Comentarii Codul penal

8/7/2019 Comentarii Codul penal

1/19

Codul penal- ComentariiVarianta Parlamentului din data de 2 iunie 2009

Preambul

Prezentele comentarii au pornit de la urmatoarele premize: Guvernul Romaniei nu a realizat studiile de impact si nu a obtinut in termen avizele necesare trasmiterii legale a

codurilor inspre Parlament- motiv pentru care proiectul de cod civil si proiectul de cod penal au fost retrase deGuvern din Parlament in luna mai; toate aceste avize si studii de impact sunt impuse de Legea nr.24/2000 privindtehnica legislativa in elaborarea actelor normative;

Parlamentul Romaniei, respectiv un grup de senatori si deputati si-au insusit proiectele aflate in dezbatereparlamentara ca fiind initiative legislative proprii; si in aceasta circumstanta, aceeasi lege prevede necesitatearealizarii studiilor de impact;

Nu este posibila angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului pentru un produs lucrat de Parlament,chiar daca textul initial a apartinut Guvernului; acest lucru reprezinta ducerea in derizoriu a unui textconstitutional; cu atat mai mult cu cat este firesc ca aceste coduri sa strabata circuitul paralmentar firesc:comisiile juridice si plenul celor doua Camere.

Necesitatea existentei unor studii de impact pentru fiecare proiect legislativ in parte este absolute necesara, dincolode obligatia legala evidenta, din urmatoarele considerente:

Str. Arcului Nr. 19, Sector 2, 021034 - Bucuresti, Tel.: +40 21 212 06 90, 212 06 91, 212 05 20, Fax: +40 21 212 05 19,Email: [email protected], www.crj.ro


2/19

Este riscanta discutarea articol cu articol in masura in care nu exista nici o cercetare sociologica, statisticijudiciare ori studiu de impact care sa indice realitatea juridica existenta, necesitatile sociale, necesarul deresurse materiale si financiare, respectiv impactul acestora asupra bugetului de stat ori a strategiei de resurseumane din sistemul judiciar;

Articolele ori institutiile noi, pot sa para, la prima vedere, bine venite, numai ca aplicarea lor va fi dificila in lipsaunor masuratori concrete.

A afirma ca este mai bine ca intai sa adopti codurile si apoi sa faci studiile de impact, dicolo de faptul ca estecontrar legii este lipsit si de sens: daca aceste studii se fac inainte, codul este de la bun inceput croit penecesitati si, mai ales, pe realitati (fie acestea de ordin material ori uman); daca se face dupa adoptare, esteposibil sa fie nevoie de corectii serioase, aceste lucruri implicand cheltuiala unor sume de bani suplimentarepentru aceste corectii precum si amanarea intrarii in vigoare a legii.

Ca dovada in spiritul celor enuntate anterior: Pedepsele aplicate in cazul minorilor, respectiv diversificarea masurilor educative prin stagiul de formare civica,

supravegherea, consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea zilnica, supravegherea obligatiilor impuseminorilor, intocmirea unui numar sporit de referate de evaluare a persoanei minorului, pot fi considerate, laprima vedere, ca fiind bine venite; problema este ca toate aceste masuri nu pot fi acoperite in nici un fel deserviciile de probatiune, intrucat acestea functioneaza numai la nivel de tribunale, cu un numar extreme deredus de consilieri de probatiune; mai mult, acestia nu reusesc sa faca fata actualelor obligatii din codul penalsi procedural penal in conditiile in care sarcinile actuale sunt mai restranse. Ar fi o totala lipsa deresponsabilitate a statului crearea unor institutii juridice noi fara acoperire in sfera realului;

Sistemul zilelor- amenda nu are criterii obiective pentru individualizarea sumei corespunzatoare unei zile-amenda;

Reglementarea renuntarii la pedeapsa, a amanarii aplicarii pedepsei si a suspendarii pedepsei subsupraveghere este ambigua si creaza suprapuneri, toate acestea in cadrul unui sistem sanctionator mult

diminuat; Existenta unui nou cod penal ar impune exact cum suna si titlul, anume codificarea; ori acest lucru nu s-a

intalmplat, legislatia speciala ramanand, in continuare, de sine statatoare; aceste lucru va duce la o ruptureintre noul regim sanctionator din codul penal (mai bland) fata de regimul din legile speciale precum si la unhaos in sistemul judiciar; de exemplu nu s-a dorit in nici un fel introducerea infractiunilor de coruptie in codul

- -2


3/19

penal, desi in varianta aflata pe site-ul Parlamentului, cel putin la un moment dat, infractiunile de coruptie dinlegea speciala nr.78/2000 au fost introduse; ipoteza ca asa cere Bruxellul este cel putin neserioasa;

A crede ca prin legea de aplicarea a codului penal se vor avea in vedere expres toate abrogarile necesare dar,mai ales, ca prin legea de aplicarea se vor modifica limite de pedeapsa din legi speciale in concordanta cu noul

regim sanctionator, este, pe de o parte, neproductiv si, pe de alta parte de-a dreptul ciudat.Exemplu: infractiunea de cumparare de influenta de la art.292 (pedeapsa de la 1 la 5 ani) este mutata din Legea78/2000 in noul cod penal, alaturi de alte cateva infractiuni. Lucrul este binevenit si tine de esenta codificarii,numai ca celelalte infractiuni din legea 78 cum ar fi cele assimilate infractiunilor de coruptie ori in legatura direcatcu coruptia au ramas in legea speciala, in cazul celor din urma regimul sanctionator fiind, in unele cazuri, intre 5 si15 ani

Nr.

crt.

Text, varianta Parlamentului Comentarii

1 Art. 15 Trsturile eseniale ale infraciunii(1) Infraciunea este fapta prevzut de legea

penal, svrit cu vinovie, nejustificat i imputabil

persoanei care a svrit-o.(2) Infraciunea este singurul temei al rspunderii

penale.

Nu intelegem de ce a fost pastrata atat vinovatia catsi imputabilitatea ca si trasaturi ale infractiunii catavreme nu poate interveni vinovatia atunci cand fapta

nu poate fi imputabila persoanei, dupa cum existentavinovatiei conduce la imputabilitatea faptei respectiveautorului acesteia.Propunem reformularea art.15 alin.1 Infractiuneaeste fapta prevazuta de legea penala, savarsita cuvinovatie.

- -3


4/19

In coroborare cu art. 18 si urmatoarele privind cauzelejustificative precum si cu art.23 si urmatoarele privindcauzele de neimputabilitate

Astfel, impartirea cauzelor in cauze justificative sicauze neimputabile este lipsita de relevanta atat timpcat ele inlatura caracterul penal al faptei.

2 Art. 19 Legitima aprare(1) Este justificat fapta prevzut de legea penal

svrit n legitim aprare.(2) Este n legitim aprare persoana care

svrete fapta pentru a nltura un atac material,direct, imediat i injust, care pune n pericol persoana sa,a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacaprarea este proporional cu gravitatea atacului.

(3) Se prezum a fi n legitim aprare, n condiiilealin. (2), acela care comite fapta pentru a respingeptrunderea unei persoane ntr-o locuin, ncpere,dependin sau loc mprejmuit innd de aceasta, frdrept, prin violen, viclenie, efracie sau alte asemeneamodaliti nelegale ori n timpul nopii.

Este mentinuta, din pacate, prevederea din actualulcod vizand proportionalitatea apararii. Este deneimaginat cum, atunci cand esti atacat material,direct, imediat si injust ai posibilitatea de a apreciaconcret actele materiale ale atacului astfel incat sapoti sa ai o aparare proportionala. Pentru a puteamasura in concret aceasta proportionalitate arinsemna ca persoana agresata sa lase sa se consumeatacul si, facand o socoteala la rece sa poata sariposteze proportional, in masura in care mai poatesa o faca.

3 Art. 30 Eroarea(1) Nu constituie infraciune fapta prevzut de

legea penal, svrit de persoana care, n momentulcomiterii acesteia, nu cunotea existena unei stri,situaii ori mprejurri de care depinde caracterul penal al

faptei.(2) Dispoziiile alin.(1) se aplic i faptelor svritedin culp pe care legea penal le pedepsete, numaidac necunoaterea strii, situaiei ori mprejurriirespective nu este ea nsi rezultatul culpei

(3) Nu constituie circumstan agravant sauelement circumstanial agravant starea, situaia ori

Redactare neclara.Articolul ar trebui redefinit ca eroare de fapt pentru anu se interpreta in nici un fel faptul ca necunosterealegii poate sa conduca la inlaturarea caracteruluipenal al faptei.

- -4


5/19

mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o nmomentul svririi infraciunii.

(4) Prevederile alin.(1)(3) se aplic n modcorespunztor i n cazul necunoaterii unei dispoziii

legale extrapenale.(5) Nu este imputabil fapta prevzut de legea

penal svrit ca urmare a necunoaterii saucunoaterii greite a caracterului ilicit al acesteia dincauza unei mprejurri care nu putea fi n nici un felevitat.

4 Art. 57 Neaplicarea deteniunii pe viaDac la data pronunrii hotrrii de condamnare

inculpatul a mplinit vrsta de 65 de ani, n loculdeteniunii pe via i se aplic pedeapsa nchisorii petimp de 30 de ani i pedeapsa interzicerii exercitrii unordrepturi pe durata ei maxim.

Art. 58 nlocuirea deteniunii pe via n cazul n care cel condamnat la pedeapsadeteniunii pe via a mplinit vrsta de 65 de ani ntimpul executrii pedepsei, pedeapsa deteniunii pe viapoate fi nlocuit cu pedeapsa nchisorii pe timp de 30 deani i pedeapsa interzicerii exercitrii unor drepturi pedurata ei maxim, dac a avut o bun conduit pe toatdurata executrii pedepsei, a ndeplinit integral obligaiile

civile stabilite prin hotrrea de condamnare, afar decazul cnd dovedete c nu a avut nici o posibilitate s lendeplineasc, i a fcut progrese constante i evidenten vederea reintegrrii sociale.

Daca in cazul detentiunii pe viata in cazul unuiinculpat care a implinit varsta de 65 de ani s-atransformat posibilitatea instantei de a inlocuidetentiunea pe viata cu inchisoarea pe timp de 30 deani (varianta Guvernului), cu obligatia instantei de aface acest lucru (varianta Parlamentului),acelasi lucruar trebui sa se intample si in ipoteza descrisa deart.58, in sensul de obligatie a instantei de a procedain acelasi fel.

5 Art. 61 Stabilirea amenzii(1) Amenda const n suma de bani pe care Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile amenda

- -5


6/19

condamnatul este obligat s o plteasc statului.(2) Cuantumul amenzii se stabilete prin sistemul

zilelor amend. Suma corespunztoare unei zile amend, cuprins ntre 10 lei i 500 lei, se nmulete cu

numrul zilelor-amend care este cuprins ntre 30 zile i400 de zile.

(3) Instana stabilete numrul zilelor-amendpotrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei.Cuantumul sumei corespunztoare unei zile amend sestabilete innd seama i de obligaiile legale alecondamnatului fa de persoanele aflate n ntreinereasa.

(4) Limitele speciale ale zilelor - amend suntcuprinse ntre:

a) 60 i 180 de zile-amend, cnd legea prevedepentru infraciunea svrit numai pedeapsa amenzii;

b) 120 i 240 de zile-amend, cnd legea prevedepedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa nchisorii de celmult doi ani;

c) 180 i 300 de zile-amend, cnd legea prevedepedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa nchisorii maimare de doi ani.

(5) Dac prin infraciunea svrit s-a urmritobinerea unui folos patrimonial iar pedeapsa prevzutde lege este numai amenda ori instana opteaz pentru

aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amend se pot majora cu o treime.(6) Fraciile stabilite de lege pentru cauzele de

atenuare sau agravare a pedepsei se aplic limitelorspeciale ale zilelor-amend prevzute n alin.(4) i (5).

trebuie determinata de criterii obiective. Din pacateacestea lipsesc!

Pe de alta parte, aceeasi infractiune, savarsita in

imprejurari similare trebuie sa duca la acelasi gen decondamnare, respectiv la acelasi numar de zileamenda si acelasi cuantum al unei zile amenda.Esenta legii penale este ca aceasta se aplica la fel,indiferent de subiectul activ al infractiunii si, ca atare,indiferent de starea materiala a acestuia. Prin urmarefaptul ca suma corespunzatoare unei zile-amenda sestabileste tinand cont si de obligatiile legale alecondamnatului este de nedorit. Protejarea celor aflatiin intretinerea condamantului nu trebuie facuta prinindividualizatea pedepsei ci prin modalitatea deexecutare a acesteia. Cu alte cuvinte dacacondamnatul, datorita obligatiilor legale de intretinerenu poate achita, cu buna credinta, cuantumul stabilit,in mod obiectiv, de instanta, atunci poate fi obligat lamunca in folosul comunitatii.Este cu atat mai bine cu cat s-a renuntat la oprevedere anterioara care viza, in afara de obligatiilelegale de intretinere si starea materiala acondamantului.Legea penala nu poate fi o lege de protectie sociala,

dar poate avea alternative in sfera de executare astfelincat scopul acesteia sa fie atins.

- -6


7/19

6 Art. 66 Coninutul pedepsei complementare ainterzicerii exercitrii unor drepturi

(1) Pedeapsa complementar a interziceriiexercitrii unor drepturi const n interzicerea exercitrii,

pe o perioad de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multoradintre urmtoarele drepturi:a) dreptul de a fi ales n autoritile publice sau n orice

alte funcii publice;b) dreptul de a ocupa o funcie care implic exerciiul

autoritii publice ;c) dreptul strinului de a se afla pe teritoriul Romniei;d) dreptul de a alege;e) drepturile printeti;f) dreptul de a fi tutore sau curator;g) dreptul de a ocupa funcia, de a exercita profesia

sau meseria ori de a desfura activitatea de care s-afolosit pentru svrirea infraciunii;

h) dreptul de a deine, purta i folosi orice categorie dearme;

i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehiculestabilite de instan;

j) dreptul de a prsi teritoriul Romniei;k) dreptul de a ocupa o funcie de conducere n cadrul

unei persoane juridice de drept public;l) dreptul de a se afla n anumite localiti stabilite de

instan;m) dreptul de a se afla n anumite locuri sau laanumite manifestri sportive, culturale ori la alte adunripublice, stabilite de instan;

n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri defamilie ai acesteia, cu persoanele cu care a comisinfraciunea sau cu alte persoane, stabilite de instan,

In conditiile in care:- pedeapsa complementara poate interveni ca

urmare a stabilirii unei pedepse principale cuamenda sau inchisoare;

- existenta unei pedepse complementare(postexecutorii) atrage automat o pedeapsaaccesorie (in timpul executarii);

- regimul sanctionator in ceea ce privestepedeapsa cu inchisoarea este mult diminuat inactuala propunere de cod

se recomanda micsorarea perioadei de aplicare apedepsei complementare, intervalul de la unu la 5 anifiind disproportionat.

- -7


8/19

ori de a se apropia de acestea;o) dreptul de a se apropia de locuin, locul de munc,

coala sau alte locuri unde victima desfoar activitisociale, n condiiile stabilite de instana de judecat

7 Art. 80 Condiiile renunrii la aplicareapedepsei

(1) Instana poate dispune renunarea la aplicareapedepsei dac sunt ntrunite urmtoarele condiii:

a) infraciunea svrit prezint o gravitate redus,avnd n vedere natura i ntinderea urmrilor produse,mijloacele folosite, modul i mprejurrile n care a fostcomis, motivul i scopul urmrit; b) n raport cu persoana infractorului, de conduitaavut anterior svririi infraciunii, de eforturile depusede acesta pentru nlturarea sau diminuareaconsecinelor infraciunii, precum i de posibilitile salede ndreptare, instana apreciaz c aplicarea uneipedepse ar fi inoportun din cauza consecinelor pe carele-ar avea asupra persoanei acestuia.

(2) Nu se poate dispune renunarea la aplicareapedepsei dac:

a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cuexcepia cazurilor prevzute n art. 42 lit.a) i b) saupentru care a intervenit reabilitarea ori s-a mplinittermenul de reabilitare;

b) fa de acelai infractor s-a mai dispus renunarea laaplicarea pedepsei n ultimii 2 ani anteriori datei comiteriiinfraciunii pentru care este judecat;

c) infractorul s-a sustras de la urmrire penal orijudecat sau a ncercat zdrnicirea aflrii adevrului oria identificrii i tragerii la rspundere penal a autoruluisau a participanilor ;

Felul in care au fost reglementate cele 2 institutii,renuntarea la pedeapsa si amanarea executariipedepsei va crea probleme in practica, inclusiv prinpractica neunitara, intrucat:

- circumstatele personale ale infractorului suntsimilare;

- situatiile in care cele 2 insitutii nu pot fi folositesunt, de asemenea, similare;

- in cazul renuntarii la pedeapsa se pare cainstanta nu mai calculeaza in concret posibilapedeapsa, in timp ce, in cazul amanariipedepsei se intampla acest lucru;

- amanarea aplicarii pedepsei poate interveniatunci cand pedeapsa este inclusiv amenda,drept urmare se naste intrebarea cand anumeeste posibil sa intervina renuntarea la pedeapsa.

Probabil ca legiuitorul a dorit inlocuirea vechii institutiia inlocuirii raspunderii penale cu sanctiunile cucaracter administrativ, numai ca in cazul vechiului coderau prevazute limitele de pedeapsa in cazul carora

putea interveni. Scaderea limitelor pedepselor este, capricipiu, un lucru oportun, mai ales prin apropiereaminimului si maximului special, numai ca acest lucrutrebuie sa se reflecte corespunzator in noile insitutiireglementate la art.80, 83 si 91. Se observa insa oruptura intre regimul pedepselor si modalitatile deaplicare sau neaplicare a acestora.

- -8


9/19

d) pedeapsa prevzut de lege pentru infraciuneasvrit este nchisoarea mai mare de 3 ani.

(3) n caz de concurs de infraciuni, renunarea laaplicarea pedepsei se poate dispune dac pentru fiecare

infraciune concurent sunt ndeplinite condiiileprevzute n alin.(1) i (2).Art. 83 Condiiile amnrii aplicrii pedepsei(1) Instana poate dispune amnarea aplicrii

pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacsunt ntrunite urmtoarele condiii:

a) pedeapsa stabilit, inclusiv n cazul concursului deinfraciuni, este amenda sau nchisoarea de cel mult2 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior lapedeapsa nchisorii, cu excepia cazurilor prevzute nart.42 lit. a) i b) sau pentru care a intervenit reabilitareaori s-a mplinit termenul de reabilitare;

c) infractorul i-a manifestat acordul de a presta omunc neremunerat n folosul comunitii;

d) n raport de persoana infractorului, de conduitaavut anterior svririi infraciunii, de eforturile depusede acesta pentru nlturarea sau diminuareaconsecinelor infraciunii, precum i de posibilitile salede ndreptare, instana apreciaz c aplicarea imediat aunei pedepse nu este necesar, dar se impune

supravegherea conduitei sale pentru o perioaddeterminat.(2) Nu se poate dispune amnarea aplicrii

pedepsei dac pedeapsa prevzut de lege pentruinfraciunea svrit este de 7 ani sau mai mare saudac infractorul s-a sustras de la urmrire penal orijudecat sau a ncercat zdrnicirea aflrii adevrului ori

Se recomanda eliminarea institutiei reglementate laart.80, ori o diferentiere mai clara, inclusiv princuantumul pedepsei, a celor 2 institutii.

Art. 83, alin.1, lit.c) intra in coliziune cu art.85, alin.2,lit.b, acesta din urma avand urmatorul continut:

Intanta poate impune persoanei fata de care s-adispus amanarea aplicarii pedepsei, sa execute unasau mai multe din urmatoarele obligatii:......................................................................................

........................b) sa presteze o munca neremunerata in folosulcomunitatii.....

Ori din economia art.83, alin.1, lit.c) rezulta ca oconditie obligatorie pentru a interveni institutiaamanarii pedepsei este aceea de manifestare a

- -9


10/19

a identificrii i tragerii la rspundere penal a autoruluisau a participanilor.

(3) Amnarea aplicrii pedepsei nchisorii atrage iamnarea aplicrii amenzii care nsoete pedeapsa

nchisorii n condiiile art. 62.(4) Este obligatorie prezentarea motivelor pe cares-a ntemeiat condamnarea, precum i a celor ce audeterminat amnarea aplicrii pedepsei i atenionareainfractorului asupra conduitei sale viitoare i aconsecinelor la care se expune dac va mai comiteinfraciuni sau nu va respecta msurile de supraveghere,ori nu va executa obligaiile ce i revin pe duratatermenului de supraveghere

acordului de catre infractor in ceea ce privesteprestarea unei munci neremunerate in folosulcomunitatii.

8 Art. 91 Condiiile suspendrii executriipedepsei sub supraveghere

(1) Instana poate dispune suspendarea executriipedepsei sub supraveghere dac sunt ntruniteurmtoarele condiii:

a) pedeapsa aplicat, inclusiv n caz de concurs deinfraciuni, este nchisoarea de cel mult 3 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior lapedeapsa nchisorii mai mare de un an, cu excepiacazurilor prevzute n art. 42, sau pentru care aintervenit reabilitarea ori s-a mplinit termenul dereabilitare;

c) infractorul i-a manifestat acordul de a prestao munc neremunerat n folosul comunitii;d) n raport de persoana infractorului, de conduita

avut anterior svririi infraciunii, de eforturile depusede acesta pentru nlturarea sau diminuareaconsecinelor infraciunii, precum i de posibilitile salede ndreptare, instana apreciaz c aplicarea pedepsei

Cu exceptia cuantumului pedepsei, respectiv mai maride 3 ani in cazul suspendarii executarii pedepsei subsupraveghere si amenda ori inchisoare de cel mult 2ani, in cazul amanarii aplicarii pedepsei, nu exista niciun fel de diferente intre cele 2 institutii.Celelalte conditii in care pot interveni sunt similaredupa cum exista termene de supraveghere si masuride supraveghere ori obligatii similare. De exempludaca pedeapsa este de un an si jumatate poateinterveni atat amanarea aplicarii pedepsei cat sisuspendarea executarii pedepsei sub supraveghere?Ori in prima situatie pedeapsa nu exista in vreme ce in

a doua situatie avem deja de a face cu un cazierjudiciar precum si cu institutia reabilitarii.

Se observa aceeasi necorelare intre acordul de vointasi cele impuse de instanta ca si in cazul amanariiaplicarii pedepsei ( a se vedea pct.7)

- -10


11/19

este suficient i, chiar fr executarea acesteia,condamnatul nu va mai comite alte infraciuni, ns estenecesar supravegherea conduitei sale pentru o perioaddeterminat.

(2) Cnd pedeapsa nchisorii este nsoit depedeapsa amenzii aplicate n condiiile art. 62, amendase execut chiar dac executarea pedepsei nchisorii afost suspendat sub supraveghere.

(3) Nu se poate dispune suspendarea executriipedepsei sub supraveghere dac:

a) pedeapsa aplicat este numai amenda;b) aplicarea pedepsei a fost iniial amnat, dar ulterior

amnarea a fost revocat;c) infractorul s-a sustras de la urmrire penal ori

judecat sau a ncercat zdrnicirea aflrii adevrului oria identificrii i tragerii la rspundere penal a autoruluisau a participanilor.

(4) Este obligatorie prezentarea motivelor pe cares-a ntemeiat condamnarea, precum i a celor ce audeterminat suspendarea executrii pedepsei iatenionarea condamnatului asupra conduitei saleviitoare i a consecinelor la care se expune dac va maicomite infraciuni sau nu va respecta msurile desupraveghere ori nu va executa obligaiile ce i revin pedurata termenului de supraveghere.

Pe de alta parte este putin probabil ca serviciile deprobatiune sa faca fata acestor noi institutii inconditiile de precaritate a resurselor umane sifinanciare din sistem.

Ar trebui reconsiderate toate cele 3 institutii descrisela art.80, 83 si 91. In lipsa unui studiu care sa needifice in privinta viitoarei (dis)functionalitati a celor 3institutii in situatia in care avem de a face cureducerea pedepselor, este dificil de evaluat caredintre aceste institutii vor fi benefice ori nu. Cusiguranta ca reuntarea la pedeapsa, asa cum estelegiferata va crea probleme de interpretare iarcelelalte institutii vor crea, de asemenea, probleme deaplicare in masura in care resursele sistemului deprobatiune nu vor creste simtitor.

9 Art. 116 Referatul de evaluare(1) n vederea efecturii evalurii minorului, potrivit

criteriilor prevzute n art. 74, instana va solicitaserviciului de probaiune ntocmirea unui referat care vacuprinde i propuneri motivate referitoare la natura i

Textul nu face referire la ce anume ar trebui sacontina un referat de evaluare si nici nu face trimiterela o lege speciala privitoare la organizarea serviciilorde probatiune. Sintagma referat care va cuprindesi propuneri... este ambigua.

- -11


12/19

durata programelor de reintegrare social pe careminorul ar trebui s le urmeze, precum i la alte obligaiice pot fi impuse acestuia de ctre instan.

(2) Referatul de evaluare privind respectarea

condiiilor de executare a msurii educative sau aobligaiilor impuse se ntocmete n toate cazurile n careinstana dispune asupra msurilor educative ori asupramodificrii sau ncetrii executrii obligaiilor impuse,precum i la terminarea executrii msurii educative.

Textul nu este clar redactat, in special la alin.2.Trebuie sa reiasa foarte clar cate referate de evaluare,avand continut diferit, trebuie sa faca serviciile de

probatiune: unul pentru determinarea masuriieducative, care se bazeaza pe circumstantelepersonale ale minorului, un altul privind respectareaconditiilor de execuatare, etc.

10 Art. 118- art.124(stagiu de formare civica,supravegherea, consemnarea la sfarsit desaptamana, asistarea zilnica, obligatii ce pot fiimpuse minorului)

Serviciile de probatiune, existente numai la nivelultribunalelor, nu vor face fata acestor noi masurieducative decat daca Ministerul Justitiei face un efortfinanciar enorm. Raspunderea pe care o au consilieriide probatiune este foarte mare intrucat ajuta de faptla individualizarea masurilor educative. In actualaforma de organizare si finantare a MJLC aceste lucrurinu sunt posibile.

Un studiu de impact prealabil ar fi fost de folosdimensionarii acestor masuri educative

11 Art.105 privitor la internarea intr-un institut medical-educativ din actualul cod penal nu isi gasestecorespondentul in cadrul actualelor masuri educative.Este adevarat ca, in fapt, aceste institutii nu exista.

Intrebarea care se pune este: ce se intampla cuminorul care a savarsit una sau mai multe infractiuni,sufera de o dizabilitate mintala, nu are apartinatori oriacestia sunt decazuti din drepturi, are nevoie deingrijire medicala de specialitate dar si de un regimeducational corespunzator? Este limpede ca loculacestora nu este in spitale de psihiatrie.

- -12


13/19

Care este rezultatul analizei statistice a cazurilor deacest fel din ultimii cinci ani? Ce s-a intamplat in modconcret cu minorii care au primit aceste masuri de

internare in lipsa existentei unor asemenea institutii?12 Art. 137 Stabilirea amenzii pentru persoanajuridic

(1) Amenda const n suma de bani pe carepersoana juridic este condamnat s o plteascstatului.

(2) Cuantumul amenzii se stabilete prin sistemulzileloramend. Suma corespunztoare unei zile amend, cuprins ntre 100 i 5 000 lei, se nmulete cunumrul zilelor-amend, care este cuprins ntre 30 zile i600 de zile.

(3) Instana stabilete numrul zileloramendinnd cont de criteriile generale de individualizare apedepsei. Cuantumul sumei corespunztoare unei zile amend se determin innd seama de cifra deafaceri n cazul persoanei juridice cu scop lucrativ,respectiv de valoarea activului patrimonial n cazul altorpersoane juridice, precum i de celelalte obligaii alepersoanei juridice.

(4) Limitele speciale ale zilelor-amend suntcuprinse ntre:

a) 60 i 180 de zile-amend, cnd legea prevedepentru infraciunea svrit numai pedeapsa amenzii;b) 120 i 240 de zile-amend, cnd legea prevede

pedeapsa nchisorii de cel mult 5 ani, unic saualternativ cu pedeapsa amenzii;

c) 180 i 300 de zile-amend, cnd legea prevedepedeapsa nchisorii de cel mult 10 ani;

Exact ca si in cazul persoanei fizice, consideram casuma corespunzatoare unei zile amenda nu poate satina seama de cifra de afaceri a unei persoanejuridice, aceasta suma neavand de a face cuinfractiunea propiu-zisa. Pentru o aceeasi infractiunesi aceleasi circumstante se impune o pedeapsasimilara. Sanctionarea bogatilor si ocrotirea saracilornu are legatura cu aplicarea legii penale. Sintagmajustitia este legata la ochi trebuie sa aiba si unechivalent practic, cu atat mai mult in zona ilicituluipenal.

Se impune stabilirea unor alte criterii pentrudeterminarea cuantumului unei zile-amenda decatcifra de afaceri sau eliminarea zilelor- amenda sipastrarea amenzii simple, cu atat mai mult cu cat, incazul persoanei juridice, nu exista posibilitateatransformarii zilelor-amenda in inchisoare precum incazul persoanei fizice.

- -13


14/19

d) 240 i 420 de zile-amend, cnd legea prevedepedeapsa nchisorii de cel mult 20 de ani;

e) 360 i 510 de zile-amend, cnd legea prevedepedeapsa nchisorii mai mare de 20 de ani sau

deteniunea pe via;(5) Cnd prin infraciunea svrit persoanajuridic a urmrit obinerea unui folos patrimonial,limitele speciale ale zilelor-amend prevzute de legepentru infraciunea comis se pot majora cu o treime,fr a se depi maximul general al amenzii. La stabilireaamenzii se va ine seama de valoarea folosuluipatrimonial obinut sau urmrit.

13 Art. 141 Neaplicarea dizolvrii saususpendrii activitii persoanei juridice

(1) Pedepsele complementare prevzute n art. 136alin.(3) lit.a) i b) nu pot fi aplicate instituiilor publice,partidelor politice, sindicatelor, patronatelor iorganizaiilor religioase ori aparinnd minoritilornaionale, constituite potrivit legii.

(2) Dispoziiile prevzute n alin. (1) se aplic ipersoanelor juridice care i desfoar activitatea ndomeniul presei.

Este de inteles exluderea institutiilor publice de laposibilitatea aplicarii pedepselor complementare.Nu este, in schimb, de inteles excluderea persoanelorjuridice de drept privat mentionate la alin.1 si 2. Prinurmare, asupra celor mentionate in text planeazaprezumtia absoluta de legalitate in vreme ce asupratuturor celorlalte persoane juridice de drept privatexista, per a contrario, prezumtia relativa delegalitate*. Discriminarea este evidenta.

Pedepsele complementare trebuie aplicate, in egala

masura, oricarei persoane juridice de drept privat.

*termenii de prezumtie absoluta si prezumtie relativasunt utilizati conform actualului Cod civil, noul codcivil fiind de neinteles in aceste materii

14 Art. 144 Plasarea sub supravegherejudiciar

- -14


15/19

(1) Plasarea sub supraveghere judiciar const ndesemnarea de ctre instan a unui administratorjudiciar sau mandatar judiciar care va supraveghea, pe o

perioad de la unu la 3 ani, desfurarea activitii ce aocazionat svrirea infraciunii.(2) Administratorul judiciar saumandatarul judiciar

are obligaia de a sesiza instana atunci cnd constat cpersoana juridic nu a luat msurile necesare n vedereaprevenirii comiterii de noi infraciuni. n cazul n careinstana constat c sesizarea este ntemeiat, dispunenlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa prevzut deart.140.

(3) Plasarea sub supraveghere judiciar nu seaplic n cazul persoanelor juridice menionate la art.141.

Care este deosebirea dintre administratorul judiciar simandatarul judiciar din punct de vedere al atributiilor?

A se vedea comenariile de la pct.13.

15 Art. 158 Retragerea plngerii prealabile(1) Retragerea plngerii prealabile poate interveni

pn la pronunarea unei hotrri definitive, n cazulinfraciunilor pentru care punerea n micare a aciuniipenale este condiionat de introducerea unei plngeriprealabile.

(2) Retragerea plngerii prealabile nlturrspunderea penal a persoanei cu privire la care

plngerea a fost retras.(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate deexerciiu retragerea plngerii prealabile se face numai dereprezentanii lor legali. n cazul persoanelor cucapacitate de exerciiu restrns retragerea se face cuncuviinarea persoanelor prevzute de lege.

(4) n cazul infraciunilor pentru care punerea n

In actuala reglementare, plangerea prealabila statuaprincipiul indivizibilitatii active a raspunderii penale incazul pluralitatii de victine precum si principiulindivizibilitatii pasive a raspunderii penale in cazulpluralitatii de infractori. Astfel, retragerea plangeriipenale intervenea fata de toti particupantii indiferentdaca se facea la adresa tuturor acestora ori daca se

mentinea numai cu privire la o parte dintre ei.

Tot in actuala reglementare, impacarea partilor aveaun caracter personal intervenind inlaturarearaspunderii penale si stingerea actiunii civile numaifata de faptuitorul subiect al impacarii.

- -15


16/19

micare a aciunii penale este condiionat deintroducerea unei plngeri prealabile, dar aciuneapenal a fost pus n micare din oficiu n condiiile legii,retragerea plngerii produce efecte numai dac este

nsuit de procuror.

Art. 159 mpcarea(1) mpcarea poate interveni n cazul n care

punerea n micare a aciunii penale s-a fcut dinoficiu, dac lege o prevede n mod expres.

(2) mpcarea nltur rspunderea penal i stingeaciunea civil.

(3) mpcarea produce efecte numai cu privire lapersoanele ntre care a intervenit i dac are loc pn lacitirea actului de sesizare a instanei.

(4) Pentru persoanele lipsite de capacitate deexerciiu mpcarea se face numai de reprezentanii lorlegali, iar persoanele cu capacitate de exerciiu restrnsse pot mpca cu ncuviinarea persoanelor prevzute delege.

(5) n cazul persoanei juridice mpcarea serealizeaz de reprezentantul su legal sau convenionalori de ctre persoana desemnat n locul acestuia.mpcarea intervenit ntre persoana juridic ce asvrit infraciunea i persoana vtmat nu produce

efecte fa de persoanele fizice care au participat lacomiterea aceleiai fapte. (6) n cazul n care infraciunea este svrit dereprezentantul persoanei juridice vtmate dispoziiileart. 158 alin. (4) se aplic n mod corespunztor.

In propunerea actuala, s-a realizat un melanj nedoritintre retragerea plangerii prealabile si impacare.Astfel:

- din economia art.159 alin.1 rezulta ca

impacarea partilor nu mai poate interveni incazul in care actiunea penala a fost pusa inmiscare la plangere prealabila; astfel partilesunt lipsite de un drept care ar produce efectebenefice din punct de vedere al relationarii lorviitoare;

- art.158 alin.2 nu face referire in nici un fel lalatura civila, de unde se intelege ca actiuneacivila poate continua;

16 Art. 175 Funcionar public

- -16


17/19

(1)Funcionar public, n sensul legii penale estepersoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu saufr o remuneraie :a)exercit atribuii specifice puterii legislative, executive

sau judectoreti;b)exercit o funcie de demnitate public sau o funciepublic de orice natur;c)exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, ncadrul unei regii autonome, al altui agent economic sauunei persoane juridice cu capital integral sau majoritar destat ori al unei persoane juridice declarat ca fiind deutilitate public, atribuii legate de realizarea obiectuluide activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerat funcionarpublic, n sensul legii penale, persoana care exercit unserviciu de interes public pentru care a fost nvestit deautoritile publice sau care este supus controlului orisupravegherii acestora cu privire la ndeplinirearespectivului serviciu public.

Lit.a) de fapt este inclusa in lit b) cei dintai fie avand ofunctie de demnitate publica fie o functie publica. Serecomanda renuntarea la lit.a).

Persoanele juridice de drept privat declarate de catreGuvern ca fiind de utilitate publica, respectivpersonalul acestora, nu au ce sa caute in categoriafunctionarilor publici. Acestea nu sunt platite dinbani publici iar recunoasterea acestui statut nu aintervenit datorita prestarii unui serviciu public caatare, ci ca o forma de recunoastere a statutului ameritelor, in diferite domenii, a acelor entitati private.Din moment ce sunt excluse entitatile de dreptprivat la care statul este actionar cu atat maimult trebuie excluse orice entitati de dreptprivat la care statul nu are nici un fel departicipatie.Cu atat mai mult cu cat art. 176 indica faptul ca printermenul public se nelege tot ce priveteautoritile publice, instituiile publice sau altepersoane juridice care administreaz sau exploateazbunurile proprietate public .Pe de alta parte se pare ca functionarii publici dinasociatii si fundatii declarate de utilitate publica pot fisubiecti pasivi ai infractiunii de ultraj, asa cum este

aceasta definita la art.257, ori subiecti activi aiinfractiunii de uzurpare de calitati oficiale, conformart.258 ori ai infractiunii de sustragere de documenteori inscrisuri, conform art.259, sau omisiunea sesizarii,prevazuta la art.267, etc!

Este imperios necesara revizuirea acestui titlu

- -17


18/19

prin introducerea categoriilor de functionapublic si functionar asa cum erau definite incodul actual!

17 Art. 178 Informaii secrete de stat i

nscrisuri oficiale(1) Informaii secrete de stat sunt informaiileclasificate astfel, potrivit legii.

(2) nscris oficialeste orice nscris care eman dela o persoan juridic dintre cele la care se refer art.175 alin.(1) ori de la persoana prevzut n art. 175 alin.(2) sau care aparine unor asemenea persoane.

Este ridicola ipoteza in care asociatii ori fundatii de

utilitate publica pot emana inscrisuri oficiale. A sevedea comentariile de la pct.16.

18 Art. 226 Violarea vieii private(1) Atingerea adus vieii private, fr drept, prin

fotografierea, captarea sau nregistrarea de imagini,ascultarea cu mijloace tehnice sau nregistrarea audio aunei persoane aflate ntr-o locuin sau ncpere oridependin innd de aceasta, sau a unei convorbiriprivate, se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 6luni sau cu amend.

(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sautransmiterea, fr drept, a sunetelor, convorbirilor ori aimaginilor prevzute n alin. (1), ctre o alt persoansau ctre public, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni

la 2 ani sau cu amend.(3) Aciunea penal se pune n micare la plngereaprealabil a persoanei vtmate.

(4) Plasarea, fr drept, de mijloace tehnice denregistrare audio sau video, n scopul svririi faptelorprevzute la alin. (1) i (2), se pedepsete cu nchisoarede la 1 la 5 ani.

Este absolut necesara reintroducerea tezei intersuluilegitim precum si a faptelor de interes public, asa cumerau acestea prevazute intr-o forma anterioara aproiectului.

- -18


19/19

19 Art. 308 Infraciuni de corupie i deserviciu comise de alte persoane (1)Dispoziiile art. 289 - 292, 297 - 301 privitoare la

funcionarii publici se aplic n mod corespunztor ifaptelor svrite de ctre sau n legtur cu persoanelecare exercit, permanent sau temporar, cu sau fr oremuneraie, o nsrcinare de orice natur n serviciulunei persoane fizice dintre cele prevzute n art. 175alin. (2) sau n cadrul oricrei persoane juridice.

(2) n acest caz, limitele speciale ale pedepsei sereduc cu o treime

Este necesara o distinctie precisa prin definireafunctionarului public si a functionarului. In

formula actuala se creaza un melanj nedoritintre mediul public si mediul privat in virtuteacaruia persoane de drept privat capata pedepsemai mari decat cele din domeniul public ori acelor care excercita un serviciu de interespublic.

- -19

Documents

Comentarii Codul penal