Upload
buicong
View
231
Download
4
Embed Size (px)
Fundatia CRED – Centrul Romano-Elvetian Uniunea Europeana
pentru Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Proiect finantat prin Phare
DEPRESIA POSTPARTUM
SCREENING, IDENTIFICARE PRECOCE SI
TRATAMENT
25.11.2009
Domnica Petrovai, Psiholog clinician
Centrul National de Sanatate Mintala
Acest material a fost elaborat in cadrul Proiectului Phare “Sprijin pentru femeile cu probleme de
sanatate mintala post partum”. Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia
oficiala a Uniunii Europene. Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele Phare
contactati [email protected].
Proiectul Pilot “Sprijin pentru femeile cu
probleme de sanatate mintala
postpartum”
• Programul Phare “Suport pentru dezvoltarea serviciilor
comunitare de sanatate mintala si dezinstitutionalizarea
persoanelor cu probleme de sanatate mintala”,
Componenta B – Dezvoltarea centrelor comunitare de
sanatate mintala
• Implementat de Fundatia CRED, Centrul Romano-
Elvetian pentru Dezvoltarea Sistemului de Sanatate
• www.cred.ro/sanatate-mintala
Prevalenta depresiei
postpartum• Depresia postpartum este cea mai frecventa problema
de sanatate dupa nastere si apare la 1 din 9 femei (10-
15% dintre femei).
• 10% dintre femeile care au nascut traiesc experienta
depresiei postpartum (American College of Obstetricians
and Gynecologists).
• In primele 3 luni dupa nastere, 14,5% dintre femei
manifesta un episod depresiv major, in timp ce 10-20%
dintre mame manifesta depresie pe parcursul perioadei
postpartum (World Health Organization ).
Factori de risc pentru depresia
postpartum• Istoric de depresie, alte probleme de sanatate mentala,
sindrom premenstrual;
• Sensibilitatea la modificari hormonale;
• Sarcina neplanificata,
• Nasterea copilului mai devreme sau nasterea copilului
cu defecte congenitale;
• Boli in perioada sarcinii;
• Dificultati maritale; mama singura;
• Lipsa suportului social;
• Dificultati financiare;
• Alti factori de stres: schimbari in viata personala, boala,
moartea unei persoane apropiate etc.
Simptomatologia depresiei
postpartum• Stari emotionale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la
nasterea copilului,
• Sentimente de tristete, indoiala, vina, neajutorare sau neputinta care
se intensifica de la o saptamana la alta si impiedica functionarea
eficienta a mamei,
• Persoana nu mai este capabila sa aiba grija de sine sau de copil,
• Persoana are dificultati in a face sarcinile tipice acasa sau la munca,
• Schimbari de apetit
• Preocupari si ingrijorari intense pentru copil sau lipsa interesului
pentru copil.
• Anxietate si atacuri de panica care pot apare, teama de a ramane
singura cu copilul ,
• Teama de a nu face rau copilului,
• Ganduri de autoranire sau suicid.
Cauze emotionale
• Indoiala cu privire la sarcina, sarcina neplanificata,
• Schimbari impredictibile, neasteptate in rutinele
personale si de cluplu care cresc anxietatea,
• Sentimente de pierdere asociate nasterii copilului
(pierderea vechii identitati, imagine corporala),
• Schimbari in stilul de viata
• Dificultati de alaptare care fac mama sa se simta
vinovata,
• Presiunea de a avea grija corect sau intr-un anume fel
de copil.
Cauze socio-culturale
• Maternitatea este instinctiva :
“trebuie sa stiu cum sa ma port cu copilul”, “trebuie sa
am anumite sentimente fata de copil imediat”
• Copilul perfect:
Copiii au temperamente diferite, unii sunt linistiti si mai
usor de ingrijit, altii mai activi si mai dificil de linistit.
Pentru mame este dificil sa se adapteze la stilul copilului.
• Mama perfecta:
Dorinta si presiunea de a fi perfecta creste indoiala si
anxietatea fata de propriile actiuni fata de copil
Cauze fizice:
• Scaderea brusca a cantitatii de estrogen si
progesteron,
• Scaderea cantitatii de hormoni tiroidieni,
• Lipsa somnului,
• Lipsa odihnei.
DPP nu este relationata cu varsta mamei
sau cu numarul de copii pe care ii are!
Instrumente de identificare si screening
• Scala de Depresie Postpartum
Edinburgh,
10 itemi.
http://www.fresno.ucsf.edu/pediatrics/do
wnloads/edinburghscale.pdf
Instrumente de identificare si screening
• Reducerea celor 10 itemi ai chestionarului
Edinburgh la 3:
• În ultimele 2 săptămâni:
– Vă învinovăţiţi pentru lucrurile care merg
rău ?
– Vă îngrijoraţi şi vă simţiţi anxioasă fără un
motiv anume ?
– V-aţi speriat sau aţi intrat în panică fără un
motiv anume?Karolyn Kabir, Jeanelle Sheeder and Lisa S. Kelly, (2008). Identifying Postpartum
Depression: Are 3 Questions as Good as 10? Pediatrics;122;696-702.
Mituri despre depresie si depresia
postpatum
„Depresia trece de la sine”,
„Fiecare dintre noi avem depresii”,
„Depresia este o dovadă de slăbiciune sau de lipsă de
voinţă”,
„Trebuie să poţi depăşi de unul singur depresia”,
„Depresia nu este o problemă serioasă”
“Sunt mofturi, ar trebui sa-si revina si sa aiba grija de
copil”
Particularitati ale depresiei cu debut
postpartum
• Femeile ascund modul in care se simt
dupa nastere.
• Se simt vinovate sau rusinate de modul in
care se simt.
• Familia, partenerii nu iau in serios starea
emotionala a femeii care a nascut.
Depresia cu debut postpartum: simptome şi
indicatori de evaluare
Emoţii : tristeţe, vinovăţie, deprimare, iritabilitate, teama, anxietate etc.
Gânduri : inutilitate, neajutorare, vina, autoculpabilizare , ingrijorare etc.
Comportamente : apatie, neimplicare, lipsă de comunicare,agitatie etc.
Manifestările fizice ale unei persoane: oboseală, lipsă de energie, insomnii incapacitatea de a dormi chiar si atunci cand copilul doarme etc.
Strategii de interventie timpurie in depresia
postpartum
• Interventii psihosociale: vizite la domiciliu imediat dupa
nastere, vizite de follow-up (monitorizarea mamei pe o
periada de un an de zile dupa nasterea copilului si dupa
identificarea depresiei postpartum).
• Interventii psihologice: psihoeducatie, validarea emotionala,
prescriptii comportamentale.
• Implicarea familiei in asistenta persoanei cu depresie
postpartum.
The WHO Reproductive Health Library; Geneva: World Health Organization.
Obiectivul proiectului
• Dezvoltarea unui serviciu comunitar de
sanatate mintala adresat femeilor cu
probleme de sanatate mintala post partum
• Trei obiective specifice:
– dezvoltarea capacitatii de screening si
depistare a cazurilor cu risc;
– dezvoltarea capacitatii de interventie timpurie
si tratament;
– Sensibilizare personalului medical si a
publicului
Activitatile proiectului (1)
• Formare in vederea depistarii cazurilor cu
risc de DPP (126 de medici de familie,
neonatologi, pediatrii, obstetricieni,
asistente)
• Formare in vederea terapiei cazurilor de
depresie postpartum (56 de psihologi,
psihiatri, asistente)
Activitatile proiectului (2)
• Elaborarea unei brosuri cu tema depresie
post partum
• Elaborarea unui ghid de interventie pentru
cazurile de depresie postpartum
• Crearea unei baze de date cu formularele
de evaluare a riscului de depresie
postpartum
• Elaborarea unor recomandari pentru
interventii ulterioare in domeniu
Concluzii screening
• 71% dintre mame reprezinta risc de DPP –
statisticile existente: 80%;
• tendinta noilor mame de a-şi nega modul
în care se simt şi teama lor de reacţiile
sociale negative
Recomandari (1)
DPP nu este recunoscuta ca problemă de
sănătate de către profesionistii
Recomandari:
• Creşterea capacitatii medicilor de familie,
a ginecologilor, neonatologilor, asistentelor
medicale în recunoaşterea depresiei
postpartum ca problemă de sănătate cu
consecinţe severe asupra sănătăţii mamei,
familiei şi asupra dezvoltării copilului.
Recomandari (2)
• Creşterea competenţelor psihiatrilor în
diagnosticul şi tratamentul depresiei
postpartum şi recunoaşterea acestei
probleme prioritare de sănătate mintală.
Introducerea unui modul referitor la
depresia post partum si psihoza
postpartum in curricula de rezidentiat
Recomandari (3)
• Realizarea la scara nationala a screening-
ului depresiei postpartum
Recomandari (4)
Accesarea scazuta de catre mamele cu
depresie postpartum a serviciilor de
sănătate mentală – consultaţiile psihiatrice şi
psihologice
Recomandari:
• Campanii de conştietizare a depresiei
postpartum ca problemă de sănătate
publică
Recomandari (5)
• Suţinerea unei reţele de servicii de
sănătate mentală mai puţin stigmatizante -
servicii psihologice de tratament şi a
serviciilor psihiatrice în ambulator pentru a
reduce bariera stigmei asociată cu
instituţiile de psihiatrie.
Recomandari (6)
Parteneriatul dintre profesioniştii de sănătate
mintală care lucrează cu copiii şi cei care
lucrează cu adulţii/ în acest moment există o
separare a acestor servicii.
Recomandare:
• Dezvoltarea unor servicii pentru
familie/mamă şi copil de sănătate mintală
care să asigure nevoile de tratament
medical şi psihologic familiei.