A n u l X X X I — \ i > - 1 8 .

LEI 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele se fac

numai pe un an.

5 BANI IN TOATĂ TARA 5 D u m i t t l e * , 4 M . i u 1 Í H 4

C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I N U M Á R

L. Rebreanu, Ion Groin, I. Draţ'o^lav, Ana Coilreaiiu, V. ITortopan, Camilla C. Constant, Hr. Sant, P. Lirei, ^ le.

AMIÜGIUR1

Linia pe pa» ua 7 şi 8 — 3? -Ä.3STI s o —

D. A. D. Xenopoî , Ш ratlonM d e m e m o r a al Inrt i tntoîo i Franţe i .

— No. 18. UNIVERSUL LITERAR Duminică, 4 Mihi

XJ B T E I — Жогиял de Alphonse Жя-тх —

— U fi M A R E

Scoase clin buche t u n t r a n d a f i r f rumos , alb, a l c ă r u i mij loc b ă t e a u ş o r în roşu, ţii-1 în t inse lui Huber t .

Pc când ţ i n e a u a m â n d o i deoda tă de coada aces tu i t r anda f i r , o fla­c ă r ă electr ică şi o comoţ ie p u t e r n i c ă se comun ică dc la u n u l la a l tul , p r i n

[acest. . .conductor" p u ţ i n în t rebu in­ţ a t .

In aceeaş i clipă i n t r ă în g r ă d i n ă • à. Lor ra in , şi în u r m a Iul venea d-na fA. Aceas ta însă n u pu tu se vedea ' m i ş c a r e a fiicei sale, c u m d ă d e a t r an ­daf i ru l lui Huber t , mişcare care n u

Iscăpase pr iv i r i lo r d-lul Lorrain, cum nu- î scăpase nici ult imele cuvinte a le Luisel .

D-na A. î n c r u n t ă d in sprincene v ă z â n d pe Hubert l â n g ă fiica sa , cu loa te a s t ea se îmb lânz i c â n d Luisa, î m b r ă ţ i ş â n d - o , îl d ă d u buchetul de t r a n d a f i r i . F ă r ă îndo ia l ă că norul a-cela s 'ar fi r i s ip i t cu to tul , dacă nu s ' a r fi a m e s t e c a t d-1 Lorrain.

D o a m n ă , zise d-1 L o r r a i n , dă-ml voc să te felicit pentru onomast ica d-tale; a s e m e n e a şi pe d-ta, d-le Hu-

ibert ; pc cât se pare, vă cheamă la ! fel".

Lu i sa şi Hubert se r o ş i r ă puţin. D-na A. b ă g ă de s e a m ă că şi d-1 Hu­be r t avea un t r anda f i r , d a r a s t a nu

I dovedea n imic şi c h i a r n u avea cine ş t ie ce lucru m a r e , d o a r ă m a i în t oa t e g răd in i l e se găsesc trandafiri, şi m u l ţ i m e do t r a n d a f i r i a lb i .

D L o r r a i n con t inuă , a d r e s â n d u - s e ; d-nei A: j — , ,Domnişoara se pr icepe s t r a ş -[nic de bine la a r a n j a t buche te ; asta 'm i -a a d u s a m i n t e că t rebue , peste câ t eva zile să duc şi eü u n u l priete­n u l u i meu , Robert . Anu l t recut , a ră-' m a s ch i a r foarte î n c â n t a t şi mi -a zis c u f ami l i a r i t a t ea ce e a t â t de obici­n u i t ă în t re noî :

— . .Lorra in d r a g ă , do ce nu mi-a a d u s nevas l ă - t a buche tu l aces ta? i — ..Robert, îi r ă s p u n s e i eíí, foarte demn , — d a t o r i a b ă r b a ţ i l o r să ofere d a m e l o r flori şi n u a d a m e l o r să dea flori la bă rba ţ i .

( — „Lor ra in . îmî r ă s p u n s e el, a l t o a t ă d rep ta t ea" .

— .,D-ta ai acolo", u r m ă Lorrain, vorb ind mereu de buche tu l d-nei A., ,îa care aceas t a se u i ta , privind din c â n d în c â n d şi pe fiica-sa, de a că­r e i gr i je e r a foarte preocupată. D-ta a i n iş te t r a n d a f i r i a lb i minunaţi , cum n u cred să m a l a i b ă a l t cineva, nu , .zău, n ic i n ' a m m a l văzu t aşa tranda­firi în t oa t ă mahalaua, nu cred s ă a i b ă nic i un grădinar din soiul a-cesta .

Pe r f id ia aceasta făcu din nou p e d-na A. să r idice ochii spre trandafi­ru l ce ţ inea în m â n ă Huber t

H u b e r t în timpul acesta se o c u p a foar te pu ţ i n de improvizaţi i le l a i L o r r a i n şi s u b pretext că miroase t r a n d a f i r u l , îl ţ inea mereu l a b e i - .

D-na A., l u ă pe fiică-sa şi-I я в е : ..Altă d a t ă s ă n u m a l stal de vorbă

cu „vecinii ' ' . Aceas tă proprire avu efectul, l a

care or ic ine s'ar aştepta, A d o u a zi c h i a r H u b e r t îl făcu Luizel o decla­r a ţ i e de dragos te , pe care n'ar fi în­d r ă z n i t s'o facă de cât peste trei l un i . fără p r u d e n ţ a maternă a d-neî A. T ine r i i se înţeleseră ca să asculte pe d-na A. nu erau să mal vorbească în g r ă d i n ă , dar se învoiră să-şî scrie. H u b e r t t r e b u i a să pună scrisorile în­t r ' u n tufiş de trandafiri agăţători în care şi Luiza trebuia să ascundă r ă s p u n s u r i l e .

D-1 Lor ra in , triumfător, se gândi l a m ă c r i ş u l luî cu fol răsucite care

Vie a c u m e ra la adăpost de picioarele lu i Hober t .

To tuş i ca s ă fie m a l s igur de bi­r u i n ţ a sa, t o t d e a u n a se grăbea să se ducă în g r ă d i n ă , de îndată ce ve­dea pe d-ra A. şi n ic î o d a t ă n u m a i văzu pe H u b e r t i n t r â n d în aleea co­m u n ă .

Moş Lor ra in , ca re l ă sase deopar te

pe Po i l e au şi Cicerone, ca să se dedea cu totul urel sale, n u prea a vea m a r e încredere în a s c u l t a r e a ce­lor doi t ine r i .

Cum însă g r a d i n a d-nei A. e r a cea d in u r m ă şi p o r t i ţ a ei se deschi­dea t o c m a i la începu tu l g ă r d u l e ţ u -lul, n i m e n i n ' avea nic i cea m a i m i c ă scuză să deschidă acea portiţă; de aceea L o r r a i n îşi făcuse u n p l a n să s t i nghe rească în ţe legea î n t r e cei doi a m a n ţ i .

Se î m b r ă c ă şi se duse l a p r i e t enu l său Rober t . P r i e t e n u l Robert n u se prea arăta încântat de vizita lui; afară de plicticioasa lui prietenie, Lorrain nu-î aducea nici odată de cât cereri de reparaţii şi alte anga­rale, atât de displăcute proprieta­rilor.

Lorrain, de rândul ăsta, venea să-I propună să prunduiască aleea co­mună , lucru pe care toţi chiriaşi i î l cereau cu insistenţă: eî nu cerea de cât o cheltuială de şase franci, pen­tru o roabă de prundiş.

— D-le Lorrain, zise Robert, facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământul , pe care ţi î 'am încre­dinţat.

Prunduieşte; îţi dau şi de rândul acesta deplină putere.

— „Poţi să-mî dai, fără să gre­şeşti, răspunse Lorrain, n'am să a-buzez.

Zi să-mî aducă un păhăruţ de li­chior şi o şterg.

A doua zi aleia comună era aş­ternută cu nisip. D-1 Lorrain le spu­nea la toţi:

,»Am fost la prietenul m e u Robert şi i-am zis:

— ..Robert, trebue să punem nis ip pe a leea comună; când plouă, se face noroi şi nu poţi umbla pe ea.

„Iar Robert mi-a răspuns: — Şt iu bine că tu eşti stăpân. Salută din parte-mi pe soţia ta". D-1 Lorrain potrivi bine nisipul,

m a l ales prin dreptul gradinei d-nei A.

A doua zi. văzu urme de paşi în dreptul acestei grădini.

Chiar îndată ce făcu această des­coperire, d-na A. veni şi ea în gră­dină.

D-1 Lorrain se făcu că n'o vede şi. făcând u-se că vorbeşte singur, lucra ce nn se m a l obişnueşte de cât în teatru.

— JSigur, picioarele carî a u u m ­blat p e aici , nu aparţin chiriaşi lor de Ia al doilea, carî nu umblă d e cât cu pantofi; n ic i celui de la a l treilea, c a r e n'ar trece de grădina luî din­colo, nic î pentru împărăţ ia Trebi-zondeL

Nicî M-me A nu trece, şi nici d-ra D u m i n e c ă ! nu poartă cizme".

Nici că s e putea să descrie m a l b ine p e nenorocitul Huber t

„Tretoee, zicea el, s ă fie cineva tare duşxn&D pe măcrişul meii, ca să-1 ca i ce p â n ă Ia grădina d-neî A.

D-na A. luă pe fiica s a la ţară. Stephen ee luă după ele şi se mută

l a o mică depărtare de dânse le . Luiza nu întârzie să-I cunoască as­

cunzătoarea şi corespondenţa con­t inua.

Stephen, fără voia luî începu să prindă gust de aventura a s t a , m a l mult de cât chiar el s'ar fi g â n d i t .

într'o zi Lui sa îl scrise: JPeste u n ceas mă. voi pl imba prin

pădure cu o servitoare, pe l â n g ă ca­s a paznicului . Am să fac vânt servi­toarei s u b un pretext oarecare".

Când ajunse, îî zise: „Tata vrea să m ă mărite , s'a pro­

nunţat într'un aşa chip, în cât nicî n'aş îndrăzni să-I rezist; dar pe so­ţul ce mi l'a ales, nu-1 voî iubi n ic i odată, nu vo iä avea pentru el dra­gostea, pe care mi-aï înspîrat-o.

Nu v a respira el parfumul floare! ce a i sădit-o d-ta; A c u m nu e t im­pul să fac po n a i v a şi pe copila. So­ţu l m e u n u t r ebue să g ă s e a s c ă l a

m i n e de cât ceea ce vel l ă s a d-ta. Si l ind po o fată să ia pe un o m pe care nu-1 iubeş te , o sileşti cu or ice pre ţ să devină a d u l t e r ă şi c h i a r cu p re ţu l une î cr ime, ca nu se poa te da a m a n t u l u i eî f ă r ă să-1 expună l a t o a t ă t e a m a aceea umi l i t oa r e , plic­tiselile n e s i g u r a n ţ a ; o r i câ t ş i-ar u r â b ă r b a t u l , o r i câ t ş i -ar iubi a m a n t u l , t r ebue să-I dea b ă r b a t u l u i prima ii cea mal bună p a r t e .

Voiţi fi a d u l t e r ă da r n u voi în­şela de câ t pe u n s i n g u r om, pe c â n d toa te î n şa l ă doi, şi pe cel pe care-1 voii înşela , n u va fi a m a n t u l m e u ; p l a n u l m e u e h o t ă r â t ; în a ju ­nu l căsă to r ie i mele, voi fi a d-tale.

— Şi, î n t r ebă L u d w i g , s'a ţ i n u t de vorbă?

— S'a ţ inut , r ă s p u n s e d-na Rechte­ren. I n z iua nun ţ e l , Lu iza e r a t r i s t ă şi abătută. Din când în când p ă r e a că-şî scutură o greutate ce-I apasă pieptul şi u n z â m b e t ironic îl trecea pe faţă.

Stephen asistă la nuntă. Prietenii ş i rudele cântară la

m a s ă ; pe atunci se m a l cânta la m a s ă cântece de acelea, îa care se felicita fericitul mire de nevinovăţii t imidei mirese. S e făcuse sute de a-hizil relative la buchetul alb şi la toate g lumele m a l muH sau m a l pu­ţ in indecente, care nu sunt permise de cât în famili i le virtuoase in z iua cea m a l de seamă din viaţă.

O mătuşă vorbi în secret o j u m ă ­tate de ceas cu biata mititică, ca să-I dea s f a t u r i relative la tainele şi dator i i le noue l sale s ituaţii .

Stephen d i s p ă r u atunci, şi nu-1 m a l văzu n i m e n i pe acolo.

D-1 L o r r a i n se b u c u r ă deocamda­tă , t o tu ş i m ă c r i ş u l lui n u maî r ă ­să r i , f i indcă, d u n ă cum a m m a i spus-o, s ă m â n ţ a care n u m a i încol­ţeşte, d a c ă a r e t re i an i , avea peste douăzec i şi cinci , c â n d fusese semă­n a t ă .

— Dar , zise L u d w i g , S tephen ă s t a e un e rou . şi încă u n erou foarte s impa t i c , c a r e n u p rocedează nicî p r î n sacrif iciu, n ic i p r i n devota­

m e n t , în p lăcere î ţ i p u n e g lor ia şi s t ă r u i n ţ a tot a t â t a invidie, cЛtл ad­m i r a ţ i e . P e câud în a d m i r a ţ i a ee se a c o r d ă ero i lor obişnui ţ i , e şi p u ţ i n ă r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u g reu tă ţ i l e ee şi le ia pe cap .

To tuş i , d r a g ă m ă t u ş i c a . în ţoa le a v e n t u r i l e as tea , e iu t o t d e a u n a din p a i t e a lu i ceva i ronic , care-1 -ace i m e d i a t să p ă r ă s e a .ч-ă p a r t i da căşti ga t ă

A se citi urmarea in „Universul Literar" ce va apare Duminica vii­toare.

* * *

islesnire ie plată] P I A N I N E N O U I

DIN CELE MAI BUKE FABRICI VINDE F Ă R Ă NICI UN ACONT I

a l e i 4 0 C ? w y ІЬешгвж, htursşţl

AUturi de Cofei ir ia Ca p.a.

oetï sa nu mai 1 pe bărbatui , fiul, n e ­vasta, sora, iiica, sau pe vre -o rudă mai ap rop i ­ata, adresaţi-va la noî . Yâ vom ajuta printr'un procedeu uşor şi eftin, căci ani ma î scăpat mii de fiinţe de să i i c i e , m i ­zerie şi ruină.

Vă vom arăta cu me­toda noastră, punerea In aplicare fără ca pătima­şul să observe cat de puţ in . In cele mal multe cazuri nu poate nicî sä priceapă, căci neputând supor ta de loe spirtul, e l crede că vina este a * -uzului biutureî .

Noi primim zilnic o mulţ ime de scri­sori de mulţumire, de la bărbaţi &i fe ­mei de toate clasele, bogaţi şi săraci, cari au fost remediaţi eu strălucit succes . Corespondenta soseşte cu cea maî mare disereţiune, şi pentru inocenta metodei garantăm şi cităm ceea-ee ne serie d 4 Unrein Franz din Resiczabanya :

Prea ttimate domn, Kopenhaga, Danemarca. Vă rog flţî aţa de bun şi trimiteţi-mi 2 cutii cu posta,

pentru lei 20 . A m douî prieteni carî s'au dedat rău beţiei să-î v indec.

Eu însumi am probat efectul lui «Kino», pe c i a d eram un bun băutor şi nu ştiam cum sä mă abţin. De c i a d insă a m luat praful «Kiuo» m'am făcut cu totul alt om, sunt sănătos şi a m cu totul o altă viaţă cu familia mea. Mulţumindu-vă mult pentru efectele lui «Kino», vă rog a-mi trimite imediat. Voia recomanda încă la mulţi că «Kino» este un mijloc foarte eficace contra be ţ i e ' .

Resiczabanya, Dec . І 9 І 1 . Cu stimă, Unrein Franz. Preparatul nostru se vinde pentru minimui p re ţ de L e î I O , şi-l

trimitem contra cost sau ramburs dacă scriţi la adresa noastră din Kopenhaga.

Kino-lDStUnt Korjeniiap K. 10. Danemarka Scrisori le merg cu 25 bani, cărţile poştale cu 10 bani .

ramburs şi voesc

Dumirecă 4 Maiu 191 k I N . v E l l S U L L I T E R A R No. IS .

I n v i a t a in t e l ec tua lă de a s t ăz i — a e e a s i ă v i a t ă a t â t de b o g a t ă în zei­t ă ţ i false şi c red in ţe d e ş a r t e - n i ­m i c n u este m a l a d o r a t şi m a î hu l i t ca „ m o d e r n i s m u l " . O c u m p l i t ă vi­jelie de cuv in te se fărimiţe.şte zi cu zi în j u r u l acestei concepţ i i . P e n t r u m u l ţ i , m a i a les p e n t r u cel ce ri 'au a-tiris încă p u n c t u l cel m a î î na l t al curbe i ca re r e p r e z i n t ă v ia ţa , m o d e r ­n i s m u l a r c o pu t e r e fe rmecă toare . A fi m o d e r n , p e n t r u aceş t ia , e o con­v inge re i n t e r n ă ca re nic i n u sufe ră discuţ ie , este u n i m p e r a t i v a t â t de ca tegor ic în câ t li se p a r e că s i n g u r c u v â n t u l „ m o d e r n i s m " î n l ă t u r ă or ice cont raz icere . In deosebi high-l i feul aver i i şi o p a r t e d i n t r ' a l in te lec tua­l i tă ţ i i se pros ternă , cu a d e v ă r a t ă e-v lav ie î n a i n t e a a c e s t u i idol. Cucoane t inere şi bogate , d o m n i f ă r ă ocupa ­ţie, cuge tă to r i , sc r i i to r i şi a r t i ş t i t i ­n e r i dor i to r i de h a n i şi de glorie s u n t apos to l i i f ana t i c i a i mode r ­n i s m u l u i .

Un a l t g r u p h i s ă loveşte cu furie în noul zeu. Maî cu s e a m ă o a m e n i i care sunt. pe coborîşul curbe i vie ţ i i conse rva to r i i boga ţ i sau cel p u ţ i n cu o s i tua ţ i e b u n ă în c a d r u l socie­t ă ţ i i de. azî. ca re n u m a î pot a ş ­t ep ta nici un h a t â r delà o eventu­ală nouă î n tocmi re a vieţi i publice, scr i i tor i i î nzes t r a ţ i cu sp i r i tu l .şi u-mrii 'u! vremi lor t recute , a r t i ş t i i cu g u s t u r i şi concepţ i i învechite, cu u n c u v â n t r e p r e z e n t a n ţ i i soc ie tă ţ i i de cr i si de azî s p u n că m o d e r n i s m u l e fenomenul decadenţe i , a l r u i n e i ri m plete, a r eg resu lu i .

C o n t r a s t u l d in t r e m o d e r n i s m şi n(-modernism, fireşte, se c o n s t a t ă în toafe man i fe s t ă r i l e vieţ i i : în poli­tică, în ş t i in ţa , în l i t e r a t u r ă , în a r t ă , în î m b r ă c ă m i n t e , în felul de-a vorbi , ba şi Ui l u c r u r i din cele m a t ne în­s e m n a t e .

M o d e r n i s m :.ù i n ş i . ra b lazonul u-n u i d rape l veşnic dos'e. ,urat , ag i t ă r i a l m u l t cercur i le f i terare şi a r t i s ­tice. I a r aici, înfra ' - 'evăr , sa iv i sc ches t iun i i m p o r t a n t 1 : Ce î n s e m n e a ­ză a fi m o d e r n ? Ce este m o d e r n i s ­mul? Ce va loa re a re m o d e r n i s m u l ?

In ce pr iveş te рагг.за t ehn i că sa îi ma te r i a l ă a vieţii, p r . ib lema mode r ­n i s m u l u i e foarte s implă . E m o d e r n ViC'.roplanul, au tomobi lu l , l u n t r e a ev. motor , calor i ferul , v a c u u m e l e m é ­rül etc. Toa te acestea , incontes tab i l , s u n t m a i b u n e decât , b u n ă o a r ă , că-; ut;a poştei , bărc i le cu lopeţî, h a m a ­lul sobele de tucifi, etc. V a să zică aici nu m a î încape discuţie. . .

Cu cât. ne d e p ă r t ă m însă m a î m n l t de l u m e a va lo r i lo r ce se pot m ă i u r a , cu a t â t m a l a n e v o i o a s ă devine solu­ţ i a o r i că re i ches t iun i . Aşa şi a mo­d e r n . i m u l u i . In pr ivm' ,a în tocmi r i ­lor sociale, de p i ldă , e m a î greü de h o t ă r i t . C o m u n i s m u l comple t s a u pr.ato n u m a i o c i u n t i r a d i c a l ă , ne­mi loasă a a v e r d o r р а Д к и І а г е ? Căci s t a r e a d e as tăz i , s a u c h i a r m n e h e s -t e r i s iou ! n e p ă s ă t o r de erl des igur , t nod - ept.

Dar estetica?. . . Cr i t i ca impres io ­nis tă a i n t r o d u s a n a r h i a cri t icei . Si b a r e m n u a r a h i a cea idea lă . Nu. A i n t r o d u s a n a r h i a cea s t r ă m o ş e a ­scă, cea cu lozinca: . ,Uite p u m n u l , s t i m a t e a d v e r s a r ! " Şi c h i a r şi m a l ră i i .

Tn v ia ţa m a t e r i a l ă se poa t e zice că ceeaee se iveşte m a î t â r z i u e şi m a î m o d e r n . Automobi lu l , de p i l dă e m a î m o d e r n CA t r enu l , d a r şi m a l m o d e r n e ae rop l anu l . Şi a ic i mode r ­n i s m u l ind ică şi s u p e r i o r i t a t e a : a-r a n j a m e n t u l t ehn ic al vieţei de as ­tăzi n u n u m a i că e m a î m o d e r n , d a r e şi m a l b u n ca cel de a c u m cinci­zeci s a u n u m a i zece an i .

Cu câ t ne ap rop i em î n s ă m a l m u l t de man i f e s t ă r i l e in te lec tua le ale vieţ i i , cu a t â t devine m a î a n e v o i o a s ă c o n s t a t a r e a super io r i t ă ţ i i .

Nu e ev ident că orice epocă a r t i s ­t ică sau l i t e r a r ă nouă e s u p e r i o a r ă celor ce i e -au p receda t . D u p ă o g<y

de L . S E B R E A N U

n c r a ţ i e e m i n e n t ă deseori u r m e a z ă u n a m a l s iabă , d u p ă o epocă de s t r ă luc i r e u n a m a ' p u ţ i n l u m i n o a s ă . In F r a n ţ a , de pi ldă , d u p ă epoca cn-ciclopedişt i lor şi a revoluţ ie i — a u r m a t o v r e m e c â n d C h a t e a u b r i a n d e ra cel m a î m a r e scr i i tor , i a r S tend­h a l vege ta în obscu r i t a t e . D u p ă e-poca c las ică a lu î Goethe ş i Schi l ler , l i t e r a t u r ă g e r m a n ă , deşi a r e pe Heine , b a c h i a r cu Heine î m p r e u n ă , su fe ră o scădere s imţ i t oa re . T o t a ş a la noii, d u p ă epoca lu i E m i n e s c u v ine o l âncezea lă g e n e r a l ă d i n ca r e de ab i a în deceniul d in u r m ă a m pu­t u t eşi.

Aceste câ t eva exemple, c i t a te la în­t â m p l a r e , învederează , cred, că evo­lu ţ i a l i t e r a t u r i i şi a a r t e i n u m e r g e drep t î na in t e , ci face co t i tu r i ş i în­t o r s ă t u r i capr ic ioase . I nd i scu t ab i l în­să că m e r g e m e r e u îna in t e , m e r e u m a l sus .

Dan te , t i pu l evu iu l med iu , r epre ­z in t ă u n nivel m a î jos ca S h a k e s ­pea re , poetu l t ipic al evu lu i nou, iad Goethe, farul evu lu i cel m a l nou, e m a i p r e sus şi ca S h a k e s p e a r e . A-d e v ă r a t că o c las i f icare a aces to r u -r iaş î e h a z a r d a t ă , to tuş i d in a c e a s t ă c o m p a r a ţ i e se desluşeşte , poa te , că p i r a m i d a omeni r i i , a l e căre i s t r a t u r i in fer ioare s u n t a l că tu i t e d in m u l ţ i ­m e a nepr i cepă toa re , şi pe a le că re i cu lmi s u n t ridicate ind iv idua l i t ă ţ i l e cele m a i m a r i . că v r e m e a n u n u m a i eă se î m b u n ă t ă ţ e ş t e ca l i ta t iv , a d i c ă se p ă t r u n d e de in t e l ec tua l i t a t e în p ă t u r i tot m a î a d â n c i , d a r şi în înă l ­ţ ime, p r i n oameni i ' s ă î genia l i , c reş­te şi astfel se î n a ţ ă neconten i t .

Din toa te ace s t ea î n să r e z u l t ă că a v e m d o u ă feluri de m o d e r n i s m e . Unul n u e decâ t m a n i f e s t a r e a sp i r i ­tu lu i v r emi i în opere l i t e ra re , reo-g l i n d i r e a vieţeî celei m a l n o u l î n r o m a n e , nuvele, d r a m e , v e r s u r i . E-xemple : eroul r o m a n u l u i în a u t o m o ­bil, scene d r a m a t i c e ca r e se pe t rec la telefon, nuvele ca re se s fâ rşesc cu acc idente de ae rop l an , l i r ă c a r e visea­ză cu s t â lp i de telegraf, etc.

D a r m o d e r n i s m u l aces t a î ncă n u î n s e m n e a z ă deloc s u p e r i o r i t a t e fa ţă de t recu t . Căci, n e a p ă r a t , n u acea d r a m ă e m a l b u n ă în ca r e se tele­fonează m a î m u l t şi n u acea l i r ă e m a î nobi lă care u m b l ă m a l a p r o a p e de b a l a m u c . Nu. N u m a i ce lă la l t m o ­d e r n i s m a s i g u r ă opere i de a r t ă o s u p e r i o r i t a t e fa ţă de operele t r e c u t u ­lui . I a r ace la n u este decâ t r e a l i z a r e a a r t i s t i c ă a u n u î g r a d de evoluţ ie m a l î na l t ca g rade le de evoluţ ie a t i n s e p â n ă as tăz i .

Orice ope ră de a r t ă se c o m p u n e d in d o u ă p ă r ţ i : v a l o a r e a i n t e r n ă , ad i că a r t i s t i că , a că re î m ă s u r ă deşi n u e n e s c h i m b a t ă , c u m s p u n u n i î esteţi , î n s e m n e a z ă to tuş î u n spor, u n p r o ­g r e s al a p t i t u d i n i i de i n t e l igen ţă şi a l concepere ! a r t i s t i ce a c r ee ru lu l o-m e n e s c ; i a r a d o u a p a r t e este ele­m e n t u l ce se m a n i f e s t ă î n a l egerea sub iec tu lu i , ad i că în cercul de in te­r e s al s r i i to ru lu l .

Şi aces t a din u r m ă e m o d e r n i s m , d a r n u m a i m o d e r n i s m de a d o u a m â n ă . Şi avem o m u l ţ i m e de scri i­to r i la m o d ă ale c ă r o r succese se da -toresc n u m a i a c e s t u i m o d e r n i s m . Aceştî sc r i i to r i s u n t sfâriezele cu­rentelor , flamurii ş a n d r a m a l e l o r in te lec tuale , microfoanele v ib ra ţ i i lo r celor m a î recente m i ş c ă r i l i t e ra re . P o a t e că n u s u n t t o c m a î l ips i ţ i de ta len t , d a r a p a r ţ i n m a î m u l t i n d u s ­t r i e i l i te rare , decât adevă ra t e i , nobi­lei l i t e ra tu r i .

A d e v ă r a t u l m o d e r n i s m este acela ca r e î n t r u n e ş t e aceste două.. . mode r ­n i s m e . A produce estetice î m b r ă c a t e în sp i r i tu l t impu lu i , d a r cu u n nivel m a l î n a l t decât cel al epocilor p re ­cedente : aces ta t r ebue să fie idea­lul a d e v ă r a t u l u i sc r i i to r şi a r t i s t m a r e m o d e r n .

L a A . Í 0 1 1 C U : F . x p c s * | i a V . T O J Î B C s e n . - - E n . . P a v i l i o n u l R e g a l l ' ' . \ ] ) ! > s ï l î a p l e l « : s ' u h i ï T Í I Í C J .

C h e s t i u n e a u n u i local a n u m e des­t i n a t exposi ţ i i lor de a r t ă a preocu­p a t şi p r e o c u p ă pe toţi a r t i ş t i i noş t r i .

Ateneul , de mul t . n u m a l poa te m u l ţ u m i toa te cerer i le celor ce do­resc să se p i e s i n t e pub l i cu lu i cu câ te o exposi ţ ie pe r sona l ă .

De altfel nicî dc să l i . a n u m e clă­dite în aces t scop n u d i s p u n e . Sin­g u r ă „ S a l a E x a r c u " — o b i ş n u i t a s a l ă de exposiţ i î — es te la n ive lu l cer in ţe lor une î să l i de exposiţ i î .

încolo , S a l a Biblioteci i , ca şi R o t o n d a ş i celelalte să l i , — s u n t cu d e s ă v â r ş i r e nepot r iv i t e p e n t r u m a ­n i fes tă r i de a r t ă .

Dar , d i n l ipsa a l to r săl i m a l bune , pic tor i i , ce s ă facă?

E x p u n c u m pot şi u n d e pot. Nu-î de m i r a r e , deci , că s'au v ăzu t a n u l a c e s t a p a t r u exposi ţ i î dc a r t ă . des­chise în t r ' o c lăd i re . . supusă d ă r â ­m ă r i i " , c u m nu« n e - a m m i n u n a t să vedem pe olţiî c ă u t â n d să expuie şi în i n g r a t a l u m i n ă d m R o t o n d a A-teneu lu l .

O a l tă expesi ţ ie . desch isă î n t r ' u n local cu desăvâ r ş i r e nea ş t ep t a t este ' aceea a d-lul Ţincu, custodele P i -nacotecei S ta tu lu i , ca re şi-a aşeza t t ab lour i l e — vre-o su t ă — în fru­mosu l pav i l ion rega l din ...Parcul Caro l" de la F i l a re l .

i a t ă , deci, încă un local de expo­siţiî, p e n t r u găs i rea c ă r u i a t r ebu ie să-î m u l ţ u m e a s c ă toţ i p i c to ru lu i Ţ incu . descoper i torul luî .

Sala cen t r a l ă a f rumosu lu i p a l a t din t i m p u l exposi ţ ie! din 1906 s'a p ă s t r a t m a î bine şi d i spune de o l u m i n ă destul dc b u n ă , spre a n u n imic i luc ră r i l e de a r t ă expuse acolo.

I a r p ic toru l Ţincu ne dă a n u l a-cesta câ teva l u c r ă r i de o va loa re ne­contes ta tă , capete de s tudi i , n u d u r î , i n t e r io ru r î f rumoase şi apoi o mu l ­ţ ime dc peisaje, rea l iza te cu o de-z involvură de penel neaş t ep t a t ă .

P rogrese le evidente t e a l i s a t e de p ic tor în u l t imi i an î îi fac c inste cu a t â t m a i mul t . cu cât este unu'', d in t re acel pu ţ i n i c a r i pe l â n g ă

Ca m u l ţ î a l ţ i i ş i d - şoara V. l o -m e s c u n ' a a v u t încot ro , desch izând i a r ă ş o exposi ţ ie în R o t o n d ă .

Cu toa te aces tea deci cu toa te nea­j u n s u r i l e ce le poa t e a v e a expu­n â n d î n t r ' o l u m i n ă cu to tu l nepr ie l ­n ică oper i lor p i c tu ra l e , a r t i s t a a r ă u ş i t d in n o u s ă a t r a g ă a t e n ţ i a a-m a t o r i l o r n o ş t r i de a r t ă , p r i n n u m e ­roase l u c r ă r i , b ine s t u d i a t e ş i s tă ­p â n i t ă de u n s i m ţ a l cu lor i i a p r e ­ciabi l .

C re scu tă la şcoa la s e n i n ă a pic-t u r e l i t a l i ene , deşi la a d ă p o s t de toa t e a d e m e n i r i l e procedeelor a ş a zise noi, a r t i s t a r ă u ş e ş t e m a l a l e s în l uc ră r i l e î n t eme ia t e pe u n rea ­l i sm sincer , i n s p i r a t de m a e ş t r i Re­naş t e r i i .

De aci şi s eve r i t a t ea a leger i i su­biectelor şi u ş u r i n ţ a cu ca r e a t a c ă n u d u l — ceeaee deno tă o necon­t en i t ă ac t iv i t a t e d u p ă model —, de aci şi g i n g ă ş i a şi g r a ţ i a cu ca re rea l izează c a r n a ţ i a dificilă a co­pi i lor .

S u n t c â t eva l u c r ă r i de aces t fel cu to tu l r e m a r c a b i l e şi nu- î de m i r a r e că m u l t e i-aii şi fost l u a t e de a m a ­tor i .

Alte l u c r ă r i deosebite în a c e a s t ă b u n ă exposi ţ ie s u n t copiile d u p ă Ve-l a sques — l u c r ă r i de o va loa re ne­t ă g ă d u i t ă şi ca re a r fi b ine să fie l u a t e de S t a t p e n t r u „ P i n a c o t e c a " d in Cap i t a l ă , şi a ş a m a î m u l t de câ t s ă r a c ă în r e p r e s e n t ă r î d 'ale a r t e î clasice.

r â v n a d e p u s ă ca m a e ş t r i d e şcoli s e c u n d a r e , găsesc v r eme des tu lă ca să s tudieze, s ă î n f ăp tu i a scă ope re res i s ten te .

F i r e ş t e că-I o c ins te cu a t â t m a î m a r e să î ţ i Îndepl ineş t i m i s i u n e a de dască l , dându- l e şi a l t o ra p u t i n ţ a să p r i c e a p ă şi să d e p r i n d ă t a ine l e m e ş t e ş u g u l u i , şi în ace iaş i v r eme s ă î ţ î m a l găseş t i ş i d ispozi ţ ia sufle­t ea scă necesa ră , sp re a a ş t e r n e cu­lori le pe p â n z ă .

Es te o exposi ţ ie în ca r e s imţ i sin­ce r i t a t ea cu ca r e i n t e rp re t ează n a ­t u r a u n iub i to r a l eî, şi încă u n u l ca re a t recut , de m u l t ; de ipoteza în­ce rcă r i lo r dibuel i lor şi. deci, es te o a f i r m a r e a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i de a r t i s t pe ca re a ş t e p t ă m cu bucu r i e s'o vedem m a n i f e s t â n d u - s e tot a t â t de s incer , m a î depar te . . .

Ion G r u i a - "î* -

D U Ş M A N A ( D i n H e i n e )

CONSTANŢEI îmi eşti întf adevăr duşmană ? Ce te-aî schimbat până'ntr atâtt La toată lumea mă voi plânge Că te-aî purtat aşa urât.

Nerecunoscătoare buze ! Spuneţi ml voi, nu e păcat Să tot' bârfiţi pe cel ce-odată Atât de mult v'a sărutat?

Trai . dc 1», L i r e i

4. — No. 18. UNIVERSUL LITERAR Duminecă, * Maiu 1914.

FRACUL L o c a l i z a r e —

Când plec l a d r u m m ă aflu tot­d e a u n a î n t r e d o u ă a l t e r n a t i v e : s a ü

'sosesc în g a r ă cu o j u m ă t a t e de o ră m a î de v r eme sau. . . cu două- t re î isecunde m a î t â r z iu .

Cit i torule ,dacă vre-oda tă vizitezi g a r a Ploeş t î şi ză reş t i u n t â n ă r , c a r e su f l ând din g reu năvă leş te pe p e r o n u l găre l , se u i t ă l u n g dezolat, d u p ă acce le ra tu l ce a p ă r ă s i t s ta ţ ia , îş i în toarce necăj i t ceasorn icul ve­cinie r ă m a s î n u r m ă . a r u n c ă fur ios o ţ i g a r ă nev inova tă , abea a p r i n s ă , îşi a p r i n d e apo i r e s e m n a t a l ta , şi s t u d i a z ă g r ă b i t „mersu l t r e n u r i l o r " — poţ i să pariez! , ci t i torule, că tâ­n ă r u l dezolat s imt eu.

De d a t a aceas t a î n să a m fost p u n c t u a l .

La orele 2 t r enu l pleca la Bucu­reş t i şi l a orele 1 şi 20 e r a m în g a r ă . Avui g r i j a s ă c u m p ă r „ j u r n a l i s t u l u i " r e s tu l de z ia re ce-1 avea — om eşti , v re i să ş t i i doa r ce s'a î n t â m p l a t a l a l t ă e r i l a Kar lovi tz şi l o h a n n i s -b u r g — viz i ta i sa la de a ş t ep ta re , res­t a u r a n t u l , s a l a de bagaje. . . Ola, cine p r e d ă acolo u n cu fă r u r i a ş !

lonescu . publ ic is t , confe ren ţ i a r şi amicu l m e ű in t im .

— I n cotro Ionescule? — L a B u c u r e ş t i ! o confe r in ţă î n

„Sala rezemonaţ i lo r" , ci t ire din o-pere inedi te ! Şi tu?

— L a B u c u r e ş t i ! T e a t r u l „ In t im" , p r e m i e r ă .

— U m b l ă încet să n u cazi m ă s fă tu i p r ie tenul .

— Fereş te- te de ouă. . . clocite, l i r ă s p u n s e i eű, ca să n u p a r nepoli­t icos. D a r ce a ï în v a g o n u l acela de cufăr? Opere complete?

— Nu, d r a g u l m e ü — î m î r ă s ­p u n s e amicu l îng r i jo ra t . T re i fra­cur i , d o u ă sacour i , c incî cos tume, u n smoking , opt c ămăş i , şase pere­ch i de ghete de lac. . .

— „Ascul tă Ionescule : ţ i î confe­r i n ţ a l a o Academie de croi tor ie?"

— „АіЫ r ă b d a r e , î ţ i explic eu în v a g o n u l r e s t a u r a n t . Acum l a s ă - m ă s ă îngr i jesc de cufăr .

U n sfert de o r ă m a i t â r z iu ne a-f lam în v a g o n u l r e s t a u r a n t . T rebue s ă cons ta t că l onescu nu-ş i l ua se n ic i ha la t , n ic i cos tum de tu r i s t .

— „Bucureş t i i e u n o r a ş per iculos , îş i începu el expl ica ţ ia .

I n p r i m ă v a r a a n u l u i t r e c u t când a m ţ i n u t confer in ţa la Bucureş t i , a m plecat fără baga je . Mă g â n d e a m ; de l a Ploeşt î la Bucureş t i , pleci di­rec t în frac şi n u m a i a l nici u n buc luc .

— „Poa r t e in te l igen t !" — „Din po t r ivă , cea m a î m a r e

pros t ie , cea m a i s t up idă î n d r ă s n e a -lă, cea m a i p a t e n t a t ă n e b u n i e ! Nu­m a i u n novice poa t e pleca în frac l a Bucureş t i " .

lonescu deveni pa te t ic „ D o a m n e e r a a t â t de frumos, n u făcuse încă n ic i u n a tac , nu s tă luc ise încă la n ic i u n bal — era odorul meu , fra­cul m e u r ă s f ă ţ a t . E legant , abea eşit de s u b m a ş i n a de călcat , r euş i sem s ă p lac şi nevestei în el. S u n t t r e i feluri de fracuri . . .

— „Neplăt i te , făcute în r a t e si l u a t e de p o m a n ă — îl î n t r e rupse i eu n e r ă b d ă t o r . De ce n u ţ i i o con­fe r in ţă la o Academie de c ro i tor ie : „ F r a c u l pe v r e m e a lui Miha i Vi-t e a z u " sau „ In f luen ţa f racului asu­p r a căpşunelor .

— „Eş t i cu totul l ipsit de s imţu l f rumosu lu i — se p l ânse lonescu, şi în special r ă u crescut . Dar , n u v reau să fac persona l i t ă ţ i -

Mă v rea decî, în frac. în va imn. I A Ploeştî , m ă aşez la fe reas t ră , îm i a t â r n pa rde s iu l în euer , şi-mi reci­tesc p r o g r a m u l confer inţei .

O b u b u i t u r ă p u t e r n i c ă însă m ă t rez i din rever ie .

Aveam I m p r e s i a că se ap rop ie s fârş i tu l .

— „O dera iere , c iocnire?" — „De u n d e ! Nicî n u p o r n i s e m

tocS. Conduc to ru l t r â n t i s e uşa , care

Ş e f u l g u v e r n u l u i d i n E p i r u l o t o m a n , d . Z o g r a i ' o s ş i m i l i ' o p o l i l i î d e A r g ' h i r o c a s t r o ş i C o r i ţ a .

se închisese, z m u l g â n d o p o a l ă a f racu lu i m e u .

— „Condoleanţe le me le ! " — „ F r a c u l meu , f rumosul frac al

vieţ i i mele, e r a d i s t rus . E r a m în t r ' o s t a r e a s e m ă n ă t o a r e aceleia a u n u i t ig ru , în a c ă r u i cuşcă s t ă af i şa t : „Răgete le in te rz i se !"

0 d-şoară, ce se afla în ace laş i cupeu se oferi s ă -mi coase p o a l a f r acu lu i ; a m refuzat . C u m e ra să a p a r î n t r ' u n frac cârpi t . . . o s e r a t ă l i t e r a r ă d o a r nu-I u n ba l masca t " .

— „Asta dep inde!" — „ I a r începî cu mojicii le? Sosit l a B u c u r e ş t i d ă d u i fuga la

ta ica Lazăr , u n d e l u a i cu î m p r u ­m u t cel m a i f rumos frac de ca re dis-p u n r a . Să m ă fi v ă z u t în el a ï fi p i ­r a t că a m g reş i t şi a m p u s p a n t a ­loni i în loc de frac.. . Ce e r a să fac însă? Mi-am înche ia t cu g r i j ă p a r d e ­siul ,ca să n u insp i r compă t imi r e .

— .Cel p u ţ i n î n a i n t e a conferin­ţe i !"

l o n e s c u m ă pr ivi d i sp re ţu i to r şi c o n t i n u ă : „ I m ! e ra cald şi h o t ă r â î să m ă p l imb depar te , a f a r ă din o-r a ş , spre L e m a i t r e .

E o pr ivel iş te f rumoasă acolo şi m a l u r i l e Dâmbovi ţe î s u n t verzî şi a p a c a d â n c ă . T i o r e c o m a n d p e n t r u cazul c â n d a i să fii f luerat la pre­m i e r a de azî. E acolo o casă m a r e d" fier. Un a p a r a t i n t e r e s a n t r ă s ­pânditul* de curente. . .

— L1er are? — ...electrice. Un special is t ne ex­

plică func ţ iunea şi u n l u c r ă t o r în­chise apoî u ş a g rea de fier. L u m e a era sa t i s făcu tă .

— Tu însă... — Eu însă, ţ i p a m ca în g a u r ă de

şarpe . Nenoroci tu l îm i seefestrase poala s t â n g ă a f racului . De da t a as ta nu e ra rup t . d a r perforat , per­forat, ca~o c h i t a n ţ ă ' d e bir. D" bietul m e u pa rdes iu nicî лп- ţ î m a î vor­b e s c P lu tea l iniş t i t spre D u n ă r e , pe a p a Dâmbovi ţe î .

In vi teza n e b u n ă a au tomobi lu lu i m ă î n d r e p t a m din nou spre t a i c a Lazăr . De d a t a a s t a p r i m i r e a a fost m a l rece.

T a i c a L a z ă r susţinea, că fracul r e a d u s nerfora t . e ra noii nou ţ şi confecţionat, din cel m a î fin C a m g a r . Nu fusese î m p r u m u t a t de cât. o sin­g u r ă da tă . u n u l m a i o r cu pri lejul une î so l emni t ă ţ i civile. In ( impui discuţ ie i s'a r epe t a t de câ teva or î cuvân tu l „politie", s'a vorbi t de „ne-respec ta rea p ropr i e t ă ţ i i a l t u i a " şi do al te a s e m e n e a l uc ru r î p lăcu te .

— „Maî s u n t decî şi a l ţ î o a m e n i r ă i c rescu ţ i " — cons ta t eu m u l ţ u ­mi t .

— „ J u m ă t a t e din onora r iu l confe­r in ţ e i mele e r a topit , d a r în s c h i m b obţ inui u n a l t frac.

Se vedea în el că p ie rdusem încre­derea în ta ica Lază r .

Când mi -a ce ru t p ă r e r e a a s u p r a lui , i -am expr imat -o î n t r ' u n s i n g u r c u v â n t „s t ră luc i to r" .

S t r ă l u c e a î n t r ' a d e v ă r de s u s p â n ă jos. T rebue să fi a p a r ţ i n u t î n a i n t e v r e -unu i u r i a ş l u p t ă t o r de c i rc , a j u n s l a a n a n g h i e în Bucu re ş t i — altfel n u - m i p u t e a m explica d imen­s iuni le Iui .

Şi r ă t ă c e a m aşa pe s t răzi le per i ­culosului o raş , şi l u m e a se u i t a l u n g d u p ă mine , da r te a s i g u r n u d in cauza ce lebr i ta te! mele. Mă op r i s em t o c m a i în f a ţ a u n e i v i t r ine şi a d m i ­r a m formele perfecte ale une i fe­cioare. . . .

— Eş t i s igur? — F o a r t e sigur... e r a de ceară . E-

r a m entus iäsmat ' . Nenoroc i rea te găseş te î n să p re tu t i nden i . Un coşa r care n u v rea să ştie ce-I poezia, t re­cu p u r şi s implu cu s c a r a p r in fra­cul meu . De d a t a a s t a î n să căzu v ic t imă şi c ă m a ş a . F r u m o s u l p iept de o landă , alb, ca re m a l d ă d a a pu­ţ i n ă l u m i n ă f racului , avea cu loa rea nopţ i lo r de t o a m n ă .

L a t a i ca L a z ă r n ' a m m a i înd răz ­n i t să m ă duc .

Procesul e în cu r s şi a c u m . în a doua i n s t a n ţ ă şi avoca tu l m e u îmi s p u n e : N u m a i u n j u r ă m â n t falş te m a i poa te salva, d a r nu te sfâtuesc.

— Şi confer in ţa? — A à v u t loc! Chelneru l de l a

R e s t a u r a n t u l a u t ó m a t mi -a veni t î n t r ' a ju to r cu u n a d e v ă r a t frac au­t o m a t : Când b ă g ă m u n b a n pe sus, eşeaii pe jos zdrenţele .

De a tunc î nu m a i viu la Bucu­reş t i f ă r ă cufărul meu s a lva to r ! Tre i f racur i , două sacour i , cincî costu­me , un smoking , opt c ă m ă ş i , şase perechî de ghe te de l a c ! Mie n u m i se m a l poate î n t â m p l a n imic , n i ­mic! . . .

lonescu r â d e a r ad ios şi m u l ţ u m i t de sine.

L ' am felicitat. Câteva ore m a î târz iu , m ă a f l a m

în g a r d e r o b a t e a t r u l u i cu di rec torul , când Tui chemat la telefon. E r a lo­nescu.

— „Alecule d r a g ă . începi; el în­curcat. . . . N 'a î putea..,, din g a r d e r o b a tea t ru lu i . . . să obţii un frac p e n t r u mine . pent ru as lă - seară .

— Bine frate - - r ă s p u n s e i eu ne-p u t â n d u - m i s t ă p â n i r â s u l — d a r ce-î cu cufărul t ău salvator. . . Tre i fra­cur i , două sacouri. . . .

— Ascul tă d r a g ă , l a să g l u m a , sun t p i e r d u t altfel. Ştiî că t r a g de obicei la Ş te făn i ţă pc Ant im. Şi c u m tre­ceam în au tomobi l peste pori.... şi cu fă ru l meu era de -asupra si c u m D â m b o v i ţ a cu rge dedesupt. . . a m a-vut, înţelegi , un m i c accident.. . şi cu fă ru l s 'a p r ă v ă l i t g r ă m a d ă . . . îti apă. . . şi D â m h o v i ţ a curge i-.epăsă' toare , înţelegi.... S u n t pierdut . . .

— _

E P I G R A M E

U n u l a v i a t o r m o r a l i s t Zici că vreai să scapi de rele, De veninul astei vieţi Zburând sus în sfert senine; Insă, dragă, să mă erţi — Ţine minte de la mine : Jos sunt oameni, sus... sticlcţl

U n u i a cu n a s u l m a r e Ţi-г atât de mare nasul Bunul meu amic Fănel, In cât de-l privesc mal bine Imî apare-aşa de, parcă El te-ar ţi având pc tine Nu tu Val avea pe el.

Fi resc e Firesc e să-şl amâne lucrul Bomânul 'de azî pe mâni. Căci altfel pentru ce atunci Ne-am mal numi Tio...mâni.

U n u i p r e t i n s ca rac t e r Dacă racul e simbol Lipsei de-orlce caracter Nu greşeşti de loc, amice, Când zici că eşti ca rac. . . ier.

IDEAL SI... REAL Unei d o a m n e

De soţie şi-ar da fata Ï După unul cu moşie Mi-a spus ea — dar adevăru-l Că şi-ur da-o ca s'o ţie.

Hri Sant.

ANECDOTE CELEBRE AMERICANE

Miss M a r y Hea r t , o fiică e m a n c i ­p a t ă a l u m e i nou i , î n t r e p r i n s e o că­l ă to r i e p e n t r u a vizi ta vechea Eu­r o p ă . P r a c t i c ă , ca toa te fiicele Y a n ­keilor, îşi î n s e m n a în fiecare s ea r ă evenimente le m a i i m p o r t a n t e .

Tată câ t eva note m a î i n t e r e s a n t e din J u r n a l u l ei:

Ziua I. — C ă p i t a n u l v a p o r u l u i e u n om de t r eabă ; c â n d s u n t pe horo nu-s i ia ochii de là m i n e .

Ziua. II. — Nu m ' a m înşelat . Căpi­t a n u l S m i t h mi-a făcut azi o decla­r a ţ i e de d ragos te . Am plecat fără să-I r ă s p u n d un cuvân t . T rebue să m ă gândesc .

Ziua î /7 . Căp i t anu l Smi th e amorezat , nebun . Azî m i s'a a r u n c a t l a p ic ioa re şi m ' a a m e n i n ţ a t că a-r u n c ă în ae r vaporu l cu ceî 300 de pa sage r i , d a c ă nu-1 ascul t . Doamne , d o a m n e , ce să fac?

Ziua IV. — Am sa lva t v ia ţa a ГІ00 de o a m e n i .

Un g e r m a n c ă r u i a i s'au r u p t două coaste la u n accident de cale ferată lângă. Chicago, se p lângea a-m a r con t r a a d m i n i s t r a ţ i e i căi lor fe­ra te a m e r i c a n e .

— P e n t r u a t â t a lucru te p lâng i îî zise un func ţ iona r a m e r i c a n ?

Noî a m a v u t de c u r â n d 3? de m o r ­ţ i şi u n u l n ' a s p u s un cuvânt .

Primul american- ..La Bal t im-i fe a m auz i t de c u r â n d pe u n v i r t u o s p i an i s t ca re a executa t cu degetele do Ta pic ioare o s o n a t ă g rea de Ru-hhe-fein şî va r i a ţ i i a s u p r a cân tecu­lu i i 'iopnlar englez n u m a î cu hă lă­tur i le .

Al douilca american: Asta oii-I n 'mic ! Anul t r e c u t la un concert din Berlin u n flegornist, a imitat, a t â t de bine. ţ i p ă t u l căp r ioa re i , în câ t u n câ ine de v â n ă t o a r e , ce se afla în-iât.oj. lător la u ş ă a s ă r i t fur ios î n mi j locu l pub l i cu lu i şi e r a m a l să rfâşio în b u c ă ţ i pe o d-şoară ce s e n u m e a C ă p r i o a r a .

Duminecă, 4 Maiu 1914. UNIVERSUL LITERAR No. 18. — 5 .

S U J E T

S F A N Ţ U L NICOLAE LA S I M P S O N BAR ( P o v e s l c d i n t a r a a u r u l u i ]

Valea S a c r a m e n t o , în u r m a une i ploi deluviene, e ra i n u n d a t ă , Nort-F o r t îşî p ă r ă s i s e albia. R a t e s n a k e -Crcek e r a o p r ă p a s t i e de n e p ă t r u n s şi p ie t r i l e tocite care a r ă t a u v a d u l pe unde t r e b u i a să t reci la S i m p s o n d i s p ă r e a u s u b o în t in să p â n z ă de a p ă ca re se p r e l u n g e a p â n ă l a picioa­rele m u n ţ i l o r Hasses . Di l igenta se opr ise la j u m ă t a t e a d r u m u l u i , şi cu­r ie ru l fu nevoit să s tea în e rbur i l e mlaş t in i lo r , ceea ce dădu pri le j j u r ­n a l u l u i local . .Avalanşa d in S i r i a " să publ ice cu o a r e c a r e m â n d r i e : ..O î n t i nde re tot a t â t de m a r e ca şi în­t r e g S ta tu l M a s s a h u s e t este a s t ăz i a-coper i t ă de apă" .

I n m u n ţ i s t a r e a de l uc ru r i e ra tot a t â t de t r i s t ă . D r u m u l e r a î n c ă r c a t de ca re î nămol i t e în h â r t o a p e , pe ca r e nici o s for ţa re omenească n u le p u t e a scoate.

U r m â n d mereu aces t d r u m . că l ău ­zit de î m j u r ă t u r i l e că ru ţ a ş i lo r , ză­r e a i S i m p s o n - B a r a g ă ţ a t de s t ânc i l e m u n t e l u i , ca u n cuib de r â n d u n i c a l e g ă n a t de vijelie, a m e n i n ţ a t de to­r e n t e şi b ic iu i t necon ten i t de vân­tu r i l e fur ioase.

1 I n a j u n u l C r ă c i u n u l u i 18... toa te comun ica ţ i i l e aces tu i s a t e r a u împie­deca te şi sos ind s e a r a a l fi p u t u t cu u ş u r i n ţ ă n u m ă r a puţ ine le l u m â ­n ă r i a p r i n s e ca re se c h i n u i a u să a r ­dă, suflate de vân t . la ferestrele coli­belor, ce m ă r g i n e a u deopar te şi de a l t a s t r a d a p r i n c i p a l ă p r e f ăcu t ă în­t r ' u n fluviu.

A p r o a p e î n t r e a g a popu la ţ i e se a-d u n a s e în p r ă v ă l i a Tomson , în ju­ru l sobei de fier în roş i t ă , pe ca re s c u i p a u în tăcere , căc i n u m a i a v e a u n ic i u n mi j loc de d i s t rac ţ ie . I n u n d a ­ţi i le c u r m â n d luc ră r i l e în m i n e şi pe a p ă . a d u s e s e l i p sa de b a n i şi p r i n u r ­m a r e l ipsa de b ă u t u r ă , de veselie. D o m n u l H a m l i n el însuş i , fu nevoit să p ă r ă s a s c ă S i m p s o n - B a r cu 50 ne­noroc i ţ i de dolar i , s i n g u r a r ă m ă ş i ţ ă din sumele g r a s e ce câ ş t i ga se în fe­r i c i t a exerc i t a re a gre le i sale m e ­seri i .

— D a c ă m ' a r î n t r e b a cineva, zise ,el m a l t â rz iu , de u n f rumos să tu le ţ , u n d e u n om cu cap i ta l m o d e s t şi n u p r e a iub i tor de h a n i poa te să-ş i facă, afacer i le , i-şî n u m a i fără să m ă codesc S impson-Bar . d a r i-aş s p u n e în ace las t i m p că pen t ru u n om îm-povo ra t de o g r e a familie, m a l b ine a r face să se ducă a iu rea să t r ă i a ­scă . . Cum însă se ştia de t o a t ă l u m e a că ifamilia d o m n u l u i H a m l i n se compu­n e a n u m a i din d a m e e legante , c i t ăm vorbele sale . n u m a i c a să a r ă t ă m c u m zeflemisia el t r a i u l de la Sim­pson-Bar .

P l ic t i sea la h u n e i a d u n a t ă în acea s e a r ă e ra a t â t de m a r e . în cât nu d ă d u nic io a t en ţ i e zgomotu lu i pro­d u s de potcoavele u n u i cal care se o-pr i se d i n a i n t e a uşei . Sinsrur Die Bu­lon care în acel m o m e n t era o c u p a t cu d e ş ă r t a r e a pipei . î n t r e rupse a-ceas ta opera ţ i e i m p o r t a n t ă pen t ru ca să r idice canid., d a r n i m e n i a f a ră ele d â n s u l nu p ă r u că se in te resează de omul r a r e in t ra , ru toa te eă chipul l u i era t u t n ' o r cunoscu t .

II chema B ă t r â n i i , n u m e care nu 1 se potr ivea de fel. căci dacă avea pes te 50 de a n i n ă r u i r ă r i t şi sur.— faţa îi e ra încă t â n ă r ă : şi cu a t â t m a î pu ţ in mer i tn n<*<vistă porec lă CIT cât în fă ţ i şa rea sa p l ăcu t ă , obiceiul său de a, nu cont raz ice pe n i m e n i si în n imic îl d e p ă r t a u cu totul de hu r -suzlâçul ca rac te r i s t i c b ă t r â n i l o r .

Bă t r ân i i , r a r e t o c m a i se despă r ţ i s e de niş te p r i e ten i cheflii n u observă m â h n i r e a celor a d u n a ţ i şi b ă t u cu veselie pe u m ă r pe unu l din el.

RăeţI . zise el. am auzit, n iş te s t raş ­n ice p ă c ă l i t u r i !... J im Şmile i este cel m a i c a r a g h i o s om din l u m e ; el mi-a poves t i t ad ineaorea . . .

— Şmi le i este u n dobitoc, î n t r e r u p ­se u n g l a s m o r m â n t a l .

— Şmi le i este o vită, a d a o g ă o al­ta voce tot a t â t de s in i s t ră .

O t ăce re u r m ă acestor două de-c l a r a ţ i u n l categorice şi B ă t r â n u ca­r e a r u n c a s e o ochire repede împre ­j u r u l lu i , îşi s c h i m b ă fizionomia.

— Es te adevă ra t , zise el, ca şi c â n d ş i -ar fi d a t os tenea la să se g â n d e a ­scă, s u n t mu l t e lucrur i l e care-i p lac , şi făcu o s t r â m b ă t u r ă semnif ica t ivă închipuindu-.şl p r o s t i a r e c u n o s c u t ă a lui Smilci .

— Rea vreme, a d a o g ă el, s i gu r că n u va a t i n g e pe n i m e n i de d a t a a s t a : t r i s t ă v r eme p e n t r u oamen i i care n u l uc r ează t r ebur i l e n u merg.. . . , şi pe l â n g ă acestea, m â i n e Crăc iunu l .

Aceas tă n o u t a t e fu p r i m i t ă cu cea m a l a d â n c ă n e p ă s a r e

— Da, mâne- I Crăc iunu l , conti­n u ă B ă t r â n u cu t o n u l l u g u b r u pe carc-1 adop tase delà cei lal ţ i şi n o a p ­t ea C r ă c i u n u l u i începe. Mi-am da t cu g â n d u l ad ică p ă r e r e a mi -a t r ecu t p r in cap, că n u vă veţi s u p ă r a dacă v 'aş r u g a să veni ţ i to ţ i l a mine . Vom m â n c a cu toţi i u n fel de tu r t e , nici de c u m tor t . Nu vă este poftă, î n t r ebă el p r iv ind toa te feţele cu o d ragos t e p l i nă de nel iniş te , de ce ?

— Nu p r e a şt iu. r ă s p u n s e Tom Fl in , eşind pu ţ in d in to ropea la sa, d a r femeea ta . B ă t r â n u l te, ce zice de a s t a ?

P r i e t e n u l nos t ru ne g â n d i o clipă, căci e r a de toţ i cunoscu t că exper ien­ţ a ce făcuse cu căsn ic ia n u fusese norocoasă . P r i m a soţia care fusese delicată şi foarte f rumoasă , suferise m u l t în fundul in imel . de bănue l i l c so ţu lu i său gelos, p â n ă în t r 'o s ea r ă

c â n d a c e a s t a fiind s i g u r de necre­d i n ţ a el a d u n a s e to t s a tu l ca s'o dea în vi leag.

G ingaşa f i inţă fu g ă s i t ă o c u p â n -du-se l iniş t i t de t r ebur i l e gospodăr ie i şi to ţ i se î n toa r s e r ă i n d i g n a ţ i pe la vetrele lor. Aceas tă femee e r a însă p r e a s imţ i t oa re ca să p o a t ă i e r t a o astfel de ba t jocură . E a îşî l uă l u m e a în cap l ă s â n d u n u l broscoi de t re i a n i da to r i a de a m â n g â i a pe soţui pă­răs i t .

A d o u a femee a lu i B ă t r â n u fusese m a l î n t â i u b u c ă t ă r e a s a lu i ; e r a o f i inţă voinică , c ins t i t ă d a r foarte h a r ţ ă g o a s ă

î n a i n t e ca B ă t r â n u să se fi hotă­r â t a r ă s p u n d e , u n u l d in cei de fa ţă îi observă, că fiind s t ă p â n în casa lu i poa te să poftească pe cine-i p lace

— Bine înţeles, aveţ i d rep ta te , r ă s ­p u n s e el, cu u n s u r â s c a m semnif i ­cat iv i E casa mea , a m zidit-o s i n g u r d in temel ie cu m â i n i l e mele. Aşa da r , pr ie teni lor , n u vă fie t e a m ă de ne­v a s t a mea , ea se înfur ie ca toa te fe­mei le , d a r t o t d e a u n a sfârşeş te p r in supune re .

In m i n t e a lui, B ă t r â n u . ş t ia ce t re­bue să g â n d e a s c ă , d a r se b izuia pe in f luen ţa r o m u l u i şi pe p u t e r e a pil­dei p e n t r u a-şî face i n i m ă b u n ă .

Cu toa ta aces tea Die Bulean , ca re e ra oracolul din S i m p s o m o - B a r n u vorbise încă ; el îşi scoase p ipa d in g u r ă şi î n t r ebă :

— EI b ine . B ă t r â n u l e ce face m i c u ! t ă u Ioni ? U l t ima d a t ă c â n d l a m vă­zut pe d r u m a s v â r l i n d cu p ie t re în chinezi , avea o în fă ţ i şa re foarte p r o a stă. T o c m a i m ă g â n d e a m la el să n u i se fi î n t â m p l a t ceva. de oarece erl, c â n d a crescut r â u l o m u l ţ i m e de chinezi s 'au înecat şi pe el nu l ' am văzu t n icăer i . Nu ne pofti dacă-I bol­nav , îl vom obosi s t r i gându - t la u -rechî .

A d â n c impre s iona t de o del icateţe a ş a de r a r ă , t a t ă l dec la ră că Ion i se

s imţea m a l bine şi că p u ţ i n ă veselie m a i m u l t i-ar pr i i de câ t i-ar face r ă u .

După ca re Die se r id ică , şi zise după ce se în t inse pu ţ i n :

— S u n t ga ta , eondu-ne B ă t r â n u l e ! Scoase u n s t r igă t de fiară să lba­

t ică, ca re e r a semna iu l lor şi eşi afa­r ă din p răvă l i e cu o s ă r i t u r ă de t i g ru .

Acei care-1 u r m a u făcură la lei şi negus to ru l T o m s o n nic i nu băgă de s e a m ă c â n d m i c a t r u p ă d i spă ruse .

Noap tea e ra a d â n c ă . I n t u n c r e c u l n u e ra î n t r e r u p t decât de scâteele ca s ă r e a u de la lemnele ce a r d e a u p e ici pe colo, de oarece tor ţ i le se s t in­seseră la p r imele suf lăr i de vân t . Când se a p r o p i a r ă de . .Tunul Căr­b u n a r i l o r " se opr i r ă ca să aş tep te pe pr ie tenul greoi care urma, cu anevoe aceas tă t inere ţe sgomotoasă , apoi î l u r m a r ă p â n ă la o m a r c b a r a t c ă aco­pe r i t ă cu coaje de copac care-I d a în fă ţ i şa rea u n u i bordei . E r a i n t r a r e a t u n e l u l u i u n d e l uc ra B ă t r â n u -•; e-r a dcasemeni locu in ţa sa.

-— Nu credeţ i c 'ar fi m a i b ine s ă in t ru m a l î n t â i u eu s i n g u r p e n t r u ca să văd dacă toa te sunt, în r egu lă , zise B ă t r â n u şi dându- ş î un aer de nepăsa re , cu toa te că 'n rea l i t a t e n u e r a aşa , i n t r ă . Ceilalţ i r ă z i m a ţ i de bordei , a ş t e p t a r ă în t ăcere în toarce­rea lu i .

Câtva t i m p nu se auzea decât zgo­m o t u l apei care curgea de pe acope­r i ş şi de pe crăcîle. îna l ţ i lo r copaci ve­cini, apoi ne l in i ş tea t ova ră ş i l o r în­cepu a se man i fes t a .

— Aş p u n e r ă m ă ş a g , că i-o, d a t m â n a să i-o sărute. . . peste ochi !..

— Sau că l 'a înch is în m i n e ' — P o a t e să i-o fi t r a s o s fân ta de

b ă t a c ! — Să l u ă m s e a m a să nu ne a? un­

es în cap cu vreo m u r d ă r i e 1 Uşa se deschise fără zgomot şi au ­

ziră z icându-le : — D a r vă veţi fi uda t dc tot. in­

t r a ţ i m a l c u r â n d ! Nu r e c u n o s c u r ă nici cin su }V, Bă­

t r â n u nic i acela al femeel luî ; e r a g l a su l p i ţ igă ia t al u n u i băe ţn - is to­v i t p r i n h a i m a n a l î c n r î ; o faţă a b ă ­t u t ă d a r del icată îl p r ivea s u r â z â n d . Această fa ţă a r fi p ă r u t f rumoasă , dacă n ' a r fi fost, sufer indă şi m u r d a ­ra. Copilul t r ebue să se fi scu la t d in pa t . căci n ' avea decât o învcli-toare pe u m e r i .

— I n t r a ţ i , zise el încă oda tă , , şi m a i cu s e a m ă fără zgomot, B ă t r â n u e colo, şi le a r ă t ă b u c ă t ă r i a , se cear­tă cu m a m a . Se auzea î n t r ' a d e v ă r i e r t ă c i u n i care e rau r ă u p r imi te .

Die Bulon, ca să m a i g l u n w w - u cu copilul. °1 luă în b ra ţ e şi se prefă­cu că v rea să-1 a r u n c e în foc.

— L a s ă - m ă în pace. s t r iga copilul cu necaz, m ' a u zi tu dobi tocn 'o . sfâr­şeşte oda tă . . .

La pcec.stă poli t icoasă invi ta ţ ie . Die Buien îl puse jos , făcând m a r e haz , ' pe când ceilal ţ i se aşezau în j u r u l une i mese lung i care ocupa, to t mi j locul odăei . Ioni c ă u t ă î n t r ' u n d u l a p l u c r u r i pe care e p u s " pe m a ­să n u m ă r â n d u - l e :

— Wisch i . b iscui ţ i , sc rumbi i , b r ân ­ză mul tă ,— şi o gus tă îna in te de a o p u n e pe m a s ă . Şi zahăr. . . el îşi vâ­ra m â n u ţ a m u r d a r ă în zahor-nilă şi apo i o duse la g u r ă . In sfârş i t tu­t u n ! Mai m u l t încă n iş te mere coap­te, pe care nu vi le lai u.V. I a t ă că toa-te-s ga t a . Acum, t ă b ă r â ţ i pe ele, n u vă fie frică, şi eu îmi voiu bate ioc pu ţ in de b ă t r â n ă . Tie altfel ел n u mi-I n imic .

El deschise uşa unei c ă m ă r u ţ e , u n d e se ză rea un nSt işor de copil şi învel indu-se c'o p l apomă . din care- i eş iau picioarele goale, se în t oa r se spre oaspeţ i şi le făcu un semn cu capul .

-•- Da ia spune lomi, cred că n ' a i de g â n d să te culci i a r ă ş i ? îi s t r i g i Die.

— Ce ai tu . s ă r m a n u l m e u d r ă c u -l e ţ ?

— S u n t bolnav. — Ha idede ce al ? — Am fr igur i şi dege ra tu r i , de ase»

m e n e a r e u m a t i s m , r ă s p u n s e el ge­m â n d şi d i s p ă r u p e n t r u a se v â r a î n n a t de u n d e îl auz i r ă m u r m u r â n d .

Un nou monument lui Schiller ridicat la Dresda

6. — No. 15, UNIVERSUL LITERАП Duminică, 4 Maiu Ш 4

„Şi pe u r m ă r â u la i n i m ă !" E r a z a h ă r u l care se un i s e cu b r â n ­

za ca să se r ă z b u n e . Mal pe u r m ă n imic . Cu toa t e bu­

n ă t ă ţ i l e ce Ic pusese d ina in t e , oa­m e n i i t ăceau pr iv indu-se în t r e eî şi p r iv ind focul ; e r au t r i ş t i ca şi îna­i n t e de-aî pofti B ă t r â n u , c â n d t o c m a i îi auz i r ă . Se p ă r e a că tot nu fusese w i a t răc î î n g â n a m e r e u :

— Femee , a î d rep ta te , negreşi t , i s t e o cea tă de leneşi , de beţivi, de ne t rebn ic i , şi aces t Die Bulen p r > ţ u e ş t e încă şi m a l p u ţ i n ca cell lalţ î . Cine să-şî î nch ipu i a scă , că le va veni ideea să vie î n t r ' o c a s ă de u n d e n ' a u de l u a t decât o provizie de f r igur i . Le-am s p u s m e r e u : Bu len t r ebue să fii nebun ca să te î n c ă p ă ţ â n e z i în­t r ' o astfel de p ă r e r e !.. S taples , a m zis de a semenea , ha ide S tap les , fiî p r i e t en şi n u veni să facî pe d r a c u ' n p a t r u în casa m e a u n d e s u n t bo lnav i D a r au ţ inu t , a u voi t s ă vie i r a raa î

, decât . Nu pot ! să te a ş t ep ţ i la n i -[mic bun delà aceste cana l i i . '• U r m ă d u p ă aces tea u n formidabi l h o h o t de r â s în sa la cea m a r e . Fie eă fu a u z i t în b u c ă t ă r i e s a u că h ă r ţ â -g o a s a t ova ră şe a lu i B ă t r â n u n u m a l avu al t mij loc de a-şî a r ă t a ind ig ­n a r e a şi d ispre ţu l , că u ş a de d in dos fu t r â n t i t ă su zgomot . B ă t r â n u l , cu s u r â s u l s ă u dulce, r e a p ă r u a p r o a p e î n d a t ă .

— F e m e e a m e a şi-a a d u s a m i n t e c h i a r a c u m că a r e o vizi tă de făcut, zise el cu u n aer l in i ş t i t a şezăndu-se .

Acest inc ident , l uc ru cur ios , deş­t ep tase veselia, care n u se m a î poto­li. N ' a m să vă m a l d a u a m ă n u n t e a-s u p r a aces te i serî . Cur ios i t a t ea citi­t o r u l u i să se m u l ţ u m e a s c ă a şti că

, conve r sa ţ i a a fost la î n ă l ţ i m e a celor [ce se ţ in în a d u n a r e a celor m a î dis­t i n ş i c a m e n î care a u aceaş l ocupaţ ie . Aceeaşi m ode ra ţ i uno . acelaş sp i r i t fin şi în ţepă tor , aceeaş i logică şi a-ceeaş! d i sc re ţ iune Nu fură s t r i ca te p a h a r e şi nu-şi t u r n a r ă p r e a m u l t r a c h i u r i t a r i , f i indcă e r a g r e u să ie c u m p e r i .

F r a a p r o a p e de miezul nop ţ i i când pe t recerea fu î n t r e r u p t ă :

— S t ! făcu Die B u l m , r i d i c â n d m â n a . Auzise pe Ion i g e m â n d .

— Of ! tată! . . . B ă t r â n u l se r id ică , a l e r g ă la fiu-

s ă u şi reveni imed ia t . R e u m a t i s m u l îl face să sufere şi a-

r e îîcvoe de fr ic ţ iuni , zise el, l u â n d s t ic la cu Wisch i .

Observă că e r a goa lă . Die Bulen îş i în t inse p ă h ă r u ţ u l şi cel lai t l îl 1-m i t a r ă , i a r B ă t r â n u d u p ă ce h; văr ­sa pe toa te î n t r ' u n u l s i n g u r se u i t ă la el şi zise :

— Cred că e destul. . . t r ebue foarte puţin.- , e a t â t de s lab ! Am să v iu n u m a î decât .

El se î n t o a r s e la Ion i cu o b u c a t ă de f lanelă şi cu Wisch i . P r i n u ş a r ă ­m a s ă deschisă , m e s e n i i a u z i r ă u r ­m ă t o r u l d ia log :

— U n d e te doare , m i c u ţ u l m e u ? — Pes te tot, c â t e o d a t ă d u r e r e a îşi

s c h i m b ă locul, d a r aici , acolo, da, acolo d o a r e m a l r ă u . F r e a c ă ta re , ta­tă , nu- ţ î fie t e a m ă .

U n m o m e n t de t ăce re a r ă t a că o-p e r a t i u n e a se c o n t i n u a , a p o i Ion i în­t r e b ă :

— Fetrecef l acolo ? — Г-а, m i c u ţ u l m e u . — Mâine e C r ă c i u n u l nu-I a ş a ? — Г а . Ţi-e m a l b i n e ? — Da. puţ in . . . d a r m a l freacă. Ce

î n s e m n e a z ă aces t C răc iun? P e n t r u ce este o s ă r b ă t o a r e ?

— Oh. este o zi aşa.. . F ă i ă înoo ia lă m u l ţ u m i t de expli­

caţ ie , Ioni n u m a î zise n i m i c pe c â n d t a t ă r ă u îl f r ic ţ iona mereu .

— EI bine, m a m a mi -a povest i t că p r e t u t i n d e n i , a f a r ă de aici, se fac da­r u r i c â n d v ine C r ă c i u n u l . E a mi-A s p u s că, u n om n u m i t Sfân tu l Nico­lai», ch, d a r n u u n alb, înţe legi bine, u n fel de chinez, scoborându-зе pe h o r n . in a j u n n o a p t e a a d u c e a tot fe­lul de l u c r u r i băe ţaş i lo r ca m i n e , şi p u n e a toa te aces tea îm p a p u c i i lor. Vro ia să m ă facă să cred a s t a . Nu freca acolo, t a t ă , m a l încolo. . . E a s p u n e a aces tea ca să ne necă jească

pe a m â n d o i , nu-î a ş a ?... Dar , t a t ă , f reacă m a l depa r t e !

S 'ar fi crezut c a s a goa lă , a t â t de a d â n c ă devenise t ăce rea : se auzeau cele m a l mic i zgomote de a f a r ă şi verbele lu i Ioni veneau d is t inc te cu toa te cil coborâse g l a s u l ca să spue :

— Con t inuă , a r e să t r eacă în cu­r â n d . . Ce fac acolo V

Sfârşitul în numărul viitor.

Camille Colizny-Constant

Găina şi puii de raţă

Viitoarea modă masculină Sa lonu l Art iş t i lor F r a n c e z i , d i n

P a r i s , a c o n s a c r a t m o d a n o u ă ce n e a d u c e vi i torul . I n c u r â n d , b ă r b a ţ i i n u vor m a î p u r t a gu l e r e l a c ă m ă ş i . I m i t â n d pe sc r i i to r i i m a r i d in 1830, vor a d o p t a c ă m a ş a desch isa la gAt.

M o d a aceasta, porni tă delà Lion , d in Veneţ ia , acum trei ant , este as ­tăzi apl icată în En ­g lue ra şi în Ger­m a aia .

Maurice Verne , colaborator al r e ­vistei par iziene «Les Annales» şi care e reprezenta t pr in statueta r e ­produsă aci, a în­tocmit o Ligă în con t ra gulerelor , la care se zice că au aderat cele maî î n semna te perso­nal i tă ţ i mascul ine din F r a n ţ a .

Sta tueta , docu-m e n t al modil care ' * • începe az i şi se va î n t i nde m â i n e , este ope ra une i t ine re seu lp toa re , Geneviève Grange r . Şi c â n d femeile se a m e s t e c ă şi ele, a p r o b â n d , n u n u m a i cu pres t ig iu l g u s t u l u i lor d a r i l u s t r â n d şi cu opere de a r t ă modif i ­c a r ea î m b r ă c ă m i n t i i bă rbă t e ş t i , n u m a l încape îndo ia l ă că, în cur înd , vor p ier i gu ler i le a d ă o g a t e la c ă m ă ş i şi că d o m n i i vor u m b l a pe s t r a d e cu g r u m a j i î l iberi de l egă tu r i .

Vorba es te : cine va fi la noi acel Maur i ce Verne b u c u r e ş t e a n , acel snob ca re să formeze L iga ce va avea să ne scape de r o b i a sga rde l , a d i c ă a g u l e r u l u i ce n e s t r ä n g e de gâ t?

Oda tă , sub un pat , în casa u n u î om, a c ă r u i gospodăr i e e r a în t r e u n iaz şi o ba l t ă m a r e , în ca r e ba l t ă , se s că ldau porci i şi gâştele , e r a ü d o u ă cloşt i în câ te o coşa rcă pe ouă : u n a n e a g r ă boghe tă , pe ca re o c h e m a P a -chi ţa , îşi avea ouăle pe c a r e ea le fă­cuse c u douăzec i , t re izeci de zile î n a i n t e ; a l t a , g ă l b u e c u c u e t ă c u a r i ­pele cenuş i i şi cu p i n t e n i la p ic ioa re şi î n c ă l ţ a t ă cu f u l g i d a r t a r e înfu­m u r a t ă îî zicea „Cucue ta" avea o u ă de r a ţ ă şi e r a t a r e m â n d r ă de a ş a ceva, că ouă le eî e r a u m a l m a r i c a a le P a c h i ţ e î , ba e a să socotea că şi î m b r ă c ă m i n t e a el a r fi m a î boerească de câ t a t ova ră şe i el de clocit, şi c â n d păşea , nu-ş î m a î vedea c lonţu l de fu­du lă , şi p a r c ă n u a t i n g e a p ă m â n t u l ş i socotea pe Pach i ţ a , o g ă i n ă dc r â n d şi care n ' a r face să s tea de v o r b ă cu d â n s a , şi nicî să m ă n â n c e la u n loc — nu-I vo rbă — a m u i t a t s ă spun , că a şi fost, d e s m e r d a t ă do s t ă p â n ă - s a , în a ş a fel, că unde-I au ­zea g lasu l , ea e ra cea d i n t â i care se repezea şi i n t r a în casă , se su ia pe pa t , pe m a s ă şi c iugu lea cele m a î b u n e f ă r ă m ă t u r î . a ş a că, dacă s tă ­p â n a le a r u n c a Pach i t c î şi Cucucte î de-ale m â n c a r e ! , cea de a doua . pu­n e a s t r a j ă porţ iei ce socotea că-î t r ebue , i a r când P a c h i ţ a se repezea să-I ia u n g r ă u n t e saij o f â r ămi t i i r â , Cucue ta se sborşea şi c â r â i a , s'o ia în u n g h i i , ceia ce făcea pe cea d i n t â i să-I c rape i n i m a de c iudă şi să se suie i a r pe ouă mânioasă , fă­când în g â n d u l eî to t felul de filo­zofii a s u p r a r ă u t a t e ! p ă s ă r e ş t i şi d e ş ă r t ă c i u n e a pr ie ten ie i ci. al» că­r u i ouă ş t ia că-s de r a ţ ă . p â n ă când în t r ' o zi, i sbucn i :

„ Ia te-aş r u g a fă Boghetă. să nu te m a î fuduleşt i a t â t a , d i s p r e ţ u ind lu­m e a cu î m b r ă c ă m i n t e a t a şi ouăle ta le , că n u m a i pu l do g ă i n ă n ' a î să scoţî.

— Da ce-am să scot, fă, cc-.im să scot; se r ă c ă d u i Boghe tă peste co­şa rcă .

— Ce. a r ă s p u n s . P a c h i ţ a ; raţe. fă, r a ţ e . AI văzu t ouï de r a ţ ă ? Eî de л-ceia a î să scoţî.

Asta , îî scăzu mul t , din m â n d r i a Boghete l şi s imţ i că ceva d u r e r o s i-a căzu t m a l jos de i n i m ă şi i-a r ă m a s gol sufletul. To tuş i nu se încrezu şi g â n d i n d u - s e la d r a g o s t e a ce-I p u r t a s t ă p â n ă - s a , îî r ă s p u n s e :

Mă vei uita şi tu. c'aşa— e netrebnica simţire — a humîi Sub vremea care-o ^ngroapă 'n valuri: Un echo-aproape stins, la maluri... Statornică ca boaba spumîi

Ce-o şterge-un vdntt

Precum pe mirişli-auzi, toamna, re/rene stinse dintr'un cant Duios, ca ceasu 'nmormântăriî, Ca dangătu 'n sfinţitul serii, — Aşa-ţî vei aminti — iubito — de-amorul ce'l numirăm sfânt, Si-o să te 'nnece 'năbuşitul regret al celor ce sunt duse... Vei căuta, să-г pui o mască, Profanii, să rio recunoască — Şi'eî'ncerca s alungi minciuna, ce-odai atât de dragă 'fi fusel Când te minţeăi pe tine însă-ţi... Şi-o să te 'nirebi de-i cu putinţă, Să şteargă vremea, 'ncet... din minte, Fiori de-amor şi jurăminte Şi sfinte clipe de credinţă

Ce par de veci !...

Si 'n odăiţa ta, pustie, ca 'ntr'un coşciug cu scânduri reci, De nimenea nepricepută, — Cânta-va dragostea-neepută Şi-atât de jalnic terminată, un psalm ce abia 4 mai înţelegi!. Un «de pro/undis» ce-o să-ţi spună, că omu-î frunza vijeliei Sau simfonia ce vibrează — Ce moare si-apoî ré'nviazâ, Sub degetele 'n aiurare de-artist, in vraja nebuniei !

V . ' c l o p H o r l o p a n

de I. D R A G O S L A V

— Ia , te-aş r u g a , să nu te m a i iegî de ouăle mele , că s t ă p â n a a ş t iu t ce-mi pune . Şi, apoî , etí a m să scot n i ş te pu l c u m n'au să fie a l ţ i i pe l ume de m a r i şi f rumoşi . Fii şt iu ce o u ă a m făcut şi ş t iu că as tea îs ouă-şoarele mele .

— Ale tale? a r ă s p u n s Pach i ţ a , c u u n c â r â i t p re lung . N u m a i a le tale nu-s , le cunosc eu . Dacă n ' a i s a scoţ i t u uli , p u n r ă m ă ş a g . Şi P a c h i ţ a ca s ă n u v a d ă t o v a r ă ş a eî că r â d e de d â n s a îşi ş terse с іо іфі і de m a r g i ­n e a coşărceî .

— Aşi, r ă s p u n s e Boghetă . înfocată de m a î să-î c r ape i n i m a ; m ă c a r s ă cloceşti şi o u ă de d r a c şi to t gă in i — scotL m ă c a r de a r eşi ni l şi tot se prefac cu v r e m e a în gă in i , şi r ă m S n la fire g ă i n i , căc î este o vorbă : ..Din s te ja r , s t e j a r r ă s a r e ' ' . Şi apoi . d o a r t u le eşti m a m ă şi tu îî scoţ i şi t re­b u e să te ascul te .

Şi de la a s t a a t r ecu t vreme, cloş­tile, ca d o u ă leliţe vecine, ce se d o n ­dănesc peste ga rd , mereu îşî f ă -eau zile fripte pe temeiu l ouă lor şi s'a îm­pl ini t şi sorocul de clocit: t rei s ăp t ă ­m â n i ouă dc gă ină . Şi P a c h i ţ a în t r 'o zi şi-o noap te scoase din c inc ispre­zece ouă Ireîsprezeco puişor i ca n iş te gă lu ş t e ; un i i albufi , al ţ i i cu a r p e l e vinete, alţii v inet î pe c a p şi piept şi cu pic ioruşele ga lbene şi r â s d v r a l e , ca n iş te deget». Gospodina casei me­reu veni la d â n s a , şi a ju ta să i a să p u i t o r i i din găoace ; i a r clin cele două, unu ! î lgăsi l impede , fără nul , şi unu l cu pu iu l n ă d u ş i t şi le azvâr l i . L a Boghetă . doar ii luă ouăle şi ie puse la ureche , pe unele le clăti şi le puse la loc. F i i n d ouă de îi m a l t r e b u i a o s ă p t ă m â n ă . Dar Bo­g h e t ă ne şt i ind povevfra as ta . «5 m â h n i s t r aşn ic . Nu de al la , d a r îşî înch ipu i că s t ăpână-чд . şi-a în tors d ragos t ea de ia d â n s a şi ţ i n e l a !•»-chi ta , şi (le aceia i-a ni utat. să = rvntă pui î m a i de g r a b ă . Maî mul t . rli a t r e i a zi. g las t re le cu m a i c a lor. au fost, a j u t a t e să iasă din coşarcă şi să m ă n â n c e î m p r e u n ă făină m u i n t î r u apă .

— Clone! Clone: făcu Pach i ţ a că­t r e Boghe tă . când se văzu şi o-ita a fară la soarele p r i m ă v e r c î : a i a e. că cine şt ie ce d i h ă n i i aî să -cet i . că ouăle ta le nu s'au spart, cu aje î n d e oda tă , deşi au fost puse îr. ace­i a ş i zi.

B o g h e t ă n ' a zis n i m i c de cât o i să n u i se v a d ă m â h n i r e ce i se î n t i pă r i s e în p r iv i r i . îşi m a l băgă ouă le m a î sub d â n s a şi pufni O vedea pe P a c h i ţ a clin când în r â n d p r i n casă , fudulă ru p u l şi sbâr-l indu-se r â n d la Ţ u c u n t a c h c că ­ţe luşul iubit al s t ăpâne ! , când la Va-s i lache m o t a n u l cenuşiu , r a r» când vedea pu l . ochi ! i se a p r i n d e a u CA d o u ă ferestre de h â r t i e l u m i n a t e . =i se l ingea pe bot cu dor m a r e . şi a s t a îî râcftia i n i m a şi o î ng r i j o r a : nu cumva ca ouă le eî să fie ch i a r de u l i . sau m a î ştiu de ce p a s ă r e . Dar n u t recu m u l t e zile şi deoda tă şi ca, în t r ' o s ea r ă auz i s u b d â n s a un schis-c u i t m a l t a r e şi m a l gă lăg ios ca al pu i lo r s u r a t e ! P a c h i ţ a . Când se uită. u n pu î ca o broască şi v â n ă t , d u p ă ace ia a i tu l şi al tul . S t ă p â n a veni şi ÎI a j u t ă sa desfacă şi celelal te oua ca re toa te au fost găs i te b u n e în nu­m ă r de douăsprezece.

I n s ă ru cât t recea, cu atât. g ă l ă s i a e r a m a l m a r e , i a r a d o u a zi. ea văzu pi l e l că sun t ga lben i , ca p ă p ă d i a , cu ciocul lung . r o ş u şi la t şi cu pi­cioruşele cu câ t e t r e i degete! Uni te unele de a l te le p r in câte o pieli ţă ca a r ipe le de l i l iac şi roş i i ca r acu l fiert si în loc să chiscue ca ga luş te -lele P a c h i ţ e î . s t r i g a u „tili-tili-tiH-ti-t ica- t ica? t ica- t i?" I a r a ş a pe la o a m i a z ă aii şi începu t a eşi din co­ş a r c ă şi a rh i sen i pe jos şi a m â n c a p â i n e m u i a t ă ; i a r v ă z â n d un h â r b cu a p ă , afi şi s ă r i t în el şi aii înce­p u t a se bă lăc i şi a lua câte o g u r ă , î n t i n z â n d ciocul în s u s

D u m i n i c ă , 4 М а ш l î J l i . UNIVERSUL LITERAR No. 18. — 7.

Asta o m i n u n ă po Boghcta , ha să çi m â n d r i că puiI ci e r a u m a l fru­moş i , ba l a c lonconi tu l e i se s t r â n ­g e a u pe l â n g ă d â n s a . In c l ipa ca r e veni şi P a c h i ţ a cu gă luş tc le ei. caro pufni de i s b â n d ă şi g r ă i :

— ..Ei, ce t i - am s p u s eu? că ouăle l a i e n u a u fost de g ă i n ă , c ă eraţ i de r a ţ ă .

— Şi apoi . r ă s p u n s e d â n s a , cu a t â t m a i bine. că-s m a l f rumoşi , şi apoi , se ţ in de mine , me rg , u n d e m e r g eu ' Ascul tă , să vezi c u m vin.

Şi P a c h i ţ a î n c e p u ; „Clone! c lone ! R a t u ş t e l e c h i s c u i n d fuga sp re ea, şi u n a din ele îi c i u p i r ă o f i r i m i t u r ă de pâ ine de pe cioc.

— „ H a i ! Ha i ! îî î i se P a c h i ţ a , d i s ă vezi tu m a i pe u r m ă .

La a s t ă P a c h i ţ a se u m f l ă ş i vorb i î n t r ' u n c â r â i t p r e l u n g :

— I a n u m a i vorb i fleacurT; piz­m a ş a ca acuş i te umf lu ş i l a s ă - m ă în pace . Ţi-e c i u d ă că a l m e i î s ga l ­b e n i ca a u r u l şi-ai t ă i îs n i ş t e sbor-s i ţ i .

- - Mă rog . îi zise cea d in t â i . în b ă t a i e de joc. tu m ă n â n c i i a r b ă ?

Din p r a g u l easeî ş c vedea u n t ă p ş a n verde pe care p ă ş t e a u n i ş te raţe. . . si gâs le . şi eare se î n t i ndea de dincolo -ie î n g r ă d i t u r a casei .

— Nu, r ă s p u n s e Bogheta.: si d a r ă ? — A noi ui te colo şi îi a r ă t ă t ă p ş a ­

nul . Cele m a i mic i ce pasc îs r a ţ e d in care neam îs si pu i i t ă i .

— Cu a t â t m a i b ine . r ă s p u n s e ea, eă nu mă voi necăj i s ă le tot sfă­r â m la bi i îă ţe le . si oi t r ă i şi eu m a i b ine . fa p ; c â n d p u i m e i vor m â n ­ca i a rbă , eu mi-oi c ă u t a m a i în li­n i ş te <le h r a n a mea .

- Bine, făcu P a c h i ţ a . Şi rele două r los te se de snă r ţ i r ă . î nc iuda t e u n a pe a l ta . si bâ nu indu-se că au p ică u n a pe pu i i «'eleilalte. şi P a c h i ţ a o l uă cu pui i pr in s tu f i şur î şi locur i gunoie te de undo c iugulea c ă r ă b u ş i căzuţ i , vermii.şorî şi le dădea gă lu -ş te le r el.

A doua zi pui i Boghcte î se m a i î n t r e m a r ă şi eş i ră p r i n cur te : i a r cea d i n t â i gr i j? a lor. a. fost să s a r ă in­t r ' o t roacă cu a p ă . a n u m e p u s ă de gospod ină acolo, i a r d u p ă a s t a pe s u b g a r d t r e c u r ă pe t a p s a n la i a rbă .

. .Găina : Chine! clone! Da pe u n d e v ă duceţ i? Veniţ i înapoi , veni ţ i ! I a r r a tu ş t e l e cip, r,c ici, cip. de dincolo, a junse ră la a p ă . „Da b i a t a cloşcă : „clone! c lone! clone! c lone! — Săr i g a r d u l şi d u p ă ci: Copii i me i ! Co­p i laş i i me i ! " .

— Veni ţ i încoa, nu vă duceţ i , as­cu l t a ţ i ! Da r a tuş t e l e jup , în a p ă ' c â n t â n d : ..Tili-tili-tili-li : t ica- t ica-t i ! " pe c â n d b ia ta Boghe ta j uca pe m a l u l apei cu n e r ă b d a r e şi cloncă-n e a a m ă r â ţ i i că d c a c u m a r ă m â n e f ă ră p u i si de a auz i P a c h i ţ a , a avea ce r âde . Şi a s t a îi da g â n d u r i de ne­bun ie . Asudă e h e m â n d u - I şi n u m a i d u p ă ce s'aO s c ă l d a t bine, v r e - u n ceas . apoi . a ö eşi t a f a r ă .

— Măi , îşf zise ea. când . î î văzu d a r a s ta . încă e u n a ! şi d ă i pe m u s ­t r a r e : „Ticăloşi lor! Obrazn ic i lo r ! De ce c â n d vă c h e m nu veni ţ i?" In vre­m e a a s t a o s i n g u r ă f ă p t u r ă se bu­c u r ă de p ă ţ a n i a ei si se î n g i n f a : P a ­ch i ţa . c a r e t o c m a i e r a şi ea în i a r b ă ,ma i l â n g ă n iş te t u f i ş u r i l â n g ă g a r d şi î s ! acoperea, pu i şo r i i s u b a r ipe , pe c â n d mic i i c h i s c u e a u , acoper i ţ i în totul , alţii" sco teau d o a r c a p u l p r in pene : a l ţ i i se su iau pe d â n s a , în tor -cându-se ca n i ş te g ă l u ş t e vi l ; i a r c â n d văzu că vine Boghe ta , cu r a ­ţele, ea. se a s c u n s e în tuf iş .

P ă ţ a n i a din z iua ceia. o î n v a ţ ă m i n t e pe cloşcă ca a l t ă d a t ă să n u m a i vie la apil. I n s ă tuşcale ţe lo cres­c â n d peste d o u ă zile m a i m a r i n u a s c u l t a r ă , ba u n a pe r â n d so rb -a a p a eu nesa t iu din t roacă , g r ă i :

. .Mamă, ştii ce? l asă -ne în pace . că noi d o a r ă nu s u n t e m copii, să n u ş t im ce facem.

— Val, do m i n e , g r ă i ea ca a r s ă , g â n d i n d u - s e la vorbele Pach i ţ e î , d a c u m să m ă p ă r ă s i ţ i ! Nu, vi-î m i l ă de m a m a , că v*am scos tn l u m e şi v ă cresc cu t o a t ă d r agos t ea şi t r u d a m e a , şi a c u m voi ţ i să m ă l ă s a ţ i de r â s u l R-ăinilor?

—Mă rog. d a c ă vrei , a r ă s p u n s

iir. H F . I M :

Aş vrea să plâng... şi-o lacrimă nu-mi curge, Spre cer în zbor aş vrea să mă avânt, Dar n'am aripi şi mistuit în taină De-un vierme nevăzut, zac la pământ.

Aş vrea s'aprind văpaia vieţeî inele, In locuri vesele cu drag aş vrea so port; Aş vrea un vis de-amor să-mi fie traiul Mi-e inima zdrobită 'n pieptul mort.

Prin rana sufletească, vai, se duce Tânăru-mî sânge cald, mă simt murind Şi ochi-ml slabi abia mai pot să vadă

In juru-mi se nvârlesc în danţ năluce, Şi braţe nevăzute mă cuprind Mă pierd, mă sting, durereî mele pradă.

A u a AI . C o d r e a n u l

a l t ă tu şea le ţ ă , de nu. no i n u n e p u ­t e m da în l ă t u r i de la ceia ce ne d ă pr i le ju l să pe t recem d u p ă obiceiul n e a m u l u i .

Aici, ia a m o r ţ i t g lasul , a r fi v r u t să m a i zică ceva; n u p u t u , căci g r e u t a t e a vorbelor Pach i ţ e î îi a p ă s ă sufletul , de m a i să î năbuş i , d a r i-a d a t a l t g â n d çi îş i c h e m ă pui i p r i n g r ă d i n a casei , u n d e d ă d u de i a rbă şi m e r g â n d , d ă d u s e de o î n g r ă d i t u r ă de u n d e se făcea u n a l t t ă p ş a n şi apo i iazul la t şi lung .

Răţ l i s te lor le-a m i r o s i t a a p ă şi a u freçut p r i n t r e î n g r ă d i t u r ă şi m ă s u ­ra adii-î în t inderea dc a p ă . cum cu rgea l impede, ele n ic i u n a , n ic i două . o l u a r ă pe a p ă c â n t â n d ea de obieeiu. C â n d a v ăzu t cloşca s'a în­f iorat a s ă r i t g a r d u l şi s'a p u s pe c h e m a t :

„Clone! Clone! Clone! Clone! Ve­n i ţ i î napo i ! Veni ţ i î napo i ! Veniţ i , că-i a p a a d â n c ă , a p a c c u r g ă t o a r e şi vă veţi îneca!....

F a c e ! Ra tuş te le . î m b ă t a t e de în t in­dere, de r-iielirea ape i pe ca re soarele p r i m ă v e r i i o prefăcea în al doilea cer, s'a ii dus , s'a ii tot d u s la vale. la vale . p â n ă n u s 'au m a l văzut ;

Aş teaptă , b i a t a Boghe ta . Veni a-in iaza . toaca , sea ra , şi pu i i ei n u se m a i î n t o a r s e r ă . Atunci , ea încercă să se ia d u p ă d â n ş i i . ..Ce", îşi g r ă i ea. oa re eu n ' a ş p u t e a s ă m ă duc pe a p ă ? Şi să r i în iaz. D a r d a c ă nu ştia c u m să înoa te , şi f ă ră voe, din u n s imţ i -m â n t de a t r ă i , i.şi res f i ra ar ipele . Apa, o u d ă s u b s u o r i şi îî făcu r ă u , v ru să-şî s t r â n g ă a r ipe le d a r n u ie m a i p u t u şi a p a o duse încet, încet l a vale. Soarele , de după niş te dea­lu r i t r i m e t e a peste fire o l u m i n ă ga l ­b e n ă şî se vedea tot m a î m u l t ple-r â n d u - s e p â n ă r ă m a s e ca un c a p în­vă lu i t în u n fes roşu . Un v â n t în ­cepu să ba tă , unde le aces te veneau pes te ea, şi b i a t a cloşcă îşi vedea în un nep r i cepu t nes imţ i t p â n ă a t u n c i , s fâ rş i tu l . Când n u m a i ce a u d e g l a s u l s t ă p â n e i : „Cloşca, m a m e i . Cloşca! Cloşca!" Asta, o făcu să t r e s a r ă , voi să s a r ă în sus , s ă a le rge , s t r â n s e a r i ­pele, d a r a p a o cup r in se m a i m u l t , a r fi v ru t să c loncănească . d a r n u p u t u : ame ţ i , se în f io ra : şi apo î o duse încet-încet; la o co t i t u ră a apel se î n g r e u n a m a i mul t . TJn val veni de-i i n t r ă în u rech i , o c l ipă îşî a ţ i n t i ochi i spre a p u s , soare le se dusese, ş i în el văzu s fâ rş i tu l ; toropeala som­n u l u i uotr iv i t gă in i l o r în v r e m e a în­s e r a r e ! o cupr inse , îşi p lecă capu l şi adoi mi .

A d o u a zi; niş te o a m e n i d u c â n d u -se la p r i n s peşte l a iaz cu volocul. t r a s e r ă oda tă , şi s i m ţ i n d ceva greii în p l a să , c r ezu ră că e peste m u l t şi m a r e , c â n d colo, o g ă i n ă m o a r t ă : B o g h e t a : „ P t i u ba tă - te c rucea , z i se ră ei. Şi no i c r e z u s e r ă m că e peşte" .

O l u a r ă de u n pic ior cu s c â r b ă şi o s v â r l i r ă în s t u h spre h r a n a rac i lo r .

P o a t e ai te cloştî, de a r şti de po­vestea bietei Boghetc , a r fi t r a s o în­v ă ţ ă t u r ă :

„Că e b ine câ te o d a t ă să crezi, ce-ţî s p u n şi n e p r i e t e n i i şi de creş t i p u l

s t r ă in i , s ă n u te s f ă r â m i să- ţ i s a rnene şi de n e r e c u n o ş t i n ţ a lor să fii p r e ­g ă t i t de m a i îna in te .

I a r m o r a l a n o a s t r ă s ă fie o f abu lă de Gr. A lexandrescu : in ca re zice:

„Lupu l pă ru - ş i s ch imbă , d a r n ă r a ­vul ba . Ce iesă d in m â ţ ă . şoa rece m ă ­n â n c ă " .

D-l ZAHARIA B Â R S A N anioral piesei „Se face z iva '

• *ь »t —

Viaţa artistică şi literară Joi s'a deschis ses iunea de p r i m ă ­

v a r ă a Academie i R o m â n e . Şedin­ţele se vor ţ ine zilnic p â n ă la sfâr­ş i tu l lune i Mei.

* M a e s t r u l Alfous Cas la ld î a fost

m e d a l i a t cu m e d a l i a „Bărbăţie şi Credinţă cl. 11".

* Z i e l e aces tea se deschide, la Ate­

neu, expozi ţ ia a n u a l ă de p i c t u r ă ş i s c u i p t u r â a s a l o n u l u i oficial.

* F o a r t e b ine p r i m i t a fost Viner i

s e a r a ,J< estivalul Molière" pe scena T e a t r u l u i Na ţ i ona l .

* Expozi ţ ia de p i c t u r ă de la Ateneu

a d-rei Virg in ia T o m e s c u s 'a înch i s . D-ra Tomescu va expune şi l a Salo­n u l oficial.

* D. profesor A. D. Xenopol a făcut

cunoscu t Academie i , c ă a fost n u m i t m e m b r u a l I n s t i t u t u l u i F r a n ţ e i . îî p r o b a b u ca d-sa s ă facă c o m u n i c ă r i în ses iunea do p r i m ă v a r ă a Acade­miei .

D-ra M a r g a r e t a R ă d u l e s c u a de­butat D u m i n e c a t r e c u t ă cu succes în rolul Gildei d in ope ra RigoleUo, c â n ţ i ta l a Comoedia de Compania r o m â n o - i t a u a n ă .

* Z i a ; u l „Căje'k' d in Be lgrad , poves­

t ind despre e x c u r s i u n e a celor 40 bu-c u r e ; t e n i ia Be lgrad , în f runte cu d. M a r m e s c u , d i rec toru l e imnaziu lu l

Şinean voibe.ţte cu m u l t en tus i a s r a de concer tu l oca?îonal a l t e n o r u l u i n o s t r u D. Міі .аы seu.

* T o a r t e p u ţ i n e exempla re a u m a t

r ă m a s din „Regina Noastră", — i n t e r e s a n t a scr iere o. d-lul V. Mestu-gean , ca re povesteşte a d m i r a b i l via­t a de s b u c i u m şi l u m i n ă a m u l t iu­bi te i n o a s t r e C a r m e n Sylva .

A a p ă r u t n-rul 3—4 din rev i s t a „Viitorul Ţărei" î n t r ' o e l egan ţă fă ră r i v a l ş i c u c o l a b o r a r e a celor m a i d i n t i n ş l sc r i i to r i .

Redacţia ş i administraţ ia: slr. Lconida 16. Bucureşti.

* Ziare le par iz iene , vorbesc, cu

m u l t ă însuf le ţ i re , de succesele d-rei C o n s t a n ţ a E r b i c e a n u la P a r i s în re­centu l concer t d in S a l a Vill iers, con­s a c r a t operei lu î M a x Reger, u n u l d in compozi tor i i cel m a ï r e n u m i ţ i al G e r m a n i e i .

Sub îna l tu l p a t r o n a g i u al C a r m e n Sylveî a fost M a r ţ i s e a r a concer tu l a r t i ş t i l o r Rodică şi Ion Nestoreseu la Ateneu.

As t ă sea r ă . în sa loane le Liedertafel d in Cap i t a l ă , va fi fest ivalul muz ica l a l e levi lor d-nei şi d-luï L. Mel­delsohn, cu concursu l u n o r m w t i b r d i n o r h e s t r a m i n i s t e r i a l ă .

P r i m a confe r in ţă a lui Maur i ce P a t t e c h e r a fost Joî la Ateneu asu­p r a t e a t r u l u i p o p u l a r sătesc, i a r a. doua confer in ţă Vineri , la Tea t ru l Na ţ iona l , a s u n r a Uii МоШте

* Sub i n s p i r a ţ i a M. S. Regelu i Caro!

1, a r t i s tu l g r a v o r Tony-Szinraoi a fă­cu t o p lache tă a păce î de la. Bucu­reş t i , pxpunând-o în sa lonul ar t iş t i ­lor francezi din P a r i s .

* Din P a r i s ne vine ş t i rea , că. savan­

tul n o s t r u is tor ic a ţinut, la Univer­s i tă ţ i le din Louva in şi Bruxe l l e s conferinţe a s u p r a c a r a c t e r u l u i şti­inţific al is toriei .

— * * *

BEOINA NOASTB. Cu pri lejul a n i v e r s a r e i de 70 a n i

a M. S. Regina E l i s abe t a a Româ­nie i

Di. V. IMJ&S X U&.EA.JX

Un e l egan t volum cu coper ta colo­r a t ă c u p r i n z â n d î n t r e a g a v i a ţ ă a g r a ţ i o a s e i n o a s t r e S u v e r a n e .

Un capi tol special e c o n s a c r a t ope-re î l i t e r a r e a C a r m e n Sylveî .

267 pag in i . 50 i l u s t r a ţ i i î n text, re­p r e z e n t â n d pe Regina la diferite epocT.

P R E Ţ U L 1 LEU L a toate l ib ră r i i l e şi la Admin i s ­

t r a ţ i a z i a r u l u i „Unive r su l " .

tXXXXXXÎOOCOOCOCXXXîOOOOODO A. ap&rut

0 TRAGEDIE CEREASCA P O V E S T E A S T I t O \ O M l C A

DE VICTOR AJfJES ŢIN U n volum cu coper tă in trei culor i ,

p r e ţu l 1 leu. P e n t r u p rov inc ie se v a a d ă o g a 30 b a n i . Cerer i le se vor a-d r e s a d-lui T r a i a n Dumi t r e scu , ca­s ieru l z i a ru lu i „Universu l" , s t r . Bre-z o i a n u ÎL QOOCXXJOGÖQOfißGOaOQGCQOOOO

8 . — No. 18. UNIVERSUL LITERAR Joi, 4 Maiu 1914

Abonaţi-vă la „UNIVERSUL" L A 2 5 M A I A , A R E L O C Ш И Е 1 N U L I

Cu un abonament la „Universul*', aveţi şansa de a câştiga :

L e î a M T IN BOkURI COMUNALE 4' 5.000 CÜCÜPDNUL DE NOEMBRIEM

Un elegant DORMITOR de BRONZ de mare valoare, al 11-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cel mai recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz

„ I N D U S T R I A M E T A L I C A MARCU'*, Bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti

- UN ELEGANT PAT PENTRU COPIL ~ cu împletitură de sârmă şi somieră, cumpărat tot delà „INDUSTRIA METALICA MARCU '

л л л л л л л / ѵ ѵ л

J U M Ă T A T E G A R N I T U R A M O B Í L A pentru salon, de bambu, compusă din : 1 canapea, 2 fotoliuri şi 4 scaune elegant tapisate

0 o g l i n d ă y e n e ţ i a n ă d e c r i s t a l . - - U n a e t a j e r ă e l e g a n t ă d e b a m b u Un euer de b a m b u eu ogl indă p m w ' S t b w

Toate acestea cumpărate delà marele magazin de mobilat MARCO D A T T E L K R E M E R , strada Carol No . 62, Bucureşti

" C T N D O R M I T O R C L E L E M N F I N construit In marea fabrică de Mobile de lemn MARIN V . G A N E A , şoseaua Mihai-Bravul No. 37 şi strada Şerbănicâ No.

Sucursala : Calea Victoriei No . 107. 1 0 . —

U N A F R U C T I E R A de metal alb argintat, cu trei etajere de eristal, foarte elegantă.

U N A T A V A de acelaş metal, garantat că nu înegreşte, Îm­preună cu şase pahare moderne pentru ceai,

UN S E R V I C I U de scris pentru birou, de metal alb fin ar­gintat, având două călimări de cristal lin şlefuite.

UN S E R V I C I U de dessert, având 12 cuţite cu mânere de sidef, montate pe un suport foarte elegant.

UN C O Ş U L E Ţ de metal alb fin argintat, pentru cărţi de vi-aită, model nou, foarte elegant.

UN S E R V I C I U pentru copil, sompus dintr'o ceaşcă de cafea cu lapte cu suportul său şi o linguriţă, toate plasate într'o cutie frumos, căpluşită cu mătase albă.

Toate aceste obiecte sunt furnizate de către marele magazin de bijuterii, ceasornice şi argintărie, Fraţii A. & l. Roller, strada Carol 50, Etaj. Bucureşti.

UN G R A M O F O N foarte elegant, cutia de stejar, cu plachete de metai şi fin nichelat, cu 6 plăci duble, adică 12 câmVce.

UN F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape, într'o cutie fină căptuşită cu catifea.

UNA V I O A R A F I N Ă cu arcuş şi accesorii de rezervă. Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean

Feder, Bucureşti, calea Victoriei 54, Furnisorul Curţeî Regale. U N A MADOLINA italiană, de palisandru, ornamentată, cu

testiera prelungită, specială pentru concert. U N A C H I T A R A cu mecanică. U N A HARMONICA cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba­

suri, burduful dublu, cu colturi de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzică A 1 a Harpa», Bucureşti,

strada Coiţeî No. 5. UNA BICICLETA E L E G A N T A «SPORT» cu roata liberă

şi irână automata prin contrapedalare. U N A P U Ş C A de vânătoare cu două ţevi, ţevile de oţel,

«Bayard», din renumita labrîcă de arme «Pieper-Bayard». Această armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A semî-automatică de mare precismne «Pie­per» cu tirul garantat precis.

UN R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Cumpărate de la marele magazin de arme şi biciclete S. 0 ,

Zismann, lurnisorul Curţeî Regale, calea Victoriei 44, Bucureşti. O E L E G A A T A J A R D I M I R . Y oxidată. UN E L E G A N T P O R T - V I S 1 T aurit înăuntru, furnizate de

la cunoscutul magazin de bijuterii Tfa. Radivon, bulev. Elisabeta 6 bis, Bucureşti

M M M M M Afară de acestea , toţi abonaţii maî primesc — gratuit un volum din cărţile ce apar in

6 L I N G U R I Ţ E cumpărate delà marele magas in .de bijuterie si ceasornicărie Schmitd şi Stratulat. calea Victoriei 53,

S E R V I C I U P E N T R U D U L C E A Ţ A pentru 6 persoane compus din 6 pahare cu suporturile lor de argint de China.

f C H I S E A . 6

1 T A V A MAJOLICA CU NICHEL. 1 S E R V I C I U P E N T R U O Ţ E T ŞI UNTDELEMN de ar­

gint de China şi cristal. 1 B A S T O N de lemn fin incrustat cu argint. Toate acestea furnizate delà marele magazin de bijuterie şi cea­

sornicărie Schmidt şi Stratulat, calea Victoriei 53. UN C E A S O U N I C D E P E R E T E , de lemn sculptat, cu cuc,

cântând la ore şi jumătăţi. 1 B R Ă Ţ A R A CU C E A S O R N I C , pentru damă, formă

modernă de argint marcat de Stat. UN P O R T Z I G A R E T D E A R G I N T veritabil, marcat de Stat. 6 L I N G U R I Ţ E , C R I S T O F L E , frumos argintate şi aurite,

cu cutia lor tapisaţii. Cumpărate delà CeasornicăriaColţei", magazin de încredere. UN P A T I 1 E F O N din renumita fabrică Pathé Frères Paris,

cântă fără ace, fără pavilion! cu diafragma de concert şi 12 cân­tece, 6 plăci, 30 cm. , 12 plăci cântate de celebrii artişti Carusso, Titta Rul'ro, Slezack, Galvamy, Bellincioni şi Muzica Gărzei re­publicane, cumpărate delà depozitul Pathéfonului din Bucureşti, calea Victoriei No. 107, cea mai mare casă în această branşă.

1 B A R O M E T R U D E P R E C I Z I E , furnizat de Casa Menu & Comp., ca!ea Victoriei.

CĂLIMARA D E C R I S T A L cu piedestalul de marmoră neagră cu etajera de bronz.

CAI I M A R A D E C R I S T A L cu postamentul de temn de stejar

C U T I E E L E G A N T A P E N T R H T O A L E T A cu oglindă. E T A J E R A D E S T E J A R pentru scrisori furnizate delà li­

brăria A. A. Stănciulescu, Bulevardul Elisabeta No. 5 (Palatul Eforiei).

UN COSTUM D E H A I N E (saco) după măsură şi alegerea stofei, care se va confecţiona de cuno-icutacroitorie Jaques Grim­berg, str. Academiei No. 25 .

P A T R U S P L E N D I D E C E A S O R N I C E D E A U R , 14 carate.

Ş E A SE C E A S O R N I C E D E A R G I N T special comandate penlru abonaţii noştri.

2 5 CA S E T E - F L O R A , conţtnând săpun, pudră şi crema „Flora".

2 0 P L A C H E T E D E M E T A L cu efigia Regelui şi Reginei .

€Ditura Ziarului „Universul" tipărite anume pentru abonaţi .

Preturile de abonament sunt aceleaşi: Pe un an lei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4.65. Pen t ru concurarea la premiile de maî sus , abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, ceî pe 6 luni 15 şi ceî pe 3 lunî 5 bonuri. Abonaţii

pe un a n participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi Încă 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia „Univer -ee lu î" n u întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.