COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ DIN SENATUL ROMÂNIEI in comisii/Comisia... · mediteraneene”(Nisa, 28 aprilie 2010) şi la reuniuni ale Adunării Parlamentare a Mediteranei

BULETINUL

COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ DIN SENATUL ROMÂNIEI

Aprilie 2010

____________________________________________________________________________

I. Activitate legislativă II. Activitate diplomatică III.Relaţii internaţionale

IV.Relaţii publice

-----------------------------------------------------------------------------------------------Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă

(2)

I. Activitate legislativă Şedinţa din 7 aprilie 2010, orele 10.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl senator Viorel-Riceard Badea - vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 155/2010 Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Membrii Comisiei, în şedinţă comună cu Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, au avizat negativ, în unanimitate, prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Conferinţa preşedinţilor comisiilor de finanţe şi de trezorerie ale parlamentelor naţionale şi ale parlamentului European (Madrid, 15 aprilie 2010) Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la colocviu cu tema „Apărarea europeană-cercetare şi tehnologie”


(3)

şi la Comisia de apărare a UEO, organizate de Adunarea Uniunii Europei Occidentale (Paris, 19-20 aprilie 2010). Aviz negativ XXIV-2010 Memorandum referitor la participarea unei delegaţii din partea Senatului României la conferinţa „Cultura în centrul relaţiilor mediteraneene”(Nisa, 28 aprilie 2010) şi la reuniuni ale Adunării Parlamentare a Mediteranei (Nisa 29-30 aprilie 2010). Aviz negativ pentru participarea la conferinţa „Cultura în centrul relaţiilor mediteraneene” (Nisa, 28 aprilie 2010); Aviz favorabil,cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară, pentru participarea la reuniuni ale Adunării Parlamentare a Mediteranei (Nisa 29-30 aprilie 2010) XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Conferinţa preşedinţilor comisiilor pentru egalitatea de şanse, organizată de către Parlamentul Spaniei, în cadrul Preşedinţiei spaniole a Uniunii Europene (Madrid, 29 aprilie 2010). Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la a doua parte a sesiunii ordinare 2010 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 26-30 aprilie 2010). Aviz favorabil


(4)

Şedinţa din 13 aprilie 2010, orele 13.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl senator Viorel-Riceard Badea - vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Romeo Nicoară, membru al Comisiei .

Agenda legislativă

L 169/2010 Proiect de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen. Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Forumul Parlamentar Transasiatic (Alma-Ata, 14 – 16 mai 2010). Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară şi ca ambasada să acorde asistenţă XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la cel de-al treilea Forum Parlamentar privind Societatea Informaţională (Geneva, 3 – 5 mai 2010). Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară.


(5)

XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la masa rotundă cu tema „Către un sistem european comun de azil: Un studiu privind unele aspecte orizontale” (Bruxelles, 26 aprilie 2010). Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară şi să fie notificată misiunea de la Bruxelles de pe lângă UE pentru acordarea de asistenţă XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului Viorel BADEA, în calitatea sa de reprezentant al diasporei române (colegiul uninominal 1, circumscripţia electorală 43 – Europa şi Asia), la vizita oficială a domnului Teodor Baconschi, ministrul afacerilor externe, în Italia, în perioada 19-21 aprilie 2010. Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. Şedinţa din 20 aprilie 2010, orele 16.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Georgică Severin, membru al Comisiei .

Agenda legislativă

L 198/2010 Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto. Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul proiect de lege.


(6)

L 200/2010 Propunere legislativă pentru prelungirea termenului prevăzut la art.7 din Legea nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947. Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul proiect de lege, cu respectarea avizului Consiliului Legislativ, în special punctul 2. Propununere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului nr. 2007/2004 al Consiliului de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative al Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX). Domnul senator Cătălin Mardare a fost desemnat raportor. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Întâlnirea Comisiilor parlamentare naţionale cu tema „Asigurarea funcţionării pieţei interne a serviciilor, stadiul actual şi provocări viitoare” (Bruxelles, 27 aprilie, orele 15.00 – 18.30). Aviz favorabil, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară şi să fie notificată misiunea de la Bruxelles de pe lângă UE pentru acordarea de asistenţă XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Conferinţa preşedinţilor parlamentelor naţionale din statele membre ale Uniunii Europene(Stockholm, 13-15 mai 2010). Aviz favorabil


(7)

XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Reuniunea Clubului celor 27 (Paris, 28 aprilie 2010). Aviz negativ Şedinţa din 27 aprilie 2010, orele 12.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Radu Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Mihai Stănişoară, dl. senator Georgică Severin, membri ai Comisiei .

Agenda legislativă

L 237/2010 Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti, la 11 iunie 2009. O primă lectură Raportor, dl senator Cătălin Mardare L238/2010 Proiect de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în cadrul „Operaţiunii Black Sea Harmony”, semnat la Istambul, la 31 martie 2009. Membrii Comisiei au avizat favorabil, cu majoritate de voturi, prezentul proiect de lege.


(8)

L236/2010 Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Beirut, la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul republicii Libaneze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi a protocolului-anexă, semnate la Bucureşti, la 18 octombrie 1994. Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul proiect de lege. L235/2010 Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul republicii Moldova, semnat la Bucureşti, la 13 noiembrie 2009, la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul republicii Moldova, semnat la Bucureşti, la 14 august 1992. Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă. la Reuniunea Comisiei pentru migraţii, refugiaţi şi populaţie a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (Paris, 18 mai 2010). Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul memorandum. XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului senator Gheorghe Bârlea la reuniunea Preşedinţilor Grupurilor Parlamentare PPE din Parlamentele naţionale din UE şi din Parlamentul European (Bruxelles, 10-11 mai 2010). Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul


(9)

memorandum. XXIV-2010

Memorandum privind participarea doamnei Cristina Dumitrescu, directorul Direcţiei Organizaţii Parlamentare Internaţionale, la Consultările Globale cu tema : « Evaluarea şi îmbunătăţirea activităţii de promovare, în rândul parlamentarilor, a Agendei Conferinţei Internaţionale privind Populaţia şi Dezvoltarea » (Koh Samui, Thailanda, 10-12 mai 2010). Membrii Comisiei au avizat favorabil, în unanimitate, prezentul memorandum.

*


(10)

II.Activitate diplomatică

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a transmis joi, 1 aprilie a.c., omologilor săi din Parlamentul Federaţiei Ruse, Konstantin Kosachev (Duma de Stat) şi Mihail Marghelov (Consiliul Federaţiei), o scrisoare în legătură cu recentele atentate teroriste care au avut loc la Moscova.

Prezentăm conţinutul scrisorii:

„Comisia pentru politică externă a Senatului României condamnă recentele atentate teroriste de la Moscova.

Ne exprimăm regretul pentru pierderea de vieţi omeneşti şi pentru faptul că mai multe persoane nevinovate au fost rănite în urma acestor atentate şi vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre, familiilor victimelor. Comisia pentru politică externă a Senatului României îşi reafirmă susţinerea pentru o cooperare substanţială internaţională, inclusiv pentru cooperarea bilaterală româno-rusă, în lupta împotriva terorismului internaţional.”

*

În perioada 9-13 aprilie 2010, doamna Amanda Fazio, preşedintele Consiliului Legislativ (camera superioară) din Parlamentul Statului New

South Wales, Australia, a efectuat o vizită de studiu în ţara noastră, la invitaţia Senatului României.

În cursul zilei de luni, 12 aprilie, doamna Fazio a avut întrevederi cu lideri sau reprezentanţi ai grupurilor parlamentare din Senat, cu preşedinţii


(11)

comisiilor pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, Titus Corlăţean şi Attila Korodi, cu domnul Adrian Năstase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi cu secretarul general adjunct al Senatului, domnul Constantin Dan Vasiliu.

De asemenea, doamna Amanda Fazio va participa, în calitate de invitat, la Sesiunea solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului României, cu prilejul susţinerii discursului domnului Jiri Buzek, preşedintele Parlamentului European. Programul oaspetelui australian include, de asemenea, vizitarea Palatului Parlamentului şi a unor obiective turistice şi culturale din Bucureşti, precum şi un dejun cu domnul Teodor Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului.

Doamna Amanda Fazio este membră a Partidul Laburist Australian şi a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ din Parlamentul Statului New South Wales la data de 24 noiembrie 2009, mandatul urmând să-i expire în anul 2015.

*


(12)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, l-a primit marţi, 13 aprilie a.c., în vizită de prezentare, pe noul Ambasador al Republicii Estonia la Bucureşti, cu reşedinţa la Varşovia, E.S. Dl. Taavi Toom.

În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de aspecte privind cooperarea bilaterală în domeniul politic, economic şi cultural.

Schimbul de vederi a pus în evidenta similitudinea poziţiilor celor două ţări pe teme importante în plan european, regional, cu privire la aspecte legate de securitate, în domeniul economic şi cu privire la priorităţile de ordin energetic la nivel european.

România şi Estonia susţin continuarea procesului de extindere european şi euro-atlantic atât în Balcani cât şi in estul Europei, cu luarea în considerare a aspiraţiilor fireşti de integrare europeană sau euro-atlantică ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei.

Cei doi demnitari s-au exprimat în favoarea unor contacte frecvente la nivel politic între cele două ţări, inclusiv pentru schimb de experienţă în domenii precum cooperarea la Marea Baltică şi respectiv spaţiul extins al Mării Negre.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a insistat asupra importanţei pe care România o acordă adoptării unei strategii coerente şi consistente a Dunării la nivelul UE şi a menţionat faptul că România contează pe sprijinul Estoniei în acest sens.

A fost evocat angajamentul celor două ţări în teatrele de operaţiuni din sudul Afghanistanului şi foarte buna colaborare militară dintre cele două state în acest domeniu.

Cei doi oficiali au căzut de acord pentru a impulsiona schimburile în plan parlamentar, în toamna acestui an urmând a fi perfectată o întâlnire la nivelul conducerii Comisiilor pentru politică externă din Parlamentele român şi estonian.

*


(13)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat joi, 15 aprilie, la un mic dejun de lucru cu vicepremierul statului Israel şi ministru de Externe, Avigdor Lieberman. La întâlnire au mai participat o serie de oameni politici, parlamentari, reprezentanţi ai unor instituţii ale statului cu competenţe în domeniul politicii externe şi relaţiilor internaţionale.

În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte ale relaţiei bilaterale româno-israeliene în plan politic, economic, al schimburilor parlamentare, în plan cultural etc.

Vicepremierul israelian a prezentat ultimele evoluţii din Orientul Mijlociu precum şi elemente ale relaţiilor israeliano-americane în contextul procesului de pace.

Preşedintele Titus Corlăţean a făcut o scurtă prezentare a cadrului de dialog tripartit european – Knesset-ul israelian – Consiliul legislativ palestinian, dialog care se desfăşoară sub auspiciile Comisiei de afaceri politice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În acest context, senatorul român, care este membru al comisiei menţionate a APCE, a informat partea israeliană în legătură cu invitaţiile adresate delegaţiilor israeliene şi palestiniene de a vizita România în perioada următoare, invitaţii care au fost anterior acceptate, subliniind rolul pozitiv pe care România îl poate juca în reconfigurarea unei atmosfere mai favorabile pentru dialogul politic în cadrul procesului de pace.

Cei doi oficiali au avut un schimb de vederi pe teme de actualitate care au conturat similitudinea poziţiilor în legătura cu evoluţiile din Balcani şi din spațiul est-european, inclusiv Republica Moldova, şi necesitatea continuării proceselor de extindere europeană şi euro-atlantică.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlaţean, s-a întâlnit joi, 22 aprilie a.c., cu reprezentantul rezident a.i. al Programului


(14)

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) al ONU în România, Dna. Yasim Oruc Kaya.

În cadrul întrevederii, reprezentantul Naţiunilor Unite a prezentat activitatea biroului PNUD de la Bucureşti, menţionând că, după momentul aderării României la Uniunea Europeană, modelul de lucru anterior, de oferire de asistenţă, s-a transformat corespunzător, noua abordare fiind cea de cooperare.

Titus Corlăţean a salutat implicarea şi sprijinul biroului de la Bucureşti al PNUD în promovarea unor obiective valoroase precum incluziunea socială a categoriilor marginalizate, acumularea de cunoştinţe pentru realizarea proiectelor europene şi creşterea absorbţiei fondurilor UE etc. În context, Dna. Yasim Oruc Kaya a informat că, în luna ianuarie a acestui an, a fost elaborat noul program de ţară pentru România de către boardul de conducere al UNDP, urmând ca în perioada 10-11 mai a.c., asistentul secretarului general al ONU să efectueze o vizită oficială la Bucureşti. Cu acest prilej, în data de 11 mai a.c., Comisia pentru politică externă a Senatului şi Biroul UNDP din România vor organiza un seminar de bune practici în cadrul căruia va fi prezentată experienţa de succes privind cooperarea în Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi noul proiect de cooperare realizat cu sprijinul României.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, l-a primit joi, 22 aprilie a.c., pe Ambasadorul Republicii Serbia la Bucureşti, E.S. Dl. Zoran Popovic.

În cadrul întâlnirii a fost analizat stadiul relaţiilor bilaterale, senatorul român reiterând susţinerea statului nostru pentru Republica Serbia în vederea aderării la Uniunea Europeană.


(15)

Ambasadorul sârb a prezentat textul declaraţiei adoptate de Parlamentul de la Belgrad, de condamnare a masacrului comis în 1995 asupra musulmanilor la Srebreniţa.

Titus Corlăţean a salutat decizia politică de la Belgrad afirmând că ea constituie un gest curajos şi un important pas înainte pentru reconciliere şi dezvoltarea cooperării regionale în zona Balcanilor, fiind un semnal pozitiv pentru aderarea statului vecin la UE.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a dat asigurări că România va continua să sprijine eforturile de aderare la comunitatea europeană a Republicii Serbia, inclusiv pe relaţia cu partenerii europeni.

Cei doi oficiali au convenit asupra unei posibile întâlniri la nivelul Comisiilor parlamentare pentru politică externă la Bucureşti, în cel de-al doilea semestru al acestui an.

*

Vineri, 23 aprilie a.c., preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, a primit-o, în vizită de prezentare, pe Ambasadoarea Republicii Cuba în România, E.S. Dna Marta Caridad Fajardo Palet. În cadrul discuţiilor au fost analizate relaţiile bilaterale dintre cele două state.

Doamna Ambasador a exprimat interesul autorităţilor cubaneze ca România să desemneze cât mai rapid un nou ambasador la Havana, post neacoperit din 2006.

Totodată, domnia sa a susţinut oportunitatea unui contact direct la nivelul Comisiilor pentru politică externă din cele două Parlamente.

Titus Corlăţean a manifestat deschidere pentru o întâlnire la nivelul Comisiilor parlamentare de politică externă pentru impulsionarea relaţiilor politice, economice, culturale şi pentru o mai bună şi directă cunoaştere a realităţilor din societatea cubaneză.

Este posibil ca un asemenea contact la nivelul comisiilor sa se realizeze in cel de-al doilea semestru al anului 2010.


(16)

III.Relaţii internaţionale În data de 26 aprilie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării parlamentare, semnalând parlamentarilor europeni şi Secretarului General al CE, Thorbjørn Jagland, situaţia generată de noua legislaţie promovată de guvernul României în domeniul educaţiei. Dl. Corlăţean a solicitat implicarea organizaţiei de la Strasbourg şi a Secretarului său general în legătură cu subiectul menţionat. Senatorul român a arătat că, deşi agreată, la nivel de principiu, de toate forţele politice din ţara noastă, reforma în domeniul educaţiei este grav distorsionată de guvern prin promovarea unui proiect de lege care violează flagrant principii şi valori garantate la nivel european, în general, şi de Consiliul Europei, în special. Printre acestea se numără respectarea autonomiei universitare, depolitizarea sistemului de învăţământ superior inclusiv în cadrul procesului de alegere a rectorilor/decanilor din universităţi, şi alte aspecte care au generat o vie reacţie de protest din partea corpului profesoral, a elevilor şi a societăţii civile.

Intervenţia dlui senator Titus Corlăţean privind situaţia privind proiectul de lege în domeniul educaţiei

M. CORLĂŢEAN (Roumanie) – Monsieur le Secrétaire Général, quelle sera votre implication dans les jours et semaines à venir dans un processus qui se déroule dans certains Etats membres, notamment la Roumanie ? Il s’agit de la réforme du système d’éducation. Sa nécessité est reconnue par tous, mais elle a été malheureusement enrayée par une nouvelle législation de l’actuel gouvernement qui viole certains principes consacrés au niveau européen et par le Conseil de l’Europe, à savoir, entre autres, l’autonomie universitaire, la dépolitisation du système. Cela a suscité de vives réactions dans l’opinion publique, de la part des professeurs, des étudiants, de la société civile.

M. Thorbjørn JAGLAND, Secrétaire Général* – Je ferai preuve de prudence et ne ferai pas état d’engagements pour le cas précis que vous évoquez. De façon générale, ce que le Conseil de l’Europe peut réaliser en matière d’éducation et de culture reste important. Il convient de mesurer l’impact des activités que nous menons. Je ne sais ce que pourrait faire le


(17)

Conseil de l’Europe dans ce cas précis, mais je souligne l’excellence des instruments dont dispose le Conseil de l’Europe. Nous pouvons faire beaucoup pour atteindre nos objectifs.

Un débat a été organisé il y a quelques années sur le cœur de métier du Conseil de l’Europe. Nous avons depuis un peu changé notre fusil d’épaule. Nos trois piliers restent: la démocratie, l’Etat de droit et les droits de l’homme. Bien entendu, nous travaillons en faveur de l’éducation et de la culture, ce qui est central pour construire des sociétés démocratiques, permettre l’Etat de droit et respecter les droits de l’homme. C’est un domaine qui restera important à l’avenir. A ce titre, il convient, là aussi, d’étudier l’impact des différentes actions.

*

În data de 26 aprilie a.c., Comisia pentru afaceri politice a APCE a dezbătut un ante-proiect de raport privind „Situaţia din Kosovo” (raportor Bjorn von Sydow, Suedia, SOC).

Senatorul Titus Corlăţean, membru al comisiei, a avut o intervenţie pe marginea ante-proiectului de rezoluţie în care a formulat două amendamente. Primul a vizat consecvenţa cu terminologia consacrată de Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale atunci când, într-un document internaţional, se fac referiri la grupuri etnice, respectiv noţiunea de „minoritate naţională”, în locul celei promovate de raportor de „comunitate minoritară”. Aceasta din urmă reprezintă un concept susceptibil de a fi interpretat in direcţia recunoaşterii de drepturi colective ale unei minorităţi, principiu neconsacrat de documentele Consiliului Europei şi nerecunoscut de legislaţia naţională românească.

Al doilea amendament a vizat păstrarea referinţei la diversitatea poziţiilor statelor membre ale CE în privinţa recunoaşterii statutului Kosovo, în condiţiile în care unele dintre acestea nu au recunoscut independenţa entităţii menţionate. Astfel, domnul Corlăţean a propus eliminarea, din textul proiectului de rezoluţie, a angajamentului statelor membre ale CE de a promova un dialog cu autorităţie/instituţiile din Kosovo, ceea ce, în opinia sa, ar echivala cu o recunoaştere a independenţei acestui stat. Varianta finală a proiectului de rezoluţie va fi aprobată de Comisia pentru afaceri politice a


(18)

APCE cu ocazia unei reuniuni premergătoare sesiunii plenului din luna iunie a.c.

*

În data de 26 aprilie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării parlamentare în cadrul căreia a adresat o întrebare Comisarului CE pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg, referitor la stadiul anchetelor din Republica Moldova privind identificarea şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi de actele de violenţă şi tortură comise împotriva manifestanţilor care, în urmă cu un an, contestau, la Chişinău, rezultatul alegerilor parlamentare. De altfel, într-o intervenţie din aprilie 2009, în plenul Adunării, dl. senator Corlăţean aprecia drept corecte concluziile vizitei Comisarului CE în Republica Moldova, considerând eronat raportul misiunii APCE de observare a alegerilor parlamentare.

Răspunzând întrebării, dl. Hammarberg a arătat că noile autorităţi moldovene au constituit o comisie ai cărei membri au fost deja la Strasbourg pentru a identifica metodele de lucru cele mai eficiente pentru anchetele în curs. De asemenea, Comisarul CE i-a informat pe parlamentarii europeni că, în cursul acestui an, intenţionează să efectueze o nouă vizită în Republica Moldova pentru a evalua dezvoltările viitoare.

Acţiunea Consiliului Europei se desfăşoară în colaborare cu alte organizaţii internaţionale. Concluzionând, dl. Hammarberg a apreciat că, deşi s-au înregistrat unele progrese, „mai sunt încă multe de făcut”.

Intervenţia dlui senator Titus Corlăţean privind încălcarea drepturilor omului, în timpul evenimentelor din Republica Moldova, din data de 5 aprilie 2009

M. CORLĂŢEAN (Roumanie) – Lors de la session du mois d’avril 2009, j’ai eu l’occasion d’attirer l’attention sur les violations des droits de l’homme perpétrées contre les manifestants par l’ancien pouvoir communiste en Moldova après les élections qui se sont déroulées le 5 avril 2009, de même, d’ailleurs, que sur le rapport attestant de la prétendue régularité de ces dernières. L’enquête des autorités moldaves


(19)

progresse-t-elle afin que les responsables soient punis ? Quelles mesures entendez-vous prendre, monsieur le Commissaire ?

M. HAMMARBERG, Commissaire aux droits de l’homme* – Des changements politiques ont en effet eu lieu dans ce pays. Nous avons par ailleurs encouragé la création d’une commission d’enquête dédiée aux violences auxquelles vous avez fait allusion et nous souhaitons retourner sur les lieux afin d’évaluer la situation avec l’aide d’autres organisations. Si certains progrès ont été enregistrés dans plusieurs domaines, il faut néanmoins aller beaucoup plus loin.

*

Joi, 29 aprilie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a depus, la secretariatul Adunării, o Declaraţie scrisă privind „Situaţia minorităţii române din Serbia”.

Documentul face referire la presiunile politice pe care autorităţile de la Belgrad le exercită, în cadrul actualului proces de desemnare a reprezentanţilor consiliilor minorităţilor naţionale, asupra membrilor comunităţilor româneşti, precum şi la actele de intimidare la care unii dintre aceştia sunt supuşi, acţiune considerată de parlamentarul român drept „inadmisibilă”. Se condamnă, totodată, menţinerea de către autorităţile sârbe a distincţiei artificiale între comunitatea românească în Serbia şi cea „vlahă”, care ar avea o identitate distinctă.

Semnatarii declaraţiei solicită Adunării parlamentare a Consiliului Europei să reitereze solicitarea ca autorităţile sârbe să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma standardelor europene în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, inclusiv prin respectarea drepturilor minorităţii române. Pe lângă membrii delegaţiei române prezenţi la Strasbourg, printre cei care susţin demersul d-lui senator Corlăţean se numără parlamentari precum Lluis Maria de Puig (Spania), Goran Lindblad (Suedia), Ana Guţu


(20)

(Republica Moldova), John Austin si John Tomlinson (Marea Britanie) sau Denis Badre (Franţa). Redăm textul integral al declaraţiei: Déclaration écrite sur « La situation de la minorité roumaine en Serbie »

Les derniers mois, on constate pas mal d’informations sur la pression exercée par les autorités serbes contre la communauté roumaine de ce pays. Le principal problème reste la distinction artificielle entre le groupe reconnu comme les Roumains et l’autre, les Vlachs, bien que les deux parlent le roumain. Cela a conduit à une situation inacceptable : les ainsi dits Vlachs n’ont pas le droit d’utiliser leur langue maternelle à l’école, en dépit de l’appel de l’APCE à travers sa Résolution 1632 (2008) sur la « Situation des minorités nationales en Vojvodine… », et la Recommandation 1845 (2008), les deux adoptées en 2008. Dans le processus actuel de désignation des représentants des conseils des minorités nationales en Serbie, non seulement que cette distinction artificielle convient aux autorités serbes, mais il y a aussi une pression politique qu’elles exercent afin d’influencer le résultat final des élections. Les intimidations récemment subies par 50 des signataires de la liste « La communauté des Vlach en Serbie », représentent une preuve irréfutable de ce phénomène inadmissible. Dans ce contexte, nous estimons que l’Assemblée doit réitérer sa demande aux autorités serbes de prendre les mesures nécessaires et attendues afin de se conformer aux standards européens, y compris par respectant les droits de la minorité roumaine.

Signée par:

Titus CORLĂŢEAN (Roumanie, SOC)

*


(21)

Senatorul pentru românii din Europa şi Asia, Viorel Badea, a făcut parte din delegaţia care l-a însoţit pe ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, în vizita oficială efectuată la Roma în perioada 19-21 aprilie. Marţi, 20 aprilie, Viorel Badea a participat la întâlnirea cu Gianfranco Fini, preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului italian. Printre temele puse în discuţie de senatorul român au fost constituirea grupului parlamentar de prietenie Italia – România, necesitatea orientării statului italian către încurajarea realizării investiţiilor în Republica Moldova, precum şi elaborarea unui protocol de colaborare între Partidul Democrat Liberal şi Il Popolo della Libertà, după modelul celui încheiat la data de 5 noiembrie 2009 între Partidul Popular din Spania şi Partidul Democrat Liberal. La sfârşitul zilei de marţi a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Italia, la care s-au discutat probleme specifice legate de parteneriatul cu instituţiile statului român. Miercuri, 21 aprilie, senatorul Badea a participat la o întâlnire cu reprezentanţii cultelor religioase româneşti, având şi o discuţie cu Preasfinţitul episcop Siluan referitoare la recunoaşterea statutului bisericii ortodoxe române în Italia, precum şi despre sprijinirea misiunii pe care biserica ortodoxă română o desfăşoară în interiorul comunităţii româneşti din Italia.


(22)

*


(23)

IV. Relaţii publice Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, s-a întâlnit marţi, 20 aprilie a.c., la Salonul Alb, cu un grup de elevi şi profesori din Neu Ulm - Germania şi de la Liceul German Goethe din Bucureşti. Vizita oaspeţilor germani în România s-a realizat datorită parteneriatului în domeniul educaţiei existent între Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) şi Liceul Goethe din Bucureşti. Senatorul Titus Corlăţean a prezentat elevilor activitatea şi atribuţiile Comisiei pentru politică externă precum şi principalele elemente de interes referitoare la funcţionarea Parlamentului din România. De asemenea, a fost prezentată şi situaţia relaţiilor româno-germane, precum şi sistemul constituţional român care prevede asigurarea reprezentării parlamentare a tuturor minorităţilor naţionale, inclusiv a celei germane. Elevii şi profesorii germani au adresat întrebări vizând desfăşurarea şedinţelor Comisiei pentru politică externă cât şi despre modul de atribuire a mandatelor în Parlament pentru minorităţile naţionale. După încheierea întâlnirii, elevii şi profesorii au făcut o vizită de prezentare a clădirii Palatului Parlamentului şi au asistat la dezbaterile din plenul Senatului.


(24)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat vineri, 23 aprilie, la Centrul Infoeuropa din Bucureşti, la un seminar cu studenţii pe tema politicii externe şi de vecinătate a Uniunii Europene.

La această întâlnire cu studenţii au mai participat şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu şi eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă din Parlamentul European.

Celor 50 de studenţi şi masteranzi la facultăţile de ştiinţe politice, relaţii internaţionale şi afaceri europene le-au fost explicate resorturile politicii de vecinătate a UE, ale Parteneriatul Vestic, relaţiile de securitate în regiune precum şi relaţia bilaterală România – Republica Moldova.

"Ani de zile, în PEV, resursele bugetare şi atenţia politică au fost canalizate cu precădere către dimensiunea sudică, în detrimentul, întotdeauna, spaţiului estic. Acesta este motivul pentru care, la un moment dat, a existat o voinţă politică manifestă, cel puţin din partea unor actori europeni nou veniţi în UE, printre care şi România, să încercăm să punem mai multă greutate demersului politic, dar şi din punctul de vedere al resurselor bugetare ale UE alocate, pentru spaţiul estic. Aşa a apărut, printre altele, un alt motiv pentru care s-a făcut un pas în plus spre Parteneriatul Estic. Este o iniţiativă polono-suedeză. Putem discuta de ce în acel moment Polonia nu a găsit pe radar şi România, de ce am fost slabi şi la Bucureşti", a declarat Corlăţean.

Titus Corlăţean a vorbit şi despre susţinerea pe care România o acordă Republicii Moldova în procesul de aderare la UE.

"Există şi un interes strategic de a permite libertatea de circulaţie intr-o societate moldoveană aflată încă sub semnul întrebării legate de identitate. Problema identităţii a fost cea care a marcat după 1989 evoluţia societăţii moldoveneşti. Nu este o chestiune tranşată. Nu toată lumea îşi asumă identitatea românească, dintre cei care 70% sunt etnici români. Este o modalitate de a permite libertatea de circulaţie, de a permite schimbul uman, schimbul de valori, de aderare la societatea de tip occidental şi prin intermediul României. Asta este motivul pentru care


(25)

România trebuie sa facă dublu faţă de cât a făcut în cazul altor state din Balcani", a punctat, în context, Titus Corlatean.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat a mai subliniat faptul că odată atinse cele doua obiective ale României de la începutul anilor "90, şi anume aderarea la UE şi la NATO, nu s-au rezolvat şi problemele României.

"Mulţi cred că dacă am atins aceste obiective ne-am şi rezolvat probleme. Nimic mai fals, pentru că suntem frontiera estică atât a Alianţei, cât şi a UE şi suntem aproape de o zonă tectonică încă destul de fierbinte, activă, vorbim de zona conflictelor îngheţate, vorbim de Transnistria, de spaţiul Mării Negre, în sens extins, de spaţiul Caspic. Avem responsabilităţi, avem nişte provocări destul de importante", a spus liderul social-democrat.

Potrivit lui Corlăţean, interesul nostru strategic este ca frontiera UE să nu rămână la frontiera Prutului, în zona românească şi că procesele de extindere să continue şi la sud şi la est.

"Nu e niciodată bine să fii la margine, pentru că punctele de presiune pe tine sunt infinit mai mari, responsabilităţile sunt infinit mai mari, resursele alocate pentru a rezolva problemele sunt infinit mai mari. Strategic, este un interes puternic al României de a sprijini extinderea UE", a apreciat senatorul.

În aceeaşi direcţie, Titus Corlăţean a menţionat că Romania are "o datorie morala "faţă de Turcia în ceea ce priveşte sprijinirea aderării la UE.

Documents

COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ DIN SENATUL ROMÂNIEI in comisii/Comisia... · mediteraneene”(Nisa, 28 aprilie 2010) şi la reuniuni ale Adunării Parlamentare a Mediteranei