Echipa Economică Germană

Ciclul de Studii de Politice [PP/01/2012]

Comercializarea certificatelor de

emisii în calitate de catalizator al

îmbunătăŃirii eficienŃei

energetice:

OpŃiunile şi potenŃialul Moldovei

Jörg Radeke, Georg Zachmann

Berlin/Chişinău, Februarie 2012

Despre Echipa Economică Germană Moldova

Echipa Economică Germană (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova şi alte

autorităţi publice din Moldova, cum ar fi Banca Naţională, asupra unei game largi de

probleme de politici economice. Cercetările noastre analitice sunt prezentate şi discutate

în timpul întâlnirilor periodice cu factorii de decizie la nivel înalt. GET Moldova este

finanţat de Ministerul Federal German al Economiei şi Tehnologiei prin programul

TRANSFORM şi succesorul acestiua. Publicaţiile noastre sunt disponibile publicului pe site-

ul nostru (www.get-moldova.de).

Echipa Economică Germană Moldova

c/o Berlin Economics

Schillerstr. 59

D-10627 Berlin

Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0

Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9

E-Mail: info@get-moldova.de

http:www.get-moldova.de

© 2012 Echipa Economică Germană Moldova

Toate drepturile rezervate.

Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al

îmbunătăŃirii eficienŃei energetice:

OpŃiunile şi potenŃialul Moldovei

Sumar executiv

Sistemele de comercializare ale certificatelor care plafonează volumul total de emisii şi permit companiilor să procure şi să vândă certificate de emisii sunt considerate un instrument cost-eficient de reducere a poluării mediului. Pentru Moldova, avantajele adiţionale ar putea rezulta din transferurile de câştiguri financiare, cunoştinţe şi tehnologie. Mai mult decât atât, implementarea standardelor de raportare a emisiilor conform celor mai bune practici şi crearea structurilor administrative eficiente necesare pentru un sistem de comercializare a certificatelor de emisii ar oferi avantaje suplimentare.

Într-adevăr, veniturile şi suportul tehnic obţinute prin proiectele Mecanismului de Dezvoltare Curată (MDC) conform protocolului de la Kyoto, demonstrează modul în care Moldova a beneficiat şi continuă se beneficieze în urma comercializării certificatelor de emisii. Cu toate acestea, Protocolul de la Kyoto expiră în 2012, iar avanatajele obţinute prin MDC vor dispărea. Pentru a beneficia în continuare de pe urma comercializării certificatelor de emisii, noi pledăm pentru considerarea un sistem analog cu ETS UE cu o legătură la schema Europeană.

Conform estimărilor noastre, circa 3,5 miliona. tone de emisii de dioxid de carbon ar putea fi comercilizate în cadrul unui ETS conform standardului European. Cu un volum de emisii de CO2 per dolar de bunuri şi servicii produse (aşa numita intensitate de carbon) ce depăşeşte cu 150% media Europeană, potenţialul de reducere este substanţial. Conform unor comentatori, ne putem aştepta la reduceri a emisiilor de 18% de la îmbunătăţirile în sectorul de energie electrică şi termică, care ar putea oferi beneficii comerciale în valoare de 63 milioane EUR pe parcursul unei perioade de zece ani. Ca atare, crearea unui sistem de plafonare şi comercializare ar putea oferi avantajul generării veniturilor pentru finanţarea îmbunătăţirilor de eficienţă întârziate.

Cu toate acestea, obţinerea acestor beneficii are şi un preţ. Aceasta ar putea să solicite un efort legislativ şi instituţional substanţial. Ca şi în cazul oricărui alt acord internaţional, Guvernul ar trebui să sacrifice o parte din calitatea sa de a dispune liber de modul în care reglementează companiile. Mai mult decât atât, certificatele pot fi vândute doar dacă companiile din Moldova reuşesc să reducă nivelele generale de emisii. Cu toate acestea, extinderea ETS UE reprezintă viziunea centrală a Comisiei Europene. Astfel, factorii de decizie din Moldova ar putea apela la un număr de scheme de suport disponibile. Ca atare, comercializarea certificatelor de emisii ar putea deveni un catalizator pentru îmbunătăţirile de eficienţă întârziate.

Autori

Jörg Radeke radeke@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 7

Georg Zachmann zachmann@berlin-economics.com

MulŃumiri: Autorii doresc să mulţumească lui Ricardo Giucci pentru ajutorul acordat şi pentru revizuirea studiului.

Cuprins

1 Introducere .................................................................................................. 1

1.1 De ce trebuie luat în considerare un sistem de plafonare şi comercializare .... 1

1.2 Principiile de bază ale sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii .. 1

1.3 ETS UE vs. CDM: Opţiuni pentru comercializarea certificatelor de emisii în

Moldova ................................................................................................ 3

2 Costurile şi avantajele introducerii ETS UE în Moldova ................................ 4

2.1 Sunt posibilile reducerile emisiilor? ........................................................... 5

2.2 Ce volum de emisii ar putea fi comercializat în ETS? .................................. 6

2.3 Studiu de caz Termocom: Costuri şi beneficii ale comercializării certificatelor

de emisii .............................................................................................. 10

2.4 Bariere şi provocări ............................................................................... 10

3 Implementarea unui sistem ETS ................................................................. 11

3.1 Crearea unui plafon şi alocarea certificatelor ............................................ 12

3.2 Aranjamente instituţionale şi cadrul legislativ ........................................... 12

3.3 Legătura cu ETS UE .............................................................................. 14

4. Concluzii şi recomandări ............................................................................. 15

-1-

1 Introducere

1.1 De ce trebuie luat în considerare un sistem de plafonare şi comercializare

Transferurile de câştiguri financiare, tehnologii şi cunoştinţe sunt beneficiile de bază de

care s-ar putea bucura Moldova în cazul încadrării în sistemul internaţional de

comercilizare a certificatelor. Adoptarea unui sistem de comercializare a cetificatelor de

emisii şi conectarea acestuia la alte sisteme internaţionale ar permite Moldovei să

„exporte” reducerile de emisii. Astfel, investiţiile planificate şi mult întârziate în eficienţa

energetică ar putea genera beneficii adiţionale sub forma certificatelor de reducere a

emisiilor care pot fi comercializate la nivel internaţional.

Mai mult decât atât, companiile reglementate ar putea beneficia în urma adoptării celor

mai bune practici internaţionale în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi

verificarea emisiilor. Acest lucru ar putea ajuta companiile din Moldova să-şi

îmbunătăţească planul de afaceri şi să identifice potenţialul de eficienţă energetică. În

cele din urmă, crearea şi conectarea unui sistem bazat pe ETS UE este perfect in

conformitate cu viziunea Comisiei Europene cu privire la un sistem internaţional de

comercializare şi calea de intregrare europeană a Moldovei.

În mod clar există costuri asociate cu crearea şi menţinerea unui sistem de

comercializare a certificatelor de emisii. În primul rând, certificatele pot fi comercializate

doar în cazul în care volumul general al emisiilor efectiv se micşorează. În plus,

obstacolele administrative, legislative şi instituţionale sunt mari – în special pentru ţările

în transformare, cum este Moldova, şi pentru un sistem care trebuie să satisfacă

standardele europene. De asemenea, legătura internaţională ar însemna renunţarea la

autonomie în ceea ce priveşte care din companii vor fi incluse, modul în care sunt

stabilite preţurile pentru emisii şi câte certificate vor fi alocate. În cele din urmă, există

problema scurgerilor de carbon – riscul ca intreprinderile cu emisii ridicate să-şi transfere

operaţiunile spre regimuri mai puţin costisitoare.

Pentru a înţelege modul în care aceste beneficii se pot materializa, ca si şi costurile şi

barierele în calea realizării acestora, trebuie explicat în detaliu mecanismul de bază al

unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii.

1.2 Principiile de bază ale sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii

Sistemul de plafonare şi comercializare necesită ca fiecare companie cuprinsă să cedeze

un certificat de emisii pentru fiecare unitate a emisiilor sale (ex. o tonă de CO2). Numărul

total de certificate este limitat. Dacă certificatele de emisii sunt limitate, ele obţin o

valoare economică. O companie care dispune de un număr insuficient de certificate,

poate procura certificatele de la alte companii care au nevoie de mai puţine. În

consecinţă, apare o piaţă, care conferă o valoare certificatelor de emisii şi astfel oferă un

stimulent companiilor să reducă emisiile (Comisia Europeană 2012).

Avantajul unei asemenea abordări bazată pe piaţa economică constă în cost-eficienţa sa.

Emisiile vor fi reduse în sector, companiile sau instalaţiile tehnice care oferă cel mai mic

-2-

cost de reducere a emisiilor – aşa numitele costuri de reducere a emisiilor. Adică,

compania care reuşeşte să implementeze tehnologia de reducere a emisiilor (ex. prin

instalarea unui cazan nou energetic eficient) poate comercializa certificatele sale

neutilizate altor companii care consideră costul de reducere a emisiilor ca fiind este prea

înalt.

Acest argument funcţionează de asemenea şi la nivel internaţional. Ţările care încă mai

au opţiuni ieftine de reducere a emisiilor pot utiliza certificatele generate local pentru a le

vinde altor ţări care au costuri mai mari de reducere a emisiilor. Într-adevăr, sistemele

de comercializare ale certificatelor de emisii pot include opţiunea de a compensa emisiile

interne prin cumpărarea certificatelor de emisii de la proiectele compensate din

economiile în curs de dezvoltare sau transformare. Astfel de proiecte sunt considerate

drept un bun instrument pentru transferul de câştiguri financiare şi de know-how. Pentru

Moldova accesarea acestor tipuri de avantaje, în afară de proiectele care sunt deja în

curs de realizare, ar putea deveni un avantaj major în urma comercializării certificatelor

de emisii.

Boxa 1

Tipurile de sisteme de comercializare a emisiilor

Sistemele de comercializare a emisiilor pot exista sub diferite forme. Deosebirea principală

este de obicei între:

(1)Sisteme de plafonare şi comercializare

Caracteristica unică a unui sistem de plafonare şi comercializare este că acesta creează un

număr de certificate de emisii comercializabile prin constrângerea numărului de emisii ale

poluanţilor existenţi şi potenţiali. Sistemul European de Comercializare a Certificatelor de

Emisii al Uniunii Europene (ETS UE) este exemplul cel mai proeminent. Cu toate acestea,

există multe alte sisteme: De exemplu, Schema Japoneză Voluntară de Comercializare a

Certificatelor de Emisii creată în 2006 sau Iniţiativa Regională a Statelor Unite privind

emisiile de gaze cu efect de seră. Nici sistemele nu trebuie se fie restricţionate la emisiile

de gaze cu efect de seră; Programul privind Ploaia Acidă adoptat în Statele Unite în 1990 a

creat un sistem de tranzacţionare a certificatelor care a cuprins dioxidul de sulf şi dioxidul

de azot (US EPA 2009). Domeniul de aplicare poate fi diferit, de asemenea în ceea ce

priveşte acoperirea regională; de la sisteme mici, regionale, până la sisteme mari

multinaţionale de comercializare a certificatelor.

(2) Sistemele de credite pentru reducerea emisiilor

Sistemele de credite pentru reducerea emisiilor acordă credite comercializabile companiilor

din afara sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru implementarea

măsurilor de reducere a emisiilor. Companiilor reglementate, cu o limită de emisii li se

permite să cumpere credite care au devenit disponibile pentru a compensa o parte din

emisiile proprii. Mecanismele de Dezvoltare Curată (MDC), implementate în Protocolul de la

Kyoto sunt exemplul cel mai relevant pentru sistemele de credite pentru reducerea

emisiilor şi deja au fost folosite cu succes în Republica Moldova. În cadrul MDC, ţările care

-3-

nu au adoptat un obiectiv naţional de emisii, pot să propună proiecte adecvate de reducere

a emisiilor şi să câştige credite pentru reducerile realizate prin proiect. Aşa numitele

reducerile certificate de emisii (CER), pot fi apoi vândute entităţilor reglementate care fac

parte din sistemul de plafonare şi comercializare pentru a compensa emisiile acestora.

Sursă: (Jaffe, Ranson et al. 2009)

În concluzie, sistemele de comercializare a emisiilor pot avea diferite forme în ceea ce

priveşte acoperirea regională, domeniile industriale şi tipurile de emisii pe care le

acoperă. Ele sunt acceptate la scară largă ca un instrument cost-eficient de reducere a

emisiilor. Pentru ţările cu costuri relativ scăzute de reducere a emisiilor, cum ar fi

Republica Moldova, acestea ar putea fi deosebit de atractive. Ţara poate reduce emisiile

cu uşurinţă. Acestea pot fi comercializate companiilor reglementate din Europa şi alte ţări.

Într-adevăr, cele patru proiecte acceptate în cadrul Mecanismului de Dezvoltare Curată

de la Kyoto, demonstează că sistemele de plafonare şi comercializare pot adăuga la

viabilitatea economică a proiectelor de reducere a emisiilor. Adiţional la aceste beneficii

monetare, accesul la consultanţa tehnică şi transferul de cunoştinţe sunt motive suficient

de bune pentru a lua în considerare un sistem de comercializare a certificatelor de emisii.

1.3 ETS UE vs. CDM: Opţiuni pentru comercializarea certificatelor de emisii în Moldova

După ce am prezentat ideea de bază de comercializare a certificatelor de emisii vom

analiza acum care sunt opţiunile de comercializare a emisiilor în contextul Republicii

Moldova.

Pentru Moldova, am identificat două opţiuni de bază:

1. Utilizarea ulterioară a Mecanismului de Dezvoltare Curată de la Kyoto

2. Crearea unui Sistem de Comercializare a Emisiilor şi conectarea acestuia la alte

sisteme internaţionale cum ar fi ETS UE

În ceea ce priveşte prima opţiune, Republica Moldova continuă să participe în cadrul

Mecanismelor de Dezvoltare Curată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto. Cu toate

acestea, odată cu expirarea Prtocolului de la Kyoto la sfârşitul anului 2012, valoarea

reducerii certificatelor de emisii (adică, reducerile certificate de emisii CER), va scădea în

mod substanţial. La momentul de faţă, ETS UE reprezintă două treimi din cererea pentru

Reducerile Certificate de Emisii din Proiectele de Dezvoltare Curată. În urma expirării

Protocolului de la Kyoto la sfârşitul anului 2012, Uniunea Europeană va avea o cotă

covârşitoare în ceea ce priveşte cererea pentru certificate.

Cu toate acestea, cererea din partea Uniunii Europene va fi redusă printr-o serie de

factori. În primul rând, cu o perspectivă economică în derivă în urma crizei datoriilor,

activitatea economică şi emisiile vor scădea, reducând cererea pentru certificate. În al

doilea rând, opţiunile bancare generoase - mecanismul care permite companiilor să

utilizeze certificatele neutilizate de la o perioadă la alta – vor diminua cererea pentru

certificatele din afara. În cele din urmă, pe parcursul fazei a treia a ETS, CER nu vor mai

-4-

fi active în mod direct, iar companiile vor trebui să le schimba în certificate UE pentru a

se conforma cu obligaţiilor lor. Aceste acţiuni voradăuga la complexitatea procesului. În

plus, numai entităţilor conforme leva fi permis să schimbe CER în EUA, reducând

lichiditatea, deoarece sistemul exclude instituţiile financiare. Cel mai important pentru

viitorul CDM în Republica Moldova este faptul că Directiva ETS UE prevede că numai dacă

nu este convenită a doua perioadă de angajament - ceea ce nu este prezent pe ordinea

de zi – pot fi considerate doar CER generate de ţările în curs de dezvoltare. Prin urmare,

Moldova nu ar fi în măsură să vândă CER la ETS UE - cea mai mare piaţă internaţională

pentru CER. Raportul privind piaţa carbonului a Băncii Mondiale susţine:

"Numai dacă nu va apărea în curând o cerere non-UE, iar oferta nu va fi amplificată de

reforme semnificative a CDM, dezvoltatorii de proiecte vor avea foarte puŃin stimulente

reale pentru a continua investiŃiile în noi proiecte CDM." (Banca Mondială 2011)

Ca atare, cea mai bună miză pentru Moldova ar putea consta în crearea unui sistem de

comercializare a certificatelor de emisii şi conectarea acestuia la Sistemul European de

comercializare a certificatelor de emisii. Deşi acest lucru probabil va solicita un efort

administrativ şi legislativ substanţial, avantajul constă în valoarea mai mare pe care

fiecare tonă de emisii reduse o poate obţine pe piaţa Europeană. De asemenea, această

opţiune ar putea constitui o abordare stabilă pe termen lung, deoarece se prevede ca

Sistemul European de Comercializare a certificatelor de emisii să rămână în vigoare pe

termen nedeterminat (Comisia Europeană 2012).

2 Costurile şi avantajele introducerii ETS UE în Moldova

După cum este subliniat mai sus, beneficiile potenţiale ale participanţilor pot fi

substanţiale. Obţinerea acestora ar putea fi un proces îndelungat şi complicat. O altă

problemă este suveranitatea redusă a guvernului naţional, care rezultă din participarea în

cadrul acordurilor internaţionale. Prin urmare, este important să fie evaluate şi

comparate costurile şi beneficiile de alăturare la un sistem de comercializare a emisiilor.

Pentru a evalua beneficiile aderării la ETS UE este esenţial să se analizeze potenţialul de

reducere a emisiilor în Republica Moldova. În acest context, cele două întrebări

importante sunt:

(1) Poate oare economia Moldovei să realizeze reducerea emisiilor la un cost redus şi

să comercializeze certificatele generate în cadrul sistemului comercial European?

(2) Ce volum de emisii ar putea fi comercializat în cadrul unui sistem European de

comercializare a emisiilor?

-5-

2.1 Sunt posibilile reducerile emisiilor?

Primul indiciu al mărimii reducerilor de emisii posibile este oferit de intensitatea energetică generală a economiei Republicii Moldova. Intensitatea energetică este măsurată în energia utilizată pentru a produce o unitate a produsului intern brut.

Datele sugerează că intensitatea energetică a Moldovei este relativ mare (ceea ce înseamnă, la rândul său că eficienţa energetică este scăzută), prin comparaţie internaţională. Economia Republicii Moldova utilizează aproximativ 0,3 tone echivalente petrol (toe), pentru fiecare dolar de bunuri şi servicii produse (puterea de cumpărare ponderată). Prin comparaţie, economiile din UE au avut nevoie de doar 0,12 toe / USD, în medie, în 2009 - ultimul an pentru care există date disponibile pentru toate ţările (Enerdata 2011).

Figura 1

Comparaţia la nivel internaţional a intensităţii energetice şi de carbon a Moldovei, 2009*

Sursa: Enerdata 2011

*Intensitatea energetică exprimată în tone echivalente petrol şi intensitatea carbonului în

kg de CO2 per unitate a PIB în USD 2005 ponderate la nivel PPP.

De asemenea, în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră emise per dolar de bunuri şi

servicii produse (adică, intensitatea carbonului), economia Republicii Moldova (0,66

kgCO2/USD PPP), a avut o performanţă semnificativ mai slabă decât media europeană

(0,26 kgCO2/USD PPP).

Avînd o intensitate energetică şi a gazelor cu efect de seră relativ mare, reducerile sunt

realizabile cu costuri mici. Într-adevăr, experienţa internaţională arată că este mai uşor

sa realizezi reduceri atunci când incepi de la niveluri de emisii ridicate. De obicei, multe

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

0.80

0.90

World EU-27 Germany CIS Romania Moldova

Energy intensity

CO2 intensity

-6-

măsuri extrem de eficiente la costuri reduse (de exemplu, izolarea clădirii) sunt încă

disponibile în economiile cu intensităţi ridicate ale emisiilor.

Într-adevăr, costurile de reducere observate în unele Mecanisme de Dezvoltare Curată

din Moldova (MDC) arată costuri reduse pentru fiecare unitate redusă de CO2. Cosideraţi

de exemplu Proiectul 0173 (Conservarea energiei şi reducerea gazelor cu efect de seră

din Moldova), o acţiune care are ca scop reducerea consumului de energie şi trecerea la

surse de combustibil cu emisii reduse pentru clădirile din sectorul public. Costurile nete

de reducere a emisiilor pentru acest proiect, după considerarea altor beneficii, cum ar fi

reducerea cheltuielilor de combustibil, sunt estimate la 6.2 EUR /tona CO2 (CDM -

Consiliul executiv 2011) 1 . Prin comparaţie, certificatele de emisii comercializate în

prezent la 8-9 euro sugerează că comercializare reducerilor de emisii ar putea adăuga în

mod semnificativ la viabilitatea economică a măsurilor de eficienţă.

2.2 Ce volum de emisii ar putea fi comercializat în ETS?

Pentru a avea o mai bună idee despre potenţialul de economisire a emisiilor şi astfel,

valoarea certificatelor de emisii, care ar putea fi comercializate după introducerea unui

sistem similar cu ETS UE, ar trebui să se ia în considerare nivelul actual al emisiilor de

gaze cu efect de seră în Republica Moldova. Potrivit Raportului Naţional de Inventariere

1990-2005 economia moldovenească a produs aproximativ 11.8 milioane de tone

echivalent CO2,2 în 2005.3

Datele arată că activităţile aferente energetice au contribuit cu circa 7,7 milioane de tone

- aproape două treimi din suma totală (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu 2009).

1 Estimările făcute pentru cererile de grant ar trebui să fie tratate cu o anumită precauţie deoarece costurile de

reducere ar putea fi supraestimate pentru a satisface cerinţele cererii.

2 Acest număr se reduce la 10,5 milioane de tone echivalent CO2, după eliminarea gazelor cu efect de seră prin

schimbarea utilizării terenurilor şi activităţi similare. Estimările includ sursele de emisie de pe ambele maluri ale

Nistrului.

3 Ultimul an pentru care Raportul Naţional de Inventariere 1990-2005 oferă date

-7-

Figure 2

Emisiile gazelor cu efect de seră în 2005 pe surse, echivalente CO2

Sursa: Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu 2009

În mod evident, doar o parte din aceste certificate de emisii sunt potential aplicabile

pentru comercializarea certificatelor de emisii. În primul rând, deoarece figura de mai sus

cuprinde toate emisiile din economia moldovenească, în timp ce Sistemul european de

comercializare a certificatelor de emisii acoperă doar anumite sectoare. În plus, Sistemul

european de comercializare a certificatelor de emisii acoperă numai instalaţiile la scară

largă.

Prin urmare, pentru a oferi o estimare a potenţialului de comercializare a certificatelor de

emisii ale economiei moldoveneşti, este necesară o estimare a cotei tuturor emisiilor care

ar intra sub incidenţa sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii.

ETS UE acoperă numai emisiile din arderea combustibilului de la producere a căldurii şi

electricităţii şi emisiile provenite din unele procese industriale (de exemplu, sectoarele

metalurgice, de ciment şi de producere a sticlei). Folosim datele detaliate din sector

furnizate în raportul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, ca bază pentru estimarea

noastră. Deşi cele mai recente date sunt disponibile doar din 2005, datele mai recente

agregate sugerează că nivelurile de emisie au rămas stabile.

Estimăm că aproximativ 3,5 milioane de tone de emisii de CO2 ar putea fi comecializate

eventual în cadrul Sistemului de Comercializare a certificatelor de emisii, care ar urma

exemplul european. Majoritatea, în jurul valorii de 3 milioane de tone a acestor emisii pot

fi atribuite sectorului energetic, cu mai puţin de 0,5 milioane de tone din alte activităţi,

cum ar fi producţia de ciment, sticlă şi oţel (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu

2009).

Procese

industriale

5%

Agricultură

19%

Deşeuri

13%Industrii

energetice

2 990Producere şi

construcţie

397Transport

1,655

Alte sectoare

1 911

Energie

63%

-8-

Tabelul 1

Emisiile estimate de CO2 în Moldova care ar putea fi comercializate în cadrul unui sistem

ETS UE, în baza datelor din 2005.

Emisii (m tone eq CO2) pe an

Sectorul4 Total Malul drept Malul stâng

Industrii energetice 2.99 1.39 1.60 Producerea cimentului 0.37 0.23 0.14

Producerea sticlei 0.02 0.02 0.01 Producerea cărămizilor 0.02 0.01 0.00

Producerea oţelului 0.11 0.00 0.11

3.51 1.65 1.86 Sursa: Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu 2009

Volumul de 3,5 milioane tone echivalente CO2 se referă la instalaţiile de pe ambele maluri ale Nistrului. O examinare mai atentă a datelor sugerează că emisiile sunt distribuite destul de egal între cele două regiuni. Cu toate acestea, datele anuale arată fluctuaţii ale emisiilor în special pe malul stâng.

Estimarea volumului de emisii care ar putea fi redus este un lucru dificil, deoarece potenţialul de reducere diferă între instalaţii. Utilizarea intensităţii de carbon ca un indicator, care este de 150% mai mare decât media Uniunii Europene, sugerează că există un amplu potenţial de reducere a emisiilor, chiar dacă luăm în considerare reducerile viitoare de emisii.5 Estimarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu în ceea ce priveşte potenţialul de atenuare ar putea servi ca un indicator pentru măsurarea reducerilor de emisii în Republica Moldova. Potrivit organizaţiei, chiar şi i numai măsurile de eficienţă în sectorul energetic ar putea reduce emisiile de CO2 pe kWh, cu aproximativ 18% (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu 2009).

Dacă presupunem, în scopuri ilustrative, o astfel de reducere de 18% a emisiilor în întreaga economie, Moldova ar putea tranzacţiona certificate în volum de 0,63 milioane de tone echivalente CO2 în fiecare an după ce măsurile vor fi pe deplin puse în aplicare. Astfel, pe parcursul unei perioade de zece ani, companiile reglementate ar putea vinde certificate în valoare de 63 milioane EUR.

4 Un neajuns serios al acestei analize este lipsa de informaţie la nivel de firme private. Ca atare, nu suntem în

măsură să evaluăm dacă emitenţii ar depăşi limitele de mărime prevăzute în regulamentul UE ETS. Prin

urmare, estimarea noastră privind procesele industriale poate fi considerată a fi destul de generoasă.

5 Plafonul UE ETS va scădea în fiecare an cu 1,74% din cantitatea medie anuală totală a certificatelor emise de

Statele Membre în 2008-2012.

-9-

Tabelul 2

Exemple ale câştigurilor potenţiale prin comercializarea emisiilor pe parcursul unei

perioade de zece ani

Emisii de bază

Reducerea medie anuală a emisiilor

Reducerea emisiilor pe parcursul unei perioade de 10 ani

Valoarea potenŃială de comercializare*

tone eq. CO2 tone eq. CO2 tone eq. CO2 mln. EUR

Moldova 3.5 0.6 6.3 63.1 Malul drept 1.6 0.3 3.0 29.7 Malul stâng 1.9 0.3 3.3 33.4

Sursa: Calcule proprii în baza Programului NaŃiunilor Unite pentru Mediu date din (2009)

*Presupune că preŃul unui certificat de carbon este de 10 EUR/tona CO2.

În mod evident, aceste estimări sunt doar orientative şi trebuie tratate caatare. În primul

rând, se preconizează că plafoanele de emisii vor scădea cu 1,74% în fiecare an în cadrul

ETS UE. În al doilea rând, mult depinde de nivelul global al certificatelor de emisii

disponibile într-un sistem de comercializare a certifictelor de emisii. Într-adevăr,

reducerea intensităţii emisiilor ar putea fi parţial sau complet compensată de activitatea

economică sporită, care ar duce la creşterea emisiilor absolute. Certificatele pot fi

vândute numai după implementarea reuşită şi reducerea măsurilor de eficienţă. În cele

din urmă, beneficiile se vor reduce în mod corespunzător în cazul în care doar activitatea

de pe malul drept al râului Nistru ar fi acoperită de un astfel de sistem.

Pentru a rezuma, analiza noastră indicativă a emisiilor de dioxid de carbon din Moldova

sugerează că există un potenţial de reducere a emisiilor şi prin urmare, de comerţ cu

certificate. În mod concret, estimăm:

1. Emisii de 3,5 tone pe an ce vor fi tranzacţionate în cadrul ETS UE

2. Dacă presupunem o reducere a emisiilor cu 18%, ar putea fi comercializate

certificate în valoare de 63 milioane de euro pe o perioadă de 10 ani în momentul

în care măsurile sunt pe deplin eficiente.

Pentru a ilustra acest concept vom folosi exemplul Termocom SA, Producător şi

distribuitor de energie termică din Moldova pentru a arăta modul în care veniturile

obţinute prin comercializarea certificatelor de emisii ar putea fi folosite pentru co-

finanţarea investiţiilor în eficienţa energetică.

-10-

2.3 Studiu de caz Termocom: Costuri şi beneficii ale comercializării certificatelor de

emisii

Termocom SA deţine şi operează sistemul de termoficare din Chişinău. Încălzirea centralizată este modalitatea dominantă de încălzire a spaţiului locativ în oraş cu o populaţie de circa 500.000, aproximativ 17% din populaţia Republicii Moldova, se bazează pe încălzirea centralizată (Banca Mondială 2009).

Deoarece tarifele la încălzire erau sub nivelul de recuperare a costurilor, iar sectorul public nu era în stare să sprijine Termocom-ul, compania a fost insolvabilă pe parcursul ultimului deceniu. Consecinţele sunt arieratele şi restanţele uriaşe în ceea ce priveşte investiţiile. Deşi au fost făcute unele îmbunătăţiri în ultimii ani condiţiile tehnice au rămas inadecvate. Acest lucru este evident dată fiind fiabilitatea slabă de alimentare cu energie termică şi pierderile mari de căldură. La Termocom, 24% din căldura generată este pierdută în sistem, comparativ cu mai puţin de 10% în companiile moderne. Pentru a aborda aceste probleme, Banca Mondială a elaborat un plan de investiţii care vizează creşterea fiabilităţii şi eficienţei sistemului.

Un efect secundar pozitiv al unei asemenea investiţii, ar fi reducerile emisiilor de dioxid de carbon, care ar putea fi tranzacţionate în cadrul unui sistem de comercializare a emisiilor. Autorii studiului Băncii Mondiale estimează un potenţial cumulativ de economisire a emisiilor de aproximativ 2,9 milioane de tone de CO2 pe o perioadă de cincisprezece ani (Banca Mondială 2009). Ca atare, măsura ar putea crea, printre altetele, şi beneficii - certificate în valoare de 29 milioane de euro6 pe o perioadă de 15 ani, astfel, contribuind substanţial la beneficiile aşteptate ale investiţiei (a se vedea tabelul 3).

Tabelul 3

Datele cheie ale planului de investiţii pentru Termocom elaborat de Banca Mondială pe

parcursul unei perioade de 15 ani (2009-2014)

Perioadă de investiŃii presupusă de 15 ani Valoare

Costuri investiţionale presupuse 239.3 milioane EUR

Reducerea emisiilor 2.9 milioane t CO2 Valoarea de comercializare presupusă în cadrul ETS per tonă de COe 10.0 EUR/tona CO2 Venituri din comercializarea certificatelor de emisii

28.9 milioane EUR

Costuri nete după contabilizarea câştigurilor comerciale

210.4 milioane EUR

Sursa:Banca Mondială 2009, calcule proprii.

2.4 Bariere şi provocări

O problemă generală a introducerii unui sistem naţional/regional de plafonare şi

comercializare este riscul ca sectoarele intensive de carbon să se mute în ţările unde

carbonul nu are un preţ. În special, economiile slabe nu îşi pot permite cu uşurinţă să-şi

6 Presupunem o valoare comercială de 10 EUR per certificat de emisii echivalente cu o tonă de CO2

-11-

piardă industria în favoarea concurenţilor cu reguli mai putin stricte. Pentru Moldova,

scurgerea carbonului ar fi totuşi o problema mai mică. Majoritatea emisiilor parvin din

sectoare care nu se pot deplasa în afara graniţelor, cum ar fi energia electrică la nivel

local şi alimentarea cu energie termică. Este, de asemenea exclus, ca şi comercializarea

certificatelor de emisii să schimbe cota centralelor electrice din Republica Moldova pe

piaţa regională, deoarece acestea sunt deja mai scumpe decât cele din Ucraina sau

România.

Consumatorii de energie electrică şi agent termic, care ar putea în cele din urmă să

achite costul emisiilor, ar putea să nu resimtă majorarea preţurilor la energie electrică si

caldură. Măsurile de eficienţă pentru reducerea emisiilor de asemenea reduc factura la

combustibil pentru producătorii de energie electrică şi căldură, şi prin urmare aceasta ar

trebui să supra-compenseze costurile care rezultă din necesitatea de a procura certificate

de emisii. Astfel, preţurile la energia electrică şi cea termică nu ar trebui să fie în mare

măsură afectate. În plus, consumatorul ar putea beneficia de veniturile mai mari ale

statului, care ar putea fi redistribuite sub formă de reduceri la impozite sau cheltuieli mai

mari ale statului.

Introducerea unui sistem de comercializare a emisiilor în Republica Moldova s-ar

confrunta cu întrebarea: cum este inclus malul stâng al Nistrului într-un astfel de sistem.

Majoritatea emisiilor din Moldova sunt concentrate în această regiune şi excluderea

acestuia dintr-un sistem potenţial de comercializare a emisiilor este dificilă şi ineficientă.

Noi susţinem că sistemul include beneficii importante. Astfel, trebuie să existe soluţii

politice pentru obţinerea beneficiilor comune.

3 Implementarea unui sistem ETS

În urma evaluării potenţialului Republicii Moldova de comercializare a emisiilor, această

secţiune explorează modul în care un astfel de sistem ar putea fi pus în aplicare. În acest

context, vom lua în considerare de asemenea aspectele practice, în contextul Republicii

Moldova, în măsura în care ne permite domeniul de aplicare al acestui document de

politici. Un accent deosebit va fi pus pe modul în care ar putea fi realizată o legătură cu

sistemul european, aceasta fiind o pre-condiţie pentru obţinerea beneficiilor unui ETS în

Republica Moldova.

Principalii paşi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unui sistem de plafonare şi

comercializare sunt:

• Definirea domeniului de aplicare a sistemului şi stabilirea unui plafon

corespunzător asupra certificatelor în baza unor modele istorice de emisii

• Atribuirea emisiilor către poluatori

• Crearea instituţiilor de monitorizare a emisiilor şi angajamentelor de reducere

• Conectarea la un alt ETS

Paşii vor fi explicaţi mai detaliat în capitolul ce urmează.

-12-

3.1 Crearea unui plafon şi alocarea certificatelor

Pentru ca emisiile să aibă o valoare, acestea trebuie plafonate, adică să fie limitate la un

anumit nivel. Numărul total de certificate, adică "plafonul", stabileşte volumul maximal

de emisii posibile în cadrul unei ETS. De obicei, fiecare certificat reprezintă dreptul de a

emite o tonă de CO2 - sau volumul unui alt gaz cu efect de seră cu aceeaşi contribuţie la

încălzirea globală ca o tonă de CO2 (Comisia Europeană 2012).

Numărul total de certificate depinde de sectoarele şi emisiile vizate de sistem. Dacă

sistemul moldovenesc ar urma ETS UE, estimăm emiterea iniţială a unui volum de

certificate de aproximativ 3,5 milioane de tone echivalent de CO2 pe an

Spre deosebire de analiza noastră (şi estimările din Raportul Naţional de Inventariere),

volumul total de emisii este de obicei determinat de jos în sus. Adică, potenţialii poluatori

sunt obligaţi să raporteze activităţile care creează emisii. Valoarea istorică a emisiilor

într-o perioadă istorică este folosită ca un punct de referinţă pentru volumul de certificate

necesare unei companii. Volumul emisiilor individuale constituie plafonul naţional.

Alocarea certificatelor către companiile care au nevoie de acestea se poate întâmpla în

două moduri. (1) Certificatele pot fi oferite gratuit - aşa-numita anterioritate sau (2)

certificatele de emisii pot fi vândute, de exemplu, prin intermediul licitaţiilor. O abordare

mixtă - cum a fost planificată pentru perioada a treia de alocare a ETS UE - este de

asemenea, posibilă. În mod evident, cele două abordări diferă în ceea ce priveşte

implicaţiile financiare pentru emitenţi şi guverne.

3.2 Aranjamente instituţionale şi cadrul legislativ

Piatra de temelie a unui sistem de comercializare în mod regulat a certificatelor de emisii

este un mecanism care monitorizează, verifică şi raportează emisiile (sistemul MVR)

industriilor reglementate.

Procesul anual de monitorizare, raportare şi verificare este cunoscut în ETS UE ca "Ciclul

Anual de Conformitate". Companiile reglementate trebuie să monitorizeze şi să raporteze

emisiile lor pe parcursul anului. Datele trebuie verificate de un auditor autorizat, cu

scopul de a reduce ocaziile şi stimulentele de raportare eronată a emisiilor (Comisia

Europeană 2012).

Un sistem consecvent, corect şi simplu de monitorizare, raportare şi verificare necesită

aranjamente instituţionale şi legislative corespunzătoare. În mod concret, Guvernul

trebuie să înfiinţeze un organ public responsabil de monitorizarea şi reglementarea pieţei

carbonului. Acesta include:

• Registrul naŃional: Registrul asigură evidenţa precisă a tuturor certificatelor.

Acesta conţine proprietarii certificatelor similar cu o bancă comercială. Pentru a

participa la comercializarea certificatelor de emisii o companie sau persoană

trebuie să deschidă un cont la Registrul Naţional.

-13-

• Inventarierea emisiilor gazelor cu efect de seră: Prin inventariere se

colectează şi se monitorizează nivelul de emisii în interiorul şi în afara sistemului

de comercializare a emisiilor. Ca atare, acesta este vital pentru a determina

sursele şi tendinţele nivelurilor de emisii şi formează baza pentru orice ajustări de

reglementare. Acesta se poate baza parţial pe datele colectate de la companiile

reglementate.

• Sistemul NaŃional de Monitorizare: Un organ public care monitorizează

companiile care intră sub incidenţa ETS, administrează raportarea anuală,

determină dacă un emitent oferă certificate suficiente pentru toate emisiile sale şi

îi sancţionează pe cei care nu o fac.

• Platformă comercială pentru tranzacŃiile de pe piaŃă: În cele din urmă,

pentru a asigura funcţionarea sistemului de comercialiazre a emisiilor, este

necesară crearea unei pieţe adecvate, care să permită companiilor intermediare şi

financiare să comercializeze certificatele unele cu altele. Ca în orice altă

reglementare a pieţei financiare trebuie asigurat faptul ca participanţii pe piaţă să

nu abuzeze de puterea lor de piaţă. În acest context, Moldova s-ar putea baza în

mare parte pe structurile europene existente.

Sunt necesare măsuri legislative pentru a crea aceste organisme publice şi pentru a

edifica baza juridică cu scopul asigurării faptului că întreprinderile reglementate se

conformează. În mod specific acest lucru presupune:

• Amendarea şi sancŃionarea: Companiile vor fi stimulate să participe pe piaţă,

doar atunci când numărul insuficient de certificate pentru activitatea poluantă

este amendat în mod corespunzător - pentru aceasta, amenda pentru numărul

insuficient de certificate trebuie să fie mai mare decât preţul de piaţă al unui

certificat.

• CerinŃe de raportare: Legislaţia, de asemenea, trebuie să reglementeze normele

de raportare a emisiilor şi în mod similar şi standardele de contabilitate

corporativă, astfel incât companiile să ofere rapoarte veridice, exacte şi la timp cu

privire la activităţile ce creează emisii.

• Planul naŃional de alocare (PNA): PNA reglementează modul în care

certificatele sunt distribuite în rândul companiilor reglementate. Acesta determină

dacă companiile trebuie să cumpere certificatele sau dacă acestea urmează a fi

alocate gratuit. De asemenea, reglementează dacă companiile pot utiliza opţiuni

de limitare a costurilor, cum ar fi compensarea, servicii bancare, împrumuturi sau

supapele de siguranţă (Jaffe, Ranson et al. 2009).7

7 Compensarea înseamnă că companiile pot cumpăra certificate (de exemplu, de la proiectele CDM) ca să-şi

realizeze obiectivele proprii. Serviciile bancare sau împrumuturile permit organizaţiilor să transfere certificatele

neutilizate de la o perioadă la alta. Supapele de siguranţă pun un plafon pe costurile totale de conformare în

organizaţie.

-14-

3.3 Legătura cu ETS UE

Principalul beneficiu pentru Moldova în crearea unui sistem de comercializare a emisiilor

ar consta în participarea în comerţul internaţional cu certificate de carbon. Concret,

Moldova ar putea vinde certificatele excedentare generate de măsurile de eficienţă pe

piaţa internaţională. Pentru ca aceste avantaje comerciale să se materializeze este

necesară o legătură cu un alt sistem de comercializare a emisiilor. Pentru omologii

internaţionali, legătura este, de asemenea, opţiunea favorabilă. Într-adevăr, beneficiul

major al unui ETS este faptul că emisiile pot fi reduse acolo unde acest lucru poate fi

realizat cel mai ieftin. Lărgirea sistemului de emisii ar deschide astfel mai multe

posibilităţi de a reduce emisiile de carbon pentru toţi partenerii comerciali.

Fiind cel mai mare şi cel mai avansat sistem de comercializare a emisiilor în lume, ETS al

Uniunii Europene este partenerul evident pentru o astfel de legătură. Într-adevăr,

Uniunea Europeană consideră îmbunătăţirea şi consolidarea legăturilor sistemului său ca

un element important în vederea atingerii viziunii sale privind un sistem internaţional de

plafonare şi comercializare. În plus, Comisia Europeană evaluează avantajele introducerii

celor mai bune practici în ceea ce priveşte înregistrarea emisiilor şi implementarea unor

structuri administrative eficiente care sunt necesare pentru a înfiinţa un sistem lucrativ

de comercializare a emisiilor care să corespunde standardelor europene. Ca atare, o

legătură cu ETS UE a Republicii Moldova va fi probabil percepută ca un aspect important

pe calea integrării europene ulterioare (Comisia Europeană 2012).

În afară de beneficiile comerciale potenţiale, avantajele de a conecta şi extinde ETS sunt

după cum urmează (Jaffe, Ranson et al 2009.)

• Opţiuni de conformare majorate pentru ambii parteneri comerciali

• Costuri de tranzacţionare reduse şi lichiditate majorată

• Mai puţină volatilitate

Cu toate acestea, integrarea unui sistem naţional are şi costuri. Dezavantajele specifice

ce pot apărea sunt:

• Capacitatea redusă de a proteja industriile naţionale de reglementare deoarece

standardele naţionale trebuie să respecte liniile directoare europene

• Gama şi domeniul de aplicare a sistemului vor fi stabilite de autorităţile UE

• Reduce capacitatea de a controla preţurile, deoarece cererea şi oferta în întregul

sistem au impact asupra certificatelor de emisii

• Costurile eforturilor legislative şi administrative pentru a îndeplini standardele ETS

UE

• Beneficiile comerciale se bazează pe presupunerea că reducerile de emisii globale

vor fi realizate

Există deja o serie de exemple de legături cu sistemul ETS UE. În primul rând, sistemul în

sine poate fi văzut ca o legătură între state membre individuale. Cu toate acestea, mai

-15-

relevante în contextul Moldovei, sunt Norvegia, Liechtenstein şi Islanda, care au aderat

sau intenţionează să adere la ETS UE după ce au avut propriile sisteme naţionale. Elveţia,

care are, de asemenea, propriul său ETS naţional, negociază în prezent condiţiile de

aderare la ETS UE, cu o legătură planificată începând cu 2013.

Situaţia Moldovei ar fi diferită, în sensul că ţările precum Norvegia şi Elveţia, deja au avut

un ETS operaţional la nivel naţional, înainte de a adera (sau de a lua în considerare) la

ETS UE. Ca atare pasul major ce trebuie întreprins de Guvernul Republicii Moldova

esteînfiinţarea propriul său sistem. Cu toate acestea, avantajul este că instituţiile

europene ar putea fi invitate să consulte procesul. În acest fel, Moldova ar institui un

sistem, în conformitate cu standardele europene - la fel ca şi statele membre ale Uniunii

Europene care fac parte din ETS UE. Spre deosebire de Elveţia, Norvegia, Islanda şi

Liechtenstein, Republica Moldova ar evita costul de schimbare a sistemului său naţional

pentru a-l aduce în conformitate cu liniile directoare ale ETS UE.

4. Concluzii şi recomandări

Raportul nostru arată că un sistem de comercializare a emisiilor, cu o legătură la sistemul

Uniunii Europene ar putea fi o cale viabilă pentru Moldova de a valorifica îmbunătăţirile

eficienţei energetice în viitor. Acesta ar oferi o alternativă, odată cu încheierea(de facto)

a Mecanismului de Dezvoltare Curată de la Kyoto după 2012. În mod concret,

principalele avantaje de introducere a unui ETS ar rezulta din monetizarea costurilor mici

de reducere a emisiilor a Moldovei prin comercializarea cu alte economii europene, care

au epuizat opţiunile de eficienţă energetică ieftine.

O pre-condiţie pentru ca aceste câştiguri comerciale să se materializeze ar fi capacitatea

Republicii Moldova de a reduce emisiile. Datele disponibile privind consumul de energie

şi emisiile sugerează că există potenţial pentru astfel de reduceri. Volumul de gaze cu

efect de seră produs de ţară în prezent este cu 150% mai mare pentru fiecare unitate de

producţie decât cea a omologilor săi din Uniunea Europeană. În plus, randamentele

ridicate si perioada redusă de amortizare a unora dintre proiectele CDM aprobate indică

faptul că Republica Moldova ar putea obţine reducerea emisiilor la costuri relativ reduse.

În general, am identificat că aproximativ 3,5 milioane de tone echivalent de CO2 ar fi

comercializate în cadrul unui sistem ETS UE. Dacă presupunem o reducere a acestui

volum cu 18%, aceasta ar oferi certificate în valoare de aproximativ 63 milioane EUR pe

-16-

parcursul unei perioade de zece ani.8 Ca atare, îmbunătăţirile întârziate ale eficienţei ar

putea fi parţial finanţate prin vânzarea certificatelor excedentare.

Cu toate acestea, accesul la aceste beneficii este probabil să fie un proces îndelungat şi

complicat, care necesită eforturi considerabile legislative şi financiare. Alte costuri pot

veni sub forma renunţării la autonomie în ceea ce priveşte cum şi care companii sunt

reglementate. Astfel, Moldova ar trebui să întreprindă un efort substanţial anterior pentru

a putea lua parte la ETS UE. Acelaşi lucru este valabil şi pentru companiile individuale,

deoarece certificatele pot fi vândute numai după ce investiţiile în eficienţa energetică au

dus la reducerea emisiilor.

Implicaţiile pentru factorii de decizie sunt multiple şi trebuie să fie bine înţelese atât de

către companii, cât şi de politicieni. Guvernul trebuie să înţeleagă care sunt implicaţiile

financiare pentru companiile reglementate, precum şi pentru organele publice şi dacă

există instrumente care le pot ajuta să depăşească diferenţa iniţială între costuri şi

beneficii în urma comercializării certificatelor. Dacă certificatele de emisie urmează să fie

distribuite prin licitaţie - aşa cum este planificat în a treia fază a ETS UE - guvernul ar

trebui să ia în considerare modul de redistribuire a veniturilor de la licitaţie către

companiile reglementate.

În plus, plafonul ETS trebuie să reflecte circumstanţele din Moldova, şi anume valoarea

relativ scăzută a produsului intern brut pe cap de locuitor. Ca atare, dezvoltarea

economică viitoare ar putea duce la creşterea globală a emisiilor de dioxid de carbon.

În practică, am recomanda un studiu de fezabilitate care ar cuprinde costurile şi

beneficiile introducerii comercializării certificatelor de emisie. Studiul de fezabilitate ar

putea fi însoţit de o masă rotundă cu părţile interesate pentru a explora acceptarea şi

voinţa politică de a implementa un astfel de instrument. Dacă studiul de fezabilitate şi

masa rotundă vor avea rezultate pozitive, ar putea urma paşi reali de punere în aplicare

şi eventual, un proiect-pilot pe bază de voluntariat.

Guvernul Republicii Moldova ar trebui să solicite sprijinul donatorilor internaţionali şi

partenerilor europeni pe parcursul întregului proces. Dat find faptul că extinderea ETS UE

este în interesul Comisiei Europene, ar trebui să existe un imbold pentru a susţine

Republica Moldova pe acestă cale. Într-adevăr, cu ETS UE în vigoare din 2005 şi mai

multe ţări care au aderat pe lângă membrii iniţiali, există o amplă experienţă

internaţională care ar putea fi utilizată de Republica Moldova.

8 Deşi acest lucru este doar o presupunere pentru scopuri ilustrative, Raportul Programului pentru Mediu al

Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Republica Moldova sugerează că o reducere de 18% ar putea fi realizată în

sectorul energetic, prin implementarea măsurilor standard de atenuare.

-17-

Anexă – Contextul comercializării emisiilor

Reducerea poluării mediului înconjurător este subiectul cheie pe agenda politică

internaţională de ceva timp. Într-adevăr, costurile poluării mediului sub forma

cheltuielilor reduse în domeniul ocrotirii sănătăţii sau recoltelor afectate şi apei poluate –

acestea fiind doar câteva exemple - pot fi substanţiale. În plus, majoritatea comunităţii

ştiinţifice este de părere că unele emisii, aşa-numitele gaze cu efect de seră, reprezintă o

ameninţare reală în contextul încălzirii globale, cu costuri potenţiale enorme din cauza

schimbărilor climatice.

Dacă costurile poluării sunt cunoscute, de ce gospodăriile şi companiile par să aibă o

motivaţie slabă pentru a reduce acest tip de activitate dăunătoare? Economiştii susţin că

consumatorii şi agenţii economici nu iau în considerare costurile totale ale daunelor aduse

mediului, din cauza lipsei drpeturilor de proprietate asupra mediului înconjurător. Într-

adevăr, mediul înconjurător este un exemplu al unui bun public, deoarece nimeni nu îl

poate "deţine" şi, la rândul sau, nimeni nu poate fi exclus de la utilizarea acestuia.

Luaţi în considerare de exemplu producerea energiei. În timp ce producătorii ţin cont de

costul producerii energiei - cum ar fi costurile de combustibil, deprecierea şi costul

capitalului centralei electrice - ei nu iau în considerare costul poluării care este pus pe

seama întregii societăţi. Pe de altă parte, dat fiind că nimeni nu are dreptul de

proprietate asupra mediului, nu există nici un grup care ar putea pretinde despăgubiri

pentru daunele cauzate de poluare. Ca urmare, poluatorii şi consumatorii nu iau în

considerare costul daunelor aduse mediului. Cu costuri şi în consecinţă, preţuri mai mici

decât ar trebui să fie dacă daunele aduse mediului ar fi fost considerate, au loc mai multe

activităţii poluante în dauna societăţii.

Instrumente bazate pe piaŃă vs instrumente de comandă şi control

Cu costuri de poluare a mediului totuşi foarte vizibile, există mai multe opţiuni de politici

pentru a reduce activitatea de poluare la un nivel durabil. În primul rând, factorii de

decizie pot preveni activităţile de poluare prin adoptarea de legi şi regulamente care

controlează în mod direct gradul de poluare - de exemplu, prin solicitarea agenţilor

economici să îndeplinească anumite standarde tehnice, adoptând reglementări care

restricţionează cantitatea de poluare şi aşa mai departe.

Cu toate acestea, prin reducerea excesivă a poluării mediului, costul, de exemplu, oferta

redusă de energie şi preţurile ridicate - acestui lucru poate depăşi beneficiile daunelor

aduse mediului. În plus, reducerea poluării într-un sector sau companie poate fi mult mai

costisitoare decât în altele. Pentru guverne şi autorităţile de reglementare ar putea fi

dificil de a evalua care sunt modalităţile eficiente de reducere a poluării. Abordarea

"general aplicabilă" sub forma standardelor de emisii poate avea costuri relativ ridicate.

Prin urmare, un răspuns de politici bazat pe piaţă poate fi opţiunea dorită pentru factorii

de decizie. După cum sugerează termenul, instrumentele ar încerca să influenţeze decizia

de piaţă a consumatorilor sau a întreprinderilor cu scopul de a oferi stimulente pentru

reducerea activităţii poluante dăunătoare. O abordare ar fi de a crea o piaţă a emisiilor şi

astfel, problema lipsei drepturilor de proprietate ar fi depăşită.

-18-

ReferinŃe

CDM - Comitetul executiv (2011). Documentul de elaborare a proiectului - Project 0173

Conservarea energiei şi reducerea gazelor cu efect de seră în Republica Moldova,

UNFCCC.

Enerdata (2011). Anuarul Statistic global al energiei 2011.

Comisia Europeană (2012). "Acţiunile privind clima ale Comisiei Europene." din

http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/index_en.htm.

Jaffe, J., M. Ranson, et al. (2009). "Legătura dintre Sistemele de comercializare a

certificatelor: Element cheie al arhitecturii internaţionale emergente privind poltica

climaterică" Ecology Law Quarterly 36 (789).

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (2009). Raportul Naţional de Inventariere:

1990-2005: Sursele gazelor de seră şi de cloacă în Republica Moldova, Ministerul

Ecologiei şi Resurselor Naturale, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu.

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (2009). "A doua comunicare naţională a

Republicii Moldova în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind

schimbările climatice."

US EPA (2009). " Programul Ploaia Acidă a Agenţiei de Protecţie a Mediului din Statele

Unite." de pe http://www.epa.gov/airmarkets/progsregs/arp/index.html.

Banca Mondială (2009). Notă de politici: Planul de acţiune pentru stabilizarea financiară a

sistemului de termoficare din Chişinău. Departamentul de Dezvoltare Durabilă (ECSSD),

Europa şi Asia Centrală (ECA).

Banca Mondială (2011). Stadiul şi tendinţele de pe pieţele de carbon 2011.