10

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVESPECIALIZAREA: DREPT FRECVENTA REDUSA

Protectia juridica a drepturilor omului

REFERAT DREPTUL LA GREVA

10

Grigore Mihaela-Narcisa Anul IV, Grupa 1

10

Cuprins Introducere...........................................................................................3

Consideratii generale privind greva si dreptul la greva ………………………........................…4

Notiunea si trasaturile grevei……………………………………………………………………………...4 Categorii de greve……………………………………………………………………………..……5 Scurt istoric privind greva……………………………………………………………………....…..6 Conditii de declarare a grevei……………………………………………………………………………..6 Medierea conflictelor………………………………………………………………………….…….7 Dreptul la greva…………………………………………………………………………………………..8 Concluzii si propuneri.............................................................................................................................9 Bibliografie………………………………………………………………………………………………10

10

IntroducereIn

Ab Abilitatea de a comunica presupune şi abilitatea de a rezolva conflictele de comunicare. Conflictul nu presupune în mod obligatoriu aspecte negative( tensiune, ceartă), deci comunicarea eficientă nu înseamnă camuflarea conflictului. Aceasta trebuie acceptat ca o parte firească a procesului de comunicare. Studiile de evaluare a programelor de dezvoltare a abilităţiilor de comunicare şi de management al conflictelor au identificat o serie de convingeri eronate despre conflicte în rândul participanţilor care scad eficienţa seminariilor de comunicare dacă nu sunt dezvoltate mesaje alternative. Cele mai frecvente convingeri eronate sau mituri despre conflicte sunt : conflictul are numai efecte negative, conflictul se rezolvă de la sine, a avea un conflict este un semn de vulnerabilitate. 1

Visul managerilor din ziua de azi este ca organizatiile pe care le conduc sa functioneze lin, intre angajatii companiei sa domneasca o liniste permanenta, obictivele organiziatiei sa fie indeplinite cu maximum de eficienta si eficacitate iar toata lumea sa fie multumita. Din pacate acest lucru este imposibil, deoarece personalitatile uneori prea vulcanice sau prea calme ale angajatilor starnesc conflicte zilnic in cadrul organizatiilor din toata lumea. Fie ca este vorba de o cearta banala pe un capsator in plus aflat la un coleg pe birou, fie ca este vorba de o prima promisa si neprimita conflictele duc intotdeauna la frustrari atat de partea salariatilor cat si a managerilor. Banalele conflicte in interiorul organizatiei pot fi rezolvate prin metode simple, cum ar fi: discutii privind identificarea problemei si incercarea de a stabili o punte comuna de comunicare intre cele doua persoane implicate in conflict pentru a putea multumi ambele parti implicate, dar ce se intampla cand aceste conflicte de munca iau amploare? In cazul in care salariatii devin nemultumiti de modul in care organizatia in care lucreaza ii trateaza sau nu le acorda anumite beneficii promise acestia de multe ori prin intermediul sindicatelor sau chiar pe cont propriu ajung sa isi ceara drepturile in instanta, aceste conflicte reprezinta litigii pe care organizatiile le considera extraordinar de nefavorabile pentru dezvoltarea propice a organizatiei. Avand in vedere faptul ca un litigiu de munca reprezinta de multe ori un pas in spate pentru o companie ni s-a parut interesant sa abordam aceasta tema , pentru a putea studia mai bine atat punctele tari cat si punctele slabe pe care organizatiile le arata in timpul conflictelor de munca cat si determinarea cu care fiecare dintre parti isi apara opinia si se lupta pentru o reusita. Grevele lasa deseori semne de nesters organizatiilor care nesocotesc faptul ca resursa umana este principul factor cu ajutorul caruia isi duc la bun sfarsit sarcinile, aplica cu succes strategii si isi indeplinesc cu rapiditate obiectivele.

1 http://facultate.regielive.ro/cursuri/psihologie/conflictul-si-negocierea-81475.html

10

In concluzie conflictele de munca reprezinta piesa esentiala pentru societatea in care traim, ele reprezentand o componenta a vietii noastre de zi cu zi.

1.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND GREVA SI DREPTUL LA GREVA

1.1.Notiunea si trasaturile grevei

Cuvantul greva isi are originea in cuvantul” greva’’din limba latina populara, insemnand un teren plat, format din nisipuri si pietris ,pe malul marii sau al unui curs de apa. In limba romana a fost preluat din limba franceza dupa numele pietei din Paris ’’Place de greve’’situata pe malul Senei, pe amplasamentul actual al Primariei Parisului, respectiv pe locul unde erau executati condamnatii la moarte prin spanzuratore sau tragere pe roata .

Sensul actual al expresiei este “a face greva” .Notiunea de greva poate fi analizata in doua moduri -juridic

-sociologicIn sens juridic , notiunea de greva este folosita pentru incetarea,totala sau partiala a muncii de catre

salariati, in scopul obtinerii unor revendicari economice si sociale legate de conditiile de munca si de plata a muncii, de securitate sociala.

Greva este considerata un “fenomen complex” deorece reprezinta un instrument de lupta esentialpentru salariati ce antreneaza perturbarea functionarii unor intreprinderi sau servicii producand prejudicii atat celui ce angajaza, salariatilor grevisti, dar si al clientilor intreprinderii sau beneficiarilor de servicii.

In sens sociologic, greva reprezinta orice miscare revendicativa prin care un grup professionaldeterminat incearca, prin incetarea lucrului, sa impuna anumite solutii sau sa inceteze anumite decizii pe care grupul le contesta.

Notiunea sociologica de greva este mult mai larga decat cea juridica, care se refera strict la persoanele aflate sub incidenta dreptului muncii. Greva nu fac decat acele personane, care in mod obisnuit sunt obligate, prin contract de munca incheiat sa presteze o anumita activitate.

Studentii,agricultorii ,comerciantii nu-si exercita decat dreptul de a manifesta si nu fac greva in sens juridic, pentru ca nimeni nu-i constringe sa presteze o anumita munca.

Greva nu trebuie confundata nici cu conflictul colectiv de munca, ea reprezinta doar o modalitate de lupta in cursul unui conflict, alaturi de negocierea colectiva si lock-out (“a da afara”).Dreptul la greva intervine numai dupa ce a fost epuizata cel putin o procedura prealabila obligatorie ce isi are ratiunea atat in solutionarea pe cale pasnica a oricarui conflict colectiv de munca, cat si in necesitatea protejarii patronului care nu trebuie luat prin surprindere, legiuitorul creandu-i posibilitatea de a lua masuri pentru diminuarea pierderilor de productie pe durata grevei.

10

Potrivit art.20, alin.1 din legea nr.15/1991 greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului, determinate de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor, revendicari care constituie obiectul conflictului colectiv de munca.

Principalele caracteristici ale grevei sunt:-greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului, aceasta trebuie inteleasa prin faptul ca declararea ei trbuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a inceta si intrerupe lucrul efectiv si terminarea grevei cand unii salariati renunta si aceasta conditie nu mai este indeplinita;-greva este determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor,aceasta inseamna ca, greva poate fi declarata numai daca , in prealabil , au fost epuizate toate procedurile de solutionare a conflictului colectiv de munca.-o ultima caracteristica este reprezentata de faptul ca suntem in prezenta unei greve numai atunci cand este vorba de revendicari ale salariatilor,care pot constitui obiect al unui conflict colectiv de munca

1.1.1. Categorii de greve

Clasificarea grevelor se face in functie de mai multe criterii:

A. Din punct de vedere al participarii, grevele sunt:a. totale, la care adera intregul personal al unitatii;b. partiale, fie pe anumite sectii, ateliere etc, fie pe anumite categorii de salariati.B. Din punct de vedere al duratei lor, grevele pot fi:a. nelimitate in timp (pana la solutionarea revendicarilor);b. limitate ( declarate pe o anumita perioada)C. Dupa modul de organizare, grevele se clasifica in:a. greve organizate- de regula de sindicate ;b. greve spontane sau “salbatice”-declansate fara interventia sindicatului D. Dupa finalitatea lor, grevele se clasifica in:a. greve profesionale ce au ca scop imbunatatirea salarizarii si a conditiilor de munca;b. greve de solidaritatec. greve politice – urmaresc scopuri pur politice , sunt considerate ilegale, deoarece solutionarea

revendicarilor sustinute nu sunt de competenta patronatului.E. Dupa legalitatea lor, grevele sunt:a. licite- cu respectarea prevederilor legale;b. ilicite – cu incalcarea legii. Mai sunt cunoscute si alte tipuri de greve:a. greve prin surprindere – desfasurate fara preaviz;b. greva sughit – abtinere de la munca fractionate in timp si pe perioade scurte;c. greva in carouri – cand greva se desfasoara nu pentru toti salariatii deodata, ci pe categorii si

succesiv;d. greve prelate- cand grevistii reduc eficienta muncii;e. greve de zel- cand sunt executate minutios toate formalitatile administrative cerute;f. greve tromboza- cand greva intervine intr-un loc strategic al unitatii;g. greva demisie – care presupune demisia in bloc a tuturor salariatilor.2

2 Constantin Tufan si Viorel Florescu- Conflictul colectiv de munca si geva.cit pag 55

10

In concluzie, conform legislatiei romane, grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise.

1.1.2 Scurt istoric privind greva

Analiza sumara a evolutiei grevelor pune in evidenta faptul miscarile revendicative se amplifica in perioadele de avans ale civilizatiei si se agraveaza in momentele de criza ale acesteia. In Anglia ,datorita nivelului scazut al salariilor, cresterii continue a costului vietii, discrepantelor dintre salariile diferitelor categorii de muncitori, grevele au luat amploare. Mai intai locul luptei greviste spontane este luat de lupta grevista organizata.

Pe masura ce s-a inregistrat un progres prin industrializare, prin consolidarea miscarii sindicale, greva a castigat in eficacitate,pierzandu-si caracterul spontan si brutal. Conflictele de munca au fost ,putin cate putin, incluse intr-un cadru institutional , care sa le canalizeze spre solutii de conciliere, lasand insa deschisa calea spre noi modalitati de actiune directa, adaptate conditiilor moderne ale muncii industrile.

Legitime sunt considerate numai grevele care au revendicari profesionale spre a nu duce intreprinderea la faliment.

Daca la inceput greva avea drept scop cauze obiective conditiile precare de lucru, plata insuficienta, anumite discriminari si altele, la ora actuala se apreciaza ca sunt premise si acele greve ce vor sa promoveze o politica sociala noua , pentru realizarea democratiei sociale, fiind de principiu ca, la sfarsitul acestui secol greva nu poate fi doar un mod de aparare a intereselor salariatilor, ci si un mod de emancipare si promovare a clasei muncitoare. Cateodata grevele pot avea si cauze subiective atunci cand acestea promoveaza obiective politice. Acestea sunt considerate ilegale. Concluzionand , vom afirma ca grevele trebuie sa fie intotdeauna bine justificate, sa se declanseze si sa se desfasoare in limitele prevazute de lege.

Reglementarea privind grevele a fost abrogata expres prin Codul Muncii din 1950. Actualmente dreptul la greva este stipulat foarte clar in Constitutie si arata ca “salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate”

DECLAREA GREVEI

1.2 .Conditiile de declarare a grevei

Pentru ca declararea grevei sa se faca legal trebuie indeplinite urmatoarele conditii:a.efectuarea concilierii-in cele doua faze ale sale;b.luarea hotararii de declarare a grevei;c.incunostintarea conducerii unitatii- de catre organizatorii de greva, despre momentul declansarii acesteia cu 48 de ore inainte de inceterea colectiva a lucrului.

10

Legea specifica faptul ca greva poate fi de avertisment sau propriu- zisa; greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore , daca se face cu incetarea lucrului si trebuie sa preceada cu cel putin 48 de ore greva propriu-zisa.

a.Efectuarea concilierii. Concilierea conflictelor de munca este reglementata in doua faze: concilierea directa si concilierea organizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin organele sale teritoriale, acestea fiind obligatorii.

b.Hotararea de declansare a grevei Hotararea de declarare a grevei poate fi luata de catre sindicat, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor si de catre cel putin jumatate din numarul salariatilor neorganizati in sindicate,acordul acestora fiind exprimat prin vot secret.

Greva nu poate fi declarata prin actul semnat de liderul sindical din unitate si liderii unor formatii de lucru, ci trbuie convocati toti membrii de sindicat, iar din totalitatea acestora trebuie sa-si dea acordul minim 50% din ei pentru a declansa greva.

c.Incunostintarea conducerii unitatii de catre organizatorii de greva despre momentul declansarii acesteia,cu 48 de ore inainte de incetarea colectiva a lucrului.

In notificarea prin care se aduce la cunostinta angajatorului ca va fi declarata greva trebuie sa se precizeze durata acesteia care poate fi limitata in timp dar si raportata pana la data solutionarii revendicarilor. De altfel organizatorii pot reveni la hotararea initiala sis a precizeze ca: -o greva pe durata determinata ar urma sa se desfasoare pe o durata nedeterminata; -o greva pe durata nedeterminata va avea loc pe o durata determinata, stabilind si durata acesteia; -durata determinata a grevei, stabilita la declansarea ei, se modifica scurtand sau majorand durata initiala.

1.2.1 Medierea conflictelor

Medierea coflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata) cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri). Medierea in etapa extraprocesuala:• in situatia in care se finalizeaza prin ajungerea la o intelegere comuna, aceasta este practic o conventie care are putere de lege intre parti. • intelegerea exprimata printr-un acord scris poate fi autentificata la notar, iar in masura in care contine o creanta certa, lichida si exigibila acest acord autentificat constituie titlu executoriu.• clauzele acordului de mediere se pot insera si intr-un act aditional la contractul incheiat intre parti si asupra caruia exista diferende. • in situatia in care acordul nu a fost autentificat, dar ulterior semnarii acordului acesta nu a fost respectat de catre una dintre parti, iar cealalta parte intelege sa se foloseasca de acord in instanta, acordul recunoscut de catre cealalta parte, in fata instantei, are aceeasi forta probanta ca si acordul autentificat de catre notar, si prin incuviintarea pronuntata de catre instanta de judecata, devine, de asemenea, titlu executoriu. In situatia in care o parte neaga realitatea acordului de mediere aceasta va trebui sa faca si dovada faptului ca este un fals pentru a putea fi respins ca proba de catre instant de judecata Medierea in etapa procesuala:• priveste acele situatii in care litigiul a fost deja inaintat spre judecata instantelor. • poate interveni oricand in cursul judecatii, conform principiului disponibilitatii partilor cu privire la cererile lor in fata instantei de judecata. • daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de catre un singur judecator, urmand ca hotararea care consfinteste acordul/intelegera lor sa fie data in

10

sedinta. • daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va putea da hotararea in camera de consiliu.• pentru incercarea de solutionare a litigiilor comerciale prin mediere, partile pot solicita instantelor de judecata acordarea unui termen de suspendare a judecatii pentru o perioada de trei luni3

1.3 Dreptul la greva

Corolarul pe plan juridic al grevei il reprezinta dreptul la greva, care, in unele state are o consacrare constitutionala.

Observam faptul ca nici o conventie a Organizatiei Internationale a Muncii, organizatie specializata in materie, nu recunoaste expres dreptul la greva. Trebuie sa recunoastem insa, ca in Pactul International relative la drepturie economice, sociale si culturale este proclamat, in art. 8, dreptul sindical si dreptul la greva cu precizarea, care-l amendeaza substantial, ca aceste “trebuie exercitat conform legilor din fiecare tara”.

Un alt document international Carta Sociala Europeana afirma “dreptul muncitorilor si al intreprinzatorilor la actiuni colective, in caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva, sub rezerva obligatiilor ce pot rezulta din conventiile colective in vigoare”.

Ca si negocierea colectiva, institutie moderna a dreptului muncii, greva a intrat in randul institutiilor juridice ca o actiune directa, un mijloc de presiune intre cel ce angajeaza si muncitor. Negocierea colectiva si respectiv greva sunt tocmai “contraponderea “, “compensatia necesara”. Astfel se explica necesitatea “imputernicirii” de catre legiuitor a “grupului social al muncitorilor ca un instrument juridic apt sa modifice, sa deplaseze sau sa contracareze singurul joc al fortelor economice.

Greva se considera o libertate fundamentala, insa anumite limite se impun cu puterea evidentei pentru ca nici o “libertate nu este in sine suverana”, ea trebuind inteleasa totodata si ca o ultima solutie, fiind admis ca se inscrie intr-o “ zona expansiva de dialog social.”

Printr-un studiu comparativ se observa ca intr-un numar mare de tari greva este considerata un drept, evident, cu toate consecintele juridice pe care le presupune. Ca regula absoluta pentru declansarea unei greve trebuie respectata procedura prealabila a concilerii si arbitrajului.

O discutie distincta trebuie facuta in legatura cu exercitare dreptului la greva in domeniul serviciilor publice. Spre deosebire de ceilalti salariati, regimul juridic al acestora este si mai diferentiat de la un stat la altul.Limitarea sau interzicerea dreptului la greva pentru aceste categorii este fundamental ape aproximativ aceleasi motive legale de siguranta statului, de interesele cetatenilor sau natiunii.Unele tari admit reptul la greva in altele dreptul la greva e riguros limitat, iar in Ungaria, pentru un anumit numar de servicii, cum ar fi magistratura, fortele armate si de politie, greva este interzisa.

Pentru ca greva sa fie legala, ea trebuie sa se circumscrie urmatorilor parametri:- greva sa aiba un caracter profesional, fara a urmari scopuri pur politice;- greva sa fie declarata cu respectarea prevederilor legii referitoare la parcurgerea obligatorie a

procedurii de conciliere, instituita cu scopul de a se incerca solutionarea pe aceasta cale a conflictului colectiv de munca ivit;

- declararea grevei sa intruneasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a hotari incetarea colectiva a lucrului si sa ia sfarsit de indata ce aceasta conditie nu mai este intrunita, ca urmare a renuntarii la greva a unor salariati;

3 http://www.mediere-negociere.ro/mediere/mediere-conflicte-de-munca/

10

- greva sa se desfasoare cu respectarea prevederilor legii privind protejarea bunurilor ce apartin angajatorului, a instalatiilor si utilajelor, precum si protejarea intereselor salariatilor care, neparticipand la greva voiesc sa continue lucrul.;

- greva sa inceteze, definitiv ori temporar, ori de cate ori sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru incetarea sau suspendarea acestora

Concluzii si propuneri

Greva reprezinta un instrument de lupta esential pentru salariati. Ea antreneaza perturbarea functionarii unor intreprinderi sau servicii producand prejudicii atat celui ce angajaza, salariatilor grevisti, dar si clientilor intreprinderii sau beneficiarilor de servicii.

Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului. Declararea ei trebuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a inceta si intrerupe lucrul efectiv. Terminarea grevei are loc atunci cand unii salariati renunta si aceasta conditie nu mai este indeplinita. Greva este determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor, aceasta inseamnand ca greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate toate procedurile de solutionare a conflictului colectiv de munca. Greva reprezinta un drept, dar trebuie inteleasa ca ultima solutie, atragand dupa sine consecintele juridice specifice.

Ca regula absoluta pentru declansarea unei greve trebuie respectata procedura prealabila a concilerii si arbitrajului. Medierea coflictelor de munca poate interveni atat inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata, cat si dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri.

O metoda des intalnita de gestionare a conflictelor o constituie arbitrarea conflictelor. Aceasta metoda presupune o analiza atenta a comportamentului interlocutorului si stabilirea unei legaturi pozitive cu acesta, tratarea cu obiectivism a conflictului, gasirea unor puncte de interes comune ale partilor implicate si incercarea de a ajunge la un acord. Adesea se apeleaza la programarea neurolingvistica, ca strategie de solutionare a conflictelor.

Pentru o comunicare eficienta in cadrul firmei si evitarea conflictelor, conducerea unei firme trebuie sa urmareasca indeplinirea promisiunilor facute angajatilor cu privire la obiectul contractelor de munca. De asemenea, in imposibilitatea evitarii unui conflict, este esential sa se apeleze la metode de reconciliere mai putin drastice, trecandu-se mai intai prin etapele medierii si arbitrajului. Este recomandat sa se evite actionarea in instanta a angajatilor, astfel reducand prejudiciul partilor implicate.

10

Bibliografie:

- Dan Popescu, Marie Paul Dolle, Stanislas d’Eyrames, Iulia Chivu- Comunicare si negociere in afaceri;

- Constantin Tufan, Viorel Florescu- Conflictul colectiv de munca si greva;- Constantin Rosca, Mihai Varzaru,Ion Gh. Rosca- Management si gestiune;- http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-SNP/date-financiare ;- http://facultate.regielive.ro/cursuri/psihologie/conflictul-si-negocierea-81475.html ;

10