Comentariu Stilistic - Ex Libris

8/9/2019 Comentariu Stilistic - Ex Libris

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-stilistic-ex-libris 1/9

-Comentariu stilistic- Ex libris - Tudor Arghezi

Student: Krekan Cristiana

Specializarea: Latină- Română

Anul de studiu: II, semestrul I





Situarea textului ales

0rima umătate a secolului al 77-lea !a sta sub elanul creator al lui Tudor Arghezi, re ral modernismului, ersonalitate literară uternică, laborioasă, ie%ită din ti are %i a"lată &ntr-o recu cuvântul * 8e%te%ugul oetic atinge &n căr'ile sale culmi neatinse &ncă de redecesoricum a recunoscut-o el &nsu%i, Tudor Arghezi a muncit din greu e textele sale* Au rezde o er"ec'iune "ormală neasemuită, ce trimit gândul la crea'ia lui 8ihai 2minescu*

9in ers ecti!a ro rie, sus'in că Tudor Arghezi de'ine cel mai !irulent condei al e o

"iind un mare maestru al combinării !ocabulare rare* 0olicromia argheziană este nemaintalnitna'ională, de aceea &l clasez &n !âr"ul re"erin'elor mele &n ceea ce ri!e%te stihuitorii romani*

La !ârsta de :5 de ani, !a ti ări rimul său !olum de !ersuri,Cuvinte potrivite* Critică literaerudită, rin re rezenta'ii ei cei mai consacra'i, rintre care %i ;* Călinescu, !or considera a arilucrări ca "iind un e!eniment de o im ortan'ă !itală entru lirica românească, oetul "iind schi'at c2minescu<=*

0oezia Ex libris "ace arte din !olumul de stihuri al oetului,Cuvinte potrivite %i este, &naintede toate,ars poetică, rin excelen'ă, crea'ia argheziană utând "i &ncadrată &ntr-un orizont ideaunic,modernismul.

Titlul oeziei # in cărţi $, creionat &n limba latină, relie"ează tocmai arta oetică ricare stihuitorul &%i ex rimă crezul liric %i ro riile !iziuni des re arta literară %i multilateralitatea acesteia, iar idea centrală e crea'ia, misiunea creatorului %i iubirea "a'ă de art

3 ;* Calinescu, !storia literaturii romane de la origini pana in pre"ent,2ditura entru literatura, 3uc*, +4:>6



Aspect aplicativ

I. Structura. Prozodia. Mărci lexico-gramaticale.

Catren rin excelen'ă, oezia este "ormată din atru sec!en'e stro"ice, măsură de +?- +silabe, cu o rimă &mbră'i%ata

Carte #rumoasă, cinste cui te$ascris ,

%ncet gândită, gingaş cumpănită,

Eşti ca o #loare, anume &n#lorită

Mâinilor mele, care te$audeschis . ,

0oezia debutează cu e!ocarea căr'ii, element central %i sacru, adresarea directă #,,Car"rumoasă,@ cinste cui te-a scris)$ %i !erbele la ersoana a II-a #,,e%ti ca o "loare , ,,e%ti ca

,,tu nu ras unzi $ e!iden'iind subiecti!itarea lirica a oemului* Be !a sublinia %i rezen'a eliric rin "olosirea ad ecti!ului osesi! ,,mele) din ultimul !ers al rimei stro"e #,,mâinilmele)$*

II. Mărci stilistice. Tropii

0oezia abundă &n "iguri de stil, e"ecte muzicale, ti ic argheziene, ersonalitate creatocom lexă, sedusa când de oetică arnasiană, când de instrumentalism, schi'ează arte oeticeo "rumuse'e dedalica, rintre care %i oemul Ex libris*

.n rima stro"ă, !a "i e!ocata ,,cartea <, ca element central al crea'iei, oetul "ăcân,,cinste< cui a scris-o* 2 itetul indi!idual, ornat ,,carte "rumoasă) con!erte%te ne!oia eului li



de a se adresa &n mod direct acestui obiect atât sacru, cât %i ro"an, ca unei zei'e din e o!echi* Cartea, ,,&ncet gândită) %i ,,ginga% cum ănita), !a "i asemuita rintr-o com ara'ie a un

termen concret cu un alt termen concret, cu o "loare #,,ca o "loare, anume &n"lorită)$ car

deschide &ntr-un in"init de moduri, &n concordan'ă cu e"uziunea cititorului #,,anume &n"mâinilor mele, care te-ai deschis $*

.n cea de a doua sec!en'ă stro"ică, cartea este din nou com arată, &nsă de data aceasta solitudinea !iorii, ilustrând atrac'ia lui Arghezi s re instrumentalism #,,e%ti ca !ioară, singura0rin asemuirea cu o !ioară, eul liric em"azeaza gingă%ia %i "eminitatea unei căr'i, care &%i iubirea toată e un "ir de ăr), meta"ora lasticizantă: , &n conce 'ia lui Lucian 3laga* 0aginilecăr'ii con!ertesc ade!ărul, "iind ti ărite cu ,,litera cea s"ântă), meta"oră care creionează &nclina

autorului s re to osul biblic, s re religie, element oarecum tradi'ionalist*

or "i, a oi, rezentate calită'ile oetului, care ,,ia din isc noroi<#meta"ora re!elatori>$%i &l metamor"ozează, cu a utorul !isului, al umbrelor %i al aromei &n artă, &n literatură* sugerează că oetul se im lica cu toată "iin'a sa &n momentul &n care scrie, reu%ind să trezeacititori senza'ii multi le, trans"ormând realitatea &ncon urătoare, concretă &n o ere eclatanteexisten'a sa este e"emeră, o era să !ă rămâne !ie entru ,,noi , entru !e%nicie*

.n continuare, !a "i accentuată erti"erea eului liric &n "a!oarea crea'iei sale* Textul este scini'ial, &ntr-un ton o timist, dar se !a &ncheia &ntr-unul trist, ,, ert"a) artistului <zadarnică), oricât de "rumos ar "i !ersul căr'ii* Această meta"oră aminte%te de condi'ia oet&n ra ort cu omul de rând, oet care este "rământat de sute de trăiri &n momentul &n careInutilitatea sacri"icării oetului entru crea'ie este ilustrată &n ultimele două !ersuri ale oe#e itetul e!ocati! ,,carte iubita $, cartea "iind "ără de "olos %i nerăs unzând la nicio &ntr2ste e!iden'iata &n ultimele două !ersuri ale oemului ade!ărata conce 'ie a lui Arghezi desrela'ia oet- arta, "iind un antiintelectualist con!ins

Carte iubită, #ără de #olos,

4 Du s oresc semni"icatia "a telor la care se re"era, ci intregesc ex resia lor directa, cu!antul ca atare6

5 8eta"ore destinate sa scoata la i!eala ce!a ascuns, des re "a tele e care le !izeaza #L*3laga$6



'u nu răspun"i la nicio &ntrebare.

Considera arta nu un obiect al cunoa%terii, un "enomen ce a ută &n rocesul de iluminindi!idului, ci o lăcere, o mică "ericire indi!iduală, deosebindu-se ast"el de ceilal'i oecontem orani lui, care !edeau &n arta un mod de a con!erti iluminarea maselor o ula'iei*

2x libris este oars poetica, tocmai rin conce 'ia ex rimată de către Tudor Arghezi asu racondi'iei oetului %i des re rela'ia oet-creatie, un mani"est literar ex rimat rin !ersuri*



Concluzii

0arcurgerea itineralului arghezian ne aduce &n "a'ă o existen'ă, o !ia'ă, un mira"enomen, un roman entru care cu!intele, oricât de potrivite ar "i ele, nu au "ost %i nu !oniciodată su"iciente*

Emul, ri!it structural %i existen'ial, se găse%te &ntr-o situa'ie de două ori recară* 2de o arte &ntr-o lume concretă, e care cu mi loacele structural dis onibile nu o oate ex rim arte, &n orizontul misterului e care &nsă nu &l oate re!elaF* Ebiectul stilisticii este acela de a ne a u

&n'elegem un text din toate unctele de !edere, să &i desci"răm absconsul %i să &i re!elăm iurmărim "irul Ariadnei &ntr-un labirint al esteticii*

6 Lucian 3laga, (ene"a meta#orei6



3ibliogra"ie

Calinescu,;* !storia literaturii romane de la origini pana in present. 3ucuresti 2ditura entruliteratura, +4:>, 4:+ *

1ierascu, C** Mic dictionar indrumator in terminologia literara.3ucuresti 2d* Ion Creanga,+454, :>+ *

Begre, Cesar*)inte"a stilistică ** Poetică şi stilistică. +rientări moderne* 3ucure%ti 2dituraGni!ers, +45?, * /=>

ianu, Tudor* Problemele meta#orei şi alte studii de stilistică* 3ucure%ti 2ditura de Btat entruLiteratură %i Artă, +4>5, /F/ *

3ulgar, ;heorghe* Trei scriitori clasici 8ihail Bado!eanu, Tudor Arghezi, 8ircea 2liade*3ucuresti 2ditura estala, +44H, /:? *

Anexă

Carte "rumoasă, cinste cui te-a scris.ncet gândită, ginga% cum ănită6



Documents

Comentariu Stilistic - Ex Libris