Comeniusproject TEWISE Solutia si concentratiaIntroducere la modulele pentru profesori si elevi ... o cutie mica construita astfel incat lumina sa nu patrunda in interior. Proiectul

ComeniusprojectTEWISE

Solutia si concentratia

Copyright © 2002-2010 by Project "TEWISE" for the project -team:[email protected]

All rights reserved. Privacy Statement.

A- 200 2- 1-P

C- 0 56 011 2

C-S

U IN

EM

OC -

This project has been funded with support from the European Commission. This publication [communication] reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

1

0650

-CP

-1-2

002

-AT

-CO

ME

NIU

S-C

21

Introducere la modulele pentru profesori si elevi

In urmatorul modul vom porni de la folosirea relativ inexacta a sensurilor fizicii, la un mod mai mult cantitativ de determinare a concentratiei intr-o varietate de solutii. Acest lucru va fi facut in doua moduri:

1. Concentratia culorii: de la estimarea vizuala a culorilor standard pana la utilizarea unui simplu spectrometru.

2. Concentratia de sare: de la folosirea gustului pana la folosirea titrarii (dozarii volumetrice). Titrarea este simpla, cu nitrat de argint, indicatorul este cromat de potasiu.

Pentru experimentul de culoare folositi o substanta utilizata la colorarea alimentelor, solubila in apa. Aceasta se poate obtine de obicei de la cea mai apropiata bacanie. NU folositi permanganatul de potasiu. In contact cu oxigenul si apa, acesta se transforma in dioxid de mangan ( sau un amestec de oxid si hidroxid), un sediment cafeniu, foarte dificil de indepartat. Daca aveti nevoie de exemple pentru folosirea colorometrica, puteti selecta analizele colorimetrice ale fosfatului in apa sau determinarea fierului din pamant. Un text obisnuit de chimie pentru gimnaziu ar putea sa ofere mai multe informatii despre analiza colorometrica, daca acest lucrul este cerut.

Exemplul unui fotometru foarte simplu care se poate construi de catre toti profesorii. Acest exemplu este luat din publicatia stiintifica germana “Praxis der Naturwissenscaft Chemie” din anul 1995, year 44, volumul 2, pag. 42 intr-un articol de H. Sommerfeld si U. Hilgers. 4 LED cu lungimile de unda: 470 nm 560 nm 630 nm 660 nm 4 cai de comutare fotorezistoare CDS/CdSe, ohmetru ( multimetru digital) cateva colorometre mici (Kuvette) o cutie mica construita astfel incat lumina sa nu patrunda in interior.

Proiectul TEWISE

SOLUTIA SI CONCENTRATIA T 7.1a

10

650-C

P-1

-20

02-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Concentratia de culoare ( dicromat de potasiu circa 0.3 M)

Proiectul TEWISE

SOLUTIA SI CONCENTRATIA T 7.1b

10

650-C

P-1

-20

02-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiectul TEWISE

Unii chimisti spun : ” Nu gusta niciodata, acesta nu este un comportament corect in laborator”. Eu nu sunt de acord. Daca elevii pot obtine mai mult decat o invatare mecanica, atunci ei trebuie sa lucreze activ cu fenomenul care este de fapt, obiectul studiului. Wageschein spune ca un profesor care urmeaza “metoda genetica” (lucreaza exemplar, socratic, genetic) trebuie sa demonstreze fenomenul, altfel elevii nu vor obtine o intelegere reala a acestuia. Acesta este si motivul pentru care am selectat determininarea continutului de sare din apa. Sarea ne da ocazia sa folosim gustul ca pe un instrument de determinare.

In timpul evaporarii, sedimentul de sare va urca incet pe marginea unui pahar ingust. Acesta este motivul pentru care folosim un vas Petri. Gradarea( scala) folosita trebuie sa aiba o precizie de cel putin 0,1g. Titrarea este scumpa, pentru ca pretul nitratului de argint este mare, dar ca masuratoare cantitativa, este o metoda care nu foloseste instrumente complicate. In plus, procesul -de la fenomen si pana la stiinta lui- nu trece printr-o “cutie neagra”. Concentratia de nitrat de argint va fi de aproximativ 0.5 M, 85 g pe litru. In sticla cu pipeta puteti folosi 0.1 M. Cromatul de potasiu ar trebui sa fie in jur de 0.1 M. In situatia in care consumul este o problema puteti lua in considerare acest pas aditional. Toate probele cu solutie sarata vor fi diluate 1:9 inainte sa incepeti titrarea si dupa aceea folositi 5 ml din solutia diluata. 5 ml pot fi masurati cu o seringa – amintiti-va de procedura de curatare descrisa la pag. 7.10a. Apoi faceti solutia de nitrat de argint cu o concentratie de .05 M. Daca folositi acest pas aditional, va fi important sa le explicati copiilor de ce a fost facut si de ce nu este nevoie sa multiplicam de 10 ori, potrivit manualului. Inainte sa incepeti titrarea, ar fi ideal sa adaugati bicarbonatul de sodiu ca tampon (amortizor), dar in opinia mea, la acest nivel de studiu, procesul este mai mult o functie decat un experiment precis de masurare. Cand gustati apa sa nu uitati : - “apa pura” ar trebui sa fie apa distilata sterila sau apa dimineralizata, care a fost fiarta intr-un vas acoperit timp de o jumatate de ora si apoi racita. - apa de mare trebuie aprobata de autoritatile locale sau obtinuta din apa de la robinet cu aproximativ 3% sare. - apa de robinet, trebuie desigur, sa fie curata.

- toate probele de apa trebuie sa fie proaspete.

SOLUTIA SI CONCENTRATIA T 7.2

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Proiectul TEWISE

Celula pentru masurarea conductivitatii este facuta din doi electrozi de carbon si o bucata de placaj impermeabil. Faceti doua gauri putin mai mari decat diametrul electrozilor. Lipiti cei doi electrozi folosind lipirea dubla. Conectati cei doi conductori la electrozi, folosind doi conectori tip crocodil. Trebuie sa folositi AC (curent alternativ), in caz contrar conductivitatea va scadea cu timpul, deoarece gazele formate la capatul electrozilor, cand se foloseste DC (curent continuu), vor afecta tensiunea sursei de curent.

SOLUTIA SI CONCENTRATIA T 7.3

Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Modulul „Solutie si concentratie”

Chimie - grupa de varsta 10-14 ani.

Modulul va incerca sa creeze o noua viziune asupra conceptelor de solutie si concentratie, folosind chimia ca baza si cateva experimente tipice de chimie. Scopul principal este o intelegere a notiunii de cantitate intensiva si de masurare a cantitatii. Aici este prezentat un caz particular de cantitate - concentratia in solutie. Intelegerea conceptului este folositoare cand se lucreaza cu termeni din chimie cum a fi acid, baze, pH, tare/slab, precipitare si concentratie in general. Ideea de baza a modulului este ca intelegerea unui concept abstract trebuie sa fie construita pe experienta concreta (fenomen). Acest lucru este foarte important atunci cand elevii ar trebui sa dobandeasca intelegerea corecta a notiunii de concentratie ca si cantitate intensiva si nu ca ceva invatat mecanic. Este, de asemenea, important ca elevii sa experimenteze limitele simturilor noastre, atunci cand vrem sa facem masuratori cantitative. Exista aici o demarcatie clara intre folosirea simturilor fizice si masurarea facuta folosind tehnicile si practica chimiei. Aceasta distinctie este clar ilustrata in modul. Modulul are doua parti. Ambele parti prezinta acelasi concept – introducerea in notiunea de concentratie – oferind prin aceasta, ocazia intelegerii conceptului de solutie. Prima parte: Aici se va folosi ca substanta de inceput un colorant solubil in apa. Solutia este obtinuta prin dizolvarea colorantului in apa. Fenomenul actual, este observarea diferentei de intensitatea culorii si stabilirea relatiei dintre intensitatea culorii si cantitatea de substanta dizolvata. Este important ca elevii sa invate ca intensitatea culorii nu masoara cata solutie este acolo (extensia volumului), ci mai degraba masoara concentratia (cata substanta exista pe unitate de volum). Aceasta este o masuratoare intensiva, in acelasi fel in care temperatura, presiunea si tensiunea pot varia in intensitate. Fabricarea colorantului si reactia lui cu apa nu sunt relevante acum. Se lucreaza numai cu concentratia. Elevii trec de la observatiile vizuale, la masurarea colorimetrica. Aceasta este realizata folosind un simplu spectofotometru care poate fi construit pentru aproximativ 5 euro. A doua parte: Aici se va folosi sarea si apa pentru a face solutii sarate. Concentratia unei solutii sarate este initial stabilita folosind gustul. Gustul este un mod tipic de masurare a intensitatii, dar foarte inexact, asa dupa cum se va demonstra in modul. In acelasi mod ca in partea 1, elevul este condus catre nevoia de a avea mijloace mai exacte de masurare. In aceasta parte, se introduc alti cativa termeni chimici – pur, apa, solutie, solid, apa de mare, precipitare, titrare si masurarea cantitatii. Acestia sunt exemplificati prin masurarea continutului de sare in apa de mare.


Proiectul TEWISE

10

650-C

P-1

-20

02-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Cele trei metode folosite sunt:

Evaporarea si cantarirea precipitatelor rezultate. Elevii leaga gustul de ideea ca exista ceva in apa. Apoi, incearca sa faca masuratoarea cantitativa a precipitatului. Trebuie mentinut volumul constant. Gustul este o “masuratoare” intensiva dar cantarirea este o masuratoare extensiva. Conductivitatea este folosita aici ca o masuratoare printr-o metoda rapida dar inexacta. Elevii folosesc o “celula electrica ” simpla si ieftina facuta din doi electrozi de carbon. Din nou, este important ca volumul sa fie mentinut constant. Cu o celula scumpa, acest lucru nu este necesar. Primul contact cu conductivitea este prin observarea luminozitatii unui bec (simtul vizual). Pentru obtinerea unei masurari cantitative, becul este inlocuit cu un ampermetru.Se foloseste curentul alternativ (AC) . Prin folosirea curentului continuu (DC), se formeaza gaze la electrozi si astfel se compromite experimentul. Titrarea este ultima metoda. Din nou, se face o legatura intre simturi (se vede schimbarea culorii) si masurarea cantitativa facuta cu spectrometru. Din nou, trebuie sa mentinem un volum constant pentru a evita necesitatea efectuarii unor calcule matematice dificile. Puteti avea o problema cu mediul prin folosirea solutiei de cromat de potasiu ca indicator. Noi am ales ca unitate intensiva pentru concentratie, gramul per 100 g de solutie (sau 100 ml solutie). Pentru apa de mare si alte solutii de apa cu concentratia scazuta de sare, 100 ml si 100 g reprezinta, in practica, aceeasi unitate de masura. Motivele acestei alegeri sunt:

- folosirea unitatilor de masura obisnuite, de fiecare zi - aceasta unitate nu implica conceptul abstract al micro modelelor ( molul). - exista o legatura directa cu matematica de fiecare zi – procentaje.

Si pentru chimist greutatea este egala cu masa !

SOLUTIA SI CONCENTRATIA T 7.4b

Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-20

02-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Ce veti folosi: Colorant solubil în apă, zahăr, sare, apă, trei pahare Berzelius si două linguriţe.

Turnati aceeaşi cantitate de apă in cele trei pahare astfel încât să fie pe jumătate pline cu apă. Asezati trei bucăţi de hârtie sub fiecare pahar cu numerele 1,2 si 3 -pentru fiecare pahar un număr. Adăugaţi: 10 picaturi de colorant în paharul 1 1 linguriţă de zahăr în paharul 2 1 linguriţă de sare în paharul 3

Când o substanţă ( lichid sau solid) este dizolvată în apă, avem o soluţie. Notati, dacă puteti vedea, ca substanţele sunt dizolvate în cele trei pahare. Discutati în grup şi găsiti o descriere colectiva a sensului cuvintelor lichid, materie solida si solutie. Comparati descrierea voastra cu descrierile facute de celelalte grupe.

Diluarea

Substantele pot fi amestecate. In urmatorul experiment vom amesteca doua substante diferite. Una dintre substante va fi intotdeauna apa. Putem pune o cantitate mai mica sau mai mare in apa,dar cum putem sa vedem acest lucru (cat)?

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.00a

Proiectul TEWISE

10

650-C

P-1

-20

02-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Acum completati cele trei pahare cu mai multa apa, astfel incat ele sa fie aproape pline. Mai exista culoare in paharul 1? Cum puteti sa hotarati asta?

Mai exista zahar in paharul 2? Cum hotarati asta? ______________________________________________________________ Mai exista sare in paharul 3? Cum hotarati asta? ______________________________________________________________ Discutati problema: Exista mai multa sau mai putina culoare in paharul 1 dupa ce ati adaugat mai multa apa in pahar? Raspunsul grupului : ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ Discutii cu toata clasa – au avut si celelalte grupe aceeasi parere? ______________________________________________________________ S-au produs schimbari cu zaharul din paharul 2 si sarea din paharul 3? ______________________________________________________________

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.00b

Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Fiecare dintre cei trei copii Astrid, Brian si Chris are o cutie. In cutia lui Astrid sunt 5 bile albe. Cutia lui Brian contine 4 bile albe si o bila gri. In cutia lui Chris sunt 8 bile albe si 2 bile gri.

Peter spune ca nici una dintre cutii nu are acelasi continut. Katerine este sigura ca , continutul cutiilor lui Astrid si Brian sunt egale. Achmed este de parerea ca , continutul cutiilor lui Brian si Chris, este acelasi. Profesorul Dl. Hansen spune ca toate cele trei raspunsuri sunt, intr-un anumit fel, corecte! Cum este posibil sa fie corect?

Cand spunem ca doua lucruri sunt egale, nu inseamna totdeauna ca ele reprezinta acelasi lucru. Discutati in grupul vostru, despre care dintre cei trei copii credeti ca a dat raspunsul corect? Prezentati parerea voastra restului clasei. Comparati parerile . Cum poate profesorul sa spuna ca raspunsul lui Achmed este corect – ”cutiile lui Brian si Chris au acelasi continut”?

Solutii „egale”! Cum pot solutiile sa fie „egale”, cand este mai mult dintr-o solutie decat din cealalta?


Proiectul TEWISE

1065

0-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Vom folosi: Un pahar mic si unul mare, iar cel mare sa fie de cel putin doua ori mai mare decat cel mic. Un cilindru gradat. Colorant si apa.

In paharul mic turnati 25 ml de apa si adaugati 2 picaturi de colorant. In paharul mare turnati 100 ml de apa si adaugati 2 picaturi de colorant. Este culoarea lichidului aceeasi, in cele doua pahare ? Puteti sa faci aceeasi culoare in cele doua pahare, adaugand picaturi de colorant? __________________________________________________________________ Cate picaturi de colorant sunt necesare de adaugat, pentru a obtine aceeasi culoare?

Cele doua solutii nu au acelasi volum. La sfarsit, nu exista acelasi numar de picaturi de colorant in pahare dar culoarea celor doua solutii este aceeasi. Putem spune, de asemenea, ca densitatea de colorant alimentar din cele doua pahare este aceeasi. Cuvat nou: Densitatea colorantului –spunem ca, in apa din cele doua pahare, concentratia de colorant este aceeasi.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Puteti folosi acelasi echipament ca la 2.01b, dar amintiti-va sa curatati cele doua pahare. Apa colorata poate fi varsata in chiuveta.

Turnati 25 ml apa si 8 picaturi de colorant in paharul mic. Turnati100 ml de apa in paharul mare. Puteti estima cate picaturi de colorant ar trebui adaugate pentru a obtine aceeasi concentratie de culoare in paharul mare ca cea existenta in paharul mic? __________________________________________________________________ Incearcati asta in practica - ati reusit?____________________________________ Cate picaturi ar trebui sa adaugi la 50 ml de apa? __________________________________________________________________ Verifica!

_____________________________________________________________________

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.01c

Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Materiale necesare: Colorant, cilindru gradat de 100 ml, apa, o pipeta, pahare mici si mari. Veti face 100 ml solutie care contine 8 picaturi de colorant. Va rog sa observati ca volumul final de solutie urmeaza sa fie exact 100 ml.

- Turnati cca. 75 ml apa pura in cilindru.

- Adaugati 8 picaturi de colorant. - Adaugati apa exact pana la nivelul

de 100 ml. Partea cea mai de jos a meniscului urmeaza sa fie adusa la nivelul de 100 ml. Folositi pipeta pentru a adauga ultimele portii de apa.

- Puneti un dop in cilindru si agitati. - Turnati solutia in paharul mare si

pastrati-o pentru 2.02b.

Care este cel mai corect mod de a descrie concentratia unei solutii? 8 picaturi de colorant in 100 ml solutie sau 8 picaturi de colorant per 100ml de solutie _________________________________________________________________________

Aparent este acelasi lucru dar exista o mica diferenta intre metoda pe care ati folosit-o la pag 2.01 si cea de la aceasta pagina. Puteti vedea diferenta? Discutati aceasta problema in grup. Ce se spune in celelalte grupuri?

Concentratia: Acum veti invata sa faceti o concentratie specificata, intr-un mod perfect stiintific.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Veti face acum o solutie cu aceeasi concentratie ca in paharul mare de la pag 2.02a, dar acum volumul va fi exact 50 ml. Discutati felul in care sa faceti acest lucru. Raspunsul grupului :

__________________________________________________________________ Cautati in practica – nu uitati sa folositi un pahar nou,curat. Sunt concentratiile celor doua solutii egale? Cum poate fi vazut lucrul asta? __________________________________________________________________ Joan considera concentratia celor 50 ml de solutie la jumatatea concentratiei celor 100 ml de solutie. Gandeste corect sau nu?

Daca solutia dumneavoastra este de 8 picaturi per 100 ml, cate picaturi ar fi trebuit sa folositi pentru o solutie cu volumul de 1 litru? Discutati si scrieti mai jos un raspuns. Comparati raspunsul cu rezultatele celorlalte grupuri.

Intr-un pahar curat, veti face o solutie cu volumul de 50 ml si concentratia de 200 picaturi per litru. Discutati cum sa faceti acesta solutie – nu trebuie sa folositi mai mult de 50 ml de apa.

Preparati, practic, solutia si comparati-o cu cea facuta de profesor.

In mod obisnuit, descriem concentratia astfel: cate picaturi exista intr-un litru de solutie – picaturi per litru.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Materiale folosite:

- colorant - cilindrii gradati (mari si

mici) - un pahar mare si 3 pahare mici numite cu A, B si C.

Faceti 100 ml solutie in paharul mare, cu concentratia de 100 picaturi per litru, folosind metoda stiintifica, corecta pe care ati invatat-o. Din solutie preparata in paharul mare, puneti 20 ml in paharul mic, numit A, si 10 ml in celelalte doua pahare mici, numite B si C. Exista vreo diferenta intre concentratiile din paharele A, B si C?_______________ Cate picaturi de colorant exista in cele trei pahare?_________________________ A______________ B ____________________ C _______________________ Turnati 10 ml vand pur in paharul C si amestecati cu o bagheta curata din sticla. Cate picaturi de colorant sunt acum in cele trei pahare? A ______________ B ____________________ C _______________________ Exista diferente intre concentratiile din cele trei pahare? Daca da - in care pahar?______________________ Ce este concentratia? ________________________ Intelegerea diluarii – puneti mai multa apa intr-o solutie dar colorantul dizolvat este inca in pahar. Volumul se schimba, concentratia se schimba, dar exista vreo schimbare in cantitatea de material dizolvat? Tom toarna un rest de vopsea in chiuveta si apoi o clateste - a scapat el de vopsea? Discutati problema de mediu, in grup si participatie la o discutie despre acest subiect in clasa.

Mai multa sau mai putina apa: Inseamna ceva? Vars-o in chiuveta –s-a dus?

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.03

Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Materiale necesare: Colorant, cilindru gradat, apa, o bucata de hartie alba, un pahar mare, o seringa de unica folosinta de 10 ml sau 20 ml si trei pahare inguste sau eprubete numerotate cu 1, 2 si 3. Preparati 100 ml de solutie cu colorant si apa cu o concentratie de 200 picaturi de colorant per litru. Folosind seringa, turnati 2 ml de solutie in fiecare din cele 3 eprubete. In eprubeta 2 turnati 4 ml de apa si amestecati. In eprubeta 3 turnati 8 ml de apa si amestecati. Puneti cele trei eprubete intr-un suport si folositi o bucata de hartie alba pentru a forma un fundal.

Folosind hartia alba ca fundal, un membru al grupei va privi prin eprubete si va observa diferentele dintre ele. Priviti de deasupra, din nou, prin cele trei eprubete si observati diferentele aparente . Comparati, in cadrul grupei, observatiile in cele doua situatii si discutati diferentele existente. Aveti o explicatie pentru aceste diferente? – notati. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Altcineva din grupa sa se uite din nou – s-a facut vreo greseala la prima observatie? Faceti o descriere a procedurii care poate fi folosita in cazul observatiei vizuale pentru determinarea concentratiei colorantului in apa. Prezintati descrierea in clasa, pentru celelalte grupe.

Putem sa avem incredere in ceea ce vedem? Ce vad ochii este corect, dar este oare adevarul real, tot adevarul si numai adevarul? Avem nevoie de proceduri?


Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

La ultima pagina 2.04a s-au facut trei solutii. Ele au fost facute prin solutia unui solvent ( dilutie de solutie) cu o concentratie de 200 picaturi per litru. Care au fost concentratiile din cele trei solutii? ( exprimati raspunsul in picaturi per litru). Material necesar: O solutie colorata cu o concentratie de 200 picaturi per litru ( poate fi folosita cea de la pag. 2.04a), o seringa de unica folosinta 10 (20) ml , 11 eprubete cu suport, apa.

10 ml apa notata cu numarul 1 2: 9 ml apa 1 ml solutie colorata 3: 8 ml apa 2 ml solutie colorata 4: 7 ml apa 3 ml solutie colorata 5: 6 ml apa 4 ml solutie colorata 6: 5 ml apa 5 ml solutie colorata 7: 4 ml apa 6 ml solutie colorata 8: 3 ml apa 7 ml solutie colorata 9: 2 ml apa 8 ml solutie colorata 10: 1 ml apa 9 ml solutie colorata 10 ml solvent colorat in numarul 11, ultima. Vi se va da o eprubeta cu 10 ml de solutie necunoscuta. Unde se potriveste cel mai bine solutia necunoscuta, in seria celor 11 eprubete? Se potriveste exact cu una dintre eprubete? Folosind o eprubeta curata, preparati propria solutie misterioasa ,schimbati solutiile cu un alt grup si incearcati sa identificati unde se potriveste solutia misterioasa in seria celor 11 eprubete.


Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Vom face in continuare cateva calcule. In eprubeta 1 este apa pura, asa incat concentratia trebuie sa fie de 0 picaturi per litru. In eprubeta 11 este solutie colorata pura care a fost facuta cu o concentratie de 200 picaturi per litru , asa incat concentratia este aceeasi – 200 picaturi per litru. In tubul 6 solventul de culoare a fost diluat cu o cantitate egala de apa, asa incat numai jumatate de colorant este comparat cu colorantul din paharul 11. De aceea, concentratia trebuie sa fie la jumatatea concentratiei din eprubeta 11, in consecinta 100 picaturi per litru. Faceti restul de calcule, cu ajutorul colegilor de grupa, pentru completarea tabelului de mai jos. Daca aveti nevoie de ajutor, intrebati profesorul. V-ar fi de ajutor si un calculator de buzunar.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Veti folosi aceleasi materiale ca in 2.04b, dar, este posibil ca profesorul sa va dea alt tip de eprubeta pentru acest exercitiu. Veti invata de asemenea sa folositi un spectrometru si un ohmetru. Preparati cele 11 solutii in acelasi fel ca in 2.04b, folosind tipul potrivit de eprubeta pentru acest exercitiu. Deoarece ele sunt aceleasi, cand veti completa tabelul de la pag 2.05b, puteti folosi tabelul de la 2.04c, care arata concentratiile din eprubetele 1-11.

Profesorul va va spune ce leduri se folosesc. De asemenea, va va arata cum se foloseste spectrometrul. In cutie este o rezistenta. Cantitatea rezistentei se schimba odata cu cantitatea de lumina ce ajunge la rezistenta. Veti masura schimbarile in valoarea rezistentei, cu ohmetru. Puneti eprubeta 1 in stativul din cutie. Acoperiti din nou, cu atentie, cutia. Este important sa nu intre lumina dinafara in cutie. Cititi valoarea afisata de meter si inregistrati-o in tabel la pag.2.05b. Repetati actiunea cu toate solutiile si inregistrati rezultatele in tabel. Apoi puteti inregistra rezultatele pe graficul de la pag 2.05c. Acum masurati valoarea propriului amestec, necunoscut si schimbati-l cu un alt grup. Masurati acest amestec necunoscut si folositi pentru a afla concentratia. Discutati in grup, de ce valoarea rezistentei devine cu atat mai mare cu cat exista mai mult colorant in eprubete. Este aceasta teorie corecta? – Faceti un experiment ca sa dovediti !

Ce putem face cand simturile ne insala? Oriunde in stiinta vedem instrumente de masura. Pot ele sa ne pacaleasca sau putem avea mai multa incredere in ele decat in ochii nostrii?


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

eprubeta Ml apa ml culoare concentratie rezistenta Transformarea rezistentei

1 10 0 0 pic. per liter 0 2 9 1 3 8 2

4 7 3 5 6 4 6 5 5 100 pic.per

liter

7 4 6 8 3 7 9 2 8

10 1 9 11 0 0 200 pic. per

liter

Valorile din ultima coloana sunt calculate in modul urmator: -din rezistenta eprubetei 1 se scade rezistenta din eprubeta 1( rezultatul 0). -din rezistenta eprubetei 2 se va scadea rezistenta din eprubeta 1. -din rezistenta eprubetei 3 se va scadea rezistenta din eprubeta 1. -din rezistenta eprubetei 4 se va scadea rezistenta din eprubeta 1. ( si asa mai departe) -din rezistenta eprubetei 11 se va scadea rezistenta din eprubeta 1. Daca ati transformat toate masuratorile, veti putea pune valorile pentru concentratie si valorile transformate in graficul de la pag 205c. X- axa orizontala Arata concentratiile de la 0 la 200 picaturi per litru. Y – axa verticala Arata valorile rezistentei transformate. Daca ati masurat esantionul necunoscut si ati calculat rezistenta transformata, puteti pune aceasta valoare intr-un grafic si apoi sa cititi concentratia pe X – axa orizontala. Nu este o munca usoara, asa incat va trebui sa discutati in grup cum sa faceti acest lucru, sa va consultati cu alte grupuri, sau sa-l intrebati pe profesor. Daca ati invatat sa lucrati cu foi de calcul tabelar, acum va va fi de mare ajutor.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1


Proiectul TEWISE

10

650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Materiale folosite: Apa pura, apa de la robinet, apa de mare. 3 pahare si un cilindru gradat. Va trebui sa va amintiti ca, atunci cand folositi un cilindru gradat pentru mai mult de un lichid, va trebui sa-l curatati inainte de a-l folosi pentru urmatorul lichid. Folositi urmatoarea procedura:

1. clatiti cilindrul gradat cu apa pura. 2. umpleti cilindrul gradat cu lichidul pe care vrei sa-l masurati si varsati-l

in chiuveta ( sau acolo va da voie profesorul). 3. acum puteti folosi cilindrul gradat pentru a masura lichidul.

Umpleti paharul 1 pe jumatate cu apa pura, paharul 2 cu apa de robinet si paharul 3 cu apa de mare. Fiecare membru al grupului ar trebui sa guste si sa-si noteze diferentele de gust dintre cele trei tipuri de apa. Exista vreo diferenta intre rezultatele membrilor grupului? Ati putea ajunge la un acord in privinta gustului apei din pahare? Ce tip de apa ati alege pentru baut?

Apa nu este totdeauna apa de baut. Putem bea cateva tipuri de apa, celelalte sunt bune pentru baie sau pentru alte scopuri.


Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Materiale folosite: 4 pahare mici si un pahar mare, sare, un cilindru gradat mare si unul mic, apa, si o lingurita de masurat.

Preparati o solutie de sare, in paharul mare, folosind 2 lingurite de sare, dizolvate în 200 ml de apa. In paharul mic 1 , se amesteca 10 ml de solutie de sare cu 20 ml de apa. In paharul 2, se amesteca 20 ml de solutie de sare cu 10 ml de apa. In paharul 3, se toarna 30 ml de solutie de sare. Fiecare membru al grupului va gusta cele trei solutii, folosind, fiecare, cate o bagheta curata din sticla. Comparati rezultatele.

In paharul 4 se prepara 30 ml de solutie de amestec aleatoriu de apa cu sare. De exemplu, ar putea fi 17 ml de solutie de sare si 13 ml de apa. Schimbati solutiile misterioase din paharul 4 cu un alt grup. Puteti spune unde ar putea fi plasata solutia misterioasa in raport cu celelalte solutii? Uitati-va la pagina 2.06c, la solutiile de sare – raspundeti la întrebari. In legatura cu locul solutiei misterioase a celuilalt grup, a existat aceeasi opinie din partea tuturor celor din grup? Intrebari pentru discutii de grup: Este usor sa simti sarea in solutiile de sare? Este usor sa gusti diferitele concentratii de sare in solutii? Este gustul, un bun ”instrument de masura”?


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Difici l

Pe ultima pagina ati preparat diferite solutii sarate. In paharul mare ati folosit 2 lingurite de sare in 200 ml de solutie. De cate lingurite ar fi nevoie ca sa obtineti aceeasi concentratie, pentru 1litru de solutie. Care ar fi concentratia de lingurite de sare per litru? Ati folosit putina solutie pentru prepararea solutiilor din paharele mici. Mai este aceeasi cantitate de sare in paharul mare? S-a schimbat concentratia in paharul mare? Care este concentratia din paharul 3? Care este concentratia din paharul 1? Care este concentratia din paharul 2? Cate lingurite de sare erau in cele 3 pahare mici cand ai inceput sa gusti solutiile? Pahar 3 Pahar 1 Pahar 2

R Raspunsurile grupului :

Scrieti raspunsurile pe un afis. Comparati-va notitele cu cele ale altor grupe. Comparati rezultatele si ajutati-va sa ajungeti la o intelegere.


Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Dificil

Materiale folosite: O lingurita, sare si un cantar care are precizia de 0,1 gram. ( S-ar putea sa fie nevoie sa impartiti cantarul cu alte grupe) Veti incerca sa aflati cum s-ar putea masura numarul de grame de sare obtinut, atunci cand se masoara sarea cu lingurita. Nu este suficient doar sa masori o lingurita de sare. Pentru o masurare precisa, va trebui sa aflati media a 8 masurari cu o lingurita de sare. Nu uitati sa aduceti la zero cantarul inaintea fiecarei masurari si sa folositi, pentru sarea pe care o masurati, un vas care poate fi usor curatat. Inregistrati rezultatele pentru fiecare masuratoare si incercati sa aflati greutatea medie prin adaugarea a 10 masuri de lingurita si impartirea rezultatului la 10. Ce ati observat ? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Acum cunoasteti masa unei masuri de lingurita de sare. Acum, concentratiile de pe pagina 2.06c pot fi calculate in grame per litru. Calculati aceste valori pentru : Paharul mare ___________________________________________________ Paharul 1 ___________________________________________________ Paharul 2 ___________________________________________________ Paharul 3 ___________________________________________________

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.06d

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Proiectul TEWISE

Materiale necesare: 4 solutii:

1. apa pura 2. apa de la robinet 3. apa de mare 4. 5% sare de mare ( asigurata de catre profesor)

4 pahare curate numerotate de la 1-4, un cilindru de masura, pipete. Urmati aceasta procedura:

1. gustati cele patru solutii. 2. folositi apa pura doar cat sa se acopere fundul paharului 1. 3. turnati aceeasi cantitate din celelalte solutii in paharele cu numerele

corespondente. 4. puneti paharele intr-un loc cald (marginea ferestrei) si lasati-le sa stea

acolo pana cand dispare apa din ele. Folositi formularul de la pag 2.07b.

5. notati ceea ce observati – este ceva pe fundul paharelor? 6. Umeziti-va degetul mic si cu varful lui luati un graunte din depunerea

alba si gustati-l – notati ceea ce observati.

___________________________________________________________

- Ce crezi ca da gust apei? - Exista ceva si in apa de la robinet? - Cateodata se bea apă minerală - este acest tip de apa pura? Cum se

poate afla cum este apa minerala?

Care sunt diferentele reale dintre tipurile de apa pe care le-ai gustat? Exista ceva in apa? Uita -te!


Proiectul TEWISE

1065

0-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Tipul apei. Este vreo depunere?

Cum arata? Ce gust are?

Apa pura

Apa de robinet

Apa de mare

Apa sarata

Xx

Daca vreti sa priviti depunerile mai de aproape , puteti cere profesorului o lupa sau un microscop.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-20

02-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Materiale folosite: Cateva solutii de apa de mare si apa sarata 2 pahare mici curate 2 vase Petri curate pipete de unica folosinta ceva usor pentru acoperit paharul-Tifon, voal cantare de mare precizie, 0,1g sau mai bune

Urmati acesti pasi: 1) Asezati cantarele la pozitia zero. 2) Puneti unul dintre paharele mici intr-un vas Petri si cantariti-le impreuna cu o bucata de tifon pe cantar. Lasati pe toata lumea sa vada masuratoarea. 3) Turnati exact 10 g (20 g) de apa de mare intr-un vas. 4) Acoperiti paharul cu tifon si puneti paharul, vasul Petri si tifonul intr-un loc caldut (fereastra sau radiator). Cand apa s-a evaporat dupa cateva zile: 5) Fixati cantarele la zero. 6) Puneti paharul, vasul Petri si tifonul, inapoi pe cantar pentru a masura greutatea rezultata.

Urmati aceeasi procedura pentru probele de apa sarata avand grija sa faceti masuratori exacte.

La pagina 2.08b notati:

Greutatea vasului Petri si a tifonului Greutatea apei Greutatea vasului Petri, a paharului, tifonului si a apei Greutatea vasului Petri,a paharului, tifonului si a depunerii ramase

Calculati, apoi, cata depunere este in 10 g de apa in solutia pe care ati experimentat-o.

Puteti calcula, cata depunere ar putea fi in 100 g din proba de apa? Poate prezentati problema profesorului de matematica?

Trebuie sa facem si matematica la lectiile de stiinte? Da – la stiinte folosim matematica in multe situatii,chiar si atunci cand dorim sa avem informatii corecte despre o problema. Cat de mare este depunerea din 100 g de apa minerala? Cum poti afla asta?

Poti vedea si poti gusta depunerile dar cate depuneri exista in apa? Aici vei masura cantitatea de depunere in apa de mare si apa sarata.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Dificil

Greutate Apa de mare 1 Solutia de sare 2

Solutia 3

Vas Petri, pahar si tifon

Vas Petri, pahar,tifon si solutie

Solutie (10 g sau 20g)

Vas Petri, pahar, tifon si depunere

Greutatea calculata a apei

Greutatea calculata a depunerii

De aceea, daca ar fi fost 100g solutie 1 ar fi _____________g depunere. Care sunt rezultatele testului de gust al depunerii? Mare parte din depunere este materie solida obisnuita - poti ghici ce este? _____________________________________________________________


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Materiale necesare: Solutie sarata, apa pura, apa de la robinet. Solutie tester sarata intr-o sticla cu pipeta – nitrat de argint. Solutie sarata pentru colorat, intr-o sticla cu pipeta – cromat de potasiu.

Folositi trei eprubete – una pentru apa pura, una pentru apa de la robinet si una cu solutie sarata, 1/3 din inaltime, in fiecare eprubeta. Mai intai picurati testerul de sare in fiecare eprubeta - cate 3 picaturi. Chimistii numesc tulburarea precipitatului (precipitatul nu se aseaza intodeauna pe fundul eprubetei sau a paharului). Precipitatul aici este o materie solida, care nu a putut fi dizolvata in apa, de aceea solutia devine tulbure. Descrieti ce vedeti in fiecare tub. 1 ______________________________________________________________ 2 ______________________________________________________________ 3 ______________________________________________________________ Adaugati acum o picatura de sare colorata in fiecare eprubeta. Culoarea sarii este galben deschis, dar ce culoare vedeti acum in cele trei eprubete? 1 ______________________________________________________________ 2 ______________________________________________________________ 3 ______________________________________________________________ ________________________________________________________________ Testerul de sare impreuna cu sarea dizolvata vor face un precipitat alb, tulbure. Sarea colorata este o solutie galbena dar, impreuna cu solutia tester, aceasta devine un precipitat cafeniu. Solutia tester si sarea colorata impreuna cu sarea dizolvata vor da un precipitat galben. Discutati in grup, ce s-a intamplat in eprubeta cu apa de la robinet. Lasati o notita aici, pentru ca va veti intoarce – veti gasi raspunsul mai tarziu.

Ce putem face cand simtul gustului nu este o unealta de masur exacta a concentratiei dintr-o solutie? Apropo, se vafla sare in apa de la robinet?

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.09

Proiectul TEWISE

10650

-CP

-1-2

002

-AT

-CO

ME

NIU

S-C

21

Materiale necesare: o sticla cu tester de sare, o sticla cu pipeta cu sare colorata, 2 seringi de unica folosinta de 10 sau 20 ml. Un pahar mic, doua pahare de marime medie si un pahar mare plin cu apa pura - nu apa de la robinet. Solutiile sarate care vor fi testate.

Pasii necesari de urmat: Una dintre seringi va fi folosita numai pentru tester. O vom numi “seringa tester”. Cu cealalta seringa, pe care o vom numi “seringa de sare”, vom masura o cantitate exacta de solutie sarata care urmeaza sa fie testata. Vom testa diferite solutii sarate . De fiecare data cand folositi o noua solutie trebuie sa curetati cu atentie seringa de sare. Turnati putina solutie tester intr-un pahar de marime mijlocie, iar solutia de sare pe care o testati, in celalalt pahar mijlociu. Cum se curata o seringa

1. Se umple seringa cu apa pura si se scutura in chiuveta. 2. Se umple complet seringa cu noua solutie de sare si se scutura in chiuveta. 3. Acum, seringa este gata de folosit. Urmati aceeasi procedura pentru a curata paharul de solutia sarata de fiecare cand folositi o noua solutie.

a. Umpleti seringa de sare cu un pic mai mult de 5 ml solutie. Nu trebuie sa fie aer in seringa . Picurati exact 5 ml de solutie in paharul de test. Asezati paharul pe o bucata alba de hartie.

b. Picurati 3 picaturi de sare colorata in paharul de test. Solutia devine galbena. c. Acum, umpleti seringa tester exact pana la marcajul de sus. Nu

trebuie sa fie aer in seringa. Turnati incet solutia tester, picatura cu picatura, in paharul tester, in timp ce altcineva misca paharul incet, in cercuri mici, asa incat solutia sa fie amestecata usor. In solutie va aparea un precipitat galben deschis.

d. Continuati adaugarea solutiei tester, picatura cu picatura, pana cand brusc precipitatul devine cafeniu si ramane asa cat timpsolutia este amestecata (dupa cateva “cercuri”).

e. Notati unde este plonjorul si calculati cata solutie tester s-a folosit. Notati cat de mult s-a folosit.

Stiinta reala? Aici vom folosi o metoda mai buna de determinare a concentratiei dintr-o solutie.Vom folosi un tester de sare si sare colorata.


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Gasiti raspunsurile la urmatoarele intrebari – completati apoi tabelul. Daca vi se pare dificil, ajutati-va intre voi, consultati-va cu celelalte grupe sau cereti ajutorul profesorului. Cum ati putea face o solutie care sa contina de 5 grame de sare per 100 ml solutie? (vezi pagina 7.02a) ______________________________________________________________ Preparati aceasta solutie si pastrati-o pentru testele din paginile urmatoare.

1. Care este concentratia solutiei?_______________________________ 2. Care este concentratia in 20 ml de solutie?______________________

3. Cate grame de sare exista in 20 ml de solutie?___________________ 4. Cate grame exista in 4 ml de solutie?__________________________ 5. Daca se adauga 16 ml apa pura, cate grame de sare vor fi in solutia

rezultata? (S-a schimbat sau nu, numarul total de grame de sare din solutie?) _________________________________________________

6. Acum , puteti calcula concentratia in grame per litru?______________ 7. Este aceeasi concentratie ca in cazul unui gram 1 per 100 ml?_______

Completati tabelul:

Concentratia solutiei ml - 5 g per 100 ml Ml apa pura 1 g per. 100 ml 4 ml 16 ml 2 g per. 100 ml 3 g per. 100 ml 4 g per. 100 ml 5 g per. 100 ml 20 ml 0 ml

Ati observat ca numarul de ml este acelasi pentru fiecare solutie? Pe pagina urmatoare sunt instructiunile pentru prepararea a 5 solutii diferite. ______________________________________________________________ Vi se pare dificil?


Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Materiale folosite: 5 pahare de 50 ml, 1 pahar de 150 ml, cilindrii de masurare de 25 ml sau 100 ml, 2 seringi de unica folosinta 10 –20 ml, cantar, apa pura. Puneti etichete pe cele 5 pahare sau mici bucati de hartie sub fiecare pahar.

1. Folositi solutia de 5 g per 100 ml de la pagina 7.10b. Luati 100 ml de solutie si turnati-o in paharul de 150 ml.

2. Din aceasta solutie preparati cele 5 solutii propuse in tabelul 7.10b. Lucrati cu atentie! O seringa se foloseste pentru apa pura iar cealalta pentru solutia de sare. Nu uitati ca nu trebuie sa existe aer sub piston.

3. Scrieti gramajul per 100 ml pe fiecare eticheta. Folositi instructiunile de la pagina 7.10a. Curatati seringile folosite dupa metoda de la 7.10a. Urmati manualul. Incepeti cu solutia de 1 g per 100 ml. Este bine sa faceti fiecare test pentru o solutie de cel putin doua ori. Nu uitati sa curatati seringile si paharele dupa fiecare test. Daca doua teste sunt foarte diferite intre ele, repetati testul. Daca o solutie a fost testata si treceti la urmatoarea solutie cu o noua concentratie, nu uitati sa curatati inainte . Scrieti cantitatea de tester de sare la locul potrivit in tabel.

Concentratia in 5 ml de solutie

ml tester sare

ml tester sare ml tester sare Resurse

1 g per 100 ml 2 g per 100 ml 3 g per 100 ml

4 g per 100 ml 5 g per 100 ml

Calculati resursele pentru fiecare concentratie si noatti-le in tabel. Trasati un grafic, intr-un sistem de coordonate unde pe axa Ox avem ml tester de sare, iar pe axa Oy concentratia solutiilor de test. Puteti folosi 7.10d, partea de sus.


Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect: Ati locuit langa o sursa de apa sarata? Ar putea fi marea sau un lac sarat. Daca da, puteti folosi procedura pe care tocmai ati invatat-o pentru a testa concentratia de sare din probele de apa pe care le-ati recoltat. Puteti determina numarul de grame de sare per 100 ml de solutie, folosind metodele invatate si apoi, puteti reprezenta rezultatele utilizand graficul de pe acesta pagina. Numarul pe care-l veti gasi va fi aproape de sare per 100. Puteti obtine informatii despre sare per 100 din apa locala, de la autoritatile locale. Daca exista un golfulet sau o gura de rau, puteti testa sarea per cent in cateva locuri. Puteti de asemenea face testul sare per cent ca rezultat al actiunii mareei. Daca nu traiti langa o sursa de apa sarata exista doua modalitati pentru obtinerea probelor pentru test: Forma plictisitoare: profesorul sa prepare cateva “misterioase” probe de apa sarata. Calea amuzanta: incearca kidlinks sau alte surse de pe Internet de unde sa obtii probe de apa sarata din diferite tari.

SOLUTIA SI CONCENTRATIA P 7.10d

Proiectul TEWISE

106

50-C

P-1

-200

2-A

T-C

OM

EN

IUS

-C2

1

Materiale necesare: Apa curata, apa de robinet, diferite solutii cu apa sarata Cateva pahare curate de 50 ml Acelasi numar de pahare de 200 ml 2 electrozi de carbon Apa pura pentru curatat elctrozii Sursa de AC, fire electrice, un bec mic Voltmetru si ampermetru Seringi de 20 ml

1. Preparati solutiile de sare (vezi 2.11b) 2. Conectati firele la sursa de curent si apoi la

electrozii de carbon si la bec pentru a realiza un circuit electric ( vezi figura).

3. Puneti 20 ml de solutie intr-un pahar curat si

puneti electrozii de carbon in solutie ( vezi figura) 4. Urmariti becul si inregistrati rezultatele pe pagina

2.11b.

5. Curatati electrozii cu apa pura si stergeti bine cu prosoape din hartie.

6. Repetati pasii 3 –5 cu o noua solutie.

Dupa ce ati terminat, schimbati becul din circuit cu un ampermetru (cereti ajutor profesorului).

7. Repetati pasii de la 3 la 6 si inregistrati indicatiile de pe ampermetru in tabelul de la pagina 2.11b.

Puteti vedea concentratia de sare intr-o solutie limpede? Puteti folosi lumina unui bec pentru masurarea concentratiei de sare dintr-o solutie? Puteti folosi un ampermetru pentru masurarea concentratiei de sare dintr-o solutie? Discutati in grup despre cum ati putea masura concentratia de sare dintr-o proba de apa de mare.

Poti vedea cata sare este in 100 g de solutie ( concentratia)? O solutie buna de sare este limpede pentru ca toata sarea s-a dizolvat in apa. Iata o noua modalitate pentru testarea sarii.


Proiectul TEWISE

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Solutie G in 100 ml solutie

Intensitatea becului

Indicatiile ampermetrului

Apa pura

0

1 lingurita in 200 ml de apa

2 lingurite in 200 ml de apa

3 lingurite in 200 ml de apa

Apa de robinet

Apa de mare

Calculul in grame per 100 ml de solutie poate fi dificil, dar iata un indiciu: Gasiti intai greutatea pentru 10 lingurite de sare, separat. Care este greutatea medie pentru o lingurita de sare? Puteti calcula numarul de grame de sare din cele trei solutii si inregistrati asta in tabel. Cum puteti estima numarul de grame de sare pentru 100 ml din apa de mare? Poti estima acelasi lucru pentru o proba de apa de la robinet ?


Documents

Comeniusproject TEWISE Solutia si concentratiaIntroducere la modulele pentru profesori si elevi ... o cutie mica construita astfel incat lumina sa nu patrunda in interior. Proiectul