8/12/2019 Coloana Vertebrala Curs 5

1/4

Coloana vertebrala

Este cel mai important segment al aparatului locomotor, complex structural si functional fiind axul corpului de care se leaga

oracele, bazinul, capul si membrele. Are 2 roluri: static si dinamic. Prin cel static asigura posturile de baza ale corpului,

tabilitatea corpului, simetria corpului. Cel dinamic asigura mobilitatea corpului si directiile de miscare ale trunchiului si

membrelor, lant kinetic inchis avand segmentele distale fixate.

Componenta: este alcatuita din oase numite vertebre, 33-34 vertebre, intre verterbre exista discuri 24, ele sun legate pringamente, are 739 de puncte de insertie de muschi si 334 de suprafete articulare.

tipuri de articolatidico-vertebrale si interapofizare posterioare

Regiunile coloane - regiunea cervicala cu 7 vertebre, toracala cu 12 , lombar 5 vertebre, sacrococigean 9-10 vert

cheletul coloane au particularitati pe regiuni

Reg cerv. Se articuleaza cu craniul prin atlas se art cu craniul , a 2 se numeste axis si are o apofiza ontodoita si se articuleaza

u atlasu , C7 este cea mai proeminenta vertebra

Coloana cervicala are un aport special cu artera vertenbrala

Cloana dorsala se articuleaza cu coastele, participand la formarea toracelui , vertebrele lombare sun cele mai voluminoase ia

ertebrele sacro-cocigieae unite participa la formarea bazinuilui

Coloana vertebrala se art prin dicuri la nivelul corpurilor vertebrale, un disc este format dint-uninle fibros si un nucleu pulpos

l are rol in biomecanica coloanei , el se modifica si migreaza in functie de presiunile exercitate asupra lui.

Rol discurilor este acela de a mentine curburile fiziologice ale colanei vert, prin elasticitatea lor favorizeaza revenirea coloane

a echilibru, difuzarea greutati corpului diferitelor segmente ale trunchiului si ale mebrelor, discurile armonizeaza presiunile

in cursul miscarilor coloanei, astefel daca pe disc in DD actioneaza 21 de kg forta , aceasta forta in DL devine 70 kg forta iar

ortostatism devine 170 kg forta.

Articulatile interapofizare posterioare care preiau 20% din incarcatura vertebrelor . Un mij de leg a vertebrelor o reprezinta

gamentele care se intind pe toata lungimea coloanei vert. Ligamentele anterioare sunt inervate si dor , alte articulati sunt

ntre apofizele spinoase

Articulatia atalanta-ocipitala care are capsula si sinoviala si se invecineaza cu artera vertebrala

Articulatia atlanto-axoidiana intre primele 2 vert centrale

Art lobo-sacrata

Art sacro-iliaca

Mobilitate si biomecanica

ozitia 0 a coloanei este pozita in ortostatism , pozitie raportata la vertical firului cu plumb

ozitia functionala a coloanei este data de curburilor fiziologiceale coloaneiu.

Curburile fiz sunt: cifoza dorsala, lordoza cervical si lombar

8/12/2019 Coloana Vertebrala Curs 5

2/4

vertebre cu discul intervertebral cu art interapofizare dintre ele cu apofizele spinoase si lig lor si cu gaura de conjugare dint

vertebre alcatuiesc segmentul motor, el sta la baza mob coloanei vertebrale de unde porneste orice miscare

n segmentul motor exista miscari de flexie extensie, inclinari laterale, rotati , misc de alunecare si miscari de indepartare si

propiere , tote misc se executa pe nucleul pulpos care are rol de bila mecanica asemanator rulmentilor

Coloana cerv cea mai mobila are miscari de flexie extensie, miscari de rotatie, misca de lateralitate si circumductie

Coloana dorsolombara se misca impreuna avand o mobilitate mai limitata : flexie extensie , rotati , lateralitate

Muschi coloaneicerviacal : sternocleidomastoidian , trapez :-extensie si rotatie, muschi extensori ai cefei care fac extensie

Muschi coloanei dorsale : flexiem abdominali , din oblici abdominali se fac rotati

unctia statica care asigura postura si stabilitatea coloanei , acomodare la pierderilor de echilibru , ea este realizata prin

chelet si tonus muscular, el fiind o activitate reflexa a muschilor, involuntara prin care corpul is mentine liniea de greutate in

nt poligonului de sprijin.

Coloana vertebrala mentine capul, membrele, trunchiul si transmite greutatea membrelor inferioare.

unctia dinamica a coloanei- incepe in segmentele motorii si este realizata prin activitatea voluntara a muschii striati, coloan

unctioneaza ca o parghie de gr1, punctul de sprijin fiind la ultimele vertebre lombare. Linia de gravitatie si centrul de greutat

corpului aluneca inaintea coloanei vertrebrale.

La ridicarea unei greutati de pe podea, la nivelul discului intervertebral greutatea se amplifica de 10 ori. 20% din presiuni es

reluata de articulatiile posterioare iar 30 % din presiune este preluata de presiunea intraabdominal.

Statica si dinamica coloanei sunt dependente de musculatura, exista 2 sisteme musculare la coloana vertebrala.

1. Sistemul elector care face extensia, este alc din 2 grupe de muschi: profunzi dintre apofizele transverse si spinoaseacesti muschi stabilizeaza coloana si nu participa la ridicarea de greutate. Exista 11 perechi de muschi profunzi numit

semispinali, multifizi si rotatori.

2. Muschii care participa la ridicarea de greutate: muschi lungi, iliocostali, longisimus, spinali, acesti muschi nu au nici oactivitate in ortostatism, ei devin activi la revenirea din flexie maxima si sunt activi in extensie maxima. In tuse si exor

au activitate intensa, de asemenea decubit ventral. Intensitatea contractiei merge paralel cu presiunea pe disc.

Sistemul flexor este reprezentat de muschii abdominali, oblici, muschiul transvers abdominal, de la coloana vertebrala

pana la linia mediana a corpului.

In decubit dorsal sunt relaxati, ei devin activi in activitatea de postura a coloanei, la miscarea de flexie a trunchiului si inrespiratie. Muschii abdominali creaza presiune intraabdominala pozitiva care ajuta coloana in stabilizarea trunchiului .

ridicarea capului din decubit-dorsal activeaza dreptii abdominali. Ridicarea MI activeaza dreptii si oblicii iar activitatea de

flexie contra rezistenta activeaza la maxim muschii abdominali. Activitatea coloanei depinde de structurile

vasculonervoase cu care se invecineaza.

Cervical avem artera vertebrala care strabate niste orificii aflate pe apofizele transverse.

Gaura de conjugare- este un tunel osteo-articular alcatuit din corpurile a 2 vertebre, discul dintre ele si articulatia inter-

apofizara. Fiecare segment motor are 2 gauri de conjugare dreapta si stanga. In tunelul gaurile de conjugare exista oase s

nervi.

8/12/2019 Coloana Vertebrala Curs 5

3/4

8/12/2019 Coloana Vertebrala Curs 5

4/4

Modificari radiologice- se pune in evidenta sacroileita ce evolueaza in stadii, in primul se produce o largire in spatiile

articulare, stadiul 2 marginile art sunt neregulate, in 3 avem anchiloza osoasa cu disparitia art . la nilevul coloanei

vertebrale osificari ale lig si art inter-apofizare ce dau aspect de bambus coloanei vertebrale.

Examinarile de laborator- VSH accelerat din dovada prezentei inflamatiei, gradul de anemie, factorul reumatoid care tre s

fie negativ.

Diagnosticul in spondilita- se pune pe baza unor criterii: care se refera la sediul durerii, persistenta, limitarea de mobilita

si analize radiografice si laborator

1. Prezenta durerii lombosacrate timp de 3 luni neameliorata de repaos2. Prezenta durerii si rigiditatii coloanei toracice3. Limitarea expansiunii cutiei toracice4. Limitarea mobilitatii coloanei lombare5. Prezenta eritrocicritei atat in prezent cat si in antecedente6. Prezenta sacro-ileitei bilaterale radiologic7. Prezenta sindesmofitului

Diagnostucul se pune in prezenta a 4 criterii clinice sau criteriul radiologic 6 si un criteriu clinic.

Examenul clinic- obiectiv clinic ne precizeaza prezenta spondilitei, gradul de afectare functionala si aprecierea eficacitatii

ratamentului.

Examenul clinic consta prin- cel general pe aparate si sisteme, coloanei vertebrale si a restul articulatiilor, bilant articular si

esting muscular inregistrate dinamic.

Se inregistreaza- pozitia coloanei vertebrale cu firul cuprului, se noteaza deviatiile si asimetriile din fata, din lateral si din

pate. Masuram distanta occiput-perete, calcaiele lipit de perete, pacientul fiind in ortostatism, o distanta sub 6 cm inseamn

o cifoza mica, intre 7-15 medie si peste 15 cm cifoza mare in care tratamentul nu are rezultat. Se noteaza inaltimea bolnavulu

t ca pe parcursul bolii inaltimea scade, se noteaza amplianta toracica la nivelul spatiului intercostal 4 in expir forta si in insp

orta. Diferenta tre sa fie normal 4. Se testeaza mobilitatea fiecarui segment al coloanei. La cervicala sse masoara distanta

menton-stern in flexie si extensie, se masoara distanta ureche-umar si barbie-umar.

Se masoara schauber pt lombar, rotatiile cu bazinul flexat, se mobilizeaza art sacro-iliace: kt in spatele bolnavului, policele kt

e aplica pe splinele iliace postero-superioare, se comanda flexia coapsei , daca pozitia celor 2 police ramane neschimbata

nseamna ca sacro-iliacele este blocat, normal tre sa coboare 2-3 cm. testing muscular ai coloanei vertebrale, pt flexori la

muschii abd, au tendinta de reducerea fortei musculare si hipotonie la muschii fesieri, abdominali, trapezi, dintati. La acesti

muschi se face tonifiere, sa stranga fesele , sa suga burta.

Uni muschi au tendinta de a se schimba recontracta- triceps sural, drept femural, psoas, tensor al fasciei, ischiogambieri,

bductori ai coapsei, pectorali si extensori ai gatului. Acesti muschi contractati trebuie alungiti. Prin tratament prevenim

caderile de forta si retractiile musculare astfel recuperam atitudini nefiziologice si nefunctionale. E nevoie sa facem probeunctionale respiratorii care ne arata gradul de disfunctie respiratorie.

Evolutie si prognostic: la femei evo este mai buna, la copii este grava, varstnici este blanda, lenta cu agravare cu redoare

rogresiva spre invaliditate. Rar este rapida cu fenomene inflamatorii accentuate, cuprinderea coloanei si a centurilor.

Capacitatea de munca este totusi pastrata, uneori este necesara reorientarea profesionala.