nou ºicãtre cel existent pentru a cele-bra aceastã formã de artã ºi ta-lentul celor care o produc.

Zilele Europene ale Opereisunt o iniþiativã comunã a or-ganismelor Opera Europa ºiRESEO, în colaborare cu Uni-ted States of Opera - Benelux,Opera XXI - Spania, Réuniondes Opéras de France, NOCC -Marea Britanie, OperaNorge -Norvegia ºi AMT - Rusia. Ma-nifestãrile sunt menite celebrã-rii operei, având scopul de acontribui la aducerea ei în prim-planul practicilor culturale ºi dea spori aprecierea ei în societa-tea actualã.

Prima ediþie a Zilelor Euro-pene ale Operei a avut loc înfebruarie 2007, la aceeaºi datãla care Opera Europa ºi OpéraNational de Paris au gãzduitprimul Forum European al Ope-rei, în colaborare cu Fedora,RESEO ºi Juvenilla.

Forumul European al Opereia adus atunci laolaltã peste 600de participanþi – aproximativ400 de profesioniºti din dome-niu, 50 de artiºti, 70 de iubitoriºi prieteni ai acestui gen muzi-cal ºi peste 100 de tineri dele-gaþi. Dar, pentru ca aceastã reu-niune majorã sã rezoneze din-colo de graniþele Parisului, aufost create Zilele Europene aleOperei, încurajând companiilede profil din Europa sã îºi des-chidã porþile ºi sã primeascã unpublic divers în cadrul unor ac-tivitãþi speciale. Cu peste 100 decase de operã participante, eve-nimentul a înregistrat un maresucces în rândul publicului.

De atunci, o temã anualã ofe-rã fiecãrei ediþii o nouã aborda-re ºi noi unghiuri de inspiraþie.Anul acesta are loc cea de-aunsprezecea ediþie, cu peste 70de companii participante din 18þãri, având ca temã comunã„Opera Panorama”.

Cercetãrile efectuate prin son-daje de opinie aratã cã peste60% dintre participanþi au merspentru prima datã la opera dinoraºul lor în cadrul acestui we-ekend festiv. ªi este o dovadã ainteresului general faþã de ope-rã faptul cã, de la prima ediþie,peste 1.000.000 de oameni auluat parte la diversele iniþiativeoferite în cadrul Zilelor Euro-pene ale Operei.

Craiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a opereiCraiova, pe hartaeuropeanã a operei


11SPORT

Dupã scandalul creat deo anumitã parte a pre-sei sportive ºi alimen-

tat de declaraþiile cel puþin ha-lucinante ale patronului FCSBGigi Becali în urma decizieiCSU de a trimite în teren, înpartida contra Viitorului, câþivajucãtori tineri, conducerea clu-bului oltean a remis un comu-nicat de presã în care explicã,printre altele, cã formare ºi pro-movare a jucãtorilor din Acade-mia clubului face parte din stra-tegia ºi politica UniversitãþiiCraiova, iar titularizarea luiAndrei Vlad sau Alexandru Po-pescu nu au niciun fel de legã-turã cu acuzaþiile lansate în spa-þiul public.

Comunicatul CSU:

Sã ne bucurãmde fotbal!

Cu toate cã a depãºit demult timp limita bunu-lui simþ, nu o sã rãspun-

dem derapajelor unui om cãru-ia, într-o societate civilizatã, nui s-ar permite sã se manifeste înspaþiul public. Din pãcate, acestindivid a devenit „filonul deaur“ al mass-media din Româ-nia. Nu vom rãspunde nici ofi-cialilor unei echipe, FCSB, careîn anul 2003 au ocupat abuzivlocul în Liga 1 al unei echipede tradiþie, Steaua Bucureºti,încercând sã le fure stema ºi is-toria. Nu putem însã sã ignorãmamploarea pe care au luat-o înspaþiul public discuþiile despremeciul Universitatea Craiova -Viitorul, mai exact despre poli-tica ºi strategia UniversitãþiiCraiova în privinþa abordãriisfârºitului de campionat, pregã-tirii meciului din Cupa Româ-niei, pregãtirii noului sezon ºinu în ultimul rând de formare ºipromovare a jucãtorilor dinAcademia clubului.

Înca de la reînfiinþare, Univer-sitatea Craiova a avut ca scopformarea unei academii care sãsusþinã principiul cã unul dintrepilonii dezvoltãrii trebuie sã fieCentrul de copii ’i juniori. Avempeste 300 de copii, aproape 50cãrora le asigurãm casa, masa,ºcoala ºi cheltuim peste 500.000euro anual cu susþinerea activi-tãþii la Academie. De ce am faceasta dacã nu am crede în ei?Dacã nu am crede cã unii dintreei vor ajunge nu doar la echipamare a Universitãþii, ci la echipanaþionalã de seniori a României?Elocvent este faptul cã, mult îna-intea meciului cu Viitorul, Uni-versitatea Craiova deþinea ºi încãmai deþine primele douã poziþiiîn ceea ce priveºte cei mai tinerijucãtori debutanþi în Liga 1,având trei jucãtori în top 10.

Au fost douã debuturi la me-ciul cu Viitorul. Andrei Vlad,18 ani, titularul postului de

portar la echipa naþionalã U18,care la mai multe meciuri s-aaflat pe bancã în Liga 1 ca aldoilea portar (inclusiv la meciulanterior cu CFR Cluj), are laactiv douã cantonamente cuechipa mare, se aflã de un an înlotul de 25, jucãtor despre carenoi credem cã are toate ºanselesã devinã portarul echipei naþi-onale. ªi Alexandru Popescu,19 ani, titularul postului de ata-cant de la echipa a doua a clu-bului, aflat pe bancã la meciulcu CFR din etapa anterioarã,jucãtor ce se aflã în lotul echi-pei mari începând cu cantona-mentul din Malta, unde a jucatmai multe partide, înscriind ungol cu Fortuna Dusseldorf,meci încheiat 1-1.

Observãm cu surprindere cãnimeni nu s-a mai indignat ladebutul lui Vlad Screciu în Liga1, la 16 ani, 8 luni ºi 19 zile,într un meci cu FCSB, fiind pri-

mul jucãtor nãscut dupã anul2000 care a evoluat în princi-pala competiþie din România.Nimeni nu s-a indignat când înmeciul tur cu Viitorul a jucat ºia contribuit la golul victoriei Jo-van Markovici, aflat la al doi-lea meci în Liga 1, jucãtor carea debutat în tricoul Universitã-þii la 15 ani ºi 9 luni în CupaRomâniei.

Nimeni nu s-a indignat cândRadu Bârzan, 17 ani, a fost de-butat în semifinala de CupaRomâniei împotriva FC Volun-tari, a jucat cu o etapã înaintecu CFR Cluj, contribuind deci-siv la al treilea gol.

Nimeni nu s-a indignat cândAndrei Ivan a debutat ºi a mar-cat în Liga 1 la 17 ani ºi 7 luni,într-un meci cu FCSB, înGhencea.

Sã mai spunem cã Petre estela al doilea sezon în Liga 1, eljucând mai multe meciuri ca ti-

tular, inclusiv sezonul trecut.Credeþi cã vreodatã Univer-

sitatea ar debuta un portar încare-ºi pune mari speranþe, într-o echipã care ar risca nu numaisã piardã, dar ºi sã primeascãmulte goluri? Cu ce moral arpleca acest junior? Nu, nu nu-mai cã nu am face asta, dar, ex-ceptându-l pe Andrei Ivan, ªtii-na a aliniat cea mai bunã echi-pã în condiþiile în care Mateiuera suspendat, Bãluþã acciden-tat, Barthe indisponibil de maimulta vreme, Popov operat,Kelic accidentat ºi schimbat lapauzã în meciul anterior.

De ce nu a fost Ivan titular?Simplu, avea deja 3 galbene ºila al 4-lea risca sã nu joace cuFCSB. În condiþiile în care cu-noaºtem „apucãturile“ unui per-sonaj de a declara înainte saudupã meci cã dã nu ºtim câtemilioane pentru un anumit ju-cãtor ºi în condiþiile în care Ivan

ar fi primit un cartonaº galben,riscam ca „formatorii de opinie“sã declare cã a luat intenþionatpentru a nu juca cu FCSB. Dinpãcate, strategia noastrã trebu-ie sã þinã cont ºi de manipulãri-le care în ziua de azi au devenitcotidiene.

Pe de altã parte, suntem con-sternaþi sã vedem cã nimeni nuvorbeºte despre declaraþia unuioficial al FCSB-ului ºi fost marejucãtor al echipei Steaua, citãm:„Am bãgat-o pe Dinamo înplay-off, acum suportãm conse-cinþele”, referindu-se la meciulFCSB cu Mediaº. Sã înþelegemcã aveau ºi altã opþiune pe careo regretã?

Suntem triºti cã sezonul aces-ta am pierdut podiumul, darsuntem mândri de copiii noºtri.

Felicitãri, Andrei Vlad!Felicitãri, Alexandru Popes-

cu!Felicitãri, Alexandru Ioniþã!

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

ro

CSU: „Nimeni nu s-a indignatcând Andrei Ivan a debutat

ºi a marcat în Liga 1 la 17 aniºi 7 luni, într-un meci cu FCSB“


































Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Arhiepiscopia Râmnicului a hotãrât scoaterea laconcurs, cu perioada de

candidare 09.05.2017 –09.06.2017, a trei posturi deportar care nu au fost ocupateprin concurs, conform regle-mentãrilor legale în vigoare.

În acest sens, candidaþii vortrebui sã îndeplineascã urmã-toarele condiþii, conform Legii333/2003, art. 39, privind pazaobiectivelor, bunurilor, valori-lor ºi protecþia persoanelor, re-publicatã în Monitorul Oficial,Partea I, nr. 189 din 18 martie2014:

1. Sã fie cetãþean român saucetãþean al unuia dintre statelemembre ale Uniunii Europeneori ale Spaþiului Economic

European ºi sã aibã vârsta de celpuþin 18 ani;

2. Sã fie apt medical pentruexercitarea funcþiei;

3. Sã nu aibã antecedente pe-nale pentru infracþiuni sãvârºi-te cu intenþie;

4. Sã fie atestat profesional,potrivit legii mai sus menþiona-te.

Dosarele condidaþilor ce în-deplinesc condiþiile statutare(solicitare cãtre Înaltpreasfin-þitul Pãrinte Varsanufie, Arhi-episcopul Râmnicului, certifi-cat de naºtere; certificat de bo-tez, recomandare paroh, actestudii, C.I.,) se depun la Sec-torul Administrativ al Arhiepis-copiei Râmnicului.

Arhiepiscopia Râmnicului- concurs pentru

ocuparea posturilorvacante de portarla Centrul Eparhial

































Publ

icita

te


ªi-ar mai fi permis oarepreºedintele PSD, LiviuDragnea, ºi senatorul

ªerban Nicolae sã joace în te-atrul ieftin prin care ne propungraþierea infractorilor, întreaceºtia regãsindu-se ºi o ple-iadã de politicieni cu proble-me de corupþie?

ªi-ar mai fi permis, oare, di-verºi membri ai guvernului sãvinã cu soluþia perfidã a impo-zitului pe gospodãrie sau sã segândeascã sã mai umble la in-demnizaþia pentru creºtereacopilului?

ªi-ar mai fi permis, oare,prim-ministrul Sorin Grindea-nu sã vinã la Craiova cu elico-pterul, în vizita pe care a efec-tuat-o la Ford acum câteva sãp-tãmâni ºi sã anunþe tocmai în“casa” celui mai interesatagent economic de construcþiea acestei autostrãzi cã, de fapt,între Craiova ºi Piteºti va fi, celmult, un drum expres?

ªi-ar mai fi permis oare Par-tidul Social Democrat toateaceste derapaje dacã nu ar fifost la adãpostul alegerilor dinprimul tur pentru funcþia deprimar?!

În vara anului 2016, desfã-ºurarea alegerilor locale într-un singur tur a permis Parti-dului Social Democrat sã-ºiasigure “zestrea de primari”pentru ca, la alegerile parla-mentare de la sfârºitul anuluitrecut, sã obþinã un rezultatcare sã îi asigure o majoritateparlamentarã confortabilã.Alegerile locale veneau dupãce PSD-ul lui Victor Ponta dã-duse, în 2014, o altã ordonan-

Când ai alegeri dintr-unsingur tur, îþi permiþi

sã graþiezi ºi sã impozitezide-a valma!

þã controversatã, prin caresute de primari ºi mii de con-silieri locali traseiºti au pu-tut sã schimbe partidul fãrãa-ºi pierde mandatele. Abu-zurile PSD au creat un deze-chilibru imens pe scena poli-ticã, iar alegerile parþiale pen-tru funcþia de primar al Cra-iovei, din 11 iunie, se vordesfãºura tot într-un singurtur, oferind PSD-ului unavantaj electoral important,mai ales aici, unde PSD-uleste la putere atât pe plan lo-cal, cât ºi judeþean.

S-au conturat deja candida-turile pentru Primãria Craio-vei, dar orgoliile ºi intereselemeschine ale anumitor per-soane ne aduc din nou înpostura de a avea foarte mul-te candidaturi pe partea dreap-tã a eºichierului politic. Pe dealtã parte, PMP-istul Genoiuse pregãteºte sã primeascãastãzi vizita lui Liviu Dragneala Craiova. Pânã la urmã, dacãTraian Bãsescu ºi PSD-ul aubãtut palma pentru susþinerealegii graþierii, de ce nu ºi-arda mâna ºi pentru susþinereaunui candidat comun?!

În încheiere, aº vrea sã facreferire la votul util ºi totoda-tã sã fac un apel la toþi oame-nii raþionali, care aleg sã nu-ºi iroseascã votul ºi înþeleg cãsingurul adversar capabil sãînvingã PSD-ul în municipiulCraiova este Partidul NaþionalLiberal, iar candidatul PNL,senatorul Mario OvidiuOprea, este cu adevãrat per-soana care poate schimba faþaacestui oraº!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13OPINII

Ansamblul folcloric„Maria Tãnase” vaderula, începând cuaceastã toamnã, unproiect ce constã înorganizarea unorateliere de folclorpentru copii ºi tineri.Cursurile se vordesfãºura pe categoriide vârstã, participanþiiurmând sã înveþetainele jocului sau alecântecului popular,timp de un an de zile.

de Octavia Hantea

Potrivit managerului An-samblului folcloric„Maria Tãnase”, Nicu-

lina Stoican, aceste ateliere vorajuta în promovarea instituþieiºi le vor oferi copiilor ºi tineri-lor posibilitatea sã îºi petreacãtimpul într-un mod constructiv.„Am pregãtit aceste ateliere defolclor pentru a promova acti-vitatea noastrã ºi a încerca sãformãm o pepinierã ºi pentrupartea corpului de balet ºi pen-tru soliºti. Cel mai probabil, ate-lierele se vor deschide dinaceastã toamnã. Pânã atunci,vom face o promovare ºi încer-cãm o implementare a acestorcursuri verificând dorinþa cra-iovenilor în acest sens. Avemprofesori foarte buni cu care nemândrim. Suntem pregãtiþi sã îiformãm, sã îi facem mândri cãsunt olteni. Fiecare secþie înparte va avea un curs pe care îl

va susþine în faþa copiilor. Nedorim sã facem un pic de edu-caþie pe laturã artisticã, folclo-ricã. Sperãm sã avem succes cuacest proiect, sã avem foartemulþi elevi în atelierele noastrede folclor”, a precizat Stoican.

Diplomã departicipare

Atelierele folclorice, con-

stând în dansuri populare ºi so-liºti vocali, se vor desfãºura petrei categorii de vârstã, duratalor fiind de un an de zile. Cur-surile nu vor fi gratuite, iar lafinal cursanþii vor primi o di-plomã de participare. Ateliere-le se vor organiza sãptãmânal,la sediul Ansamblului „MariaTãnase”, situat pe strada Cri-ºului, nr. 9.

Publ

icita

te

Niculina Stoican

Ateliere de folclorpentru copiii

ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


ºi tinerii doljeni


J U

R I

D I

C A14

UTILE

M alpraxisul este ogreºealã, o negli-jenþã profesionalã

care ar fi putut fi evitatã ºi carea avut drept rezultat vãtãma-rea sãnãtãþii, a integritãþii cor-porale sau chiar pierderea vie-þii pacientului.

Astfel, vorbim în primulrând de personalul medical,adicã aºa cum este definit laart. 642 din legea sãnãtãþii,„medicul, medicul dentist, far-macistul, asistentul medical ºimoaºã care acordã serviciimedicale”.

Personalul medical rãspun-de pentru mai multe prejudi-cii, dintre care:

- prejudiciile produse dineroare, care includ ºi neglijen-þã, imprudenþã sau cunoºtinþemedicale insuficiente în exer-citarea profesiunii, prin acteindividuale în cadrul procedu-rilor de prevenþie, diagnosticsau tratament;

- prejudiciile ce decurg dinnerespectarea reglementãrilorlegii privind confidenþialita-tea, consimþãmântul informatºi obligativitatea acordãriiasistenþei medicale;

- prejudiciile produse înexercitarea profesiei ºi atuncicând îºi depãºeºte limitelecompetenþei.

Prin excepþie, însã, persona-lul medical nu rãspunde pen-tru daunele sau prejudiciileproduse în urmãtoarele situa-þii:

- când îºi depãºeºte limitelecompetenþei în cazuri de ur-genþã în care nu este disponi-bil personalul medical ce arecompetenþã necesarã;

- când sunt cauzate de: con-diþiile de lucru, dotãrile insufi-ciente cu echipament de dia-gnostic ºi tratament, infecþiilenosocomiale, efectele adverse,complicaþiile ºi riscurile în ge-neral acceptate ale metodelor deinvestigaþie ºi tratament, viciileascunse ale materialelor sanita-re, echipamentelor ºi dispoziti-velor medicale, substanþele me-dicale ºi sanitare folosite;

- când acþioneazã cu bunã-credinþã în situaþii de urgenþã,cu respectarea competenþeiacordate.

De asemenea, pot fi trase larãspundere ºi unitãþile sanitare,publice sau private, furnizoarede servicii medicale, care rãs-pund civil pentru prejudiciileproduse de personalul medicalangajat, în solidar cu acesta,precum ºi pentru prejudiciilecauzate în mod direct sau indi-rect pacienþilor, generate de ne-respectarea reglementãrilor in-terne ale unitãþii sanitare.

În plus, ele se fac vinovate ºide prejudiciile produse în acti-vitatea de prevenþie, diagnosticsau tratament, în situaþia în careacestea sunt consecinþa:

- infecþiilor nosocomiale, cuexcepþia cazului când se dove-deºte o cauzã externã ce nu aputut fi controlatã de cãtre in-stituþie;

- defectelor cunoscute ale dis-pozitivelor ºi aparaturii medica-le folosite în mod abuziv, fãrã afi reparate;

- folosirii materialelor sanita-re, dispozitivelor medicale, sub-stanþelor medicamentoase ºisanitare, dupã expirarea perioa-dei de garanþie sau a termenu-lui de valabilitate a acestora,dupã caz;

- acceptãrii de echipamente ºidispozitive medicale, materialesanitare, substanþe medicamen-toase ºi sanitare de la furnizori,fãrã asigurarea prevãzutã delege, precum ºi subcontractareade servicii medicale sau neme-dicale de la furnizori fãrã asi-gurare de rãspundere civilã îndomeniul medical;

Ce poate facepacientul dacãbãnuieºte cã estevictima unui cazde malpraxis?

Înainte de toate, trebuie avutîn vedere cã personalul medi-cal are o obligaþie de mijloace:trebuie sã depunã toate diligen-þele necesare ºi posibile pentrua trata pacientul.

Mai exact, adaugã specialis-tul, pentru primul pas (stabili-rea existenþei unui caz de mal-praxis) legea sãnãtãþii ne oferãdouã variante alternative: fiesesizarea Comisiei de monito-rizare ºi competenþã profesiona-lã pentru cazurile de malpraxis,fie sesizarea directã a instanþeide judecatã.

Procedura în faþã Co-misiei de monitorizareºi competenþã pro-fesionalã pentru ca-zurile de malpraxis –procedura facultativã

Comisia are competenþa de astabili dacã în cadrul actuluimedical reclamat existã un cazde malpraxis, pe baza unui ra-port de expertizã întocmit decãtre expertul/experþii desem-naþi de comisie în acest sens.

Pacientul care se considerãvictima unui caz de malpraxissau, dupã caz, succesorii per-soanei decedate în urma unuicaz de malpraxis, pot sesiza co-misia, care stabileºte dacã exis-tã un caz de malpraxis, în ter-men de 3 luni de la sesizare. Înacest sens, comisia desemnea-zã un expert/grup de experþicare întocmesc un raport asupracazului, pe baza cãruia comisiava lua decizia.

Decizia comisiei poate fi ata-catã în termen de 15 zile de lacomunicare, de orice persoanãimplicatã (pacient, medic, asi-gurãtor etc.) la Judecãtoria înraza cãreia a avut loc actul demalpraxis reclamat.

Dacã se stabileºte cã a existatun caz de malpraxis, persoanavãtãmatã poate solicita instan-þei acordarea de despãgubiri.

Procedura în faþãinstanþei

Persoana interesatã poate se-

siza direct instanþa de judeca-tã (civilã sau penalã, în func-þie de situaþie), nefiind obliga-tã ca în prealabil sã parcurgãprocedura în faþa comisiei.

Litigiul poate fisoluþionat ºi pecale amiabilã?

Dacã persoana vãtãmatã,asiguratorul ºi asiguratul nuajung la un consens în ceea cepriveºte culpa asiguratului,cuantumul ºi modalitatea deplatã a prejudiciului cauzatprintr-un act de malpraxis,atunci persoana vãtãmatã tre-buie sã apeleze la instanþa dejudecatã pentru a obþine des-pãgubirile, aºa cum am arãtatanterior.

Av. MariusVicenþiu Coltuc

Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?Care sunt paºii în reclamarea unui doctorcare greºeºte pentru malpraxis medical?

SC APAVIL SA – CentruExploatare Vest a desfãºurat însãptãmâna 27 februarie – 3 mar-tie 2017 o serie de activitãþi înîntreaga arie de operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate 4 avarii la reþea-ua de apã pe strãzile Petrolului,Romani, Calea lui Traian ºi Dra-goº Vrânceanu din oraºul Bã-beni.

PROBLEME PUNCTUA-LE . Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au verificat ºi s-au curã-þat cãminele la staþiile de re-pompare Nicolae Bãlcescu ºi

Activitate intensã la Apavil Centru Vestªirineasa;

- s-a desfundat ºi spãlat reþea-ua de canalizare ºi cãminele afe-rente pe strada Viorelelor dinBãile Govora;

- s-au efectuat lucrãri de dez-gheþare branºamente la utiliza-torii din satul Scãriºoara - co-muna Mihãeºti ºi din satul Pãu-ºeºti - comuna Pãuºeºti;

- s-au executat lucrãri deschimbare piese defecte branºa-mente apã în satele Titireci, Te-iuºu, Rãpãneºti, Brozbeºti, Trei-me ºi Buneºti din comuna Bu-neºti; Ursãreºti, ªerbãneºti,Buzdugan, Vãleni, Talvaci ºiPãuºeºti din comuna Pãuºeºti;Vulpuieºti din comuna Mihã-eºti, Moºteni din comuna Frân-

ceºti ºi pe strãzile Tudor Vladi-mirescu ºi Lalelelor din oraºulBãile Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti -Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti ºi a staþiilor de repompa-re din Pãuºeºti - Otãsãu ºi Bu-neºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti - Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor la

staþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºia staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare apã potabilãSP1 – Romani, SP2 – Pãdureþudin oraºul Bãbeni;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi– Rotãreºti (comuna NicolaeBãlcescu);

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-a înlocuit pompa de clori-nare din cadrul Staþiei de apãCorbi din localitatea NicolaeBãlcescu;

- s-au înlocuit robineþii defecþiîn comunele ªirineasa ºi Nico-lae Bãlcescu, precum ºi în ora-ºul Bãbeni;

APOMETRE VERIFICA-TE ‘I MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apome-tre în toata aria de operare, aco-lo unde acestea nu corespun-deau din punct de vedere me-trologic sau erau deteriorate.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

chiar ºi sãnãtoase tun, cu un teh-nician mai inspirat decât Dum-nezeu la facerea lumii, CSM nuputea emite mari pretenþii în faþaadversarelor antrenate de IrinaPoltoraþkaia. Au fost cât pe-acis-o încurce ºi pe Gyor, la careaproape totul funcþioneazã ceasºi e perfect epic faptul cã Var-dar Skopje i-a þinut piept. A aler-gat dupã scor, a egalat în câtevarânduri ºi a lãsat impresia cã ecapabilã de marea loviturã. Pe-nezic, blocatã ca dupã manual,n-a mai fost în apele ei, au su-plinit-o însã cu brio Lacrabere,Radicevic, Lazovic, Lekic. Ar-bitrele Alpaidze ºi Berezkina,din Rusia, au contribuit ºi elecât le-a permis bunul simþ la undeznodãmânt fericit pentru gaz-de. Ne dãm acum seama ce aînsemnat, în aceeaºi arenã ”Las-zlo Papp”, papara administratãGyor-ului de Gullden&Co.Sporul de calitate al Final Four-ului de la Budapesta se cuvinemenþionat în dreptul lui Vardar,o multinaþionalã superioarã ce-lei pe care bucureºtencele ofranjurau cu 27-21. MartinAmbros ºi elevele sale pot mul-þumi cerului cã au scãpat cu faþacuratã dintr-o menghinã care aadus în multe privinþe cu finalatrecutã. Ultima pe listã – Buduc-nost, umbra palidã a echipeidublu câºtigãtoare a titlului eu-ropean. Antrenorul Dragan Ad-zic, dacã nu pleacã, va trebui sãînceapã reconstrucþia, în condi-þiile în care cele mai bune jucã-toare vor pãrãsi echipa. Bunvenit acasã, Cristina Neagu!

E bine ºi aºa. Acum ne dãmseama cã Final Four-ulde la Budapesta era rupt

în douã. De-o parte Gyor ºi Var-dar, superechipe, de cealaltãparte CSM Bucureºti ºi Buduc-nost, purtãtoare de trenã, în po-fida faptului cã titlul europeanera la românce. Gyor avea sãrecâºtige trofeul dupã o finalãextrem de strânsã, care, ca ºi înmai 2016, a necesitat prelungiri,mai puþin lovituri de departaja-re: 31-30. Finala micã a fosttranºatã la pas de CSM Bucu-reºti: 26-20, acelaºi scor cu caregruparea Cristinei Neagu a pier-dut semifinala în compania ma-ghiarelor. ”Tigroaicele”, meta-morfozate în pisicuþe cu dureride burtã, fuseserã, practic, rãs-tignite de macedonence: 33-38.”Nu ºtiu ce a fost pus prin apãsau mâncare azi, dar fetele auacuzat stãri ciudate dupã miculdejun”, declara, la TV DolceSport, preºedintele CSM Bucu-reºti, Bogdan Vasiliu. Cele maiafectate au fost Grubisic, Gul-lden, Ayglon ºi Simone Bohme.De fapt, crampele stomacale sefãcuserã simþite cu o searã îna-inte, dar din partea staffului s-apus batista pe þambal. Semifi-nala cu Vardar a început practicde la 0-2, dupã care a urcat la1-7 ºi de-aici prãbuºirea. Jenantºi nemeritat pentru o campioa-nã hotãrâtã sã-ºi apere trofeul.Plus cã, din motive ºtiute doarde el, Per Johansson a preferat-o între buturi tocmai pe Grubi-sic. Paula Ungureanu a replicatmagistral în finala micã. Dar,

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Au dat aurul pe bronz

Doi bãtrâni dincomuna doljeanãDobreºti, care aufost gãsiþi morþi înpropria locuinþã, aufost îngropaþi decãtre autoritãþilelocale într-un modprimitiv, fiind înveliþiîntr-o folie ºi cãraþila groapã în cupaunui buldoexcava-tor.

de Dan Olteanu

Maria ºi Jan Lungu,soþ ºi soþie în vâr-stã de 85, respectiv

75 de ani, au fost gãsiþi morþi,sâmbãtã - 6 mai, de cãtre niº-te vecini cãrora li s-a pãrutciudat cã nu-i mai vãzuserã decâteva zile. Ajuns la faþa lo-cului, un medic a stabilit cãnu existã suspiciuni cu privi-re la decesul celor doi ºi cãnu e necesarã o autopsie de-oarece moartea a fost una na-turalã. Cum trupurile acesto-ra erau într-o stare avansatãde putrefacþie, edilul localitã-þii, Mihail Þiulescu, a hotãrâtca cei doi sã fie înmormân-taþi chiar în seara respectivã.Astfel cã, în lipsa unor pre-gãtiri prealabile, trupurile ce-lor doi bãtrâni au fost înveli-te în folie ºi ridicaþi în cupaunui buldoexcavator care i-a

transportat la cimitir unde aufost înmormântaþi direct, fãrãslujbã religioasã. „Având toateacordurile din punct de vederelegal, nu am avut timp sã le fa-cem în regim de urgenþã celepãmânteºti. Nu mai era timp deslujbã la ora aia. Popii nici nuveneau la ora aia. Primarul lu-creazã pe linie administrativã,problemele creºtineºti nu þin deprimãrie. Nu cred cã am greºitîn momentul în care am hotãrâtsã îi îngrop. Nu au avut slujbãºi nici nu am avut de unde sãcumpãrãm sicriu sâmbãtã seara.I-am pus în cupa buldoexcava-torului ºi i-am dus la cimitir. Lasfârºitul sãptãmânii o sã le facãpreotul o slujbã“, a declarat Mi-hail Þiulescu, primarul comuneiDobreºti, citat de adevãrul.ro,care a mai spus cã cei doi soþinu aveau rude care sã îi înmor-mânteze. Cu toate astea, la pa-tru zile de la eveniment, în lo-calitate a apãrut o femeie caresusþine cã este nepoata celor doiºi care se declarã ºocatã de felulîn care au fost înmormântate ru-dele sale. „Nimeni nu mi-a spuscã au murit. Au fost înmormân-taþi ca animalele. Nu este nor-mal ce s-a întâmplat. Am auzitcã au fost înveliþi în folie ºi plim-baþi prin sat în cupa unui buldo-excavator. Eu am aflat de la unlocalnic tot ce s-a întâmplat ºiam mers la primãrie sã cer ex-plicaþii. Autoritãþile mi-au spuscã nu au ºtiut cã eu sunt nepoata

lor ºi cã au fãcut ce au crezutde cuviinþã“, a declarat Cor-nelia Drãguleþ, nepoata soþi-lor Lungu.

Poliþiºtiifac cercetãri

Imediat ce ºtirea înmor-mântãrii neobiºnuite a ajunsîn presã, Inspectoratul dePoliþie al Judeþului Dolj a re-mis un comunicat prin careanunþã cã se fac cercetãri înacest caz pentru a se stabilidacã edilul se face vinovat desãvârºirea infracþiunii de pro-fanare de cadavre sau mor-minte. „Poliþiºtii din cadrulPoliþiei Oraºului Bechet s-ausesizat din oficiu cu privirela condiþiile în care au fostînhumate cele douã cadavredescoperite în locuinþa pro-prie din localitatea Dobreºti,judeþul Dolj. S-a întocmit undosar penal în care se efec-tueazã cercetãri pentru a sestabili dacã sunt întrunite ele-mentele constitutive ale in-fracþiunii de profanare decadavre sau morminte.

Cercetãrile se desfãºoarãsub directa supraveghere ºicoordonare a unui procurordin cadrul Parchetului de pelângã Judecãtoria Craiova,urmând ca la definitivareaacestora dosarul sã fie înain-tat acestei unitãþi de parchetcu propuneri legale“, se ara-tã în comunicat.

Folie în locde sicriu ºibuldoexcavatorpe post de dric

















ÎnmorÎnmorÎnmorÎnmorÎnmormântmântmântmântmântararararareeeee

de pominăde pominăde pominăde pominăde pominăîn comunaîn comunaîn comunaîn comunaîn comunadoldoldoldoldoljeanăjeanăjeanăjeanăjeanăDobrDobrDobrDobrDobreştieştieştieştieşti

































pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Ploile de luni spre marþiau afectat câteva localitãþi din judeþul Vâlcea,

inundând gospodãrii, provo-când alunecãri de teren ºi dis-trugând mai multe poduri ºipunþi. Cea mai afectatã comu-nã a fost Orleºti, cu 32 de lo-cuinþe inundate. ªi la Popeºti aufost inundate nouã gospodãrii.La Bãrbãteºti, o alunecare deteren a afectat Drumul Comu-

nal 149, la Milcoiu un drum deinteres local a fost avariat, iar30 de case din satul Izbãºeºtiau rãmas izolate din cauza uneiviituri puternice. La Frânceºti,un pod din satul Viiºoara a fostavariat ºi drumul din acelaºi sat,afectat. Probleme au fost ºi laLãdeºti, unde drumurile dinsatele Cernegeºti, Chiriceºti ºiOlteanca au fost afectate, iarpodul peste pârâul Gãgeanca,

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

DeputatulBuicanface alifie

Familia deputatului PNLCristian Buican, deþinãtoa-re a produselor lactate ”Lo-viºtea”, extinde marca. Înmagazinul recent deschis înPiaþa centralã a Râmnicului,alãturi de brânzã, caºcaval,lapte, smântânã etc., parcãte roagã sã le cumperi ºi niº-te cutii cu cremã de faþã. Peele scrie ”Loviºtea” ºi cicãsunt eco. Pe raftul de alãturi,familia Buican expune ºiniºte cârnaþi, aduºi de la cio-banii ardeleni. Ce combina-þie: cârnaþi cu alifie. Era ºi-un banc...

Dracu-a mai vãzut!Dracu’ a mai vãzut ca într-

o ºedinþã de consiliu local,consilierii sã aprobe aproa-pe 400 de milioane lei vechipentru scuturarea a cincisobe de teracotã! Ei bine,asta s-a întâmplat nu demultîn Consiliul Local Bujoreni,un fel de iad. Mãi, bãieþi!

Pe râmniceniîi paºteo invazie

Oraºul Râmnicu Vâlceava fi invadat în curând deþânþari, cãpuºe ºi muºte. Li-citaþia a fost contestatã, iarprimãria care ºi-a propus caîn acest an sã facã dezinsec-þia cu avionul nu are nicioputere. Revoltãtor!

IPJ se mutãla PSD

Glumind, liderul PSDVâlcea, Constantin Rãdu-lescu, spune cã are de gândsã militarizeze partidul.Panoplia de foºti poliþiºticu ºtaif: Florian Marin,acum prefect, Eugen Nea-þã, în prezent deputat, ºiNicolae Sãrdãrescu, pri-mar de Horezu, ar putea fiîn curând completatã cualte nume sonore. Pânãuna alta, directorul Cance-lariei prefectului este fos-tul comisar-ºef de poliþieDumitru Vãduva.

Publ

icita

te

din satul Gãgeni, a fost avariat.Marþi, la Bãbeni, zonã predis-pusã inundaþiilor, fusese efec-tuatã o breºã pentru dirijareacontrolatã a apelor pãrâuluiStãncãlãu în canalul de fugã alacumulãrii hidrotehnice Bã-beni, iar situaþia era sub control.Prefectura Vâlcea a precizat cãîn aceste localitãþi acþioneazãstructurile pentru situaþii de ur-genþã. (M.P.)

Vâlcea: case inundate,alunecãri de teren,poduri ºi punþi distruse

















Documents

[email protected] zzz „Reindus- trializarea Craiovei ... · CMYK Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr . 59. 59. 59 4 4 4 zzz 1 1 10 - 10 - 10 - 1 6 mai 206 mai 206 mai 20 1117