| COTIDIAN REGIONAL | Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453 • 1 leu • 12 pagini www.transilvaniareporter.ro

Director: Vasile Dâncu

OPINIE | VALENTIN NAUMESCU Înapoi la confruntarea sferelor de infl uenţă? pag. 4

COMUNITATE | FAUNĂ ŞI ORAŞ

ECONOMIC | INAUGURARE pag. 8

TRANSILVANIA | FINANŢARE 1,46 miliarde de euro pentru cultură şi creaţie pag. 5

1 € 4,4462 lei1 $ 3,2904 lei

Centura centurilor se mai inaugurează o dată

Vasile Dâncu: Antonescu, obligat să joace un joc al aparenţelor

Liberty Tehnology Park Cluj își deschide porțile în 5 decembrie

Liberty Tehnology Park Cluj, fond de investiţii controlat de omul de afaceri Ion Sturza, este aproape de marea inaugu-rare, programată în data de 5 decembrie a

acestui an. Evenimentul cuprinde o serie de conferințe dar și lansarea acceleratoru-lui de afaceri Spherik, prima platformă de acest fel menită să ajute, să crească și să dea viață afacerilor cu potențial, destinată dezvoltării și implementării de afaceri pe plan local, dar și internațional.

În Cluj-Napoca trăiesc, conform ul-timului recensământ, cam 320.000

de oameni. Printre ei și alături de ei, une ori nevăzute, alteori abia întrezărite și, mai rar, în roluri de vedete, își fac veacul mii de ani-male. Țestoase de Florida „eșuate” pe Someș, jderi și dihori în podurile caselor vechi din centru, dar și un rățoi mandarin singuratic, pe la-cul din Parcul Central - acestea sunt câteva dintre cele mai surprinzătoate

viețuitoare care își împart habitatul Clujului, zi de zi, cu mamiferele bi-pede care se cred stăpânele orașului.

Printre vedetele necuvântătoare ale orașului, găsim un rațoi mandarin care își trăiește viața în singurătate. După ce a scăpat, cel mai probabil dintr-o crescătorie, acesta a ajuns un rațoi maidanez care își face veacul pe lacul Chios și pe malul Someșului. Chiar dacă încă, surprinzător, nu a fost capturat de niciun localnic ama-

tor de păsări exotive, rățoiul nu are o consoartă cu care să se împerecheze și care să-i fie alături.

O familie de corcodei face și ea fu-rori printre cunoscători, păsările fi ind des zărite pe lacurile din Cluj, bălțile din oraș fi ind singurele zone în care ele pot trăi, întrucât aceste păsări nu se pot deplasa pe uscat. Povestea rățoiului singuratic și o analiză referitoare la zonele din Cluj cu cele mai multe ani-male sălbatice, în pagina 7.

Harta interactivă a animalelor din Cluj-Napoca, în variantă onlineDacă sunteți posesorul unui smartphone, scanați codul QR alăturat pentru a deschide varianta electronică a textului, care conține și o hartă interactivă cu locurile unde pot fi găsite animale sălbatice în Cluj-Napoca. Direct de pe calculator, puteți accesa adresa www.transilvaniareporter.ro/animale-cluj/.

| COTIDIAN REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

7,25 de miliarde de euro va primi România, din fondul european de coeziune, pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, anunţă un co-municat al Parlamentului European.

CIFRA ZILEI | FONDURI

ACTUALITATE | CLUJ pag. 2

POLITICĂ | INTERVIU pag. 3

Celebra centură de ocolire a Clujului, Vâlcele - Apahida se inaugurează astăzi pentru a doua oară. De data asta, fericitul tăietor de panglică este ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova. Acesta îi va urma la acest ceremonial lui Emil Boc, care pe vremea când era premier, în 2011, a inaugurat centura, deşi lucrarea nu era fi nalizată.

Se reaşază scena politică în aceste zile sau atacul lansat sâmbătă de Dan Voicules-cu la adresa PNL a fost o gafă? În termeni de strategie comunicaţională, a analiza ce face Voiculescu din punct de vedere poli-tic este o temă de bruiaj, una dintre temele care dezavantajează USL prin simpla ei in-vocare, deoarece induce un context negativ.

Animalele care trăiesc în orașe sunt specii rezistente care s-au adaptat foarte ușor și repede la viața de oraș. Nu vor dispărea și nici nu vor pleca, pentru că aici găsesc foarte ușor hrană.

Nu este ca în sălbăticie. Aici doar merg la un tomberon și găsesc tot ce au nevoie. Multe animale scapă din crescătorii și ajung în stradă unde trebuie să se adapteze”, Alexandru Stermin, biolog

„Sunt cel mai frumos din oraşul acesta”

Mistreţii au fost în trecere prin Cluj, alte animale au ales să rămână

| Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453

2 | ACTUALITATE

LEGE

Ponta: Doar cetățenii UE au dreptul să cumpere terenuri de la 1 ianuarie 2014

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, că, potrivit proiectului de lege privind vânzarea terenurilor, doar cetățenii Uniunii Europene vor avea dreptul să cumpere terenuri în România de la 1 ianuarie 2014. În acest context, premierul i-a cerut ministrului Agricul-turii, Daniel Constantin, să le clarifice acest aspect și adversarilor politici.

„Comunicați adversarilor politici că cetățenii arabi și cetățenii chinezi nu sunt membri ai Uniunii Europene. Am văzut că vor să apere terenul României de chinezi și arabi, nu sunt cetățeni ai Europei. (...) De la 1 ianuarie, cei care au dreptul conform acor-dului semnat de România să cumpere tere­nuri sunt cetățenii Uniunii Europene’’, a precizat Victor Ponta.

Într-o postare pe un site de social-izare, deputatul PDL Elena Udrea și-a exprimat, în urmă cu câteva zile, temerea că, în 2014, străinii vor cumpăra „tot ter-enul agricol al României, mai ales chinezii.”

La rândul său, ministrul Agriculturii a precizat că actul normativ prin care se vor reglementa tranzacțiile cu terenuri va fi un proiect de lege care se va transmite Parlamentului spre aprobare. Daniel Con-stantin i-a calificat drept „ușor confuzi” pe reprezentanții opoziției care, în opinia

sa, „trebuiau să facă ceva până în acest mo-ment”. Constantin a adăugat că, prin această lege, se dă „o șansă comunităților locale să aibă acces la terenurile agricole”.

Potrivit proiectului de lege, străinii care vor să achiziționeze terenuri agricole în România, după 1 ianuarie 2014, nu vor mai fi nevoiți să se limiteze la doar 100 de hectare și nici să aibă cunoștințe în domeniul agricol sau o perioadă minimă de activitate în acest sector. Noul proiect vizează și înființarea Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, prin reorganizarea Agenției Domeniilor Statului şi a fost adoptat de Guvern în şedinţa de miercuri.

În stradă din cauza legii dialogului social şi a salariului minim

Centura centurilor se mai inaugurează o datăDe data asta sub guvernarea USL

RE-INAUGURARE

Celebra centură de ocolire a Clujului, Vâlcele-Apahida se inaugurează

astăzi pentru a doua oară. De data asta, fericitul tăietor de panglică este ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine Dan Şova. Acesta îi va urma la acest ceremonial lui Emil Boc, care, pe vremea când era premier, în 2011, a inaugurat centura, deşi lucrarea nu era finalizată.

Supranumită şi „centura de dia-mant”, din cauza costurilor imense la care s-a ajuns în executarea ei, centura Vâlcele - Apahida măsoară 23,7 kilo-metri. Traficul a fost deschis cu surle şi trâmbiţe în 2011, în timpul guvernării PDL, în prezenţa premierului de atunci Emil Boc şi a ministrului Transporturi-lor, Anca Boagiu. Asta deşi a existat o porţiune unde din cauza alunecărilor repetate de teren, obiectivul nu a putut fi finalizat şi s-a făcut o bretea la centura de ocolire. Lucrările la ultimii trei kilo-metri au fost prelungite de mai multe ori în ultimii doi ani. Se pare însă că a venit şi momentul adevărului şi astăzi ministrul Dan Şova va tăia panglica de inaugurare pentru toată centura.

O centură cât o autostradăProiectul centurii ocolitoare Vâl-

cele - Apahida s-a dovedit aproape la fel de păgubos ca şi cel al Autostrăzii Transilvania încheiat cu Bechtel. Deşi a

fost aprobat în 2006 şi a fost estimat la 40 de milioane de euro, în primă fază, contractul de construire s-a încheiat la suma de 65 de milioane de euro. Iar centura trebuia terminată în maxim doi ani. Numai că socoteala de pe hârtie a autorităţilor nu s-a potrivit deloc cu so-coteala terenurilor peste care trecea tra-seul centurii, care includea şi o porţiune foarte problematică, cu alunecări repetate de teren. Lucru cunoscut de specialişti. Fapt pentru care s-a ajuns nu numai la costuri exorbitante, ci şi la întârzieri de ani întregi. Practic, primii 21 de kilometri au costat 180 de milioane de euro, în condiţiile în care aceasta a rămas nefinalizată pe 3 km. Istoria ultimilor trei kilometri a fost şi mai complicată. Pen-tru această porţiune, Direcţia Regională a Drumurilor a încheiat un contract cu firma maghiară Vegyepszer. Numai că această firmă a intrat în insolvenţă şi nu a mai avut capacitatea de a finaliza lucrările. A urmat un nou contract cu compania Keller, cea care se angajase, iniţial, ca garant în proiect. Contractul ce includea inclusiv lucrări de consolidare a versantului alunecos a fost încheiat pentru suma de 63 de milioane de lei. Primul termen de finalizare a fost fixat în iunie 2013. Din păcate au apărut din nou probleme tehnice, astfel că lucrările au întârziat până acum.

Centura în vizorul DNACentura de diamant a devenit şi

subiect de anchetă pentru DNA. Asta

după ce în februarie 2012, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, pe atunci deputat, a înaintat la Parchetul de pe lângă Tri-bunalul Cluj un denunţ penal privind desfăşurarea lucrărilor de la Centura Vâlcele - Apahida. Uioreanu le cerea procurorilor să verifice modul în care s-a întocmit studiul de fezabilitate şi cel de prefezabilitate, modul în care s-a ad-judecat contractul de lucrări şi modul în care s-au realizat studiile de impact asu-pra mediului.

Neregulile de la acest proiect au fost sesizate în mai 2012 şi de fostul minis-tru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, care declara atunci că a trimis Corpul de control al ministerului pentru veri-ficarea lucrărilor la şoseaua de centură a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele - Apahida, întrucât a constatat greşeli de proiectare şi „o dorinţă de a tăia panglici”. Ovidiu Silaghi a spus că bugetul investiţiei a ajuns de la 60 de milioane de euro la 150 de milioane de euro. „Lucrările care sunt contractate ­ mă voi strădui să asigur buget pentru ele. Aici s­a pornit cu un buget de 60 de milioane de euro şi s­a ajuns la 150 de milioane de euro. Cred că a fost şi o greşeală de proiectare şi o dorinţă numai de inaugurare, de a tăia pan-glici. Vrem să facem şi s­a făcut ceva, dar trebuie să vedem în cât timp, cu ce costuri şi la ce calitate. Panglici s­au tăiat, dar drumul nu s­a terminat”, a spus atunci Silaghi.

Claudia Romitan

CLUJ

Câteva zeci de persoane, reprezentanţi ai sindica-

tului Cartel Alfa Cluj, au pi-chetat miercuri, timp de o oră, sediul prefecturii, în semn de protest faţă de faptul că Le-gea dialogului social nu a fost modificată, în pofida promi-siunilor făcute de guvern în urmă cu un an şi jumătate.

De asemenea, sindicaliştii mai sunt nemulţumiţi şi de faptul că majorarea salariului minim se va face în doi paşi, creşterea fiind insuficientă în condiţiile majorărilor de preţuri anunţate pentru această iarnă. „Nemulţumirile noastre sunt aceleaşi. Pornim cu salariul minim, care e prin-cipala problemă. Am văzut că s­a rezolvat aşa, în doi paşi,

cu un 850 şi 900 de lei pentru anul 2014, ceea ce considerăm că nu este suficient având în vedere creşterile de preţuri care urmează să se simtă în buzu-narul fiecăruia dintre noi“, a declarat liderul Cartel Alfa Cluj, Valentin Ilcaş.

Acesta a explicat că se doreşte ca Guvernul să asigure slujbe de calitate, stabile şi co-rect remunerate, ceea ce presu-pune un salariu minim de 1.000 de lei pentru anul 2014. De asemenea, printre revendicări se mai numără şi stoparea „concedierilor oarbe“ şi a eva-ziunilor fiscale, dar şi servicii publice de calitate şi accesibile tuturor.

„Fireşte că vrem servicii so-ciale de calitate şi suntem îmbătaţi mereu cu aceeaşi frază ­ «Nu avem bani». Fireşte că nu avem

bani, nu ajung la buget atâţia câţi ar trebui, ştim că nivelul de colec-tare e doar la 58 la sută. Nu ştim niciodată câţi bani intră la Casa de Sănătate, la Pensii, pentru că toţi banii intră la bugetul consolidat al statului şi apoi se redistribuie“, a spus Ilcaş. Liderul Cartel Alfa a subliniat că dialogul so-cial este mai mult o mimare, în condiţiile în care argumentele partenerilor sociali nu sunt lu-ate în seamă la elaborarea vre-unui proiect de lege.

„Chiar şi atunci când prezentăm fapte dovedite, calcule care să ne susţină punctele noas-tre de vedere, aceste prevederi nu se văd în actele adoptate. Facem un dialog de dragul dialogului. La fel a fost şi cu solicitările pentru adoptarea Codului Muncii, pen-tru că şi acea lege ne­a adus multe prejudicii“, a mai spus Ilcaş.

Foto

Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

Foto

Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453 |

ACTUALITATE | 3

BIRO (PCM)

UDMR are un proiect secret de autonomie teritorială a ţinutului secuiesc

Preşedintele Partidului Civic Maghi-ar (PCM), Biro Zsolt (foto), a afirmat miercuri, la Târgu-Mureş, că UDMR ar avea un proiect de autonomie teritorială a ţinutului secuiesc, după modelul re-giunii Tirolul de Sud, dar că acesta este ţinut „în mare secret“ până în decem-brie, când ar urma să înceapă o dezba-tere publică pe această temă.

„Salutăm faptul că UDMR în sfârşit s-a decis să facă un proiect pe tema autono-miei teritoriale a ţinutului secuiesc, însă nu putem fi de acord cu faptul că acest lucru, până la momentul de faţă, este ţinut în mare secret. După cum au anunţat dânşii, la mi-jlocul lunii decembrie o să aflăm ce şi cum gândesc dânşii despre această autonomie şi despre acest proiect, dar odată ce a ajuns la dezbaterea publică, cred că ar trebui să fie cât mai aproape de o variantă de consens pen-tru a putea fi susţinut de toate formaţiunile politice şi civile maghiare din România (...) Din proiectul UDMR am aflat că dânşii o să ia ca model autonomia din Tirolul de Sud, pe care, în principiu, putem să o acceptăm, dar trebuie adaptată cerinţelor ţinutului secui-esc”, a afirmat Biro Zsolt.

Liderul PCM a spus că şi problemele învăţământului şi culturii trebuie să facă parte din proiectul de autonomie, alături de alte domenii. „Putem vorbi de sănătate, de probleme sociale, impozite, taxe locale sau bugetul local, agricultura, protecţia mediului, fondul forestier, mine-ritul. Toate sunt nişte avuţii ale ţinutului secuiesc, ale oamenilor de aici, indiferent de naţionalitate. Şi dacă vorbim despre au-tonomie teritorială, atunci trebuie să fie o autono mie economică şi sper că acel proiect de care vom afla în decembrie o să ţină cont de aceste lucruri. După opinia PCM, auto-nomia este obiectivul nostru, nu numai că este la modă, dar este un drept al nostru, un lucru oportun, convenabil şi chiar modern”, a afirmat preşedintele PCM.

Biro a adăugat că i-a trimis o scrisoare liderului UDMR, Kelemen Hu-nor, în care a solicitat să fie început cât mai curând un dialog pe această temă, adăugând că a aflat de proiectul de au-tonomie al UDMR „din presă’’.

Vasile Dâncu:

Crin Antonescu este obligat să joace un joc al aparenţelor INTERVIU

Se reaşază scena politică în aceste zile sau atacul lansat sâmbătă de Dan Voiculescu la adresa PNL a fost o gafă?În termeni de strategie

comunicaţională, a analiza ce face Voiculescu din punct de vedere politic este o temă de bruiaj, una dintre temele care dezavantajează USL prin simpla ei invocare, deoarece induce un context negativ.

Pe de altă parte, orice ai spune inter-pretând aceste fapte, trebuie să observi că faci mai degrabă literatură, deoarece, în afară de pasiuni individuale, or-golii sau mize mici nu vei găsi altceva în spatele acestor evenimente, de fapt, pseudoevenimente politice.

Dar intrând în jocul interogaţiei ju-rnalistice, pot să spun că Voiculescu acţionează agresiv doar atunci când simte ameninţat locul său de cui al lui Pepelea în orice alianţă. De fapt, este vorba de locul Antenelor, pentru că nu cred că Voiculescu are vreun capital politic specific. În ultima vreme, el a considerat probabil că este lăsat uşor în offside de Crin Antonescu, care a făcut gesturi de semnificanta ambiguitate trăgând cu ochiul spre dreapta păstorită de Traian Băsescu.

Voiculescu are proces, Antenele au şi ele un proces, strategia lui Sorin Roşca-Stănescu la care se spune că ar fi fost părtaş şi Voiculescu a eşuat prin elimi-narea lui SRS, iar Crin Antonescu face pe legalistul sau echidistantul, acceptând că l-ar numi pe Băsescu premier.

Eu cred că Antonescu a răspus co-rect unei întrebări capcană, dar un om cu trecutul lui Voiculescu nu cred că acceptă asemenea slăbiciuni de prezidenţiabil care respectă legea şi Constituţia. Tot mai des, Crin este pri-mit şi la B1, iar toate acestea sunt semne că Dan Voiculescu are tot mai puţină valoare de întrebuinţare în USL, mai ales că nici cu Ponta nu s-a comportat prea elegant, în special după lansarea coabitării în emisiunile posturilor sale de televiziune.

Cum comentaţi faptul că Daniel Constantin l-a contrazis sâmbătă pe preşedintele fondator al PC, spunând că el nu vede motive pentru acuzarea preşedinteluiTraian Băsescu şi nu va propune aşa ceva?Daniel Constantin este tânăr, con-

duce un minister greu, minister care încă înainte de a veni el acolo, a colabo-rat destul de consistent cu Voiculescu, şi cred că încearcă să se salveze. Cred că este un ministru decent, este destul de bun specialist, nu ar greşi să se pună sub protecţia PSD.

Repet, este însă o problemă de can-can politic, nu este un fapt politic sem-nificativ. Cu toate acestea, poate fi un bun pretext politic pentru a începe un război în USL.

S-a schimbat cu adevărat relaţia Traian Basescu - Crin Antonescu sau este doar un joc de imagine? În acest ultim caz, care este scopul urmărit?Cred că este un joc de necesitate, aş

spune, fiecare având nevoie să arate că este mai puternic decât se poate vedea cu ochiul liber. Să analizăm un pic.

Crin Antonescu nu este în relaţii grozave cu PSD. Spune ironic, în ma-joritatea interviurilor, „Marele PSD” şi

nonverbal transmite ideea că are altă soluţie. Să recunoştem, nu este în această situaţie pentru că şi-ar fi dorit neapărat, aşa s-au aşezat lucrurile. Se luptă cu natu ra „sovietică” a PSD şi re-cent a spus: „Relaţia mea cu Victor Ponta nu a fost o relaţie de familie, cu toate că nevestele noastre sunt prietene. A fost o relaţie între doi oameni politici, lideri ai unor partide care nu prea sunt prietene”.

Antonescu nu o caută cu lumânarea, pur şi simplu caută să negocieze. Vrea să pară puternic, să pară că se bazează pe ceva. De fapt, se bazează doar pe cele 20 de procente ale partidului său.

Nu cred că, aici, Crin este necinstit sau trădător, el este obligat să joace un joc al aparenţelor Îl înţeleg pe Crin An-tonescu şi nu îl critic, el trebuie să arate că nu e izolat şi că nu e orfanul USL.

Şi Traian Băsescu?Traian Băsescu este pe final de man-

dat şi mai are o problemă - o dreaptă politică fărâmiţată şi orgolioasă. Poate fi interesat şi de devenirea personală, dar are în zona sa politică un partid, PDL, pe care l-a creat, dar care acum ar vrea să-şi constituie o identitate pe ideea eliberării de sub autoritatea lui Traian Băsescu.

În plus, acest partid, care dă unele semne ostile, cel puţin public, nu scade destul în sondaje pentru a fi mai uşor de domesticit. Tactic, Traian Băsescu poate doar să dea lovituri preventive, care să răspândească oastea USL, putând spera că atacul la Ponta va avea acest efect.

Nu cred că Traian Băsescu îşi face planuri cu Antonescu, dar ideea indusă că are un pact cu acesta îi dă forţa simbolică, mai ales acum când este preşedinte şi nu poate acţiona di-rect politic. Un Antonescu aflat într-o presupusă combinaţie creează ideea că dreapta poate veni la putere şi astfel partidele mici pot veni la negocieri cu PDL, iar PDL poate fi şi el îmblânzit mai uşor.

Antonescu ar putea fi o nadă pen-tru dreapta doar pe termen scurt, un fel de fluturare a ciolanului pe la nas. Cel puţin în teorie, deoarece deja PDL

are oameni cu aspiraţii prezidenţiale că Predoiu, Falca sau Udrea, la care dacă mai adăugăm candidatura lui Mihai Răzvan Ungureanu, vedem că pe dreapta e mai mare înghesuiala de prezidenţiabili, decât pe stânga, unde Ponta este singur în ipotetică situaţie ca se rupe USL. Pentru o vreme, pen-tru Traian Băsescu Crin Antonescu ar putea deveni un catalizator, nu cred însă că ar putea deveni o soluţie. Poate doar dacă Antonescu ar ajunge în tu-rul II şi dreaptă nu ar avea candidat, iar candidatul stangii ar fi unul cu care Traian Băsescu nu poate comunica în niciun chip.

Cred că este un joc de imagine, un joc de oglinzi care deformează. Cred că şi politicienii ştiu că atunci când se unesc două singurătăţi nu se naşte o mare iubire de cuplu, ci doar o singurătate în doi.

Ce şanse daţi unei noi suspendări a preşedintelui, de data asta pentru înaltă trădare, idee lansată tot de Dan Voicules-cu? Acum nu ar mai depinde de elec-torat, doar de parlament, unde USL sta confortabil. Cum credeţi că ar reacţiona partenerii externi?Anul trecut nu mă aşteptam să de-

mareze procesul suspendării şi nu din cauza greutăţii de a aduna voturi, ci prin prisma riscului de imagine externă. S-a întâmplat, aşa încât nu mai bag mâna în foc când este vorba de politica românească şi capriciile ei.

În fond, au revenit multe lucruri şi cuvinte care păreau a fi doar istorie, se poate întâmpla orice.

Dacă Voiculescu ar conduce USL, suspendarea ar fi doar o chestiune de zile. Cei doi co-preşedinţi ai USL au înţeles însă multe lucruri de vara trecută şi până acum. Chiar dacă fiecare la rân-dul lui nu este de acord, pe bună drep-tate, cu o serie de reacţii ale partenerilor externi, au văzut că nu suntem singuri şi liberi în Univers şi cred că nu vor face lucruri care să dezavantajeze România. Vom vedea!

Foto

Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

4 |

OPINII

O Rusie mai cool, mai simpatică, arătându-şi partea � umoasă

(imensă, de altfel) şi cu adevărat ofertantă, şi nu ambiţiile sau nostalgiile imperiale care au

făcut-o şi o fac atât de neatractivă (cel puţin în vecinătatea ei

europeană), ar însemna un câştig mult mai mare, pentru

mult mai mulţi. Inclusiv pentru bunăstarea propriilor cetăţeni.

La aproape două decenii şi jumătate de la încheierea Războiului Rece, Moscova refuză să înţeleagă că nu îi mai este recunoscut „drep-tul la sferă de infl uenţă”

în Estul Europei. Ceea ce Churchill şi Roosevelt i-au acceptat lui Stalin în 1944 a fost anulat în 1989, fi ind retras, de jure şi de facto prin voinţa clar exprimată a est-europenilor şi totodată prin desfi inţarea Uniunii Sovietice, a Tra-tatului de la Varşovia şi a CAER. Acea ordine mondială postbelică (abuzivă şi injustă faţă de ţările de dincoace de Cor-tina de Fier) nu mai există, din fericire. Paradigma gândirii politice ruse a rămas însă, pe fond, aceeaşi.

Dat afară pe uşă cu arme şi bagaje, ursul siberian vrea acum să reintre pe fereastră în casele micilor naţiuni din regiu ne, cu tot felul de oferte geostrate-gice şi „promoţii” la gaz. Propria taiga nu-i mai ajunge şi nimic nu-i mai du-reros în viaţă decât amintirea puterii pierdute. Chiar dacă nimeni nu o vrea alături, ca mare putere „protectoare” (cu excepţia, poate, a Belarusului, dar de aco-lo nu avem date reale despre opţiunile cetăţenilor de rând, ci doar despre po-litica regimului autocrat de la Minsk), în primul rând datorită idiosincraziilor cul-tural-istorice locale şi a incompatibilităţii cu spaţiul civilizaţiei occidentale la care aceste ţări au aderat sau doresc să adere, Rusia post-ţaristă şi post-comunistă (dar încă premodernă şi preliberală) nu se poate împăca nici în ziua de astăzi, ve-dem bine, cu locul oarecum banal pe care politica internaţională actuală pare că i l-a rezervat.

„Reîncărcat” recent cu glorie, datorită şovăielilor şi ezitărilor administraţiei Obama pe diferite dosare sensibile (au contat în special lipsa de acţiune şi de soluţii efective pentru Siria, dar şi dezan-gajarea strategică americană din Eu-ropa, ca să nu mai vorbim de scandalul interceptărilor şi de sursa Snowden), Vladimir Putin a pornit o vizibilă ofensivă politico-diplomatică şi economică de re-profi lare a Rusiei ca mare putere globală. Şi, ce este chiar mai contondent pentru re-giunea noastră, un demers de recuperare a sferei de infl uenţă de la Est de Prut. Mai rămâne ca Barack Obama să negocieze cu Rusia scutul american anti-rachetă din Estul Europei şi să diminueze în con-

tinuare extraordinara valoare simbolică şi strategică pe care a avut-o proiectul la lansarea lui în discuţia politică, în 2002, în timpul administraţiei republicane, ca tabloul abandonării regiunii să fi e total.

Oarecum paradoxal, perspectiva unei eventuale negocieri la Conferinţa Geneva II privind o nouă putere în Siria şi pier-derea bazei militare ruse de la Tartus i-au creat preşedintelui de la Kremlin senti-mentul că este îndreptăţit să primească, la schimb cu pierderea infl uenţei asupra Damascului şi Sud-Estului Mediteranei, mai mult spaţiu de manevră în Estul Eu-ropei, părăsit acum de orice interes amer-ican.

Vecinătatea vestică a Rusiei, prac-tic „periferia” continentului european, a devenit în ultimii doi ani poligonul simbolic al competiţiei strategice cu Uniunea Europeană. Eşecul greu de ui-tat din vară al proiectului Nabucco West destinat Coridorului European Sudic, determinat de un troc ruso-azer de ul-tim moment (Gazprom s-a retras în faţa Socar la licitaţia pentru achiziţionarea companiei greceşti DESFA), un deal ac-ceptat tacit de Statele Unite, poate pentru stimularea interesului european faţă de gazele de şist, a fost doar un trist episod al bătăliei pierdute de Bulgaria, România, Ungaria şi Austria pentru asigurarea al-ternativei la gazul rusesc. Dar a fost şi o primă mare confi rmare a greutăţii poli-tice a lui Putin, liderul care a ironizat de la început „proiectul Uniunii Europene care îngroapă ţeavă în pământ”, atâta timp cât „prin Nabucco n-o să curgă niciodată gaz”. Semnalul încordării muşchilor în Europa de Est era dat, iar lucrurile erau abia la început.

Bruxelles-ul încearcă acum, pe fi -nal de mandat, să deconteze o victorie internaţională notabilă (altminteri a fost un „cincinal” european de coşmar!) şi să transforme Summitul de la Vilnius într-ofestivistă poveste de succes, privită ca un avans istoric spre cel puţin trei ţări din cele şase ale Parteneriatului Estic, pro-gram lansat în 2009 de echipa Barroso: Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

Sunt voci, bune cunoscătoare ale te-mei est-europene, care anticipează că Ucraina, miza cea mare a Parteneriatului Estic, nu va semna până la urmă Acordul de Asociere, iar Summitul de la Vilnius va fi un eşec, cu sau fără eliberarea Iuliei Timosenko, o adevărată tema capcană

(exagerată şi neinspirată, spun eu) în care s-au încurcat europenii şi Kievul şi din care nu există practic ieşire onorabilă. Personal nu mă pot pronunţa acum asu-pra deznodământului, decizia fi nală nu a fost adoptată, iar surprizele sunt posibile până în ultimul moment. Foarte probabil Chişinăul va parafa Acordul de Asociere, dar oricum decizia privind semnarea va fi luată în noul context rezultat după

alegerile europene din 22-25 mai 2014, posibil sub noua Comisie şi sub noul preşedinte al Consiliului European, dacă nu chiar cu un Parlament European blo-cat de ascensiunea partidelor euroscep-tice şi populiste.

Chiar dacă, să presupunem, toate cele trei state indicate ar semna/parafa Acordurile de Asociere pe 28-29 noiem-brie la Vilnius, tot vom număra alte trei state care nu au fost convinse să vireze spre Vest, rămânând prinse în schema cenuşie a unei Uniuni Euroasiatice din care nimeni nu înţelege altceva decât dependenţa de Rusia.

Belarus, Armenia şi, oarecum confuz, un Azerbaidjan frustrat în ultimii ani de lipsa de atenţie politică din partea State-lor Unite, sunt deja indiciile unui semi-eşec al Politicii de Vecinătate a Brux-elles-ului, la care adăugarea Ucrainei

pe lista nefrecventabilă ar da imaginea devastatoare a incertitudinii regionale şi a umbrei grele a Rusiei la periferia Uniu-nii Europene. Moldova s-ar putea gândi atunci mai apăsat şi mai iute la cartea pro-românească şi pro-europeană, ca la un ultim tren de evacuare (unii îşi mai amintesc) înaintea unui nou lung ciclu al îngheţului.

Din păcate, trebuie recunoscut că lipsa de interes şi retragerea discretă a Americii din zonă (în opinia mea, o greşeală tactică, pe care viitoarea administraţie republicană va trebui să o corecteze, dar plătind „costuri de înto-arcere” crescute) nu pot fi deocamdată compensate de o Europă esenţialmente divizată politic, fără un grand vision pentru secolul XXI şi moale ca arsenal al instrumentelor strategice. Sunt de acord, în acest punct, cu analiza Der Spiegel de la 1 februarie a.c., cu ocazia conferinţei anuale internaţionale de securitate de la München [1], că „vacuumul” de putere creat de asocierea incapacităţii Euro-pei cu indiferenţa Americii poate avea consecinţe nefaste, pe termen lung.

Astăzi, când concurează mai acerb ca oricând în istoria post-Război Rece scenari-ile pentru redefi nirea lumii multipolare de mâine, a accesului la resurse şi a relaţiilor de putere între state, Rusia şi strategii împietriţi de la Kremlin practică acelaşi joc vechi al sferei de infl uenţă împotriva voinţei oamenilor. În loc să declare că scutul american anti-rachetă sau extinderea NATO spre Est sunt o ameninţare la adresa securităţii Rusiei, ofi cialii de la Moscova ar putea lua în calcul o modernizare profundă a Rusiei, o descătuşare a potenţialului in-telectual şi cultural al elitelor non-politice, o schimbare de esenţă a doctrinei ofi ciale, precum şi a caracteristicilor statului şi societăţii ruse. Ştiu, veţi spune: uşor de zis, greu de făcut, establishmentul poli tico-militar al Rusiei s-ar simţi în pericol şi s-ar opune practic oricăror reforme care s-ar îndepărta de mirajul controlului puterii, în interior şi în exterior.

O Rusie mai cool, mai simpatică, arătându-şi partea frumoasă (imensă, de altfel) şi cu adevărat ofertantă, şi nu ambiţiile sau nostalgiile imperiale care au făcut-o şi o fac atât de neatractivă (cel puţin în vecinătatea ei europeană), ar însemna un câştig mult mai mare, pentru mult mai mulţi. Inclusiv pentru bunăstarea propriilor cetăţeni.

Înapoi la confruntarea sferelor de in� uenţă?

| Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453

Valentin Naumescu,expert diplomat

| 5TRANSILVANIAARTĂ CULTURĂ

Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453 |

PATRIMONIU NAŢIONAL

Proiectul cultural online Our Heritage s-a lansat la Cluj

Unul dintre cele mai complexe proiecte culturale online, care promovează moştenirea culturală a Transilvaniei, s-a lansat la Cluj-Napoca. Our Heritage reuneşte, în prezent, profilurile a peste 2.300 de monumente din Transilvania fiind într-un proces permanent de actualizare, iar site-ul www.ourheritage.ro este unul dintre cele mai complexe proiecte de acest gen dezvol-tat până acum în România. Proiectul a fost iniţiat la începutul lui 2013 şi constă în iden-tificarea, fotografierea şi cercetarea tuturor monumentelor istorice din Transilvania in-cluse în Lista Monumentelor Istorice a Min-isterului Culturii şi Patrimoniului Naţional (8.134 monumente). Our Heritage se va der-ula pe o perioadă de trei ani.

Până în prezent s-au documentat toate monumentele istorice din judetul Sibiu şi cele mai importante din celelalte judeţe din Transilvania (Alba, Bistrita-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hune-doara, Mureş, Sălaj), totalul monumentelor cuprinse la zi fiind de circa 2.300. Proiectul a fost sprijinit de Administraţia Fondului Cultural Naţional, care a finanţat o bună parte din cheltuieli şi a beneficiat de aportul unui Consiliu Ştiinţific format din experţi, istorici, cercetători și arhitecţi din Transil-vania, din care nu lipsesc Tudor Sălăgean, directorul Muzeului de Etnografie din Cluj-Napoca, specialist în istoria medievală a Transilvaniei, Ioan Marian Tiplic, pro-rector al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, unul dintre cei mai buni specialişti în sistemul fortificaţiilor din Transilvania sau Răzvan Pop, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu, un expert în istoria multiseculară a Sibiului.

CONCERT

Lucian Ban revine la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Un concert-eveniment va avea loc în prima zi a lunii decembrie în Sala Mare a Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Lucian Ban & Mat Maneri lansează şi la Cluj albumul „Transylvanian Concert” produs în luna mai a acestui an de prestigioasa casă de discuri ECM. Pianistul de origine română stabilit la New York, Lucian Ban, şi violis-tul american Mat Maneri, având în spatele lor ani buni de experienţe artistice în difer-ite configuraţii şi stiluri, au optat, de data aceasta, pentru soundul cameral. Clasicul format al dialogului dintre pian şi violă dobândeşte, în albumul propus de Ban şi Maneri, dimensiuni noi.

Cei doi artişti vor concerta alături de cvartetului Romanian Jazz Collective. Ro-manian Jazz Collective este un proiect nou dedicat re-interpretării compoziţiilor marilor muzicieni români de jazz din anii 60-80 şi nu numai, artişti precum Johnny Răducanu, Richard Oschanitzky, Marius Pop, Dan Mândrilă.Cătălin Milea, liderul formaţiei Ro-manian Jazz Collective, este unul dintre cei mai talentaţi saxofonişti şi muzicieni de jazz români ai generaţiei 2000. Trăieşte la Amster-dam, dar revine foarte des în România unde este implicat puternic în scena românească de jazz. Romanian Jazz Collective este alcătuit din Cătălin Milea saxofoane şi aranjamente, George Dumitriu chitară, efecte şi aranja-mente, Michael Acker contrabas şi, special guest, veteran al jazz-ului din România, ba-teristul Eugen Gondi.

De asemenea, după concert se va lansa cel mai recent număr al revistei Jazz Com-pass şi va avea loc o discuţie cu publicul moderată de jazzologul Virgil Mihaiu.Bi-lete se pot achiziţiona de la casieria teatru-lui zilnic între orele 10.00-13.00 şi 16.30-18.30 şi de pe site-ul www.biletmaster.ro (Cristina Beligăr)

FINANŢARE I CLUJ

Cultura, cinematografia, televiziunea, muzica, literatura, artele spectacolu-

lui, patrimoniul și sectoarele conexe din Europa vor beneficia de mai mult sprijin în cadrul noului program al Comisiei Europene „Europa Creativă”, aprobat săptămâna aceasta de Parlamentul Eu-ropean. Având un buget de 1,46 miliarde de euro pentru următorii șapte ani - ceea ce înseamnă cu 9 % peste nivelul actual - programul va stimula sectoarele cul-turale și creative, care reprezintă o sursă majoră de locuri de muncă și de creștere economică. Astfel, „Europa Creativă” va oferi finanțare pentru cel puțin 250.000 de artiști și de profesioniști din domeniul culturii, 2.000 de cinematografe, 800 de filme și 4.500 de traduceri de cărți. De asemenea, programul va lansa un nou mecanism de garantare financiară, care va permite întreprinderilor mici din do-meniul culturii și creației să obțină cre-dite bancare în valoare de până la 750 de milioane EUR.

Aviz autorităţilor localePotrivit expertului în politici cul-

turale, Rariţa Zbranca, această nouă strategie culturală nu aduce foarte multe noutăţi în condiţiile în care aportul financiar din partea artiştilor continuă să fie unul semnificativ: „Acest nou program al Comisiei Eu-ropene nu aduce o foarte mare schim-bare faţă de ceea ce ofereau programele Cultura sau MEDIA. O noutate este punerea laolaltă a unor domenii diferi­te care sunt conectate. Necesitatea de cofinanţare rămâne în continuare foarte mare pentru mulţi artişti sau întreprin-deri mici din domeniul culturii. Ideal al fi un fond de cofinanţare, care să fie pus la dispoziţie de autorităţile locale ca sprijin şi ca mod de încurajare pentru diferitele organizaţii. Pericolul este ca autorităţile să dea doar copy­paste la strategia pe care o propune UE, fără a se im-plica la nivel naţional şi la nivel local. Această strategie europeană este şi una economică ce reflectă dorinţa Uniunii Europene de a fi competitivă. Este nevoie de conştientizarea potenţialului unui asemenea program şi asu-marea unui angajament la nivel local pentru susţinerea artiştilor sau întreprinderilor din

domeniul artei”, a precizat pentru Transil-vania Reporter Rariţa Zbranca.

Cultura şi MEDIA„Europa Creativă” se bazează pe

experiența și pe succesul programelor Cultura și MEDIA care au sprijinit sec-torul cultural și cel al audiovizualului timp de peste 20 de ani. Noul program include un subprogram „Cultura”, des-tinat să sprijine artele spectacolului, ar-tele plastice, patrimoniul și alte sectoare, precum și un subprogram MEDIA, care va finanța cinematografia și sectorul audiovizualului. O nouă componentă trans-sectorială va sprijini cooperarea în materie de politici, măsurile trans-versale și noul mecanism de garantare financiară, care va deveni funcțional începând din 2016. Capitalele europene ale culturii, Marca patrimoniului euro-pean, Zilele patrimoniului european și cele cinci premii europene (Premiul UE pentru patrimoniul cultural/Premi-ile Europa Nostra, Premiul UE pentru arhitectură contemporană, Premiul UE pentru literatură, premiile „European Border Breakers” și premiul MEDIA) vor fi și ele sprijinite de programul „Eu-ropa Creativă”.

Cel puțin 56% din bugetul progra-mului va fi alocat subprogramului ME-DIA și cel puțin 31% subprogramului Cultura. Această situație reflectă în mare parte raportul actual dintre fon-durile primite de cele două sectoare. Maximum 13% din buget va fi alocat componentei trans-sectoriale, sumă

care include mai ales sprijin pentru „birourile Europa Creativă” din fiecare țară participantă pentru a-i consilia pe potențialii beneficiari. Aproximativ 60 de milioane de euro se alocă pentru co-operarea în materie de politici, pentru încurajarea abordărilor inovatoare pri-vind formarea publicului și pentru spri-jinirea unor noi modele de afaceri.

Din 1991, MEDIA („Mesures pour en-courager le développement de l´industrie audiovisuelle” – „Măsuri pentru încura-jarea dezvoltării industriei audiovi-zuale”) a investit peste 1,7 miliarde de euro pentru a sprijini crearea și distribuția de filme, formarea și inovarea, în scopul de a spori diversitatea și competitivi-tatea internațională a cinematografiei europene și a industriei audiovizuale. În cadrul programului MEDIA pentru perioada 2007-2013, s-au investit 755 de milioane de euro în producția de filme europene. Aproape jumătate din buget este alocat distribuitorilor care prezintă filme realizate în afara țării lor de orig-ine, 20% pentru dezvoltarea proiectelor cinematografice noi, iar restul bugetului este utilizat pentru marketing și formare. Companiile de producție selectate pen-tru finanțare în cadrul programului ME-DIA primesc finanţări pentru proiectele

lor cuprinse între 10.000 şi 60.000 de euro (în caz excepţional, 100.000 de euro).

Programul Uniunii Europene poate acoperi până la 50 la sută din bugetul total al filmului. „Când se lasă seara peste București sau metab-olism” (When evening falls on Bu-charest or metabolism) de Corneliu Porumboiu, o producţie România/Franța, a beneficiat de o finanţare MEDIA de 83.000 de euro. De ase-menea, printre filmele româneşti care au beneficiat de finanţare din partea programului Media se numără „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, de Cristian Mungiu - care a câştigat Palme d’Or la Cannes, în

2007 - şi „Cea mai fericită fată din lume”, de Radu Jude. Potrivit, Valentinei Miu, reprezentantă MEDIA Desk România între 2007-2013 proiectele româneşti au beneficiat de finanţare în sumă de aproxi-mativ 4.5-5 milioane de euro.

� Cristina�Beligăr

1.46 miliarde de euro pentru cultură şi creaţie

6 | ARTĂ DE POVESTE FAUNĂ ŞI ORAŞ | 7

| Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453

� ILUSTRAŢIE�DE�BASM

În această toamnă, clujeanca Maria Surdu-can şi-a văzut un nou vis împlinit, respec-

tiv acela de a publica un album de bandă desenată care a avut ca sursă de inspiraţie trei poveşti culese de Petre Ispirescu. Reuşita publicării este cu atât mai merituoasă, cu cât artista a dus proiectul la final cu ajutorul unei platforme online de finanţare şi prin muncă zilnică centrată exclusiv pe „reinventarea” celor trei basme.

Fiecare întâlnire cu ilustratoarea de benzi desenate Maria Surducan este una de poveste, în timpul căreia comorile ascunse din cărţile pe care le ilustrează încep să se dezvăluie una şi una. Cei care nu au avut ocazia să o cunoască personal, au întâlnit-o, poate, pe sora ei Ileana, de asemenea au-toarea de benzi desenate, sau cel puţin au răsfoit măcar o dată cea mai recentă ediţie a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte” scris de Petre Ispirescu şi ilustrat de Maria, republicat la începutul acestui an la Editura Vellant.

Prâslea, suprafinanţatÎn această toamnă clujeanca Maria Surd-

ucan şi-a văzut un nou vis împlinit, respec-tiv acela de a publica un album de bandă desenată, care a avut ca sursă de inspiraţie trei poveşti culese de Petre Ispirescu: „Prâs-lea cel Voinic şi Merele de Aur”, „Pasărea măiastră” şi „Lupul cel năzdrăzvan”. Reuşita publicării este cu atât mai merituoasă cu cât artista a dus proiectul la final, de la un capăt la altul, cu ajutorul unei platforme online de finanţare şi prin muncă zilnică centrată exclusiv pe „reinventarea” celor trei basme. „N-am fost sigură că se va finanţa proiectul până când nu am trecut de pragul de 70%. Era primul proiect de pe platforma «Creştem Idei» şi luând startul într-o perioadă după Sărbători, nu ştiam cum reacţionează lumea. Din fericire, proiectul s-a finanţat în proporţie de 135%, ceea ce a fost extraordinar”, precizează Maria. Suprafinanţarea de care a dispus i-a permis artistei să publice 300 de exemplare în loc de 200 şi, de asemenea, să suplimenteze şi numărul aşa-ziselor caiete de schiţe, 50 în loc de 20, în care autoarea explică procesul care stă la baza creaţiei albumului „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur”.

Context favorabilAcum, cu albumul în faţă, Maria are sen-

timentul că nu îi aparţine, într-atât de com-plex a fost procesul realizării lui, de la cam-

pania de crowdfunding prin „Creştem Idei”, până la strategia de marketing şi tot ce implică atragerea publicului care să cumpere volumul. „A fost un context favorabil apariţia acestei cărţi. Toată vara mi-am dedicat-o volumului şi lucram la el chiar şi 12 ore pe zi. În timpul campaniei am căutat ca personajele să interacţioneze cu posibilii donatori şi asta a necesitat timp, dar a şi ju-cat un rol important în finanţare. A fost o strategie de marketing care a funcţionat foarte bine în cazul meu. Înainte să apară platforma «Creştem Idei» la noi, am urmărit proiectele finanţate prin Kickstarter unde s-au finanţat proiecte care necesitau sume mult mai mari de bani. Banda desenată Johhny Wander a strâns spre exemplu 70.000 de dolari. Sunt artişti care publică de mult timp webcomics-uri şi au o platformă de susţinători. Regula internetu-lui spune că, în momentul în care ai 1.000 de followeri, poţi să îţi finanţezi cu siguranţă un proiect prin crowfunding”, explică Maria, deja familiarizată cu ceea ce implică pro-movarea unui „produs” al cărui public este încă în formare în România.

Descântecul magicSursele de inspiraţie pentru „Prâslea

cel Voinic şi Merele de Aur” în varianta repovestită a Mariei Surducan sunt trei poveşti culese de Petre Ispirescu care urmează un fir narativ în care elemen-tul central este mărul de aur: Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur, Pasărea măiastră şi Lupul cel năzdrăzvan. „Povestea nu este o adaptare pur şi simplu, ci o interpretare în care se strecoară elemente şi din alte poveşti.

În plus, trăim într-un secol al tehnologiei şi asta se reflectă şi în povestire. Personajul întâlneşte tot felul de maşinării şi la final va avea loc o luptă aeriană, ceea ce nu găsim în poveştile originale. De asemenea, a fost destul de problematică povestea cu prinţesa, fiindcă în poveştile tradiţioale ea este cea care stă la capătul drumului şi nu are rol în acţiune. Ca povestitoare contemporană nu mai poţi spune povestea aşa şi atunci i-am dat un rol împru-mutat din Harap Alb. Ea este cea care caută apa vie şi apa moartă. Este un rol care nu se îndepărtează mult de povestirea tradiţională dar care împrumută ceva din rolul pe care l-a avut în viaţa reală Marie Curie, simbol al femeii-savant”, dezvăluie Maria Surdu-can. Una dintre scenele basmului pe care Maria le-a ilustrat cu mare interes a fost cea în care fraţii îl ucid pe Prâslea. „A fost un moment pe care mi-a plăcut foarte mult să-l ilustrez pentru că prinţesa rosteşte un descântec magic. Am folosit astfel o scriere arhaică românească şi am alcătuit descântecul ei din poezii populare cu elemente ale descân-tecelor pe care le cunoşteam din copilărie. A fost un moment în care s-au sintetizat toate acumulările mele de până atunci. Sunt cea mai mândră ca realizare”, precizează artista.

Suspans de finalBasmele româneşti sunt foarte ofer-

tante pentru autorii de benzi desenate, cu atât mai mult pentru Maria, care odată cu publicarea volumului „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur” şi-ar dori să continue seria. „Pe mine m-au impresionat basmele ruseşti în copilărie pentru că aveam o carte foarte frumos ilustrată pe atunci. Cu toate acestea, foarte multe dintre motive din basmele lor le găsim şi la noi. Mai mult, găsim şi motive unice cum am întâlnit în «Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte». Mi-ar plăcea ca el să fie primul volum dintr-o serie de benzi desenate care adaptează diverse poveşti din folclor. Mi-am dat seama că există un potenţial pentru asta. Până la urmă, poveştile sunt făcute să le spui mai departe, nu-i aşa?”, spune Maria. Încer-când să aflăm pentru care final a optat artista în basmul său repovestit, am ajuns la concluzia că, fără a parcurge toată car-tea, nu îl vom afla vreodată. „În versiunile tradiţionale fraţii cei mari sunt pedepsiţi prin intervenţie divină, alteori sunt iertaţi.

Mie nu mi s-a părut satisfăcătoare niciuna dintre variante”, afirmă Maria.

Artiştii, tot artişti

Potrivit artistei clujene, există mulţi oameni talentaţi care au proiecte în aria ben-zii desenate, însă prea puţini primesc votul de încredere din par-tea editurilor. „Hai să le scoatem proiectele în lume, hai să le scoatem din sertar şi să le arătăm oamenilor. Din câte am văzut, basmele prind la public, dar sunt convinsă

că şi alte poveşti vor avea succes. Trebuie doar ca desenatorul să evadeze din zona lui de con-fort şi să vină în întâmpinarea publicului. Asta se poate întâmpla temporar prin proiect-ele de crowdfunding până când şi editurile se hotărăsc să investească în noi. În momentul de faţă editurile încă ezită să investească în conceptele ilustratorilor de bandă desenată pentru că sunt cheltuieli mari cu tiparul şi nu sunt sigure că le recuperează”, explică Ma-ria Surducan. De asemenea, un alt nea-juns al „industriei” de benzi desenate în România este lipsa promovării artiştilor, cu câteva excepţii. „Având în vedere cât de bine merge revista «Harap Alb continuă», eu zic că public pentru bandă desenată există. Din păcate, artiştii câteodată rămân artişti şi nu se mai gândesc cum să se promoveze. Mi-am dat seama cât de necesar este să vii cu o postare pe facebook pentru a nu uita lumea de tine. Publicul este foarte doritor, dar trebuie să te găsească”, consideră Maria, precizând că, de când a început campania de crowd-funding, prin „Creştem Idei”i, numărul de persoane cu care a intrat în contact pe reţeaua de socializare Facebook s-a triplat.

Cartea „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur” va fi lansată în data de 21 noiem-brie la Cărturești Cluj și pe 28 noiembrie la Librăria Jumătatea Plină/Bar A1, la București, în cadrul salonului European de Bandă Desenată). Preţul unui volum este de 60 de lei.

În privinţa tehnicii pe care Maria o foloseşte în creaţiile ei, artista mărturiseşte că porneşte de la schiţe în creion pe care

le scanează şi le lucrează apoi digi-tal. Deşi stilul său este deja recogno-scibil, artista încă învaţă „bucătăria” benzii desenate.„Tehnica finală este una care s-a dezvol-tat în timp, începând cu anul 2008. M-au impresionat în mod deosebit ilustraţiile artistului turc Emre Orhun pe care le-am descoperit în car-tea «Ali Baba şi cei patruzeci de hoţi» de la editura Nathan din Franţa. Erau ilustraţii în stil carte à gratter, un fel de stil cu linii zgâriate. Între timp am descoperit şi tab-leta grafică. Pornind

de la schiţele în creion, avansez spre ceea ce eu numesc harta cromatică, adică stabilirea culo-rilor înainte de colorarea propriu-zisă. Culo-rile creează atmosfera şi astfel regizez practic dramatismul şi prin intermediul culorii”, precizează Maria, mărturisind că stilul său este în continuuă evoluţie.

„Foire de Nuit”În luna februarie a anului viitor Mariei

îi va apărea în Franţa un alt roman grafic intitulat, „Foire de Nuit-Bâlciul în miez de noapte” realizat cu un stil asemănător volumului „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur”. „Şi în această carte apar elemente de mitologie românească, dar nu am vrut să urmăresc firul narativ al unei poveşti anume.În momentul în care ieşi pe piaţa de bandă desenată din străinătate îţi dai seama cât de est-european eşti. Se observă asta nu doar prin stilul puţin mai întunecat al est-europenilor, dar şi prin idei. Sunt lucruri sau referinţe pro-prii Europei de Est pe care publicul francez nu le înţelege. De multe ori eşti preţuit pentru că eşti exotic, ceea ce poate fi un avantaj”, ad-mite artista.

� Cristina�Beligăr

„Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur”, reinventat la Cluj

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

FAUNĂ ŞI ORAŞ | 7

Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453 |

� HARTĂ�INTERACTIVĂ

În Cluj-Napoca trăiesc, conform ultimului recensământ, în jur de

320.000 de oameni. Printre ei și alături de ei, uneori nevăzute, alteori abia întrezărite și, mai rar, în roluri de ve-dete, își fac veacul mii de animale. Țestoase de Florida „eșuate” pe Someș, jderi și dihori în podurile caselor vechi din centru, dar și un rățoi mandarin singuratic, pe lacul din Parcul Cen-tral – acestea sunt câteva dintre cele mai surprinzătoate viețuitoare care își împart habitatul Clujului, zi de zi, cu mamiferele bipede care se cred stăpâne.

Printre tramvaie mov și mașini 4×4, în umbra betoanelor, speciile comune de animale continuă să trăiască în Cluj, alături de animale exotice nou sosite. Transilvaniareporter.ro vă prezinta în premieră o hartă interactivă a animale-lor cu care împărțim orașul.

Extinderea „junglei de beton” în habitatul animalelor a dus la dispariția multor specii de mamifere. Totuși, cele mai puternice și inteligente au reușit să se adapteze noilor medii de viață și au schimbat rapid cuibul din copac pe cel de pe stâlpul de electricitate sau par-tidele de vânătoare din pădure cu cele de pe străzile întunecate. Astfel, multe animale au rămas în oraș și trăiesc alături de oameni fără ca, uneori, aceștia să știe măcar de existența lor.

Zonele preferate de animalele sălbatice sunt Parcul Central, Grădina Botanică și Mănășturul, însă lacurile din Gheorgheni sau centrul orașului sunt și ele locuite de animalele care doresc să se mute în oraș.

La trei pisici, un jderBiologii clujeni studiază cu atenția

viața sălbatică a orașului, iar concluziile sunt cât se poate de surprinzătoare, așa cum explică ornitologul Alexandru Ster-min, doctorand la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul „Universităţii Babeș-Bolyai”.

„În Cluj trăiesc foarte multe animale sălbatice, de fapt dintotdeauna au fost aici. Dacă ieșiți noaptea pe stradă, atunci când cele mai multe dintre ele sunt active, veți rămâne surprinși să găsiți bursuci, jderi, bufnițe și tot felul de alte vietăți. La mar-ginea orașului sunt și mamifere de talie mai

mare, cum ar fi căprioarele sau mistreții care ne-au vizitat recent. Însă în oraș, în blocuri și în parcuri sunt mai multe animale sălbatice decât ne imaginăm”, explică or-nitologul.

Potrivit estimărilor realizate de specialiști, jderul de piatră este mamife-rul care este cel mai probabil să vă taie calea în timp ce vă faceți plimbarea de seară.

„Îi întâlnim peste tot, sunt foarte foarte mulți dar în același timp reușesc să se facă aproape nevăzuți. Ies doar noaptea la vânătoare și își fac veacul pe sub poduri sau în zonele cu mulți arbori. Câțiva trăiesc și la grădina botanică, dar s-au adaptat foarte ușor, pentru că găsesc hrană mult mai re-pede decât în sălbăticie. Estimăm că la fie-care trei pisici din Cluj există un jder”, explică ornitologul clujean.

De asemenea, Clujul abundă de bur-suci, care ajung destul de des în oraș, chiar dacă preferă zonele mai liniștite de la periferia orașului sau tihna oferită de Grădina Botanică. „Spaima gospodăriilor”, dihorii, au venit și ei printre betoane. „Sunt foarte mulți dihori în Cluj, am găsit chiar și în podul Primăriei, iar mulți trăiesc și prin subsolurile Universității «Babeș-Bolyai», unde găsesc hrana lor obșnuită: șobolani și șoareci”, spune Alexandru Stermin.

La periferie, zonele liniștite și

împădurite sunt preferatele iepurilor, vulpilor, căprioarelor și mistreților, dar nici aceastea nu se sfiesc să mai coboare în oraș, cel mai recent exemplu fiind „familia” de mistreți care a vizitat cartierul Mănăștur și a ajuns faimoasă în presa internațională.

Familiile de bufnițe s-au mutat în cartiere„Am mulți prieteni care spun că aud seara

sunete ciudat, văd tufișuri care se mișcă și ajung ei la concluzia că este vorba de fenomene paranormale. De fapt este vorba doar despre familii de bufnițe care, în grupuri de câte 30-40 stau prin tufișurile din oraș, iar noaptea fac gălăgie”, spune Alexandru, care în ultimul timp a găsit mai multe astfel de colonii de bufnițe în cartierul Zorilor, în cartierul Mărăști și pe strada Speranței unde, spune el, ar locui o familie de ciufi de pădure formată din 60 de exemplare.

Pe lângă veverițe, Parcul Central găzduiește și huhurezi, dar și mai multe specii de lilieci care iarna hibernează în podurile instituțiilor de pe Calea Moților. Cunoscute ca fiind prevestitoare ale morții, cucuvelele au venit de la sat la oraș, atrase de meniul diversificat.

„Cucuvelele sunt cunoscute ca mesagere ale morții, pentru că în trecut ele stăteau la geamul celor muribunzi și cântau. Însă nu este nimic para-

normal în asta. Cucuvelele se hrănesc cu insecte care sunt atrase de lumină. Cum în trecut, la țară, nu exista iluminat public, singurele momente când noaptea era aprinsă o lampă era atunci când cineva era pe moarte și rudele îi stăteau alături. La lumina aceea se strângeau tot felul de musculițe și inevi-tabil apăreau și cucuvelele care cântau. Astăzi, ele vin în oraș, dar nu la morți, ci la neoanele de pe străzi”, spune Alexandru.

Rarități: un rățoi mandarin hoinar și o familie de corcodeiDincolo de jderi, bursuci, șobolani sau

lilieci, Clujul are și câteva rarități. Egretele și pescărușii se numără printre anomaliile pe care le putem întâlni pe malul Someșului însă explicația prezenței unor păsări asoci-ate cu litoralul în mijlocul Ardealului este cât se poate de simplă.

„Nu e nicio minune faptul că îi vedem chiar și pe continent. Pescărușii se adaptează foarte ușor. Ei nu depinde de apă, ci doar de hrană, ori în oraș găsesc hrană mult mai repede la gropile de gunoi decât ar găsi în mare”.

Un oaspete de seamă este însă rățoiul mandarin care trăiește de câțiva ani în zona Podului Garibaldi, dar și pe lacul din Par-cul Central. Rața mandarină este o pasăre ornamentală iar rățoiul clujean, cel mai probabil, a evadat dintr-o crescătorie.

„S-a adaptat foarte bine și revine în fiecare primăvară în Cluj. Din păcate pentru el, nu are o femelă cu care să se împerecheze pentru că al-tfel este perfect sănătos”, povestește Alexan-dru care s-a întâlnit de câteva ori cu rățoiul solitar. Staruri ale „Clujului sălbatic” sunt și câțiva corcodei. Păsări de baltă, acestea își trăiesc toată viața pe suprafața apei fiind in-capabile să se deplaseze pe uscat. „Ei practic se deplasează pe apă. Își fac cuibiul pe suprafața apei și chiar se împerechează acolo. Depind de bălțile din oraș, iar lacul Chios sau lacurile din Gheorgheni sunt câteva dintre preferatele lor”, explică Alexandru.

Țestoasa a venit, așteptăm ratonul!Un alt animal atipic Ardealului este

Țestoasa de Florida care a ajuns în Someș din cauza celor care le cresc drept animale de comapnie, dar care se plictisesc de ele atunci când acestea cresc foarte mari. „Totuși, țestoasa s-a adaptat rapid și deja face concurență țestoasei autohtone”, mai spune Alexandru Stermin

Prognoza biologilor este că, în viitorul apropiat, „imigranți” din lumea animale-lor vor continua să sosească la Cluj. Cel mai așteptat oaspete este chiar ratonul pe care vom avea ocazia să-l vedem în curând prin tomberoanele din Mărăști sau Mănăștur și nu doar în filmele ameri-cane.

„Animalele care trăiesc în orașe sunt specii rezistente care s-au adaptat foarte ușor și repede la viața de oraș. Nu vor dispărea și nici nu vor pleca, pentru că aici găsesc foarte ușor hrană. Nu este ca în sălbăticie. Aici doar merg la un tomberon și găsesc tot ce au nevoie. Pescărușii, de exemplu, sunt niște oportuniști. Multe animale scapă din crescătorii și ajung în stradă unde trebuie să se adapteze”, încheie Alexandru Stermin.

� Radu�Hângănuţ

Clujul animalelor, grădina zoologică de lângă noi

8 | ECONOMIE

STATISTICĂ

Piaţa asigurărilor stagnează în 2013

Peste 6 miliarde de lei însumează primele brute subscrise, în perioada ianuarie-septem-brie 2013, ceea ce aduce doar creștere cu 0,1% față de primele 9 luni ale anului 2012, potrivit datelor preliminarii raportate de societăţile supravegheate şi reglementate de Autori-tatea de Supraveghere Financiară. Pe de altă parte, indemnizațiile brute plătite, în perioada ianuarie-septembrie 2013, au totalizat 3,697 miliarde de lei, în scădere cu 2,44% față de primele nouă luni din 2012 (3,789 miliarde lei).

Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurări generale şi de viaţă, în primele nouă luni ale anului 2013, este cu 11,6% mai mică decât valorea sumelor încasate în primele nouă luni ale anului 2008 (când s-a înregistrat maximul primelor brute subscrise din ultimii şase ani, în perioada ianuarie – septembrie).

Stagnarea din primele nouă luni ale anu-lui 2013 a fost cauzată în principal de scăderea cu 4,49% a primelor brute subscrise pentru asigurări de viață (până la 1,234 miliarde lei), în timp ce primele brute subscrise pentru asigurări generale s-au majorat cu 1,31% (până la 4,939 miliarde lei). Totalul primelor sub-scrise, în primele nouă luni ale anului 2013, a reprezentat 74,77% din valoarea primelor sub-scrise în tot anul 2012 (8,257 miliarde lei).

În primele 9 luni din anul 2013, activau pe piața din România 38 de societăți de asigu-rare. Dintre acestea, 20 de asigurători acti-vau doar în piața de asigurări generale, 10 asigurători practicau doar asigurări de viață, iar 8 asigurători practicau și asigurări generale și asigurări de viață.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Investiţiile în judeţ, în scădere cu 40% faţă de anul trecut

Investiţiile realizate la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud în trimestrul al doilea al acestui an au scăzut cu 40% faţă de cele făcute în 2012, potrivit datelor centralizate de Direcţia Regională de Statistică (DRS) Bistriţa-Năsăud.

„În trimestrul II 2013, nivelul investiţiilor a scăzut cu 40,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Investiţiile de natura construcţiilor au scăzut cu 40,5%, iar cele concre-tizate în utilaje şi mijloace de transport cu 41,1% faţă de trimestrul II 2012“, se arată în buletinul statistic remis AGERPRES.

Chiar dacă în cursul acestui trimestru au fost finalizate în judeţ un număr de 111 locuinţe, cu trei mai multe decât în anul prece dent, 55% dintre acestea au fost ridicate în mediul rural. În ciuda scăderii volumului de investiţii, DRS Bistriţa-Năsăud anunţă o creştere a producţiei industriale şi a cifrei de afaceri pe primele nouă luni ale anului, cu 3, respectiv 9 procente faţă de anul trecut. De asemenea, salariile medii ale bistriţenilor sunt mai mari cu 7% faţă de 2012, dar se menţin cu un sfert mai mici decât salariul mediu calcu-lat la nivel naţional.

SATU MARE

Peste 500 de absolvenţi din 2013 sunt în şomaj

Peste 500 de tineri din judeţul Satu Mare, care au absolvit diverse forme de învăţământ în 2013, au intrat direct în şomaj, negăsindu-şi un loc de muncă. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare, Marcel Maruşca, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că din cei 714 proaspăt absolvenţi care s-au înscris în baza de date a instituţiei, la finalizarea cur-surilor, şi-au găsit locuri de muncă 204, peste 500 fiind în continuare şomeri. Dintre aceştia, 325 sunt şomeri indemnizaţi, primesc 250 de lei/lună, restul depăşind perioada în care se acordă ajutorul. Potrivit acestuia, specializările tinerilor sunt diferite, însă cei mai mulţi sunt absolvenţi de învăţământ post-liceal sau de li-cee cu profil tehnologic.

Rata şomajului la 31 octombrie în Satu Mare a fost de 4,2%, fiind 12.922 înregistrate, din care doar 2.144 indemnizate.

Liberty Tehnology Park Cluj își deschide porțile în 5 decembrie

Black Friday, între marea reducere și marea păcăleală

Foto

© w

ww

.Lib

erty

Tehn

olog

y Pa

rk C

luj.r

o

| Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453

PROIECT

Liberty Tehnology Park Cluj, fond de investiţii controlat de omul

de afaceri Ion Sturza, este aproape de marea inaugurare, programată în data de 5 decembrie a acestui an. Evenimentul cuprinde o serie de conferințe dar și lansarea acce­leratorului de afaceri Spherik, prima platformă de acest fel menită să ajute, să crească și să dea viață afacerilor cu potențial, destinată dezvoltării și implementării de afaceri pe plan lo­cal, dar și internațional.

Liberty Technology Park Cluj este un proiect dezvoltat de Fribourg Develop-ment, diviziunea de real estate a fondului de investiţii Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investiţia totală estimată în acest parc este de peste 25 de milioane de euro. pentru dezvoltareacom-paniilor din domeniile IT&C și R&D, Lib-erty Technology Park Cluj „este un ecosistem dinamic, alimentat de acea viziune aparte care face ca ideile să prindă viață și afacerile să pros-pere”, spun dezvoltatării săi.

Parte a proiectului Fribourg De-velopment, evenimentul se adresează

deopotrivă comunităţii IT şi academice clujene şi abordează tendințele pieței business influențate de industria IT.

„Noi nu tratăm Liberty Technology Park Cluj ca un proiect imobiliar, ci îl considerăm un hub de excelenţă, care va facilita crearea unei comunități de specialiști din domenii conexe, cu scopul de a genera inovație, pro-gres și dezvoltare în domeniile tehnologiei, informaticii, comunicării și cercetării”, a declarat Ion Sturza, dezvoltator al Lib-erty Technology Park Cluj.

ITC in the Park își propune să reunească și să ofere comunității IT oportunitatea de a schimba idei și dis-cuta pe marginea unor subiecte de tipul: start-upuri și ecosistemul lor de dezvol-tare, smart cities – future cities, impactul tehnologiei asupra mediului business.

„Este primul eveniment tematic al Li­berty Technology Park Cluj şi ne bucurăm că putem organiza și găzdui un eveniment destinat tuturor profesioniștilor IT din Cluj, și nu numai, într­o perioadă atât de prolifică pentru această industrie. ITC in the Park nu reprezintă doar materializarea ideii de parc tehnologic, ci răspunde și nevoii de co-municare dintre oameni ce împart aceleași pasiuni și valori”, a declarat Nina Moldo-van, CEO Liberty Technology Park Cluj.

CONSUM

În timp ce reducerile sunt mai mult sau mai puțin

reale, zilele de „Black Fri­day” se înmulțesc anul aces­ta. Astfel, în cele mai multe magazine din România, valul reducerilor va începe vineri, în data de 22 noiem­brie, și va dura până în 1 decembrie. Apogeul reduc­erilor va rămâne totuși, con­form tradiției, data de 29 noiembrie, ultima zi de vi­neri a lunii.

Comisarul șef-adjunct al Comisariatului Ju de-țean pentru Protecția Con-su matorului (CJPC), Cluj-Napoca, Nicolae Varga are câteva recomandări pen-tru consumatori, pe care îi sfătuiește să fie precauți și să se informeze în ce măsură „re-ducerile sunt reale”. Legislația în domeniu prevede mai multe puncte pe care comercianții trebuie să le respecte, ca de ex-emplu: în toate magazinele ce efectuează reduceri trebuie să fie afișată perioada reducerii. Totodată, pe eticheta pe care este afișată reducerea, trebuie să apară procentajul, precum și prețul inițial pentru a se putea verifica faptul că redu-cerea e reală.

Anul trecut, în timpul controalelor efectuate de CJPC în această perioadă, cele mai frecvente abateri au fost următoarele: la une-le raioane era afișat faptul că este o reducere de 30%, însă pe eticheta produselor nu era afișat prețul rezultat după reducere, iar reducerea era efectuată doar în urma scanării produsului la casă, „trebuie să ai un calculator în buzunar ca să vezi care e prețul după reducere”,

spune comisarul șef-adjunct al CJPC Cluj. Alteori, erau afișate doar procentajele re-ducerilor, 50%, 70%, fără a fi specificată categoria de pro-duse care intră în promoție. Un alt „truc” frecvent întâl-nit este acela de a afișa un preț la raft, iar la casă, în urma scanării produsului, prețul să fie mai mare. Cea mai gravă abatere constatată a fost însă, nerespectarea Legii 363/2007 privind com-baterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, în sen-

sul că, în urma unui calcul, reieșea faptul că prețul ce era afișat drept „cu reducere”, nu corespundea cu procen-tajul cu care se pretindea că s-a efectuat reducerea, mai spune comisarul șef-adjunct Varga.

Acesta îi sfătuiește pe comercianți ca, atunci când efectuează reducerile, să aibă grijă ca „acestea să se facă la prețul de referință”:

Pe de altă parte, surse din interiorul unui maga-zin de electrocasnice spun că „prețurile se calculează au-

tomat”, iar că potențialele inadecvențe la preț se datorează „greșelilor tehnice, greșeli ce pot apărea în orice magazin”.

Nevoia de a cumpăra - indusă în vinerea neagrăDe multe ori, comporta-

mentul nostru este generat de ceea ce vede și auzim, ceea ce credem că ne dorim, și nu de lucruri de care avem cu adevărat nevoie: „Black Friday are funcția asta de a crea nevoi, un set mental ce generază comportamentului nostru nevoia de a merge la cumpărături, activează compor-tamentul de a cumpăra și mergi la magazin. În magazin, contex-tul de acolo te face să ajungi să cumperi chiar și produsele fără reduceri”, spune psihologul Daniel David.

Economistul Adrian Criv-ii spune că Black Friday „este o ocazie prin care comercianţii scapă de stocurile vechi, pentru aprovizionările de dinainte de sărbători. Astfel, se liberalizează magazinele, se face rost de capi-tal pentru noile achiziții și se eliberează depozitele”.

Black Friday este o sărbătoare americană ce a reuşit să se impună pe ma-joritatea pieţelor din lume, în ultimii ani inclusiv în România. Sub pretextul unor reduceri consistente, retailerii reușesc să adune un număr considerabil de clienți, dispuși să stea la cozi lungi și să cheltuiască sume mari de bani, mai ales pentru achizițioanarea de produse electrocasnice şi electronice.

� Andrada�Lăutaru

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

INTERNAŢIONAL | 9

AFP

Relaţiile Israelului cu SUA se deteriorează

Încheierea unui acord de pace cu pales-tinienii în viitorul apropiat este imposibilă şi comunitatea internaţională nu poate face nimic pentru a ajuta la soluţionarea aces-tui conflict, în timp ce relaţiile Israelului cu Statele Unite se deteriorează, în aceste condiţii, statul evreu fiind nevoit să-şi cau-te şi alţi aliaţi, a estimat miercuri ministrul israelian de externe, Avigdor Lieberman.

„În cei 20 de ani câţi au trecut de Acordurile de la Oslo, situaţia s-a deteriorat continuu”, a declarat şeful diplomaţiei israeliene în tim-pul unei conferinţe în localitatea Sderot, în sudul statului evreu, reafirmându-şi cu-noscuta poziţie potrivit cărei preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, nu este „un partener pentru pace”, iar un acord între israelieni şi palestinieni nu este posibil deocamdată.

„Mai întâi, trebuie garantată securi-tatea israelienilor şi să se creeze o economiei palestiniană. Abia atunci vom putea obţine un acord politic. Altfel nu se poate”, explică Lieberman, care a revenit în postul de minis tru de externe, după ce justiţia l-a de-clarat nevinovat într-un dosar de fraudă.

Cât despre relaţiile cu SUA, el a estimat că acestea „se deteriorează continuu” şi Is-raelul „trebuie să-şi caute alţi aliaţi cu inter-ese comune”.

Declaraţiile sale survin în timp ce pre-mierul Benjamin Netanyahu efectuează o vizită la Moscova, în încercarea de a-l con-vinge pe preşedintele rus Vladimir Putin să se menţină atitudinea intransigentă faţă de Iran, pentru ca această ţară să renunţe la programul nuclear.

MEDIAFAX

Primul TGV Paris - Barcelona ar putea circula din 15 decembrie

„Primul tren de mare vitează care face legătura între Paris şi Barcelona va circula din 15 decembrie”, a anunţat miercuri minis-trul spaniol al Transporturilor, Ana Pastor. „Tehnicienii sunt în curs de omologare şi, dacă totul se petrece conform planului, primul tren ar putea circula la 15 decembrie”, a declarat ea pentru postul de radio catalan RAC1.

Exploatarea comercială a acestei legături, care nu este încă integral de mare viteză, va fi împărţită între compania feroviară franceză SNCF şi cea spaniolă RENFE.

Potrivit presei spaniole, o călătorie ar urma să dureze şase ore şi 20 de minute, respectiv cu o jumătate de oră mai puţin decât în prezent, când trebuie schimbat trenul la Figueras.

Contactactă de AFP, compania RENFE nu a vrut să confirme această informaţie, afirmând că un anunţ oficial va fi făcut „în curând”.

SNCF a anunţat în octombrie că liniile TGV care leagă Marsilia, Lyon şi Toulouse de Barcelona „ar urma să fie funcţionale în ul-timul trimestru al lui 2013”.

Reţelele feroviare franceză şi spaniolă prezintă diferenţe tehnice care obligă la studii aprofundate pentru verificarea compatibilităţii între rame şi reţele.

Spania a depăşit în 2010 Franţa prin numărul de kilometri de linii de mare viteză în funcţiune şi este de acum numărul unu în Europa şi numărul doi în lume în acest domeniu.

UE încearcă să convingă Ucraina de oportunitatea unei apropieri

Independenţa Scoţiei ar � una destul de scumpă

Totuşi, susţinătorii campaniei în favoarea

rămânerii Scoţiei în componenţa Marii

Britanii sunt tot mai clar de părere că

independenţa ar condamna regiunea la

o perioadă de austeritate fără sfârşit.

Foto

© w

ww

.tsue

ddeu

tsch

e.co

m

Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453 |

LA RAZON

Provocările economice ale unei Scoţii indepen­

dente au fost puse pe masă, iar avertismentele lasă se se întrevadă un peisaj sumbru. Pentru ca nivelul datoriei să poată fi susţinut, la începutul anului 2020 va trebui să se strângă 6 miliarde de lire ster-line (7,154 miliarde de euro), dublu faţă de cât a promis până acum liderul naţionalist scoţian Alex Salmond, notează marţi ziarul La Razon.

Datele oferite luni de Insti-tutul de Studii Fiscale (IFS), un reputat think-tank, creează o imagine departe de cea idilică prezentată de şeful executivu-lui autonom - cea a unei ţări care va trebui să se confrunte nu doar cu scăderea venituri-lor derivate din petrol şi gaze din Marea Nordului, ci şi cu presiunea cheltuielilor publice din partea unei populaţii din ce în ce mai îmbătrânite.

Perspectivele reduse ale imigraţiei vor face ca pro-centul celor cu vârste de peste 65 de ani să crească de la 16,1% în prezent la 27,7% în anul 2062, com-parativ cu o creştere de la 15,9% la 25,4% la nivelul Marea Britanii. Altfel spus, independenţa va duce la o

creştere cu 16% a impozite-lor şi la o reducere cu 12% a sumelor destinate chel-tuielilor publice. Cel mai îngrijorător lucru pentru Alex Salmond este acela că cifrele nu acoperă promisi-unile sale privind reducerea impozitelor persoanelor juridice, reformarea siste-mului serviciilor sociale sau introducerea unei pensii de stat mai generoase, care se dovedesc acum a fi o iluzie.

Raportul institutului eco-nomic, care arată că o Scoţie independentă va trebui să facă faţă unei breşe fiscale de 1,9% în raport cu veniturile naţionale, faţă de 0,8% pen-tru întreaga Marea Britanie, apare la o săptămână după ce Salmond a publicat aşa-numita Carte Albă. În acest document se presupune că executivul scoţian le explică cetăţenilor problemele prin-cipale pentru care încă nu s-au găsit răspunsuri dacă

regiunea decide „să taie cor-donul ombilical“ cu Londra.

La referendumul din 18 septembrie 2014, scoţienii vor fi întrebaţi: „Ar trebui să fie Scoţia independentă?”. Prob-lema este că, cu mai puţin de un an înainte de istoricul refe-rendum, liderul naţionalist scoţian nu pare preocupat să descifreze încă probleme atât de importante ca apartenenţa la Uniunea Europeană, apărarea sau alegerea mone-dei (lira sterlină sau euro).

Potrivit raportului IFS, deşi independenţa Soţiei va oferi oportunitatea creării „unui sistem fiscal optim”, regiunea se va confrunta cu opţiuni mai dure decât cele pentru ansamblul Marii Bri-tanii. John Swinney, ministrul scoţian al finanţelor, a vrut să minimalieze importanţa doc-umentului, reiterând promi-siunile impozitelor mai mici pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

LE MONDE

Cazul Iulia Timoşenko, aflată în con­tinuare în închisoare în Ucraina,

constituie un blocaj major în apropierea Kievului de Uniunea Europeană /UE/, cu opt zile înainte de summitul crucial de la Vilnius.

Europenii sunt încă într-o incertitu-dine totală în ceea ce priveşte posibili-tatea semnării unui Acord de asociere şi de liber-schimb cu Ucraina, în timp ce şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene sunt convocaţi la Vilnius, Lituania, în zilele de 28 şi 29 noiembrie, pentru a participa la Sum-mitul Parteneriatului Estic, dedicat ancorării europene a mai multor ţări.

Acest lucru se va şi realiza în cazul Georgiei şi al Republicii Moldova. În ceea ce priveşte Armenia, aceasta a op-tat pentru apropierea de Rusia /prin ralierea la Uniunea Vamală /, în timp ce Ucraina, a cărei legislaţie este catalogată drept „justiţie selectivă“, are dificultăţi în a se conforma unei exigenţe formu-late de UE, şi anume de a permite exi-lul în Germania, din raţiuni medicale, pentru Iulia Timoşenko, fost premier şi opozantă a preşedintelui Viktor Ia-nukovici. Aceasta a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere“, în urma unui proces penal de-spre care unii spun că ar avea substrat politic.

Miniştrii afacerilor externe ai ce-lor 28 de ţări ale UE le-au solicitat luni autorităţilor de la Kiev să facă totul pen-tru a depăşi acest impas şi au încercat să le convingă de existenţa unor interese economice clare oferite de apropierea de UE, însă fără a evoca o adeziune. Potriv-it şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, autorităţile ucrainene au onorat 10 din cele 11 exigenţe europene, care vizează în special legea electorală, de-mocratizarea, comerţul sau rolul procu-rorului general.

Există, însă, o problemă: cea de-a 11-a cerinţă este cea mai importantă, subliniază cotidianul francez citat. Aceasta vizează soarta Iuliei Timoşenko, iar săptămâna trecută deputaţii ucraineni nu au reuşit să ajungă la un acord asupra eliberării fostului premier. Parlamentarii ucraineni ar urma să reia dezbaterile în data de 19 noiembrie, în-tr-o sesiune de trei zile cu deznodământ incert, în prezenţa celor doi emisari europeni, Pat Cox, fostul preşedinte irlandez al parlamentului de la Stras-bourg, şi Aleksander Kwasniewski, fost preşedinte al Poloniei. Preşedintele Ia-nukovici evocă promulgarea unei „legi condiţionate“, ceea ce ar putea însemna că rivala sa ar urma să-şi ispăşească res-tul de pedeapsă penală în urma trata-mentului din străinătate sau ca aceas-ta să se angajeze să nu candideze în alegerile prezidenţiale.

În prezent, ţările UE afişează o unitate de faţadă, fără a-şi putea ascunde complet divergenţele interne. Germania, Olan-da, Spania şi alte ţări europene solicită „măsuri credibile“, cum a spus luni, în Bundestag, cancelarul federal german Angela Merkel. „Ucraina trebuie să on-oreze criteriile cerute dacă doreşte un acord“, a declarat Merkel. Suedia şi alte câteva ţări doresc să ţină cont de problema Iuliei Timoşenko, însă punând în balanţă intere-sul strategic al unei apropieri cu Ucraina.

Va dura, oare, coeziunea europeană până la Vilnius, orice s-ar întâmpla? În orice caz, miniştrii de externe europeni s-au declarat dispuşi să întârzie la maxim perioada în care Ucraina să răspundă acestei cerinţe: un consiliu al afacerilor ex-terne a fost programat, pentru orice even-tualitate, chiar pentru data de 28 noiem-brie, la orele 17.00, la Vilnius... „În caz de“ şi pentru a evita ceea ce ar putea părea un nou eşec al europenilor sau o victorie a Moscovei.

În ultimele săptămâni, Rusia a exer-citat puternice presiuni la adresa lui Ia-nukovici şi a făcut totul pentru a provoca eşecul summitului de la Vilnius. Luni, ministrul ucrainean al energiei a anunţat că s-a ajuns la un acord cu Gazprom în ceea ce priveşte reglementarea datoriei la gaz a ţării sale. Grupul rus s-a arătat brusc „mai conciliant” după amânarea votului din parlamentul ucrainean pe marginea eliberării Iuliei Timoşenko.

10 | JOCURI I SĂNĂTATE

Horoscop - 21 noiembrie

Berbec (21 mar. - 20 apr.) Dimineaţa ai de făcut mai multe drumuri scurte, care îţi încurcă

planurile zilei de azi. De preferat să amâni pro-blemele difi cile şi care necesită o mare putere de concentrare. Eşti cam visător şi e posibil să nu rezolvi nimic.

Taur (21 apr. - 20 mai)Intenţionezi să începi o afacere, dar astăzi îţi lipseşte simţul practic. Mai

bine să aştepţi câteva zile până lucrurile se limpe-zesc. S-ar putea să ai mici probleme de sănătate, trecătoare. După-amiaza ar fi bine să acorzi mai multă atenţie partenerului de viaţă.

Gemeni (21 mai - 22 iun.)Trebuie să iei o decizie importantă pe plan sentimental, dar eşti

nehotărât. Ar fi bine să ţii cont de sfaturile unei per-soane mai în vârstă. Evita certurile sau discuţiile aprinse şi contradictorii. Posibil ca orice ceartă să-ţi producă neplăcere.

Rac (23 iun. - 22 iul.)S-ar putea să realizezi că planurile pe care le-ai făcut nu se potrivesc

cu realitatea. Un prieten sau un coleg de serviciu te roagă să îl ajuţi într-o problemă de afaceri. După o zi tare agitată, seara îţi aduce un pic de linişte alături de cineva drag.

Leu (23 iul. - 22 aug.)Dimineaţă eşti un pic confuz şi cam nehotărât. Încearcă să te concen-

trezi asupra problemelor urgente. Dacă vrei să faci cheltuieli mari, este indicat să te consulţi cu partenerul de viaţă. Ai grijă să nu faci promisiuni pe care nu eşti sigur că le poţi respecta.

Fecioară(23 aug. - 22 sep.)Îţi cam lipseşte simţul practic azi şi ar fi bine să nu îţi asumaţi noi

responsabilităţi. Eşti cam obosit şi stresat. În relaţiile sentimentale, ai grijă să-ţi exprimi clar ideile şi sentimentele, pentru a nu fi greşit înţeles de partenerul de viaţă.

Balanţă (23 sep. - 23 oct.)Dimineaţa nu eşti prea bine dispus şi nu reuşeşti să te aduni. Eşti confuz

şi poţi lua decizii neinspirate. Preferabil să nu îţi asumaţi niciun risc. Astăzi, şansele de reuşită nu sunt de partea ta. Trebuie să te odihneşti şi să te relaxezi.

Scorpion (24 oct. - 21 nov.)Se pare că nu ai spor la serviciu, pentru că eşti cam obosit. De pre-

ferat să eviţi discuţiile în contradictoriu cu şefi i şi cu colegii. Spre seară este posibil să mergi în vizită la nişte prieteni, unde nu este exclus să întâlneşti pe cineva interesant.

Săgetător (22 nov. - 21 dec.)

Astăzi îţi lipseşte simţul practic şi poţi să iei decizii greşite. De aceea

este de preferat să nu te implici în treburi impor-tante. Acordă mai multă atenţie relaţiilor senti-mentale. Sunt şanse să petreci o seară plăcută împreună cu persoana iubită.

Capricorn (22 dec. - 20 ian.)Eşti visător şi ai tendinţa să neglijezi nişte probleme importante. Nu stai

prea bine nici cu simţul practic.. O întâlnire cu prietenii te poate ajuta să treci peste aceste momente. Trebuie să te regăseşti şi să ai încredere mai multă în tine.

Vărsător (21 ianuarie - 18 februarie)Azi eşti cam critic cu toţi cei din jur. Trebuie să eviţi discuţiile în

contradictoriu cu colegii sau cu prietenii. Mai bine să te abţii de la comentarii. Spre seară s-ar putea să primeşti o vizită sau o veste care să-ţi aducă bucurie.

Peşti (19 feb. - 20 mar.)Nu este o zi favorabilă examenelor sau întâlnirilor de afaceri. Te poţi

baza pe sprijinul oferit de către o persoană mai în vârstă sau un prieten apropiat. Este de preferat ca azi să-ţi petreci mai mult timp alături de cei dragi.

Greva generală este ilegalăEugen Nicolăescu:

| Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453

SUDOKU

Soluţia: în numărul următor

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:

NEGOCIERI EŞUATE

Greva generală din sistemul sani-tar anunţată pentru data de 28

noiembrie este ilegală şi va fi sesizată instanţa, a de-clarat miercuri minis-trul Eugen Nicolăescu, după întâlnirea cu reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate.

„Eu cred că greva generală este mai degrabă o sperietoare decât un lucru care se poate realiza şi din punctul nostru de vedere în acest moment este ilegală. (...) Noi trebuie să discutăm despre lucrurile legale în ţara asta. Că unii vor să în-calce legea este problema lor, sunt instituţii ale statului care trebuie să îşi facă datoria.

Evident, dacă este ilegală, sunt ferm convins că este ilegală, prima noastră măsură este să sesizăm instanţa să constate ilegalitatea. Sper să nu se ajungă acolo. Pot fi găsite une-

le soluţii după opinia noastră. Dar ele nu pot fi găsite sub presiune, nu pot

fi găsite peste noapte. Acum asta încercăm: să identifi căm cum se poate eşalona, cum se poate face un calendar în acest sens, sper să reuşim", a spus ministrul.

În opinia sa, multe dintre lucrurile care se vehiculează

sub o formă sau alta s-au clari-fi cat.„Poate că unele fac parte din

neînţelegeri intenţionate, poate că altele fac parte din neînţelegeri neintenţionate, este greu de spus, nu căutăm vinovaţi, nu asta este menirea noastră. Ce este cert e că am convenit că dialogul este baza, trebuie

continuat, vom avea mâine o întâlnire cu SANITAS, probabil săptămâna viitoare o altă întâlnire cu Coaliţia în funcţie şi de re-zultatele discuţiilor cu SANITAS", a afi r-mat ministrul Sănătăţii. Referindu-se la solicitările privind creşterile salariale din sistem, Nicolăescu a spus că speră ca ele să fi e posibile. „Este vorba să găsim înăuntru sistemului pe măsură ce vom aplica pachetul de bază, pe măsură ce vom continua cu licitaţiile naţionale şi vom face economii. Multe din economiile din sistem să rămână în sistem, să fi e redistribuite", a mai declarat Eugen Nicolăescu.

noiembrie este ilegală şi va fi sesizată instanţa, a de-clarat miercuri minis-trul Eugen Nicolăescu,

generală este mai degrabă o sperietoare decât un lucru care se poate realiza şi din punctul nostru de vedere în acest moment este

le soluţii după opinia noastră. Dar ele nu pot fi găsite sub presiune, nu pot

fi găsite peste noapte. Acum asta încercăm: să identifi căm cum se poate eşalona, cum se poate face

să reuşim"

lucrurile care se vehiculează sub o formă sau alta s-au clari-

fi cat.„Poate că unele fac parte din

neînţelegeri intenţionate, poate că altele

SPORT | 11

De Zerbi, „diamantul” care n-a strălucit niciodată

JUDO

Căprioriu şi Ohâi luptă la abu Dhabi

Vicecampioana olimpică de la Londra, Corina Căprioriu (foto) şi Loredana Ohâi, proaspăt încununată campioană a Europei la U23 în întrecerea desfăşurată săptămâna trecută la Smakov în Bulgaria, vor reprezen-ta Români a la Grand Prix-ul Federaţiei Internaţionale de Judo, care se va desfăşura la Abu Dhabi în Emiratele Arabe Unite, vineri şi sâmbătă. Ambele sportive sunt le-gitimate la CS Universitatea Cluj şi vor con-cura în limitele categoriei 57 de kilograme. Alături de cele două clujence, la competiţia de la Abu Dhabi va fi prezentă şi orădeanca Larisa Florian, la categoria 52 de kilograme. Sportiva legitimată la LPS Oradea a câştigat şi ea în urmă cu o săptămână medalia de aur la Campionatele Europene U23 din Bulgaria. La Grand Prix-ul din Emiratele Arabe Unite ţara noastră va mai avea trei reprezentanţi, doi la masculin Robert Florian Papp (cat. 73 kg) şi sibianul Daniel Natea (cat. +100 kg) şi Loredana Chiţu la 52 kg. (PP)

BASCHET

CSU Alba Iulia, surpriza Ligii Europei

Echipa feminină de baschet CSU Alba Iulia a învins în deplasare formația cehă Va-losun Brno, cu scorul de 82-70 şi este surpriza actualei ediţii a Ligii Europei Centrale, având două victorii din tot atâtea meciuri dispu-tate. Deşi este debutantă în competiţiile euro-pene intercluburi, CSU Alba Iulia a arătat ca o echipă matură. Cu Părău şi Cadjo în formă foarte bună, prima autoare a 16 puncte, cea de a doua cu 17, ardelencele nu au lăsat nici-un moment senzaţia că ar putea fi depăşite în partida de la Brno şi au cedat un singur sfert, pe ce de al doilea (15-17) în rest fi ind în permanenţă la conducere pe tabela de marcaj. CSU Alba Iulia va juca următorul meci în data de 27 noiembrie, pe teren propriu, în copania celeilate formaţii româneşti din Liga Europei Centrale, Universitatea Goldiș ICIM Arad.

ECHIPA NAŢIONALĂ

Dan Petrescu în locul lui Piţurcă?

Ratarea califi cării la truneul fi nal al Cu-pei Mondiale de anul viitor, din Brazilia, va produce inevitabil schimbări la nivelul băncii tehnice a „tricolorilor”. Deşi mai are contract cu Federaţia Română de Fotbal (FRF), Victor Piţurcă ar putea prelua încă din această iarnă o echipă naţională din zona Golfului Persic. Într-un sondaj realizat în urmă cu ceva vreme, Dan Petrescu era favoritul susţinătorilor echipei naţionale a României, urmat îndeaproape de Laurenţiu Reghecampf şi Cosmin Olăroiu. Varianta Petrescu la naţională este susţinută şi de posibil viitorul şef al FRF, Gică Popescu, acesta reinterând în dese rânduri că Dan Petrescu ar fi soluţia cea mai bună, date fi ind performanţele celui poreclit „bursu-cul”. În acest moment, Dan Petrescu este sub contract cu Dinamo Moscova şi are o clauză de reziliere a contractului de aproxi-mativ două milioane de euro. În această toamnă, tehnicianul român al lui Dinamo Moscova a fost foarte aproape să semneze cu Cristal Palace, formaţie din prima ligă a Angliei. (PP)

Apjok destabilizează Universitatea înaintea semi� nalei de Cupă

Foto

Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453 |

RUGBY

Rugby-iştii de la Uni-versitatea Cluj impun

respect. De acest lucru s-au convins ofi cialii uni-versitarilor care au rămas

fără unul dintre cei mai importanţi jucători, Răzvan Ailenei, tocmai înaintea semifi nalei din Cupa României cu CSM Ştiinţa Baia Mare. Ignorat de staful echipei naţionale de rugby

a României, pentru meciu-rile cu Tonga şi Canada, sportivul de la „U” a fost convocat surprinzător pen-tru amicalul de la sfârşitul săptămânii cu reprezenta-tiva Insulelor Fiji.

Apjok „l-a vrut” la naţionalăRăzvan Ailenei este unul

dintre cei mai buni jucători din SuperLiga Naţională a României şi o prezenţă constantă la acţiunile „ste-jarilor” însă, în ultimele luni a fost mai mereu lăsat în afara listei celor selecţionaţi. Subit, atrenorul secund al echipei naţionale de rugby a României, Eugen Apjok, ni-meni altul decât tehnicianul vicecampioanei Ştiinţa Baia Mare, şi-a amintit de semi-

fi nala din Cupa României dintre „U” şi echipa sa de club şi a decis să-l convoace pe Ailenei. Aceasta este doar una dintre şicanele cu care ofi cialii maramureşeni încearcă să destabilizeze gruparea universitară. „Pentru noi este o mândrie ca jucătorii de la Universitatea să evolueze la echipa naţională a României şi niciodată nu ne-am opus acestor convocări, dar e ciudat că tocmai acum l-au chemat pe Răzvan (Aile-nei n.r.). Asta demosntrează că impunem respect şi teamă în rândul adversarilor. Mai întâi au refuzat să jucăm semifi nala la Cluj, acum ni-l iau pe Aile-nei”, a comentat managerul Universităţii, Lorin Cantor.

Patrice Podină

FOTBAL

Roberto De Zerbi este unul dintre puţinii fotbalişti italieni care au

evoluat în Liga I din România. S-a născut la Brescia dar a fost şlefuit la celebra academie de fotbal a lui AC Milan. N-a strălucit decât doua sezoa-ne, între 2002 şi 2004, pe vremea cât a evoluat pentru Foggia în 45 de meciuri în care a marcat de 15 ori. A jucat pen-tru CFR şi şi-a trecut în CV singurele trofee dintr-o carieră agitată. Ajuns la 34 de ani, De Zerbi a decis să-şi dea un restart în viaţă şi a semnat cu Darfo Boario.

Din Ligă pe „tăpşan”Trei sezoane a fost legitimat De Zer-

bi la CFR dar, la fel ca în întreaga lui carieră, a fost o apariţie pasageră. Talen-tul, glezna fi nă, viziunea şi execuţiile cu şatif nu au fost sufi ciente pentru a se im-pune niciodată în cele 14 echipe pentru care a evoluat. Îmi amitesc de o execuţie superbă într-un meci CFR - Pandurii, dar nici acel gol poate nu mi-ar fi revenit în minte dacă nu citeam blogul unui ju-rnalist italian, Gianluca Di Marzio, care pomeneşte de fostul fotbalist al CFR-ului. Afl ăm astfel, că fosta „speranţă” a fotbalului italian s-a reorientat către me-seria de antrenor. Ca jucător a pornit de

sus, AC Milan fi ind de altfel şi singura echipă de top din cariera lui, ca antrenor a ales să înceapă de jos, Unione Sportiva Darfo Boario fi ind una dintre codaşele diviziei a V-a din Italia, doar două vic-torii, trei rezultate de egalitate şi şapte înfrângeri arată linia de clasament a micuţei echipe din Lombardia, după 12 etape. Acelaşi jurnalist italian scrie pe blogul său că Roberto va fi şi legitimat la Darfo, ceea ce nu mă miră, fi e şi numai plecând de la ideea că la acest nivel sim-pla prezenţă în teren poate reprezenta un atu pentru o echipă care nu a evoluat niciodată mai sus de ligiile de amatori.

14 echipe în 5 ani de „carieră” Doar 19 ani avea Roberto De Zerbi în

ziua în care şi-a pus semnătura pe con-tractul cu sigla lui AC Milan pe antet. În cei trei ani de angajament, Roberto nu a jucat niciun minut pentru „diavolul mila nez”, dar a fost împrumutat în tot acest timp la nu mai puţin de patru echi-pe (Monza, Padova, Como şi Avelino), a jucat doar 28 de meciuri şi a marcat de numai 5 ori. „Explozia” atât de mult aşteptată nu s-a declanşat, iar Milan a renunţat fără regrete la mijlocaşul care ar fi trebuit să semene panică în careurile adverse, sau măcar să dea pasa decisivă

pentru colegii din atac. Salernitana a fost următorul club care i-a întins o mână de ajutor, dar câteva antrenamente au fost sufi ciente pentru echipa tehnică să nu-l includă în planurile de viitor ale clubu-lui. La începutul anilor 2000 De Zerbi a semnat cu Foggia, singura bornă din CV în care cifrele îi sunt favorabile (45 de meciuri şi 15 goluri în două sezoane). A urmat Arezzo şi Catania, iar din 2006 a devenit jucătorul lui Napoli, Putea să fi e un nou început dacă desele accidentări nu l-ar fi ţinut departe de gazon tocmai când începea să strălucească. În 2010 a ajuns la CFR, sub formă de împrumut şi a impresionat încă de la primele şedinţe de pregătire. Paszkany şi Mureşan, fi nanţatorul, respectiv preşedintele grupării din Gruia, îşi frecau mâinile de bucurie, De Zerbi părea să fi e jucătorul cerebral de care vişinii auvea nevoie. Au urmat noi şi noi accidentări, perioade lungi de recuperare şi doar 22 de partide în alb şi vişiniu. Şi totuşi CFR reprezintă singura echipă alături de care Roberto şi-a trecut în palmares trofee, două tt -luri naţionale, în 2010 şi 2012, plus Cupa României (2010). Imediat după ultimul campionat cucerit De zerbi şi-a reziliat contractul cu CFR Cluj şi „cariera” lui s-a încheiat.

Patrice Podină

12 MAGAZIN

Cum va arăta trecerea peste un lac din China

| Joi, 21 noiembrie 2013 • Nr. 453

IDENTITATE SCHIMBATĂ

Turcia ar putea transforma Hagia Sophia, în moschee

Presiunea politică se intensifică în Tur-cia în legătură cu transformarea vechiu-lui muzeu Hagia Sophia din Istanbul în moschee, în cadrul unei campanii de-spre care criticii susțin că este cea mai recentă măsură a administrației de la An-kara de a eroda Constituția seculară a țării, informează marți Armenpress. Agenția de presă armeană afirmă, citând publicația britanică The Times, că un important mem-bru al opoziției s-a alăturat vicepremieru-lui turc Bulent Arinc pentru a cere ca situl, o fostă bazilică creștină și unul dintre cele mai mari puncte de atracție din Istanbul, să fie „deschis pentru rugăciune”.

Cererile lor au reînnoit dezbaterea cu privi-re la presupusa intenție a guvernului Erdogan de islamizare a țării.

Hagia Sophia a fost construită inițial ca biserică în 537 d.Hr. și a fost transformată în muzeu în 1935. Hagia Sofia este o operă arhitecturală și un monument important atât pentru Imperiul Bizantin cât și pentru cel Oto-man. Inițial biserică, mai târziu moschee, în prezent muzeu în Turcia, Hagia Sophia a fost întotdeauna un punct de atracție important în inima Istanbulului.

RECORD

„Sel�e” este cuvântul anului 2013 ales de Dicționarele Oxford

„Selfie”, autoportret foto realizat cu telefonul mobil și postat apoi pe rețelele de socializare online, a fost ales cuvân-tul anului 2013 de Dicționarele Oxford, lucrări de referință pentru limba engleză. El a fost preferat cuvintelor „twerk”, dans sugestiv pe care l-a făcut celebru cântăreața americană Miley Cyrus, și „binge-watch”, vizionare maraton a programelor TV, se arată într-un comunicat preluat de AFP. Dicționarele Oxford, ce recurg la un in-strument de căutare capabil să analizeze aproape 150 milioane de cuvinte din lim-ba engleză folosite pe internet în fiecare lună, au descoperit că utilizarea cuvântu-lui „selfie” a crescut cu 17.000% în ultimul an. Potrivit acestei surse, prima apariție a cuvântului a fost semnalată în 2002, pe un forum de conversații online australian.

„Rețelele de socializare au contribuit la popu-larizarea acestui termen, hashtag-ul +selfie+ apărând pe site-ul de fotografii Flickr din 2004”, a spus Judy Pearsall, director editorial al Oxford Dictionaries. „Însă utilizarea lui s-a răspândit mult doar din 2012, +selfie+ fiind folosit în mod curent”, a adăugat ea.

Termenul „selfie” nu a intrat încă în Oxford English Dictionary (OED), însă a fost inclus în OxfordDictionaries.com în luna august.

MEDIAFAX

O companie olandeză a proiectat un pod cu o arhitectură deosebită pes-

te lacul Meixi, din Changsha, China. Arhitecţii de la compania NEXT,

din Amsterdam au câştigat un concurs internaţional de proiecte pentru un pod pietonal peste lacul Meixi. Podul este unul dintre elementele cele mai im-portante ale proiectului Dragon King Harbour River, care are ca scop dez-voltarea noului district ecologic din Changsha, construit pe malul lacului. Construcţia ar trebui să sprijine proiec-tele recreaţionale, ecologice şi de turism

din zonă, lucrările fiind programate să înceapă peste un an.

Podul, care are un design unic, va măsura peste 150 de metri lungime şi 24 de metri înălţime şi va fi o rută de traversare a lacului, pentru pietoni. „Construcţia şi mai ales conexiunile din locurile unde traseele se intersectează se inspiră din banda lui Mobius”, spune Michel Schreinemachers, de la compa-nia NEXT. „În acelaşi timp, aduce aminte de nodurile chinezeşti, o formă de artă decorativă orientală”, adaugă colegul său, John van de Water.

Banda lui Mobius este un model al unei suprafeţe cu o singură faţă. În

practică, aceasta se obţine prin lipirea capetelor unei benzi dreptunghiulare, astfel încât vârfurile de pe diagonală să se suprapună. Mai simplu, se ia o bandă din hârtie, i se răsucesc capetele, care apoi sunt unite şi lipite. „Nodurile chinezeşti sunt o formă de artă decorativă populară chineză, care îşi are originile în timpul dinastiilor Tang şi Song (secolele 7-13). Acestea sunt foarte complexe şi, în general au două straturi şi formează modele simetrice. Aspectul deosebit al podului con-tribuie la dezvoltarea identităţii zonei, iar iluminarea sa se integrează în sistemul care ghidează perfect navigaţia”, se arată într-un comunicat NEXT.

Podul înnodat